Camelia Khraibani
Camelia Khraibani
Ședința Camerei Deputaților din 29 octombrie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.193/06-11-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Interogare > Rezultate > 29-10-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 29 octombrie 2015

 Fragmente relevante pentru următoarea interogare: 
Vorbitor: Camelia Khraibani

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Camelia Khraibani - declarație politică cu tema: O rezoluție europeană nu poate restructura mineritul în România;

Doamna Camelia Khraibani:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Tema declarației mele de astăzi este "O rezoluție europeană nu poate restructura mineritul în România".

Restructurarea industriei extractive de cărbune a fost mereu în ultimele două decenii un punct sensibil pe agenda oricărui Guvern. Termenii "productivitate", "eficiență", "retehnologizare" și "poluare" au constituit periodic un cadru de negociere între conducerile administrative ale companiilor de extracție, sindicate și ministerele de resort.

Tot acest dialog instituțional, și nu numai, a avut ca efect "colateral" o sensibilizare suplimentară vizavi de orice informație apărută în presă și care vizează cu precădere acest domeniu.

În acest context, Rezoluția "Un nou acord internațional de la Paris privind schimbările climatice", adoptată recent de Parlamentul European, a devenit subiectul unei astfel de dispute interne neinspirate și nemeritate.

Știu că situația economică a Complexului Energetic Oltenia este una dificilă, cu un echilibru financiar delicat, și că una dintre mizele continuării activității este și păstrarea celor 15.200 de locuri de muncă. Înțeleg că sursa principală de îngrijorare a echipei manageriale este prețul certificatelor de carbon care a crescut în ultimii doi ani de la 2,46 euro/tonă în aprilie 2013, la 8,43 euro/tonă în septembrie 2015 și pe care compania este obligată să le achiziționeze, iar o nouă majorare a costurilor legate de achiziționarea acestor certificate de carbon ar crea dificultăți financiare insurmontabile pentru Complexul Energetic Oltenia. Îngrijorarea devine astfel legitimă, mai ales că în România, Complexul Energetic Oltenia produce 95% din lignitul țării și poate genera până la 30% din consumul intern de energie electrică.

În 2014, cifra de afaceri a fost de 2,6 miliarde de lei, iar pentru acest an a prevăzut în bugetul de venituri și cheltuieli afaceri de 2,8 miliarde de lei, în creștere cu 7,6%. Deci în aceste condiții miza devine din economică, strategică.

Dar rezoluția la care ne referim nu justifică temerile, în primul rând, pentru că documentul aprobat este doar un semnal politic al forului legislativ european referitor la continuarea politicii de până acum în problema încălzirii globale și nu are consecințe juridice.

Parlamentul European și-a reafirmat astfel doar consensul față de faptul că încălzirea climatică reprezintă una dintre cele mai mari provocări ale umanității în ceea ce privește dezvoltarea durabilă, sănătatea și economia mondială. Și, de asemenea, a confirmat încă o dată necesitatea de a da un răspuns urgent, responsabil și global, bazat pe solidaritatea comunității internaționale. Iar solidaritea înseamnă, la nivelul Uniunii Europene, asumarea a două aspecte.

Primul se referă la faptul că schimbările climatice reprezintă o amenințare majoră și la adresa țărilor în curs de dezvoltare și admite, în același timp, că emisiile de gaze cu efect de seră ale celor mai vulnerabile țări sunt nesemnificative în comparație cu cele ale țărilor puternic industrializate, iar cel de al doilea vine să propună și o direcție de acțiune, aceea ca Uniunea Europeană să își intensifice eforturile privind transferurile de tehnologie către țările mai puțin dezvoltate, pentru că reducerile necesare de emisii depind de intensificarea dezvoltării și folosirii tehnologiilor cu emisii reduse de carbon.

Este, de asemenea, clar că dezvoltarea acestor capacități tehnologice implică însă mecanisme de finanțare eficiente și finanțări care ar trebui puse la dispoziția țărilor în curs de dezvoltare.

Ceea ce trebuie să facă România este să nu rateze aceste oportunități financiare, menite să atenueze eforturile necesare tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, așa cum o cer normele Uniunii Europene, obiectiv ce trebuie atins într-un orizont de timp care se extinde până în 2050.

Am convingerea că vom reuși să ne susținem în mod coerent interesele noastre economice în fața partenerilor noștri europeni, și, fără nicio îndoială, avem capacitatea diplomatică de a negocia permanent ce este mai bine de făcut, astfel încât România să se dezvolte în continuare armonios și românii să se poată bucura din plin de statutul de cetățeni ai Europei.

Camelia Khraibani, deputat PSD, Gorj.

   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 17 noiembrie 2019, 4:13
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro