Plen
Ședința Camerei Deputaților din 5 noiembrie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.199/12-11-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 05-11-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 5 noiembrie 2015

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

     

Ședința a început la ora 8,30.

Lucrările au fost conduse de doamna deputat Rodica Nassar, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Bună dimineața!

 
Video in format Flash/IOS Virgil Guran - declarație politică privind reacția societății civile, factor de progres;

Deschid ședința noastră de astăzi consacrată declarațiilor politice și pentru început îi dau cuvântul domnului deputat Virgil Guran.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Virgil Guran:

Vă mulțumesc.

În perioada postdecembristă, ne-am obișnuit cu un scenariu simplu: înainte de alegeri cu un an, cu doi, fiecare partid a început să creeze o poveste frumoasă prin care arăta cât de mult se va dezvolta țara, ce bine o s-o ducă cetățenii și cât de frumos o să fie după acea guvernare.

Din păcate, 25 de ani acest lucru s-a întâmplat foarte puțin, de fapt, mai deloc. Observăm în ultimele zile o agitație. Unii o cataloghează ca un protest necesar, unii nu. Eu consider că, în sfârșit, în România, a intrat în acest scenariu și acel actor care poate să aducă progresul. În orice țară în care s-a ajuns la o democrație reală, în care dezvoltarea a luat-o pe un făgaș normal, acest actor, societatea civilă, a reacționat. Observăm și acum în Germania, în Anglia, în Italia, în momentul în care lucrurile nu sunt așa cum trebuie, oamenii reacționează, oamenii ies în stradă.

Este adevărat și este normal să fie demonstrații pașnice, și aceste demonstrații sunt pașnice în momentul de față. În felul acesta cred că cei care vin la guvernare își fac bine temele, încep să ajungă la concluzia că o țară se conduce după un plan bine determinat, nu după o poveste frumoasă, nu sporadic, prin diverse ordonanțe de urgență care sunt promovate, așa, de pe o săptămână pe alta, printr-o gândire sporadică, fără nicio noimă.

Cred că în momentul de față, sper eu, cei care vor veni la guvernare vor gândi de zece ori înainte să înceapă o activitate, vor prezenta un plan concret și sper, în același timp, societatea civilă, în cazul în care nu se respectă punct cu punct acest plan, să reacționeze. Altfel, va fi doar o nouă schimbare de guvern, o nouă poveste frumoasă și un final nefericit pentru România.

Deputat de Prahova, Guran Virgil.

 
Video in format Flash/IOS Camelia Khraibani - declarație politică cu titlul Sistemul «E-Viza» - reforma activității consulare cu ajutorul tehnologiei de ultimă generație;

Doamna Rodica Nassar:

Îi dau cuvântul în continuare doamnei deputat Camelia Khraibani.

Aveți cuvântul, doamnă deputat.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Camelia Khraibani:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică de astăzi se numește "Sistemul «E-Viza» - reforma activității consulare cu ajutorul tehnologiei de ultimă generație."

În urma aderării la Uniunea Europeană, România a demarat implementarea tuturor măsurilor necesare în scopul punerii în aplicare a întregului acquis Schengen, inclusiv în ceea ce privește eliminarea controalelor la frontierele interne. Printre aceste măsuri se numără și realizarea unui nou sistem național performant care să permită centralizarea cererilor de vize formulate de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României.

Portalul pentru facilitarea solicitării vizelor "E-Viza" este o componentă a unui proiect informatic integrat, denumit generic "E-cons". Acest proiect se înscrie în strategia Ministerului Afacerilor Externe de informatizare a serviciilor consulare, alături de alte proiecte importante derulate de instituție, printre care proiectul SNIV - Sistemul Național de Informații privind Vizele și Centrul de contact și suport al cetățenilor români în străinătate.

El a fost implementat cu scopul de a procesa un volum în continuă creștere a cererilor de servicii consulare, simultan cu îmbunătățirea operativității, eficienței și calității serviciilor oferite.

Portalul "E-Viza" destinat facilitării obținerii vizelor este disponibil pentru cetățenii străini care doresc să viziteze România. Portalul permite cetățenilor străini să inițieze procedura de obținere a vizelor de oriunde s-ar afla, utilizând serviciul internet. Acest lucru reprezintă, desigur, o scurtare substanțială a timpului de procesare a vizelor și a timpului pe care un cetățean străin îl petrece în această procedură și are, de asemenea, beneficiul important al programării electronice de acasă la ghișeu pentru interviul final în fața consulului.

Cetățenii străini care doresc să vină în România pot astfel intra pe portalul editat în engleză și română, care este accesibil din pagina principală a ministerului, unde introducând un set minim de informații: nume, cetățenie, scopul călătoriei, pot afla dacă au sau nu nevoie de viză. La nivelul la care a avansat tehnologia astăzi, accesarea se poate face și de pe telefonul mobil. În cazul în care au nevoie, solicitanții primesc un răspuns detaliat și pot încărca pe portal documentele necesare obținerii vizei. După aprobarea dosarului, solicitanții vor putea să-și aleagă data și intervalul orar pentru a se prezenta la consulat în vederea depunerii documentelor în original.

Proiectul a fost finanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative, iar valoarea totală eligibilă a proiectului a fost de 3,7 milioane de euro. Portalul a venit în întâmpinarea unei realități cu care se confruntă Ministerul român de Externe, și anume lipsa de personal suficient în cadrul misiunilor diplomatice din exterior și din cadrul Centralei.

Portalul a fost implementat în 135 de misiuni diplomatice, urmând să fie folosit de aproximativ 500 de angajați ai Ministerului Afacerilor Externe. Prin intermediul portalului E-viza, România folosește un sistem modern de obținere a vizelor, asemănător cu sistemele din Australia, Marea Britanie sau Statele Unite ale Americii.

Iată încă un argument că România a tratat cu maximă seriozitate și responsabilitate sarcina de a îndeplini toate condițiile impuse în vederea aderării la spațiul Schengen. Din păcate, însă, îndeplinirea cu strictețe a condițiilor tehnice s-a dovedit a fi necesară, dar nu și suficientă. Armonizarea perspectivelor politice în interiorul Uniunii Europene rămâne un deziderat neatins încă.

Mulțumesc.

Camelia Khraibani, Colegiul nr. 4, Gorj.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Vă mulțumesc și eu, doamnă deputat.

 
Video in format Flash/IOS Andrei Daniel Gheorghe - declarație politică cu subiectul Întâlnirea NATO de la București în context geopolitic;

Are cuvântul în continuare domnul deputat Daniel Andrei Gheorghe.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică de astăzi tratează "Întâlnirea NATO de la București în context geopolitic".

În zilele noastre, relansarea politicii externe a Rusiei, războiul din estul Ucrainei și conflictul civil sângeros, având uriașe implicații internaționale, din lumea arabă, au schimbat total perspectiva asupra provocărilor politice majore din Europa Centrală și de Sud-Est. Acel secol de pace deplină la care visau politologii cu decenii în urmă nu a rămas decât o teorie goală de substanță și fără sens real.

Din păcate, Europa occidentală, sufocată de ideologii relativiste și apăsată de un raport de forțe tot mai nefavorabil cu Statele Unite și Rusia, a devenit mai indecisă ca niciodată în ceea ce privește politica de apărare și securitate colectivă, lucru care a potențat necesitatea unei prezențe atlantiste anglo-americane în regiunea noastră, deși asistăm la un declin al rolului jucat de Statele Unite în Orient și chiar în Europa de Est.

Este un moment extrem de dificil pentru lumea euro-atlantică, o lume care în ultimii 25 de ani s-a lăsat constant antrenată în jocuri de putere regională și într-o strategie politică birocratizată, complicată și greoaie care au șubrezit sistemul de apărare colectivă a spațiului de civilizație europeană. Acest lucru s-a datorat în primul rând renunțării la valorile pe baza cărora a fost concepută Alianța Nord-Atlantică: valori creștine, libertate, democrație, respect față de lege și persoană.

Orice derogare de la aceste principii, indiferent cât de mică, pe care responsabilii NATO au făcut-o de-a lungul anilor, a dus de fapt la o mai mare slăbire a conceptului strategic al NATO decât erorile politico-militare ori lipsa de inspirație geopolitică a actualei administrații democrate americane, lipsă de viziune geostrategică greu de cuantificat sub aspectul stabilității mondiale.

În contextul acestei întâlniri la vârf la care au luat parte pe lângă România, Polonia, Cehia, Slovacia, Lituania, Letonia, Ungaria, Estonia și Bulgaria este foarte important de spus rolul deosebit de pronunțat în Europa estică pe care îl joacă vechiul binom nord-sud - Polonia-România, țări care au jucat în Evul Mediu cel mai important rol în apărarea Europei de ofensiva otomană și națiuni care au o lungă istorie de confruntări cu regimul bolșevic sovietic și care au opus în perioada regimurilor comuniste o opoziție dură în fața totalitarismului impus brutal unor națiuni iubitoare de Dumnezeu și libertate.

Cooperarea dintre țările est-europene în acest cadru deosebit de tensionat al ofensivei generale a Rusiei îl reprezintă premisa strategică fundamentală a menținerii unui echilibru de forțe favorabil blocului euroatlantic în această parte de lume. Concesiile, mai mărunte ori mai adânci, pe care în ultimii ani Bruxelles-ul ori Berlinul le-au făcut Moscovei nu au avut decât un singur efect: creșterea masivă a influenței politice și economice a Rusiei în Europa, câteodată chiar în detrimentul principalei forțe din NATO, Statele Unite ale Americii, și, chiar mai mult decât atât, readucerea asupra Țărilor Baltice, Poloniei ori României a perspectivei sumbre a "cordonului sanitar".

De aceea, cred că întărirea flancului estic al NATO stă la temelia asigurării păcii, stabilității și echilibrului de forțe în Europa. Țările din Europa Centrală și de Est, națiuni trecute prin trauma grea a totalitarismului comunist impus de sovietici cu violență, sunt în măsură să devină cenzorul geopolitic al ceea ce deseori vedem a fi politica netransparentă, egoistă și duplicitară pe care lideri politici din țări precum Germania ori Franța o duc în raport cu o Rusie care poartă un foarte interesant și subtil război geopolitic bazat pe o ideologie colectivistă de tip ghiveci, denumită generic "euroasianism".

Cred că este nevoie de o redimensionare a rolului politic, militar și strategic pe care acest relativ fragil culoar democratic balto-mediteraneean îl joacă în contextul securității euroatlantice. Cred că decidenții occidentali ar trebui să învețe a asculta mai puțin la diverse cântece de sirenă ori la necesități scumpe care se fac resimțite la "pompă", și mai mult la vocile realiste și traumatizate de experiența ocupației sovietice care se afirmă la Varșovia, Praga ori la București.

Daniel Gheorghe, deputat al Partidului Național Liberal.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Vă mulțumim și noi, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Aurelian Mihai - declarație politică cu referire la cuvintele unuia dintre eroii din Clubul Colectiv;

Am să dau cuvântul în continuare domnului deputat Aurelian Mihai.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Aurelian Mihai:

Bună dimineața!

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Stimați colegi,

"Am fost mereu de părere că orice exercițiu democratic începe cu ștampila de vot și se termină cu bâta în mână. Mai pe românește, te duci și votezi, chiar dacă după 25 de ani ești scârbit mereu de a vota fără încredere doar răul cel mai mic. Apoi stai și speri că răul cel mai mic nu e așa de rău. Și apoi dacă vezi că ai greșit, ieși în stradă, protestezi, strigi, te lupți până ceva se schimbă cu adevărat. Și apoi o iei de la capăt. Revoluțiile nu se întâmplă pe Facebook, revoluțiile nu se obțin la o bere și rezultatele. Schimbarea e dură și cere sânge. Și nu cred că suntem pregătiți pentru asta. Țara asta ar trebui să trăiască minunat doar din agricultură și turism. Știu că mitul cu grânarul Europei interbelice e probabil mai mult conjunctural. Dar chiar și așa potențialul e enorm. Cu mici excepții strategice, industria în România ar fi putut să fie doar un hoby dedicat sutelor de minți luminate care părăsesc anual țara pentru proiecte de cercetare prin alte țări dispuse să investească în inteligență. Pentru că de 25 de ani, toți cei care ne-au condus, indiferent de nume sau de culoare politică, au investit exclusiv în prostie, în prostire și-n prostime. Pentru că o țară de oameni inculți, datori și bolnavi se conduce ușor, nu-i așa? Când la parterele de bloc vom avea și altceva decât shaormerii, farmacii și sedii de bănci, atunci înseamnă că poate suntem pe calea cea bună.

În mod normal, într-o țară normală, n-ar trebui să-mi fac griji pentru pensie. O mică afacere condusă corect ar trebui să producă suficient să-mi permită să-mi pun de-o parte, fie și un minim, care să nu îmi dea depresii cu 25 de ani înainte să am nevoie de el. Ei bine, nu e tocmai așa! Statul român nu știe să susțină decât propriul buzunar. În rest, înghesuie cu zeci de controale, popriri nesimțite, suprataxare, birocrație, lipsă de interes".

Sunt doar câteva cuvinte transmise de Adrian Rugină, unul din eroii din Colectiv.

Va trebui să știm să-i și ascultăm, pentru că altfel poporul se va întoarce împotriva noastră.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim și noi.

 
Video in format Flash/IOS Paul Dumbrăvanu - declarație politică referitoare la faptul că fiecare dintre noi suntem responsabili nu doar pentru noi înșine, ci și pentru toți cei din jurul nostru;

Are cuvântul în continuare domnul deputat Paul Dumbrăvanu.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Paul Dumbrăvanu:

Stimați colegi,

În aceste zile negre prin care trece poporul nostru, eu doresc să transmit compasiunea celor greu încercați de acest accident nefast și să-i asigur de toată recunoștința și aprecierea mea pe toți cei care au făcut tot posibilul să aline într-un fel sau altul suferința semenilor. Mă refer aici, bineînțeles, la cadrele medicale, pompieri, polițiști, jandarmi, ce n-au ținut cont de faptul că este zi sau noapte, care nu au plecat acasă pentru a acorda ajutor celor aflați în nevoie de îndată ce au aflat cumplitele vești.

Mă refer la toți cei care s-au mobilizat și au mers la centrele de transfuzii pentru a dona sânge, la toți cei cu sau fără studii de specialitate au simțit că este datoria lor ca oamenii să ajute alți oameni. Cei ce s-au oferit ca voluntari în spitale, în centrele de transfuzii, toți aceia ce au conștientizat necesitatea acută a implicării fiecăruia în astfel de momente.

Nu pot rămâne indiferent la amploarea uneia dintre cele mai mari nenorociri ce s-au abătut asupra țării în ultimele decenii poate, nu pot suprima sentimentul de datorie morală pe care o avem față de semenii noștri și față de noi înșine, aceea de a ne oferi un viitor sigur, un viitor cu cât mai puține griji, o societate în care să ne simțim protejați, pentru a simți că la rândul nostru avem datoria de a o proteja. Dacă există un lucru de care putem fi siguri în acest moment este acela că românii sunt cu adevărat oameni, că simțul civic, solidaritatea, empatia, nu sunt simple cuvinte dintr-un dicționar, ci sunt trăiri și sentimente ce există și sunt puternic înrădăcinate în conștiința fiecăruia dintre noi.

Poporul român a demonstra o dată în plus, dacă mai era nevoie, că este un popor unit, capabil să învingă toate greutățile. Trebuie să conștientizăm de altfel, indiferent de statutul social, de pregătirea profesională, culoarea politică, fiecare dintre noi, în calitate de cetățeni ai României, suntem responsabili nu doar pentru noi înșine, ci și pentru toți cei din jurul nostru. Și fac apel la dumneavoastră, doamnelor și domnilor, deși poate unora dintre noi ne este dificil, să uităm faptul că suntem oameni politici și să ne amintim în fiecare moment că înainte de orice suntem oameni.

Vă mulțumesc.

Paul Dumbrăvanu, deputat PNL.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Vasile Popeangă - declarație politică intitulată: Ce ar trebui învățat din tragedia de la Clubul «Colectiv»;

Are cuvântul în continuare domnul deputat Vasile Popeangă.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Vasile Popeangă:

Sărut-mâna. Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Declarația mea politică se intitulează "Ce ar trebui învățat din tragedia de la Clubul «Colectiv»".

Cea mai mare tragedie din 1989 și până azi s-a întâmplat la Clubul "Colectiv". Până acum, când rostesc aceste gânduri, peste 32 de tineri și-au pierdut viața și alți aproape 150 sunt răspândiți prin spitale cu arsuri de diverse grade și întinderi. Pentru niciunul dintre cei în viață nu se poate spune că nu mai există pericolul de agravare a stării de sănătate, cu consecințe letale, întrucât peste 10 încă sunt în stare critică, iar la arsuri este bine-cunoscut că evoluția este impredictibilă. Contrar multor păreri negativiste, pesimiste, având în vedere răspunsul statului la această tragedie - timp scurt, reacție rapidă, mobilizare exemplară -, s-a dovedit că extrem de bunele opinii arătate în toate sondajele despre cei care conduc sistemul de sănătate se confirmă.

Căci începuse iarăși războiul - un război în favoarea vieții și a sănătății. Un război în care s-a putut vedea ce poate nu se remarcase până acum: munca de ani de zile a celor care lucrează în sănătate, care conduc sistemul de sănătate materializându-se în locuri mai multe în spitale, organizare mai bună, doctori mai mulți, aparatură și medicamente mai performante, armele cu care medicii luptă de partea darului divin: viața!

Dacă toate ar merge în țara asta cum s-a dovedit că merge sistemul de urgență din sănătate, țara noastră ar face mari pași înainte.

Vedem tot mai des că avem legi, dar că acestea nu se respectă, nu sunt aplicate cu bună știință. Ce-avem de învățat din această lecție amară? Asta demonstrează slăbiciunea instituțiilor, cangrena care mușcă din ele, aspect ce trebuie să îi frământe serios pe oameni, indiferent de statutul și poziția lor socială. Legi există și sunt perfectibile, dar de ce să se întâmple dezastre ca să ne trezim și să aplicăm legile, și atunci doar din când în când, știut fiind că, la români orice minune ține doar trei zile?

Instituțiile statului nu funcționează sau funcționează defectuos în principal din cauza corupției generatoare de masivă incompetență. Tragem un semnal de alarmă ca instituțiile să treacă la aplicarea corectă a legii, profesioniștii să fie repuși în drepturile lor legitime și să înceteze această practică, dovedită ca fiind criminală, de a pune șefi după culoarea carnetului de partid - altă consecință a corupției care s-a întins peste România ca pecinginea. Da, era numai o problemă de timp ca, din cauza incompetenței de la vârful unor instituții, a corupției și nepotismului, să începem să numărăm zecile și sutele de morți și răniți. Șpaga acoperă temporar o neregulă, deci problema nu este dacă se va întâmpla un dezastru, ci când va avea acesta loc. Cum poate fi acceptată de către un profesionist, oricât ar fi el de lacom, o șpagă ce acoperă premisele unui eveniment cu consecințe zeci de morți și multe alte zeci de răniți? Până unde se poate merge cu luatul șpăgilor, când vedem dezastrele de pe urma acestui flagel, al corupției?

Cum e și normal, fiecare dintre cei implicați în tragicul eveniment are o lecție de învățat și măsuri de luat ca acest dezastru să nu se mai întâmple vreodată. Dar noi, făcătorii de legi, ce am învățat din tragedia petrecută la acel club și, mult mai important, ce măsuri vom adopta? Cine vrem să vină să facă treaba în locul nostru?

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim și noi.

 
Video in format Flash/IOS Varol Amet - declarație politică cu tema: În ultimul ceas;

Îi dau cuvântul în continuare domnului deputat Varol Amet.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Varol Amet:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "În ultimul ceas".

Legislația în privința prevenirii incendiilor este în curs de schimbare, dar este nevoie de câteva modificări, întrucât actualele sancțiuni nu sunt suficiente pentru a-i convinge pe proprietarii de cluburi și localuri unde sunt organizate evenimente să ia toate măsurile necesare și ca, în viitor, cei care nu vor fi în regulă să poată fi acuzați de infracțiuni penale.

În aceste zile, românii au dat dovadă de solidaritate în cazul tragediei din noaptea de 30 spre 31 octombrie 2015 de la Clubul "Colectiv". Oameni simpli, voluntari, medici, psihologi, instituții de stat sau private, toți au încercat, fiecare cu ce au putut, să ajute victimele.

Solidaritatea medicilor din afara țării care au venit să opereze pacienții aflați în stare critică în Spitalul de Arși, Spitalul Universitar, Spitalul Bagdasar-Arseni, Spitalul de Urgență Floreasca, Spitalul Militar, Elias, spitale supraaglomerate, alături de medicii, asistenții și infirmierii care au dat dovadă de o mobilizare rar întâlnită și fac în continuare tot ce este omenește posibil pentru a-i ține pe pacienți în viață.

Cu profundă tristețe, în aceste momente de mare durere pentru familiile, rudele, prietenii și cunoscuții celor decedați sau aflați în spitale, adresez ca reprezentant al Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România în Parlamentul României și secretar al Grupului parlamentar al minorităților naționale, sentimentele noastre de compasiune și solidaritate.

Vă mulțumesc.

Deputat, Amet Varol.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Marioara Nistor - declarație politică cu titlul Soluții pentru redeschiderea spitalelor;

Are cuvântul în continuare doamna deputat Marioara Nistor.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Marioara Nistor:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Declarația mea politică se intitulează "Soluții pentru redeschiderea spitalelor".

Stimați colegi,

În declarația din această săptămână voi aborda o problemă existentă la nivelul comunităților locale și în privința căreia trebuie să găsim soluții în cel mai scurt timp: redeschiderea spitalelor.

Una din prioritățile UNPR este cea referitoare la sănătate. Considerăm că un domeniu sanitar performant e un element de succes pentru modernizarea și funcționarea statului. Nu putem vorbi de un sistem performant fără o finanțare pe măsură și dacă nu există mecanisme specializate de management, control și sancțiune, care să constituie garanția că banii publici sunt cheltuiți în mod corect și eficient.

Totodată, o problemă cu care se confruntă sistemul medical din România este cea cu privire la remunerarea cadrelor medicale. În ultima perioadă, guvernarea din care face parte și UNPR s-a ținut de promisiune și a mărit salariile personalului medical. Prin creșterea salariilor, sperăm să încurajăm personalul profesionist să rămână în țară, pentru a fi temelia organizării sistemului medical. UNPR a lansat, în vederea susținerii sistemului sanitar, programul național "O Românie sănătoasă este o Românie puternică", pentru a oferi soluții reale la problemele sistemului medical. Ne dorim să eliminăm corupția din sistem, să sprijinim tinerii medici, să stopăm migrația personalului medical și să încurajăm principalele programe de sănătate din România. Pactul național de sănătate, la care ne dorim să adere și celelalte partide politice, este o posibilitate de a aduce schimbarea în sistemul medical.

Un moment crucial pentru domeniul sănătății a fost cel din 2011, atunci când foarte multe spitale au fost închise, mai ales din zone greu accesibile, pe fondul lipsei unui buget care să asigure funcționarea.

Brăila este unul din județele afectate de măsura fostului Guvern Boc și un exemplu elocvent este spitalul din Dudești, unitate închisă în 2011, care deservea o zonă importantă a județului. Sute de pacienți au fost tratați în cabinetele medicale, ambulatoriul de specialitate și în spital. Din cauza măsurilor luate la nivel național, spitalul a fost una din unitățile care au trebuit închise. În prezent, Primăria din Dudești a trimis un studiu de fezabilitate la București și așteaptă formalitățile necesare pentru a redeschide spitalul.

Românii au dreptul să beneficieze de investiții în infrastructura medicală, de personal calificat și performant, de calitatea actului medical. Accesul egal la sănătate e un drept, iar UNPR luptă pentru servicii medicale la cel mai înalt nivel. Procesul de redeschidere a spitalelor închise în 2011 a început prin eforturile depuse de actualul Guvern. Trebuie să accelerăm procesul de reînființare a spitalelor, mai ales din zonele greu accesibile, ele jucând un rol important pentru comunitate. Populația are nevoie de acces la servicii medicale de calitate și trebuie să înlesnim respectarea acestui drept.

Pentru UNPR, domeniul sanitar și starea de sănătate a românilor reprezintă un laitmotiv al proiectelor pe care le desfășurăm.

Vă mulțumesc.

Marioara Nistor, deputat UNPR Brăila.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim, doamnă deputat.

 
Video in format Flash/IOS Remus-Florinel Cernea - declarație politică: Tragedia din Clubul «Colectiv», muzica rock și schimbările de care România are nevoie;

Dau cuvântul în continuare domnului deputat Remus Cernea.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulțumesc foarte mult.

Declarația mea politică de astăzi se numește "Tragedia din Clubul «Colectiv», muzica rock și schimbările de care România are nevoie".

În perioada comunistă, rockul a fost considerat o muzică subversivă, astfel că trupele străine nu erau difuzate la radio și TV și nici nu puteau veni să concerteze în România lui Ceaușescu. Dar în alte țări ale lagărului socialist lucrurile erau ceva mai relaxate. În anii ’80 ai secolului trecut, au fost permise acolo concerte cu nume mari: spre exemplu, "Queen" a cântat la Budapesta în 1986, iar "Scorpions", "Bon Jovi", "Skid Row", "Cinderella", Ozzy Osbourne și "Mötley Crüe" au cântat la Moscova în 1989. Formațiile rock românești se confruntau, la rândul lor, cu probleme legate de cenzură și cu restricțiile partidului unic.

De unde provenea teama regimului comunist față de muzica rock? În primul rând, din spiritul de libertate și din nonconformismul pe care această muzică le degajă. De asemenea, din mesajul adesea protestatar. Rockerii nu sunt oameni care să se supună vreunor autorități doar pentru că ele sunt autorități. Ei sunt și se consideră oameni liberi. Marea lor majoritate este formată din oameni educați, cu principii și valori puternice, greu de îngenuncheat.

După 1989, an de an, s-au înmulțit marile concerte și festivaluri din țara noastră, având bucuria enormă de a vedea la București atât trupe ajunse la apogeu - precum "Scorpions", în 1993 -, ori spre finalul carierei - "Jethro Tull", în 1994 -, cât și unele noi, în plină afirmare - "Anathema" și "Paradise Lost", în 1994 -, iar lista marilor nume care au cântat în România în ultimii 25 de ani a devenit una lungă și cuprinzătoare.

Din nefericire, iubitorii muzicii rock au avut de înfruntat după 1989 o serie de prejudecăți, stereotipuri de percepție, discriminări și chiar violențe, pentru că poartă plete, tricouri negre cu trupe și sunt considerați "sataniști".

În perioada în care am activat în societatea civilă am și inițiat cu Asociația Umanistă Română o campanie pe această temă și am primit numeroase rapoarte de la cei care au avut de suferit. Situația este una gravă și reală și a răbufnit în ultimele zile, ca urmare a tragediei petrecute în Clubul "Colectiv", la concertul excepționalei trupe "Goodbye to Gravity". Moartea îngrozitoare a multora, suferința cumplită a răniților și durerea familiilor și a prietenilor au generat compasiunea unei țări întregi. Dar, în același timp, au apărut din nou și destul de multe voci, inclusiv politice și religioase, care i-au catalogat pe iubitorii muzicii rock drept "sataniști".

Prejudecățile pot fi atât de puternic înrădăcinate, încât să anihileze sentimentul moral al unora până într-atât încât să îi facă să desconsidere și să expedieze o tragedie răscolitoare în termeni denigratori și lipsiți de empatie și de înțelegere, cum că iubitorii muzicii rock ar fi "sataniști".

Replica societății față de asemenea derapaje a fost însă pe măsură, fiind publicate numeroase reacții de o excepțională noblețe morală, precum cea a unei mame care afirmă, în mod ironic față de cei cu prejudecăți, că se consideră a fi o "mamă de satanistă", elogiind totodată interesul fiicei ei pentru vaste arii culturale și pasiunea pentru muzica rock.

Tragedia din Clubul "Colectiv" a generat emoții și energii extraordinare în țara noastră, probabil cele mai intense din ultimii 25 de ani. Faptul că muzica rock nu este o simplă muzică, ci degajă un spirit de libertate și de nesupunere față de orice formă de tiranie, lucru care se ramifică spre multe sfere ale vieții, reiese cu pregnanță, o dată în plus, cu prilejul acestui eveniment dramatic care a răpit viața atât de multor tineri.

După ce, în primele zile, oamenii i-au comemorat pe cei dispăruți, au urmat protestele legitime față de aroganța și lipsa de asumare a responsabilităților din partea autorităților. Cum România s-a aflat sub dictatura mediocrității, a corupției și a lipsei de viziune autentic democratică a majorității politicienilor din ultimii 25 de ani, a fost firesc ca zecile de mii de oameni ieșiți în stradă, în București și în numeroase alte orașe, să ceară o schimbare de amploare. Demisiile câtorva lideri politici, fie și a Guvernului, nu înseamnă mare lucru și nu oferă nicio garanție că paradigma în care va fi guvernată țara va fi una în acord cu acele valori și cu acel nivel de integritate care să apropie România de standardele de democrație, civilizație și prosperitate europene.

Miza primordială a ieșirii ample în stradă, din aceste zile, vizează găsirea acelor căi care să conducă la o altfel de politică. Cum reforma electorală promisă de Președinte reprezintă un lamentabil eșec, întărind șansele partidelor mari, PSD și PNL, de a-și prezerva monopolul prin noile legi electorale și de a descuraja noile alternative, singura șansă e dată de o mobilizare cu adevărat excepțională a oamenilor de genul celor din stradă, pentru a ridica rapid noi partide și inițiative politice. Orice am dori pentru România, viitorul va depinde de deciziile politice și de calitatea oamenilor politici din consiliile locale, primării, Parlament, Guvern și Președinție.

Pentru a sparge din monopolul marilor partide și a depăși piedicile electorale impuse de acestea noilor formațiuni politice și independenților, este nevoie de o ridicare masivă a societății care să ducă la un vot de conștiință, dat la următoarele alegeri locale și parlamentare, astfel încât ponderea PNL și PSD să scadă substanțial.

Protestele pun acum o presiune fantastică pe clasa politică, dar pentru a avea cu adevărat eficiență, este nevoie ca pe buletinul de vot să apară alternativele pe care cetățenii să le considere apte de a aduce schimbarea atât de mult cerută în stradă.

Așadar, îndemnul meu către oamenii de bună factură, rockeri sau nu, dar cu convingeri democratice, este să se unească și să intre în politică. Este singura șansă viabilă pentru România ca energia fantastică de pe străzi să fie convertită în acțiune și implicare politică permanentă. Altfel, marasmul politic actual se va prelungi pentru alte câteva decenii, cu toate consecințele care ar decurge de aici.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim și noi.

 
Video in format Flash/IOS Giureci-Slobodan Ghera - intervenție cu tema: Întâlnirea oficială a membrilor Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Croația din Parlamentul României cu Excelența Sa domnul Davor Vidișš, noul ambasador al Republicii Croația la București;

Dau cuvântul în continuare domnului deputat Ghera Giureci-Slobodan.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Giureci-Slobodan Ghera:

Mulțumesc, doamna președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Întâlnirea oficială a membrilor Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Croația din Parlamentul României cu Excelența Sa, domnul Davor Vidișš, noul Ambasador al Republicii Croația la București".

Stimați colegi,

Stimate colege,

În calitate de președinte al Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Croația din Parlamentul României, țin să precizez că în data de 2 noiembrie a.c. a avut loc o întrevedere a membrilor acestui grup de prietenie cu Excelența Sa, domnul Davor Vidișš, noul Ambasador al Republicii Croația.

Întâlnirea a avut loc cu prilejul numirii sale în funcția de ambasador în România. Excelența Sa a fost întâmpinat de mine, în calitate de președinte al Grupului parlamentar de prietenie, de domnul senator Păran Dorin, domnul deputat Lupu Mihai, domnul deputat Pistru-Popa Eusebiu-Manea și domnul deputat Amet Varol.

Discuțiile s-au axat pe continuarea și dezvoltarea relațiilor bilaterale excelent de bune dintre cele două țări, în special referitor la cele economice, stimularea investițiilor, păstrarea identității etnice, cooperarea la nivelul Uniunii Europene, având în vedere faptul că cele două țări sunt membre ale Uniunii Europene și NATO.

Vreau să precizez faptul că partea română are dorință fermă de a continua pe o treaptă superioară dialogul între Camera Deputaților și Parlamentul croat, fapt ce s-a confirmat și prin vizita oficială din această primăvară, la Zagreb, a domnului Ștefan Valeriu Zgonea, președintele Camerei Deputaților, respectiv vizita oficială, din această vară, a Excelenței Sale, domnului Klaus Werner Iohannis, președintele României, unde am participat și eu, ca deputat UCR, reprezentant al minorității croate și președinte al Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Croația în Parlamentul României.

Vă mulțumesc.

Cu cele mai alese gânduri, deputat al Uniunii Croaților din România, Giureci-Slobodan Ghera.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim și noi, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Corneliu-Mugurel Cozmanciuc - declarație politică: O Românie mai bună;

În continuare, are cuvântul domnul deputat Mugur Cozmanciuc.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

Bună dimineața!

Doamnă președinte de ședință,

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi vizează situația actuală pe care o trăiește România și este intitulată "O Românie mai bună".

Din respect pentru cei care și-au pierdut viața în tragedia de proporții de la clubul "Colectiv", dar și pentru familiile acestora și mai ales pentru cei care se luptă să supraviețuiască, voi încerca să nu fac din această declarație o politizare a evenimentului și a discursului, ci doar o mențiune și o trecere în revistă a ceea ce a fost și ceea ce va trebui să fie.

De aproape o săptămână suntem martorii unui eveniment cumplit care a cutremurat societatea noastră. Însă mă simt îndurerat și siderat, pentru că acest moment de tristă amintire trebuie să devină pentru noi o lecție pentru ceea ce va trebui să fie. De asemenea, consider că noile detalii privind modul cum s-au petrecut lucrurile în clipele de groază pe care acei tineri le-au trăit în noaptea de 30 octombrie 2015, mă îngrozesc și mai mult. Rapiditatea cu care s-au derulat acele fapte este uimitoare. În numai câteva minute au părăsit această lume 27 de suflete, la care s-au adăugat ulterior și altele.

Aceste împrejurări au fost și sunt acele momente când un popor își manifestă solidaritatea. Eforturile depuse de pompieri, medici, asistenți, de către toți ceilalți semeni ai noștri ne arată tăria națiunii noastre, de care avem atâta nevoie. Simt nevoia să le mulțumesc în nume personal acelor persoane care au contribuit, prin natura meseriei lor, prin bunăvoință, prin manifestarea celor mai calde sentimente umane, prin orice mijloace materiale sau spirituale la alinarea suferințelor celor implicați în evenimentul de la Clubul "Colectiv".

Însă în mod paradoxal, așa cum războaiele sunt, în ciuda caracterului lor macabru, generatoare de progres și se evidențiază prin eroi, și acum putem vorbi despre eroi. Eroii sunt pompierii, medicii și toate acele persoane care, în domenii adiacente, au reușit, au pus umărul și au salvat vieți, care prin curajul lor au reușit și s-au implicat și au salvat vieți, chiar unele dintre ele cu prețul propriei vieți.

Este impresionant numărul mare de încurajări pe care România l-a primit pe plan intern și extern. Cred că acest lucru denotă că țara noastră este respectată și se bucură de acest respect din partea multor parteneri internaționali.

Însă tragismul situației trebuie să reprezinte un moment de reflecție pentru noi toți. O analiză profundă a situației ne arată de fapt ceea ce poate face corupția și nepăsarea. România are nevoie de normalitate. România are nevoie de stabilitate și de oameni responsabili. De ce nu are nevoie România? România nu avea nevoie de cetățeni care să își piardă viețile, care să devină eroi și care să ne facă să conștientizăm, prin moartea lor, ceea ce trăim în fiecare zi: uneori, o stare de nepăsare, indolență, inclusiv lipsă de profesionalism din partea celor care își desfășoară activitatea în funcții publice.

Tragismul și tribulațiile care au cuprins acest popor sunt perfect justificate. Cred că cetățenii sunt îndrituiți să fie protejați și respectați. În acest sens este nevoie de o resetare a întregii clase politice românești, care poate fi prin alegeri anticipate și consider că este perfect justificată. Cred că flacăra uriașă din Clubul "Colectiv" a ars o etapă a vieții politice românești, a ars o parte a celor 25 de ani de la Revoluție și cred că trebuie să fie un moment care să reseteze întreaga viață politică.

În final, doresc să prezint condoleanțele mele tuturor celor care și-au pierdut viața, persoanelor dragi lor, persoanelor care și-au pierdut persoane dragi acolo, în tragicul eveniment, și să mă rog pentru ca lupta pentru a rămâne în viață, pentru cei care sunt în momentul de față în această situație, să fie câștigătoare. Sunt cu gândul alături de ei.

Vă mulțumesc.

Mugur Cozmanciuc.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim și noi, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Radu Zlati - declarație politică: O demisie la care trebuie să medităm;

Dau cuvântul în continuare domnului deputat Radu Zlati.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Radu Zlati:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, cei care sunteți,

Ieri, 4 noiembrie, domnul Victor-Viorel Ponta și-a depus mandatul de prim-ministru al Guvernului României. Nu a făcut gestul motivat de onoarea sau demnitatea care animă un bărbat de stat, ci a demisionat pe fondul protestelor de stradă, la rândul lor determinate nu în mod direct de activitatea guvernamentală a domnului Ponta, ci de gestiunea imaginii sale de om politic care a ales să își termine cariera politică avându-l în dreapta sa pe nașul Gabriel Oprea și partidul acestuia, în loc să obțină de la liderii UNPR - generalul de operetă și primarul panseluțelor - demisia. Se termină astfel, într-un aer de dramoletă balcanică, o întreagă etapă din istoria postrevoluționară a României.

Pentru mine, ca național-liberal, etapa USL și USL 2.0 - cum au dorit-o Ponta și consilierii săi politici - a fost una plină de învățăminte. Deși de acord parțial cu afirmația că politica este "arta posibilului", am învățat din experiența colaborării PNL-PSD că nu poți să girezi moral un partid sau un om politic, la nesfârșit și pentru orice cauză.

Am mai învățat că cine și-a plagiat lucrarea de doctorat poate să mintă senin și în alte împrejurări: să își mintă sau să își trădeze, de pildă, aliații; să își abandoneze mentorii politici; să își trădeze, în ultimă instanță, atât prin ceea ce a făcut, cât și prin ceea ce nu a făcut, chiar partidul care i-a oferit, într-o scurtă viață de politician, totul - inclusiv șansa de a accede la cea mai onorantă funcție în stat, aceea de Președinte al României.

Experiența pentru PNL numită Victor Ponta, posibila experiență Gabriel Oprea, din fericire ratată de către Partidul Național Liberal, m-au învățat că trebuie să fiu foarte exigent în alegerea tovarășilor de drum. Nu ajunge să ai un dușman comun pentru a deveni prietenul politic al cuiva, pentru a-l gira, pentru a-i asigura spatele în cazul oricărei mârșăvii comise, mai mică sau mai mare.

Să fie oare politica "arta posibilului"? Se prea poate. Dar trebuie să modificăm această definiție, astfel: politica trebuie să fie "arta oricărui posibil moral". Altfel nu mai este politică, ci doar o cârdășie bazată pe interese comune.

PNL va deveni, poate, cu voia electoratului, cel mai important partid parlamentar al României. Dar dacă se va abate de la această definiție, îl va aștepta soarta tuturor plăsmuirilor politice bazate pe fraudă morală: o prăbușire cu atât mai radicală, pe cât a fost de enormă minciuna pe care s-a bazat creșterea sa electorală. Soarta politică a domnului Victor-Viorel Ponta ar trebui să ne fie o pildă amară în acest sens.

Radu Zlati, deputat PNL.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim și noi, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Gheorghe Dragomir - declarație politică cu titlul: Noiembrie, luna care îi poartă ghinion lui Victor Ponta;

Dau cuvântul în continuare domnului deputat Gheorghe Dragomir.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Gheorghe Dragomir:

Mulțumesc, doamnă președinte.

"Noiembrie, luna care îi poartă ghinion lui Victor Ponta".

Peste câteva zile se împlinește un an de la înfrângerea rușinoasă suferită de social-democratul Victor Ponta în alegerile prezidențiale din 16 noiembrie 2014.

A doua zi după dezastru, înainte de a se face nevăzut, Victor Ponta ne spunea că trebuie să avem decență și înțelepciune, să tăcem din gură o perioadă toți. Acestea fiind spuse, liderul PSD de atunci a dispărut din peisaj și dus a fost tocmai în Dubai.

Cu alte cuvinte, după ce electoratul l-a sancționat dur, Victor Ponta și-a turnat puțină cenușă în cap, a jurat că se va schimba, dar, din păcate, și-a păstrat aceleași obiceiuri.

Deși ambițios, perseverent și bun comunicator, premierul Ponta este astăzi imaginea dualității, a falsului, a neasumării responsabilității. A fost prins mințind și nu a recunoscut niciodată acest lucru. Este atât de plin de sine, încât nu a învățat nimic din erorile majore din trecut, când aroganța și comportamentul deplasat l-au îndepărtat de electorat.

La nici un an de la momentul noiembrie 16, Victor Ponta gafează identic. La doar câteva zile după ce a rămas fără funcție în partidul mult iubit, a dat o fugă până în Mexic. Coincidență sau nu, atât în escapada sa din Dubai, cât și în cea din Mexic, copilotul Victor Ponta a pus interesul personal mai presus de cel național, programându-și diverse întâlniri, doar pentru a asista, se pare, la competiții de Formula 1.

Ceea ce nu a înțeles până acum Victor Ponta este faptul că electoratul vede, înregistrează și acumulează frustrări, oricât ar încerca să-l tragă pe sfoară cu creșteri salariale sau reduceri fiscale. Tupeul, minciuna și disprețul nu sunt principalele calități dorite la un lider adevărat. Electoratul vrea altceva și a dorit-o prin alegerea lui Klaus Iohannis în funcția de Președinte al României.

Românii au ales atunci să spună un "nu" hotărât imposturii, disprețului, golăniei, hoției, aroganței, exercitării discreționare a puterii. Și iată, în aceste zile, vorbim deja de sfârșitul erei Ponta.

După ce a pierdut mandatul de președinte al PSD, deținut încă din februarie 2010, Victor Ponta a anunțat ieri că își depune și mandatul de premier, după ce peste 25.000 de oameni au protestat în București, cerând demisia responsabililor pentru tragedia din Clubul "Colectiv".

Acesta este finalul carierei politice a lui Victor Ponta. Luna noiembrie se pare că nu-i priește premierului Victor Ponta.

Mulțumesc.

Gheorghe Dragomir, deputat PNL, Constanța.

 
Video in format Flash/IOS Mihai Tararache - declarație politică: Politicienii trebuie să tacă. A venit vremea să vorbească poporul!.

Doamna Rodica Nassar:

Domnule deputat Tararache, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Mihai Tararache:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi se numește: "Politicienii trebuie să tacă. A venit vremea să vorbească poporul!"

De 25 de ani s-a creat iluzia că politicienii reprezintă poporul, orice ar face, în orice condiții. Nu este așa! Acum vedem cu toții normalitatea, acum vedem cu toții altceva. Poporul, în numele căruia vorbea întreaga clasă politică, a spus nu, nu ne mai reprezentați. Stop joc! Așa nu se mai poate! Vrem un restart! Și au dreptate.

Politicienii au în față două opțiuni: fie continuă, la fel ca și până acum, și riscăm să avem nu 30.000 în stradă, ci 3 milioane de nemulțumiți, fie să-și asume mesajele pe care le primesc în aceste zile. Personal, nu cred că este de ales.

În ultimii 25 de ani, politicienii au declarat sus și tare că își iubesc țara. Dar, în tot acest timp, am văzut că opreau 10% din contractele de asfaltare, din contractele de deszăpezire, de la panseluțe - așa cum iubesc unii să facă.

În ultimii 25 de ani, politicienii au vorbit despre necesitatea de a construi o rețea de autostrăzi care să lege regiunile istorice. Românii au primit însă autostrăzi plutitoare. În ultimii 25 de ani, s-a vorbit despre o justiție independentă. În ultimii 25 de ani, s-a vorbit despre reformele din sănătate. Dar avem astăzi spitale subfinanțate și medici care ne pleacă din țară. În ultimii 25 de ani, s-a vorbit despre cum vom reforma sistemul din educație. Dar foarte mulți elevi astăzi nu au manuale pe bănci și nu au școlile încălzite.

În ultimii 25 de ani, s-a vorbit despre corectitudine, dar am văzut cum s-au plagiat doctorate.

Toate aceste lucruri le-am văzut. Ele există, s-au întâmplat și se întâmplă în continuare, din păcate.

Românii transmit acum un mesaj clar, iar noi, toți cei care activăm în politică astăzi, pe diferite paliere, avem obligația să-i ascultăm. Ne cer ca lucrurile să se oprească, vor un alt sistem, bazat pe valori și pe principii și nu pe interese de grup transpartinice.

Noi, oamenii onești care suntem astăzi în politică - și eu vă spun că sunt foarte mulți oameni onești în politică, dar trebuie să vină și alții, cât mai mulți, avem nevoie de un suflu nou, cei care nu au furat, nu au devalizat și nu au spoliat această țară, mai avem o șansă.

Putem, alături de românii care sunt în stradă și de cei care-i susțin și nu au ieșit în stradă - că aceia care-i susțin și n-au ieșit în stradă sunt foarte, foarte mulți -, să punem umărul la reformarea acestui sistem. Să creăm un moment zero, așa cum așteaptă toată România. Să ne uităm unii în ochii altora, românii în ochii altor români și să spunem: gata, fraților, așa nu se mai poate!

Multă lume credea că odată cu demisiile de ieri, cu demisia lui Victor Ponta, a lui Gabriel Oprea și a primarului cu nume de actor, românii se vor întoarce acasă, mulțumiți de victorie. N-a fost așa. Românii vor mult mai mult, vor un reset total a tot ceea ce s-a întâmplat în România ultimilor 25 de ani, și aceasta pentru mine este un motiv de bucurie.

Cred că noi, oamenii onești care suntem astăzi în politică, putem fi, alături de românii din stradă și de cei care-i susțin, parte a schimbării. Putem și trebuie să jucăm în aceeași echipă, pentru că în joc este chiar viitorul României. Nu mai avem voie să ratăm niciun moment.

Eu unul am înțeles mesajele și vă promit că voi fi parte a schimbării. Cu ajutorul lui Dumnezeu, vom reuși!

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Declar închisă ședința noastră de astăzi.

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 10,09.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 17 noiembrie 2019, 7:36
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro