Plen
Ședința Camerei Deputaților din 19 octombrie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.182/23-10-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
22-06-2022 (comună)
22-06-2022
21-06-2022
20-06-2022
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 19-10-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 19 octombrie 2015

5. Prezentarea interpelărilor adresate Guvernului.  

     

Domnul Florin Iordache:

      ................................................
Video in format Flash/IOS  

Până urcă dumnealui, trecem la secțiunea care vizează interpelările.

Domnul deputat Petru Movilă - o interpelare, nu este prezent.

Domnul deputat Octavian-Marius Popa - o interpelare depusă.

Doamna Raluca Turcan - 13 interpelări depuse.

Domnul deputat Mirel Taloș - o interpelare.

Domnul deputat Mircea Lubanovici - o interpelare.

Domnul deputat Cornel-George Comșa - două interpelări.

Domnul deputat Eugen Tomac - două interpelări.

Domnul deputat Viorel Blăjuț - două interpelări.

Doamna deputat Alina Gorghiu împreună cu domnul deputat Ovidiu Alexandru Raețchi au o interpelare.

Domnul deputat George Scarlat - o interpelare.

Domnul deputat Ioan Tămâian - o interpelare.

Domnul deputat Adrian-Nechita Oros - două interpelări.

 
Video in format Flash/IOS Anton Doboș

Domnul deputat Anton Doboș, de la Iași.

Vă rog, domnule deputat. Două minute pentru a prezenta pe scurt interpelarea.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Anton Doboș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea are ca subiect Studiul de fezabilitate pentru sectorul de autostradă Ungheni-Iași-Târgu Mureș.

Stimate domnule ministru,

La începutul acestui an am adresat o interpelare Ministerului Transporturilor, legat de calendarul lucrărilor pentru autostrada montană Ungheni-Iași-Târgu Mureș.

În răspunsul primit în data de 14.04.2015 se precizează că elaborarea studiului de fezabilitate urmează să se realizeze în anul 2015, iar în anul 2017 se estimează că va fi dat ordinul de începere a lucrărilor. Având în vedere că ne apropiem de finalul anului 2015, vă rog să ne comunicați în ce stadiu se află elaborarea acestui studiu de fezabilitate și dacă este pus în pericol calendarul pentru construcția autostrăzii.

Suntem conștienți că pentru a putea beneficia de sursele de finanțare prin Fondul de coeziune, perioada de programare 2014-2020, termenele pentru etapele construcției sunt foarte strânse și deja suntem în întârziere.

Îmi exprim îngrijorarea că printr-o întârziere încă din faza de elaborare a studiului de fezabilitate, întregul proiect va fi în pericol de pierdere a finanțării, iar Moldova va fi din nou văduvită de investiții în infrastructură.

În ultimii ani, în zona Moldovei n-au mai existat investiții majore din partea Ministerului Transporturilor, iar proiectul centurii de ocolire a Iașiului a fost abandonat, tocmai în ideea că se va realiza o autostradă care va servi și ca variantă de ocolire pentru municipiul Iași.

Dacă mai adăugăm și faptul că dezvoltarea economică a Moldovei depinde în mare măsură de această autostradă care să facă legătura între estul și vestul României, sper că realizați importanța vitală a acestui proiect și necesitatea ca el să se încadreze în calendarul stabilit pentru a beneficia de finanțarea europeană.

Îmi exprim, de asemenea, convingerea că veți lua măsuri în privința celor responsabili pentru proiectele de autostrăzi, pentru că nu am vrea ca aceleași persoane care s-au ocupat de dezastrul de la autostrada Sibiu-Orăștie să se ocupe și de autostrada montană, în care toți locuitorii Moldovei își pun mari speranțe pentru o dezvoltare socială și economică.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

 
      ................................................
     

Domnul Florin Iordache:

      ................................................
Video in format Flash/IOS Vasile Popeangă

Mergem mai departe.

Îl invit în continuare pe domnul deputat Vasile Popeangă. Are o interpelare depusă în scris.

Se pregătește domnul deputat Ioan Tămâian.

Vă rog, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Vasile Popeangă:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea se adresează domnului Mihai Tudose, ministrul economiei, comerțului și turismului și are ca obiect întrebarea: Care este strategia națională pentru industria de apărare, având în vedere faptul că cerințele sunt foarte mari și capacitățile foarte mici.

Având în vedere situația internațională, domnule ministru, tot mai tensionată din diverse zone ale lumii, ne întrebăm care este situația țării noastre în ceea ce privește industria de apărare.

Dacă în 2000 industria de apărare avea 38.000 de angajați, în momentul de față, în uzinele de profil mai lucrează aproximativ 4.000.

Între timp am intrat în NATO și este firesc, după părerea mea, să avem și o strategie în ceea ce privește industria de apărare a țării, strategie propusă de foarte mult timp.

În presă apar tot felul de relatări precum că preocuparea majoră din domeniu ar fi să fie pusă pe butuci câte o uzină pentru dezvoltarea unui cartier rezidențial pe terenul ei, prin simularea unei privatizări.

De asemenea, în această perioadă, o mare parte din ingineri, maiștri și proiectanți buni au plecat, iar această ramură se deprofesionalizează în mod cert.

Se cunoaște foarte bine faptul că, în ultima perioadă, au crescut foarte mult comenzile pentru industria de apărare, în timp ce capacitățile de producție s-au redus în mod continuu, iar cele în funcțiune n-au fost retehnologizate.

Față de cele prezentate, vă rog să-mi comunicați, în scris, care este strategia națională pentru industria de apărare, având în vedere faptul că cerințele sunt tot mai mari și capacitățile foarte mici.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Ioan Tămâian

Îl invit în continuare pe domnul deputat Ioan Tămâian.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Ioan Tămâian:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am o interpelare adresată domnului Iulian-Ghiocel Matache, ministrul transporturilor.

Obiectul interpelării este demolarea totală a tronsonului de autostradă Sibiu-Orăștie, între Săliște și Cunța.

Așa cum au anticipat o serie de specialiști în domeniu, dar care nu au fost luați în seamă, pe tronsonul de autostradă Săliște-Sibiu-Orăștie, pe o porțiune de drum între Săliște și Cunța, deficiențele de construcție sunt foarte mari.

Drept urmare, CNADNR a decis ca pe 7 septembrie să închidă circulația în zona Săliște și Cunța, iar acum, în luna octombrie, să decidă oficial demolarea totală și refacerea unei porțiuni pe o lungime de 300 de metri. Între CNADNR și antreprenor a început un adevărat război rece, fiecare parte acuzând-o pe cealaltă.

Ținând cont de cele expuse mai sus și de evenimentele legate de porțiunea de autostradă dintre Săliște și Cunța, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

  1. Cum este posibil ca un tronson de autostradă să fie inaugurat și deschis circulației, fără ca în prealabil să se fi făcut recepția lucrărilor, deși încă înainte de 14 noiembrie 2014 s-a constatat existența unor degradări superficiale - citat dintr-un comunicat CNADNR din 26 noiembrie 2014.
  2. Când a fost efectuată recepția lucrărilor?
  3. Ați demarat sau intenționați să demarați o anchetă pentru a stabili cine și de ce a luat decizia inaugurării premature a respectivului tronson de autostradă?
  4. Dacă au existat verificări privind calitatea lucrărilor din partea beneficiarului în perioada de construcție, ați demarat sau intenționați să demarați o anchetă pentru a se stabili cine are dreptate - CNADNR sau antreprenorul - privind acuzațiile pe care și le aduc reciproc referitor la cauzele care au generat gravele degradări care au acum drept rezultat demolarea și refacerea a circa 300 de metri de autostradă?
  5. Care sunt pierderile estimate generate de tot ceea ce este legat de problemele tronsonului de autostradă Sibiu-Orăștie?
  6. Cine va suporta cheltuielile pentru refacerea porțiunii de autostradă dacă antreprenorul va face dovada că nu este în culpă?
  7. Există pericolul pierderii unor sume de bani din fondurile europene?
  8. Când estimați că se vor finaliza lucrările de refacere și când estimați că tronsonul închis pe 7 septembrie va fi redeschis pentru circulație?

Aștept un răspuns în scris.

Cu stimă, Ioan Tămâian, deputat de Sibiu.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Andrei Daniel Gheorghe

În continuare, domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe.

Vă rog, domnule deputat. Aveți cinci interpelări. Puteți dezvolta, în cele două minute, una din cele cinci sau le prezentați pe toate și...

Video in format Flash/IOS  

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Voi dezvolta o interpelare, iar pe restul le voi prezenta doar cu titlul.

Interpelarea asupra căreia insist se adresează domnului ministru al justiției Robert Cazanciuc și domnului prim-ministru Victor Ponta și are drept obiect contestarea la Curtea de Justiție a Uniunii Europene a deciziilor Consiliului JAI cu privire la impunerea cotelor obligatorii în domeniul migrației.

Impunerea obligatorie a cotelor de imigranți la nivel european reprezintă un grav abuz de putere în care se încalcă deopotrivă principiul suveranității naționale, tratatele internaționale cu privire la drepturile omului la care suntem și noi, ca țară, cosemnatari, cât și tratatele constitutive ale Uniunii Europene.

Acceptarea ori respingerea cotelor de imigranți reprezintă o decizie strategică de politică națională, decizie care luată în mod europopulist și servil sub impactul presiunii crizei europene riscă să creeze, în timp, serioase riscuri de securitate națională, dificultăți majore de ordin socio-economic și, în ultimul rând, un șoc de natură identitar-culturală care poate schimba definitiv fața României și structura națiunii noastre.

România are obligația de a invoca articolul 78 alin. (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, articol potrivit căruia "în cazul în care unul sau mai multe state membre se află într-o situație de urgență caracterizată de un aflux brusc de resortisanți din țări terțe, Consiliul, la propunerea Comisiei, poate adopta măsuri provizorii, în beneficiul statului sau statelor în cauză, arătând că respectivele măsuri provizorii se referă la diferite forme de asistență materială, tehnică, logistică ori umanitară adresate statului afectat de potențiala criză.

Sub nicio formă România nu poate accepta interpretarea abuzivă a respectivului articol prin care Comisia Europeană legitimează impunerea de cote de imigranți statelor membre. În condițiile în care deja se discută despre strategia de integrare în societate a miilor, poate a zecilor de mii de imigranți din primul val, e limpede că nu ne referim la o măsură provizorie.

În consecință, domnule ministru al justiției Robert Cazanciuc, domnule prim-ministru Victor Ponta, vă solicit pe această cale ca, în baza articolului 78 din Tratatul de funcționare al Uniunii Europene să porniți de urgență procesul de contestare a acestei decizii la Curtea de Justiție a Uniunii Europene de la Luxemburg.

Cer răspuns în scris și mai ales răspuns verbal aici, în plenul Camerei Deputaților.

Pe lângă aceasta am să enumăr încă alte patru interpelări: una este adresată domnului ministru al administrației și internelor cu privire la preluarea de către primăria Moara Vlăsiei a imobilului Casa Oamenilor de Știință, altă interpelare se adresează domnului ministru al transporturilor Iulian-Ghiocel Matache și are ca drept obiect semnalizarea trecerilor de pietoni de pe tronsonul de centură București, între Otopeni și Mogoșoaia și avizarea unei pasarele pietonale în zona Odăile, altă interpelare se adresează doamnei ministru al mediului Grațiela Gavrilescu și are drept obiectiv situația gropii de gunoi Snagov și impactul asupra mediului și proprietăților private ale cetățenilor din zonă, iar încă o interpelare se adresează domnului ministru al transporturilor, având drept obiect o porțiune de drum din zona șoselei de centură, la intersecția cu intrarea în capitală.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc și eu.

 
Video in format Flash/IOS Ion Eparu

Urmează... domnul Dobre nu e în sală.

Domnul Eparu.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Ion Eparu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului Eugen Orlando Teodorovici, ministrul finanțelor publice, iar obiectul interpelării: Măsurile pe care le va lua Ministerul Finanțelor Publice pentru persoanele care se consideră discriminate, pentru că nu beneficiază de returnarea taxelor plătite, în condițiile adoptării Legii amnistiei fiscale din 24.06.2015.

Stimate domnule ministru,

Conform prevederilor legii aprobate de Camera Deputaților, for decizional, în 24 iunie 2015 și promulgată de președintele Klaus Iohannis pe 20 iulie 2015, unor contribuabili, persoane juridice sau fizice li s-au anulat o serie de diferențe de obligații fiscale principale, precum și obligațiile fiscale accesorii aferente acestora, stabilite ca urmare a deciziilor de impunere emise și comunicate de ANAF, dar numai pentru cei care nu le-au achitat până la data de 1.07.2015.

În cadrul audiențelor susținute la cabinetul parlamentar din municipiul Ploiești, am primit mai multe sesizări aferente unei situații speciale. Este vorba despre cei care au primit notificări de la ANAF în anul 2011, cărora li s-a efectuat inspecția fiscală și s-a stabilit că pentru perioada 2007 - trimestrul I 2011 aveau obligația să achite TVA la drepturile de autor. În urma judecării cu ANAF-ul, au câștigat la fond, dar au pierdut la recurs și s-a început procedura de executare silită. Chiar dacă au făcut toate demersurile legale pentru împiedicarea executării, în final au plătit sumele datorate. Acum se pune problema unei discriminări între contribuabili, respectiv între cei care au plătit și cei care nu și-au onorat aceste obligații, deoarece Legea nr.209/2015 îi exclude pe cei care efectuaseră plățile contribuțiilor respective la data adoptării prezentei legi.

Situația este cu atât mai tristă, pentru că sunt cazuri în care ANAF-ul a avut la dispoziție, an de an, declarațiile de venit, dar, în loc să impună înregistrarea acestor contribuabili persoane fizice, ca plătitori de TVA la drepturile de autor, le-a restituit sume de bani pe care le-a considerat achitate în plus, motiv pentru care cel puțin plata accesoriilor nu se justifică, organul fiscal având obligația impunerii respectării Codului fiscal. Mai mult, acești contribuabili nu au putut beneficia nici de prevederile Ordonanței Guvernului Boc de reducere a datoriilor fiscale, pentru că la data de 31 august 2011 nu aveau finalizat controlul fiscal, activitate de care nu se pot considera responsabili.

Acești contribuabili de bună-credință se simt o dată în plus discriminați, în condițiile în care Parlamentul României, prin Legea nr. 209/2015, a stabilit că sumele pe care au fost obligați să le achite statului, ca TVA la drepturile de autor, au fost eronat stabilite de ANAF, dar, pentru simplul motiv că le-au achitat, nu vor beneficia de prevederile legii, care nu face nicio referire la restituirea lor.

În același timp, contribuabilii care sunt subiectul art.(3) din legea sus-menționată și care nu au achitat aceste sume, au fost exonerați de plata lor.

Față de cele prezentate, vă solicit, domnule ministru, să-mi prezentați strategia Ministerului Finanțelor Publice cu privire la stabilirea unei modalități echitabile de despăgubire a celor care au achitat taxe și accesorii, considerate incorect aplicate prin Legea nr.209/2015, având în vedere declarațiile dumneavoastră publice, că veți întreprinde demersurile necesare pentru ca toți contribuabilii să fie tratați nediscriminatoriu.

Vă solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc foarte mult pentru atenție.

 
     

(În continuare, ședința a fost condusă de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

 
Video in format Flash/IOS Aurelian Mihai

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Aurelian Mihai.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Aurelian Mihai:

Bună seara, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am două interpelări în această seară: una adresată Ministerului Afacerilor Externe - "Proiectul noilor consulate generale"; o interpelare adresată doamnei ministru al Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, cu privire la organizarea defectuoasă a pelerinajului ocazionat de sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva, la Iași; și două întrebări către CNADNR, una referitoare la o situație privind plasa de protecție de pe Autostrada Soarelui, iar alta, lipsa semnalizării pe strada Valea Măcrișului.

Am să dau citire interpelării cu privire la proiectul noilor consulate generale, pentru că nu voi avea timp de mai mult.

Interpelarea adresată domnului Bogdan Aurescu, ministrul afacerilor externe.

Stimate domnule ministru,

În urma interpelărilor depuse, a insistenței pe toată durata mandatului parlamentar, dar cu siguranță și a constatării Ministerului Afacerilor Externe, privind necesitatea înființării de noi consulate, am primit cu bucurie vestea că în sfârșit vom avea noi consulate generale în Stuttgart, Bari, Manchester și poate Miami.

Cu toate că prezența fizică a mai multor misiuni consulare, în mai multe locații, în diaspora, ar fi suficientă și necesară, repet, pașii pe care-i face ministerul pe care-l conduceți sunt încurajatori pentru sute de mii de români care trăiesc în jurul acestor orașe, unde vom avea, iată, noi secții consulare.

Vă întreb, așadar: care este în acest moment stadiul implementării acestor proiecte și când estimați că vor fi inaugurate noile consulate generale în locațiile amintite?

Vă solicit răspuns în scris.

Aurelian Mihai, deputat de Europa de Vest, diaspora.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Lucia-Ana Varga

Doamna Varga, vă rog.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Lucia-Ana Varga:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Am să citesc interpelarea adresată ministrului mediului, doamna Grațiela Gavrilescu, obiectul interpelării fiind: Măsurile luate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pentru prevenirea inundațiilor.

Stimată doamnă ministru,

România este expusă riscului la inundații cu efecte asupra populației și bunurilor acesteia. Aplicarea măsurilor de prevenire a riscului la inundații și, mai ales, finanțarea lucrărilor de prevenire a inundațiilor sunt obligatorii pentru orice Guvern, mai ales atunci când avem prin Hotărârea de Guvern nr.846/2010 prevederi clare privind necesitatea alocării a 17 miliarde de euro pentru realizarea lucrărilor de infrastructura de apărare împotriva inundațiilor.

Având în vedere cele de mai sus, vă rugăm să răspundeți la următoarele întrebări:

Care au fost sumele alocate anual pentru lucrări de apărare împotriva inundațiilor prin bugetul de stat și din alte surse în fiecare din ultimii zece ani?

A doua întrebare: considerați că Administrația Națională Apele Române dispune de resurse umane instruite să intervină în cazul situațiilor de urgență generate de inundații?

A treia întrebare: care este situația privind dotările și stocurile de materiale necesare intervențiilor în situațiile de urgență generate de inundații?

Menționez că solicit răspunsul dumneavoastră scris și oral.

Am mai depus interpelări pentru domnul Victor Ponta, prim- ministrul României, referitor la situația întocmirii amenajamentelor pastorale pentru gestionarea durabilă a pajiștilor; o interpelare adresată domnului Victor Ponta și domnului Iulian Matache privind aplicarea Legii nr.265/2008 privind siguranța circulației pe drumurile publice; și, de asemenea, încă o interpelare adresată doamnei ministru Grațiela Gavrilescu, referitoare la situația gestionării deșeurilor din ambalaje din România.

Mulțumesc frumos.

 
Video in format Flash/IOS Florin Gheorghe

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Florin Gheorghe.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am o interpelare către ministrul energiei, întreprinderilor mici și mijlocii, domnul Andrei Dominic Gerea.

Obiectul interpelării: Strategia privind livrarea noilor zăcăminte de gaz din Marea Neagră.

Domnule ministru,

În anul 2010 Compania petrolieră Lukoil a câștigat dreptul de explorare și exploatare în două perimetre din Marea Neagră, în apele teritoriale ale României. De foarte puțin timp, această companie a făcut public un anunț potrivit căruia, în urma activităților de explorare, au fost descoperite zăcăminte extrem de importante de gaz natural, peste 30 de miliarde de m3.

Compania Lukoil vine cu această știre după ce, anterior, Compania OMV, partener Gazprom, anunțase în anul 2012 descoperirea și începerea explorării unor zăcăminte importante tot în apele teritoriale ale României de la Marea Neagră.

După cum foarte bine știți, participația statului român în cadrul celor două companii este insignifiantă, decizia asupra managementului acestor zăcăminte rămânând la acționarii majoritari.

Știind că preocuparea dumneavoastră principală o reprezintă atingerea obiectivului independenței energetice naționale a României, vă rog, domnule ministru, să precizați care vor fi acțiunile Guvernului care să determine companiile sus-amintite să livreze resursele exploatate în apele teritoriale ale României către consumatorii români casnici sau noncasnici. De asemenea, vă rog să precizați dacă ați demarat consultări și dialoguri cu aceste companii, în sensul în care acestea să se supună regulilor și obligațiilor asumate prin contractele de concesiune.

Solicit răspuns scris și oral.

Deputat UNPR, Florin Gheorghe.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Sorin-Avram Iacoban

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Iacoban.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Pentru stenogramă, precizez că astăzi am depus o interpelare și cinci întrebări.

Am să citesc interpelarea adresată Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, doamnei ministru Grațiela Leocadia Gavrilescu, în privința defrișărilor ilegale de pădure.

Doamnă ministru,

După ultimele date prelucrate de ONG-urile care au ca obiectiv de activitate activitățile de protecția mediului, se pare că România este raiul defrișărilor ilegale de pădure. Astfel, conform unui studiu Greenpeace, numai Compania austriacă Schweighofer a prelucrat anual 4 milioane de arbori tăiați din pădurile patriei. Autoritățile se pare că au început să piardă lupta cu interesele marilor operatori în domeniu, astfel încât au început să emită avize în care se precizează că tăierea unui milion de arbori într-un an reprezintă impact zero asupra mediului.

Salutăm înființarea Radarului pădurilor și interdicția temporară a exportului de bușteni din România, însă, cu toate acestea, în continuare hectare de pădure dispar sub ochii noștri, ai celor care reprezentăm pe cetățeni. Aș putea susține, fără echivoc, faptul că tăierile ilegale de pădure reprezintă un pericol la adresa securității naționale și că cei care comit aceste crime trebuie pedepsiți în regim de urgență. Pagubele estimate în urma a 20 de ani de tăieri ilegale de pădure depășesc suma de 5 miliarde de euro.

Ați declarat recent, doamnă ministru, că aproape 8,8 milioane de m3 de lemn dispar anual din pădurile României, ca urmare a tăierilor ilegale, însă acest număr se pare că nu este direct proporțional cu numărul de dosare penale aflate în instrumentarea autorităților, totul limitându-se la statistici, declarații de presă și semnale de alarmă trase, în timp ce companiile străine exploatatoare își rotunjesc conturile în disprețul tuturor românilor care asistă neputincioși la dispariția pădurilor și la apariția fenomenului de deșertificare accelerată.

Având în vedere cele precizate, vă rugăm să aveți amabilitatea să ne răspundeți la următoarele întrebări:

Câte milioane de arbori tăiați anual din România prelucrează compania străină amintită în toate punctele sale de lucru din România?

Câte milioane de m3 de lemn au fost tăiați ilegal în România din 2012 până în prezent?

Vă rugăm să ne prezentați aici o statistică pe fiecare an în parte, cât și o statistică personalizată pentru următoarele județe: Iași, Neamț, Bacău, Prahova, Brașov, Harghita, Covasna, Maramureș, Suceava.

Care sunt rezultatele înregistrate, defalcate pe luni, după implementarea Programului Radarul pădurilor?

Câte dosare penale, având ca obiect tăierile ilegale de păduri, sunt în instrumentarea autorităților române, dosare în care ministerul, prin instituțiile subordonate, sau pe care le coordonează, s-au constituit părți vătămate și/sau civile?

Ce planuri de măsuri derulează ministerul pe care-l conduceți pentru limitarea defrișărilor ilegale de păduri și ce plan derulează ministerul de resort pentru împădurirea urgentă a suprafețelor defrișate?

Cu respect, Sorin Iacoban, deputat de Iași.

Solicit răspuns scris și oral pentru fiecare punct în parte.

De asemenea, cele cinci întrebări sunt adresate, în ordine: domnului viceprim-ministru Gabriel Oprea, privind incendiile provocate de coșurile de fum necurățate; domnului ministru al justiției, Robert Cazanciuc, privind reincriminarea calomniei; doamnei ministru Gabriela Szabó, de la Ministerul Tineretului și Sportului, două întrebări privind recunoașterea mini-fotbalului ca sport și Jocurile Olimpice de la Rio 2016; și, în final, o întrebare adresată domnului ministru Bănicioiu, decontarea serviciilor de medicină dentară.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
Video in format Flash/IOS Marioara Nistor

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, doamna deputat Ciofu. Nu e aici.

Vă rog pe dumneavoastră. Aveți o interpelare? Mă iertați, nu știu cum vă numiți.

Da. Doamna Marioara Nistor. Îmi cer scuze. Oboseală...

Video in format Flash/IOS  

Doamna Marioara Nistor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am două interpelări.

Voi citi pe prima, adresată ministrului educației și cercetării științifice, domnul Sorin Cîmpeanu.

Obiectul interpelării: Problema violenței în școli.

Stimate domnule ministru,

Fenomenul violenței în școli este unul întâlnit în toate județele din țara noastră. Când vorbim despre acest subiect ne gândim adesea la violența dintre elevi, însă, de multe ori, întâlnim și violența profesorilor asupra elevilor, un lucru nu ușor de recunoscut și acceptat în spațiul școlii.

În acest caz, este vorba despre o realitate care se manifestă neținând cont de mediul urban sau rural, de nivelurile educaționale. Formele de comportament neadecvat ale profesorilor se referă la agresiunea verbală față de elevi, la agresiunea nonverbală, dar problema cea mai gravă o ridică prezența violenței fizice în școli.

În România anului 2015, prezența acestor manifestări fizice în clasă este gravă, condamnabilă și încalcă orice fel de principiu de educație și drept al elevilor. Recent, doi profesori de educație fizică și sport din județul Brăila sunt cercetați penal pentru purtare abuzivă, după ce ar fi bătut doi elevi.

Domnule ministru,

În declarațiile politice susținute de la tribuna Parlamentului, am ridicat problema asigurării pazei în școli și a supravegherii video, în așa fel încât aceste lucruri să fie reduse sau chiar eliminate.

Asigurându-vă de toată considerația, aș dori să știu care sunt strategiile de prevenire și combatere a violenței în școală. De asemenea, domnule ministru, vă solicit să-mi comunicați dacă aveți în vedere introducerea supravegherii video în toate școlile din România.

Solicit răspunsul în scris.

Vă mulțumesc.

Marioara Nistor, deputat, Colegiul nr. 9 Brăila.

A doua interpelare se intitulează "Problema digurilor din Brăila, afectate de creșterea exponențială a numărului bursucilor, care pune în pericol gospodăriile și viețile oamenilor".

Interpelarea este adresată doamnei ministru al mediului, apelor și pădurilor, doamna Grațiela Leocadia Gavrilescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Mihai Tararache

Nu mai e nimeni, da?

Vă rog, domnule deputat Tararache.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Mihai Tararache:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Sunt două interpelări. O să prezint una dintre ele, interpelarea adresată ministrului educației și cercetării științifice, domnului Sorin Mihai Cîmpeanu, de către Mihai Tararache, deputat ales în Circumscripția electorală nr.14 Constanța.

Tema este: Situația manualelor școlare ale elevilor din clasa a III-a.

Domnule ministru,

După cum bine știți, acordarea manualelor școlare este o măsură ce asigură materialele necesare ale elevilor pentru buna desfășurare a actului educațional. În România, elevii primesc manuale școlare gratuite, conform Legii nr. 1/2011, art.69 alin.(4).

Din nefericire, la începutul acestui an, elevii din clasa a III-a din Constanța au fost puși în fața situației în care nu au primit manualele școlare din partea unităților de învățământ. Cadrele didactice au ajuns în numeroase cazuri să solicite părinților acestor elevi să achiziționeze materiale didactice auxiliare pentru buna desfășurare a orelor de curs.

Cum e cu educația gratuită, domnule ministru? Aș vrea să ne răspundeți la această întrebare.

Înainte de începerea anului școlar, dumneavoastră ați declarat, chiar la o emisiune televizată, faptul că acești elevi vor avea manualele școlare pe bancă la începutul anului școlar, fapt ce în realitate nu s-a întâmplat.

De aceea, domnule ministru, vă întreb:

Care au fost acele probleme ce au împiedicat achiziționarea și distribuirea manualelor școlare?

Dacă ați căutat soluții pentru această situație?

Dacă da, ce soluții ați identificat și când le veți aplica, pentru că deja vorbim de faptul că începutul anului școlar a trecut de mult?

Și, care este termenul pe care-l prevedeți pentru ca aceste materiale să ajungă pe băncile elevilor?

Solicit răspuns scris în termenul prevăzut de lege.

Vă mulțumesc.

Deputat de Constanța, Mihai Tararache.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Declar închisă ședința.

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 18.00

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 27 iunie 2022, 11:02
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro