Plen
Ședința Camerei Deputaților din 12 noiembrie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.205/19-11-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 12-11-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 12 noiembrie 2015

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

     

Ședința a început la ora 8,55.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Ludovic Orban, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ludovic Orban:

Bună dimineața!

Deschid ședința consacrată declarațiilor politice.

Îmi cer scuze. E prima ședință pe care o conduc. Știam că este la ora 9,00, după aceea am aflat prin SMS că este la 8,30 și îmi cer scuze față de colegi.

 
Video in format Flash/IOS Vasile Popeangă - declarație politică intitulată Ce s-a înțeles din ieșirea în stradă a românilor;

Îi dau cuvântul domnului deputat Vasile Popeangă.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Vasile Popeangă:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Dragi colegi,

Declarația mea politică se intitulează "Ce s-a înțeles din ieșirea în stradă a românilor".

Cu toată toleranța sa, când românul nu mai poate să suporte o situație, își ia inima-n dinți, jalba-n proțap și iese-n stradă, ca durerea sa să nu mai fie mută. Și îi dă glas durerii rezultate nu din ajungerea cuțitului la os, ci din trecerea acestuia chiar dincolo, căci, în vreme ce alții țipă și la o amărâtă de ciupitură de purice, românul are bunul-simț să nu deranjeze pe nimeni până nu-i ajunge sufletul la gură. Dar și atunci, dacă-nu este luat în calcul, se ajunge în situația de a se scrie prin ziarele celei străinătăți că "a explodat mămăliga"!

Din nou, trecând cuțitul iarăși dincolo de os, românii au ieșit în stradă. Dar ce i-a mai împins la acest gest, de data aceasta? Păi... nimic neobișnuit, nimic necunoscut. Multe dintre solicitările unora dintre noi făcute de-a lungul timpului, cei care am vorbit ca Moise-n pustiu sub cupola Parlamentului, au fost strigate în stradă. Căci, deși unii dintre noi, care încă mai ținem legătura cu cei care ne-au ales să îi reprezentăm în legislativul țării, am tras diverse semnale de alarmă de-a lungul timpului, groasa majoritate a celor ce încă își mai închipuie că sunt reprezentanții electoratului și ocupă aceste scaune au preferat să se prefacă puțintel mai șubrezi cu auzul. De ce? Pentru că însemna să înceapă să muncească și în interesul neamului acesta, care acum este în stradă. Pentru că acei ce au preferat să se creadă despre ei că sunt fuduli de urechi aveau alte interese - mai personale, mai de grup, fie el politic, economic ori de altă natură, uitând că scopul prezenței lor în legislativul țării este acela de reprezentare, este acela nu de a le fi lor mai bine, ci țării, acestui popor care le oferă locuri de cinste și avantaje ca să îi slujească din toate puterile lor, așa cum au jurat. În schimb, ce a văzut românul de 26 de ani încoace? Că, imediat cum s-a văzut cu sacii-n căruță, politicianul, în care s-au pus speranțele atât ale alegătorului, cât și ale familiei sale - pe scurt: viitorul acestei țări -, respectivul a-ntors fața-n altă parte, văzându-și de-ale sale, uitând de cel care-l duce-n spate, care-și rupe din bucata de pâine de la gura copilului ca să-i fie alesului cozonacul aproape. Și atunci, disperat și scârbit, un segment de electorat a ieșit în stradă strigând: "Fără parlamentari!". Cu orice preț, chiar acela de a știrbi democrația sau de a experimenta ciudățenii socio-politice, gen democrația directă ori Mișcarea de 5 Stele.

A văzut o țară cum - de când au ieșit oamenii necăjiți în stradă, cele care s-au întâmplat la Clubul Colectiv au fost, în realitate, doar picătura care a umplut paharul, nu motivația principală - maneliștii politici au dat-o imediat cotită, "orientându-se" după cum bate vântul cel nou: "Da, așa-i, gata, nu se mai poate așa, de mâine ne schimbăm, inclusiv cravata. După vechiul principiu "La vremuri noi, tot noi!". Însă strada a fost foarte clară: "Să vină alții, nu tot voi!", lucru ce a zgâriat adânc auzul a tot soiul de parlamentari care într-o societate normală nu ar fi ajuns în legislativ nici măcar în vizită de lucru. Oameni care au ajuns accidental în Parlament, păcălindu-și electoratul. Oameni pe care, în afară de depunerea jurământului, nu i-a auzit nimeni luând cuvântul, deși, ca peste tot, și în circumscripțiile lor electorale colcăie neregulile și problemele. Oameni care s-au bătut cu pumnu-n piept în campanie că au toate soluțiile din lume la toate problemele comunității, după aceea n-au mai dat prin teritoriu nici cât să zică "Bonjour popor!", devenind în schimb candidați la Premiul Nobel în domeniul justificărilor, că nu se poate aia, ailaltă-i imposibilă, că nu ne lasă ăi de sus, că nu-s bani și alte motivații de se tăvăleau pe jos de râs și curcile, numai oamenilor le dădeau lacrimile, regretând amarnic alegerile făcute și jurându-și în barbă că data viitoare nu vor mai repeta aceeași greșeală.

Ați avut de-a lungul timpului, și chiar nu cu mult timp în urmă, posibilitatea să schimbați legile ca să fie bine și pentru România, nu doar pentru aleși, pentru privilegiile așa-zișilor reprezentanți ai nației. Legile electorale sunt o rușine pentru această țară. De ce alegătorul trebuie să aleagă mereu doar ce crede el că este răul cel mai mic, iar după alegeri răul respectiv trece cu arme și bagaje în barca răului mai mare? Cum zice nu alegătorul? Că se dorește asta e clar, a reieșit permanent din strigătul străzii. Ce s-a făcut aici în acest sens? Nimic, pentru că asta ar fi stricat jocurile multora care cred că, în ciuda incompetenței pe care o afișează chiar cu mândrie, se consideră îndreptățiți ca să rămână pe aceste scaune tot restul vieții lor. Dovada? Strada vrea limitarea numărului de mandate ale aleșilor la doar două.

Se știe, tergiversarea e cea mai bună tactică să nu se întâmple nimic; suplimentată cu diversiuni în care clasa politică actuală își poate da doctoratul, și iată cum se reeditează, în varianta
2015, momentul în care cetățeni al căror număr era mai mic decât degetele de la mâini, au aruncat la tomberon voința a 7,4 milioane de români cu drept de vot. Românul iartă, dar nu uită! Deci, dacă acum, în al doisprezecelea ceas, nu se face ceva pentru îndeplinirea fie și a unei părți din cerințele străzii, ghiciți ce se va întâmpla când veți merge din nou la strâns de voturi.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
Video in format Flash/IOS Vasile Gudu - declarație politică cu tema: 14 noiembrie - Ziua Dobrogei;

Domnul Ludovic Orban:

Îl invit pe domnul deputat Vasile Gudu.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Vasile Gudu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Bună dimineața, stimați colegi și colege.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "14 noiembrie - Ziua Dobrogei".

Ziua de 14 noiembrie are o semnificație specială pentru Dobrogea. La 14 noiembrie 1878, Regele Carol I proclama alipirea Dobrogei la patria-mamă. Sâmbătă, 14 noiembrie 2015, se împlinesc 137 de ani de la unirea Dobrogei cu țara. Urmare a unui proiect de lege inițiat de toți parlamentarii dobrogeni, Camera Deputaților a adoptat cu largă majoritate de voturi în ședința din 9 septembrie 2015 ca data de 14 noiembrie să fie instituită ca Ziua Dobrogei. La finele secolului al XIX-lea, Dobrogea a revenit la statul român după terminarea războiului ruso-otoman din perioada 1877-1878, consemnat în istoria României drept Războiul de Independență.

Conform prevederilor tratatului de pace de la Berlin din iulie 1878, Dobrogea, incluzând Delta Dunării și Insula Șerpilor, urma să revină României după retragerea autorităților militare ruse care se aflau la acea dată în provincie. Pe 10 noiembrie 1878, regele Carol I a semnat primele decrete de numire a funcționarilor administrativi în Dobrogea, astfel încât Nicolae Catargi a fost numit guvernator al zonei, în timp ce Remus Opreanu și George Mihail Ghica au devenit prefecții județelor Constanța și Tulcea. Carol I spunea, în cuvântarea ținută pe 14 noiembrie 1878, că "anexarea Dobrogei va deschide țării un nou izvor de bunăstare".

Anterior acestui eveniment, pe 24 ianuarie 1859, sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, se înfăptuia Mica Unire, unirea principatelor Moldova și Țara Românească. Cele două evenimente au marcat începutul Marii Uniri, eveniment ce a avut loc pe 1 Decembrie 1918, dată sărbătorită drept Ziua Națională a României. România a preluat administrația Dobrogei de Nord de la Rusia în data de 14 noiembrie 1878, când trupele române au trecut Dunărea spre a lua în posesie noua provincie.

Într-o proclamație emisă pe data de 14 noiembrie 1878, cu ocazia alipirii Dobrogei, domnitorul Carol I garanta tuturor locuitorilor provinciei: "Voi de acum atârnați de un Stat, unde nu voința arbitrară, ci numai legea desbătută și încuviințată de națiune hotărește și o cârmuiește. Cele mai sfinte și mai scumpe bunuri ale omenirei: viața, onoarea și proprietatea, sunt puse sub scutul unei constituțiuni pe care ne-o râvnesc multe națiuni străine. Religiunea voastră, familia voastră, pragul casei voastre, vor fi apărate de legile noastre, și nimeni nu le va putea lovi, fără a-și primi legiuita pedeapsă."

Astfel, istoria Dobrogei, parte a istoriei întregului pământ românesc, demonstrează cu putere un adevăr fundamental: acela că jugul asupririi străine poate frâna sau întârzia pentru un timp evoluția unui popor, dar nu poate împiedica realizarea aspirațiilor sale legitime - cucerirea libertății și unității, asigurarea progresului social - dacă el este hotărât să lupte până la capăt cu fermitate și eroism.

La mulți ani, Dobrogea!

La mulți ani, dobrogeni!

Vasile Gudu, deputat PNL de Tulcea

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ludovic Orban:

Mulțumim domnului Gudu. La mulți ani, Dobrogea!

 
Video in format Flash/IOS Cosmin Necula - declarație politică: Niciun abuz nu poate justifica un bine general;

Îi dau cuvântul domnului deputat Cosmin Necula. Și nu știu cine era următorul; Virgil Guran.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Cosmin Necula:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi se intitulează "Niciun abuz nu poate justifica un bine general".

Practic, prin această declarație politică vreau să vă prezint un mesaj din partea cetățenilor municipiului Bacău, a unora dintre ei, și consider că este obligatoriu să prezint cuvânt cu cuvânt ceea ce au scris acești cetățeni.

Eu, așa cum este și normal într-o democrație adevărată, voi fi purtătorul mesajului pe care acești cetățeni vor să-l adreseze instituției supreme, a democrației.

Cred cu tărie că într-o democrație și într-un stat de drept nu trebuie să existe niciun abuz care să justifice un bine general, nu există niciun interes național care să justifice vreo eroare a instituțiilor, astfel: subsemnații, așa cum au fost înscriși în tabelul anexat petiției, reprezentăm o entitate importantă din municipiul Bacău, însumând un număr de societăți comerciale mici și mijlocii care activează în cadrul Centrului comercial Romalion și Bialex din Bacău.

Solicităm sprijinul în vederea eliminării unei situații care trenează de mult timp, dar pe care am suportat-o tacit fie din lipsă de timp sau de curaj, fie din speranța că odată și odată se va schimba ceva în bine în atitudinea autorităților statului față de contribuabilii mici și mijlocii din România.

Problema pe care v-o supunem atenției este generată de nenumărate acțiuni și campanii ale ANAF, realizate în număr din ce în ce mai mare și pe perioade din ce în ce mai lungi.

Din punctul nostru de vedere, aceste controale sunt menite să denigreze sau să distrugă în totalitate acest tip de comerț, susținut în proporție covârșitoare de capitalul autohton. Ne simțim înjosiți și umiliți de modul în care se desfășoară acțiunile de control din cadrul Operațiunii "Cristal" desfășurate de ANAF, întrucât inspectorii fiscali, care se pretind a fi reprezentanți ai acestui stat de drept, par a urmări pas cu pas ruinarea noastră materială, dar și psihică.

Acești funcționari, plătiți din impozitele achitate de către noi, lună de lună, ne controlează aproape permanent doar pe noi și ne aplică sancțiuni foarte aspre, chiar dacă și în opinia dumnealor, exprimată prin viu grai cu ocazia controlului, sancțiunile aplicate sunt acordate în baza unei legislații interpretabile.

Considerăm că în cele ce ne privește, în momentul de față, ANAF este hotărâtă să facă totul în scopul determinării noastre de a renunța la activitatea comercială și să alegem, în schimb, poziția de asistați social.

Menționăm că activitatea comercială desfășurată în cadrul complexului comercial menționat mai sus, susține în prezent viața de zi cu zi a mai bine de 500 de persoane, contribuitoare la bugetul local și la bugetul general.

Nu putem să mai acceptăm eticheta de mari evazioniști, cum de multe ori am fost numiți, pentru că în realitate suntem oameni simpli, care au ales să-și ia viața în propriile mâini, să lupte cu birocrația și cu caracterul interpretabil al legilor.

Suntem, de cele mai multe ori, mangeri, vânzători, manipulanți, în același timp. Întocmim și documente primare de contabilitate, alergăm și după autorizații, iar, la finalul unei zile de muncă, se întâmplă să plecăm acasă cu autobuzul întârziat, având în buzunar câțiva zeci de lei.

Cu toate aceste greutăți, plătim o mulțime de taxe și impozite care rămân în România, nu sunt transferate în conturi din afara țării, ne plătim asigurări sociale și nu suntem o povară pentru sistemul de stat.

În această perioadă, campaniile cristaline ale ANAF nu fac decât să ne complice și mai mult viața și asta nu pentru că suntem verificați și controlați sistematic de multe ori cu urmări dezastruoase pentru bugetul fiecăruia dintre noi.

După cum știți, în Bacău, activează un număr de peste 5 lanțuri comerciale, a căror cifră de afaceri depășește de sute de ori capacitatea noastră financiară și care au acaparat piața românească. Este firească bănuiala că acestora le-ar conveni să dispărem și noi de pe harta propriei noastre țări, ca să producă ei și mai mult.

Dureros este că statul român, deși declară public prin reprezentanții săi de seamă că comercianții mici și mijlocii reprezintă un interes major pentru economia națională, ajută, practic, multinaționalele prin astfel de campanii cristaline atât de agresive, atât de distructive, desfășurate pe perioade suficient de mari și cu foarte multă consecvență, încât să poată spulbera mici comercianți locali.

Vă aducem la cunoștință faptul că, deși suntem mici, nu suntem grupați în asociații, nu avem o apărare bine pusă la punct, ca a marilor noștri concurenți, dar suntem motivați de nevoile personale și de hotărâri care ne fac să luptăm de la egal la egal și moral pentru afacerile noastre, pentru că de aici trăim și noi și familiile noastre, iar din impozitele și taxele plătite de noi trebuie să fie finanțate școlile și spitalele României.

Nu înțelegem de ce noi nu putem beneficia de prezumția de nevinovăție, ca și megaconcurenții noștri. De câte ori se pornește o astfel de campanie suntem din start catalogați și tratați ca infractori.

Nu înțelegem de ce legislația le permite lor să funcționeze într-un sistem, iar noi să fim amendați pentru că funcționăm ca ei. Nu înțelegem de ce noi facem mereu obiectul unor campanii și ei, nu. Precizăm că, pe parcursul campaniei naționale de control care, în fapt, ne vizează doar pe noi, toți clienții noștri afectați indubitabil de prezența copleșitoare a echipajelor ANAF, migrează într-un număr mare spre lanțurile megaangrosiștilor.

Așa fiind, vă solicit, în mod respectuos, ca în uzanța prerogativelor constituționale pe care le aveți și în virtutea cărora vă desfășurați activitatea, în calitate de deputat al României, să ne sprijiniți în aflarea răspunsului real la următoarele întrebări: 1. de ce nu s-au impus niciodată controale preventive, în urma cărora să ne se explice foarte clar cum trebuie să ne organizăm legal activitatea și se preferă controale cu caracter punitiv, fiind în cunoștința caracterului de imprevizibil și interpretabil al legislației românești? 2. de ce, în decursul ultimului an de zile, am fost singurii supuși operațiunilor de control tip CRISTAL din orașul nostru, deși, așa cum am menționat mai sus, în municipiul Bacău există și alte centre comerciale cu obiect similar de activitate? 3. există solicitări adresate de ANAF de către marile lanțuri comerciale care au dus la efectuarea controalelor asupra activității noastre în cadrul centrelor comerciale de tipul celor care activăm? Solicităm acest lucru, deoarece inspectorii fiscali prezenți în această perioadă în centrul nostru, au lăsat să se înțeleagă că întreaga lor acțiune e cauzată de reclamațiile făcute de către megaangrosiști. 4. au fost sau sunt efectuate activități de monitorizare a activității marilor lanțuri comerciale de tip METRO sau SELGROS, inclusiv ale clienților care cumpără de la aceștia cantități mari de produse, declarând că fac achiziția în numele persoanelor fizice? Dacă nu, din ce motiv nu s-a făcut acest lucru? Dacă da, care sunt, totuși, concluziile? 5. cum este asigurată, de către reprezentanții ANAF respectarea principiului nediscriminării noastre față de marile lanțuri comerciale de tip METRO și SELGROS, cu ocazia efectuării operațiunilor de tip CRISTAL? 6. câte controale au fost efectuate în ultimul an de zile, cu privire la activitatea lanțurilor comerciale de tip METRO și SELGROS și al clienților acestora? 7. care este actul normativ primar sau secundar, sau terțiar și care este conținutul notei de fundamentare a acestora, care stau la baza operațiunii CRISTAL? 8. inspectorii ANAF beneficiază de sporuri, prime raportate la cuantumul amenzilor acordate în timpul acțiunilor CRISTAL? 9. există vreun act oficial care să reglementeze modul de acțiune a reprezentanților ANAF pe parcursul controalelor efectuate? Și, dacă da, care este cuprinsul acestuia?

Încheiem, prin a sublinia următoarele: suntem contribuabili, muncim și luptăm pentru viața cotidiană, încercăm din răsputeri să respectăm legislația noastră interpretabilă și într-o continuă schimbare și dorim să fim respectați și tratați ca atare.

Nu suntem mari evazioniști ai României, ci simpli oameni onești, care vor să fie și mai mult susținuți, decât călcați în picioare și umiliți de organele de control plătite din taxele și impozitele achitate de noi.

Nu cerem clemență și nici iertarea greșelilor. Cerem egalitate, și nu discriminare în tratamentele aplicate. Cerem o abordare corectă și imparțială a legislației, o verificare și o monitorizare nediscriminatorie, controale clare și constructive, fără interpretări la limita legii, fără sancțiuni discutabile și excesive.

Suntem micii comercianți locali și vrem să fim tratați egal și nediscriminatoriu față de megacompetitorii noștri, măcar să pornim mereu de la aceleași premise în fața organelor de control.

Stimați colegi,

Aceasta a fost scrisoarea pe care un grup de mici comercianți din municipiul Bacău au trimis-o către noi, către Parlamentul României și ar fi bine ca indiferent de culoarea politică pe care o are Guvernul, indiferent de cine va veni să ne conducă pseudotehnocrați sau oameni politici, ar fi foarte important ca aceste organe de control ale statului să învețe că abuzul nu are culoare politică, iar abuzul distruge, într-adevăr, România.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ludovic Orban:

Mulțumesc domnului deputat Necula.

 
Video in format Flash/IOS Virgil Guran - declarație politică pe tema economiei din România;

Dau cuvântul domnului deputat Virgil Guran. Se pregătește doamna deputat Viorica Marcu. Acum avem majoritate. Sper să audă și nababul Gelu Ștefan Diaconu declarația dumneavoastră.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Virgil Guran:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Observăm că în ultimul timp cresc importurile în România, statisticile spun foarte clar ce înseamnă acest lucru - a crescut consumul. Dar, de fapt, crescând importurile și creându-se un decalaj mai mare între importuri și exporturi, ne dăm seama că economia noastră nu este în direcția bună, ne dăm seama că noi, de fapt, prin munca noastră, a tuturor, prin banii care se produc aici, în România, ajutăm economiile dezvoltate, adică îi ajutăm pe cei de la care importăm.

De aici rezultă foarte clar că, așa cum am mai spus-o, nu avem o politică economică foarte coerentă pentru România, nu știm ce să facem cu banii în momentul în care încep să apară cât de cât și-i ducem spre anumite găuri din care de 25 de ani nu prea reușim să ieșim.

În loc să existe o gândire foarte clară în acest sens - să vedem, domnule, ce importăm pentru a putea produce, pentru a stimula producătorii, industria respectivă, noi ne gândim, și aici spun "noi", referindu-mă la cei care sunt în Guvern în momentul de față, cei care au guvernat - s-au gândit, de fapt, ce măsuri să ia pentru a liniști populația, pentru a arăta cât de bine merge această țară și pentru a-i determina să-i voteze în continuare.

Am văzut o preocupare - și aici, indiferent de ce se va întâmpla, responsabilitatea va rămâne responsabilitatea Guvernului Ponta, am văzut o preocupare în mărirea salariilor. Este foarte bine. Noi, ca liberali, întotdeauna am spus că bunăstarea oamenilor determină bunăstarea de fapt a cetățenilor, bunăstarea unui popor întreg, creșterea nivelului de trai al unui popor întreg. Dar aceste lucruri se fac întotdeauna cu cap, după un calcul, pentru că economia reală nu iartă, funcționează după anumite reguli și întotdeauna aceste reguli duc la o prăpastie dacă nu sunt respectate.

O să vedem aceste salarii dacă se vor putea da, o să vedem dacă acest sistem politic găunos din România, în care cei care au plecat au zis "scapă cine poate" și au aruncat câte o sarcină imposibilă pentru cei care au venit să guverneze. O să vedem dacă acest lucru se va continua. Să dea Dumnezeu să nu fie așa! Noi, liberalii, am crezut în ceea ce au prezentat cei de la guvernare, dar proba de foc urmează, vedem dacă sunt bani pentru aceste salarii. Și, în corelație cu ceea ce am spus, dacă această politică economică va duce la un consum ridicat de produse realizate în România. Dacă nu, se va crea un deficit mai mare în balanța comercială a României, puterea de cumpărare a românilor va scădea, încasările la buget nu vor fi suficiente pentru a acoperi toate măsurile luate de Guvernul Ponta și vom avea din nou mari probleme atât sociale, cât și economice. Sperăm să nu se întâmple acest lucru și, personal, dacă nu se va întâmpla, o să-mi cer scuze pentru ceea ce am spus despre Guvernul Ponta. Dar, din păcate, sunt convins că nu o să am motive să-mi cer scuze, ci va trebui să vin să spun încă o dată că oamenii care nu se pricep trebuie să stea acasă și să-i lase pe cei care știu ce au de făcut în această țară.

Vă mulțumesc.

Deputat PNL, Guran Virgil.

 
Video in format Flash/IOS Viorica Marcu - declarație politică: Fii tu însuți schimbarea pe care vrei să o vezi în lume;

Domnul Ludovic Orban:

O invit pe doamna deputat Viorica Marcu. Se pregătește domnul deputat Mihai Găină.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Viorica Marcu:

Bună dimineața!

Declarația mea politică o susțin sub mottoul "Fii tu însuți schimbarea pe care vrei să o vezi în lume".

De data aceasta nu doar revolta, de data aceasta nu este suficient să fim doar revoltați. De data aceasta e nevoie să facem ceva, noi, toți, să luăm atitudine, să producem schimbare, schimbarea adevărată, profundă, și nu doar a unora corupți cu alții vocali și în esență, la fel.

Schimbarea aceasta va necesita să lăsăm ipocrizia, comoditatea, politica făcută la televizor și să devenim cetățeni adevărați, cetățeni care știu să lupte pentru drepturile lor, cetățeni care apără principii și care nu reacționează doar sporadic, ci de fiecare dată când abuzul și corupția puterii se manifestă. Trebuie ca ceea ce facem în acest moment să ducă la schimbare, schimbarea întregii societăți, din una coruptă în una normală. Ce trebuie să se schimbe? Trebuie să se schimbe fiecare dintre noi, trebuie să se schimbe clasa politică, mai ales modul de a face politică, trebuie să se schimbe mass-media, schimbarea noastră, a tuturor, a societății în întregul ei, o schimbare de atitudine, de mentalitate. Pentru că, vedeți, corupția înseamnă că cineva ia și cineva dă. Societatea noastră e bolnavă, pentru că modelele oferite sunt de parvenire pe orice cale și cât mai repede. De mici, copiii noștri văd modele false, valori care nu mai contează. De mici, copiii noștri sunt sub presiunea că trebuie să devină cineva, că trebuie să aibă relații. În malaxorul acesta, al parvenirii, au intrat mentalitatea și acțiunile noastre, iar vârful aisbergului sunt politicienii noștri. Dar să nu ne amăgim, corupția este la toate nivelurile, pentru că există mentalitatea șpăgii la români. Dacă vom decide că avem 600 de vinovați, din care unii chiar sunt vinovați și că trebuie doar ei schimbați, eșecul este garantat.

În ’89, am făcut o revoluție pentru a înlătura comunismul, acum trebuie să luptăm în continuare să înlăturăm rămășițele comuniste și securiste ale fostului regim, să instalăm cu adevărat democrația.

Și mai trebuie să înțelegem noi ceva - relația corectă între drepturi și obligații.

Dacă omul politic spune că are dreptul la indemnizație specială, trebuie să continue cu "are obligația" de a face toate eforturile pentru ca și cetățeanul de rând să aibă o viață decentă.

Cetățeanul, dacă spune că are dreptul să fie liber, trebuie să continue că "are obligația" să lupte permanent pentru acest drept.

Schimbarea clasei politice și mai ales modul de a face politică după un principiu simplu: politicianul este în slujba cetățeanului și a statului, și nu cetățeanul în slujba politicianului. Dar pentru aceasta e nevoie să avem grijă să nu mai alegem să ne conducă oameni care sunt "mari" și cineva doar pentru că partidul i-a făcut așa, ci datorită valorii lor, să-i alegem pentru că sunt valoroși. Să ne întrebăm, când alegem pe cineva, ce a făcut omul acesta înainte de a face politică. A muncit vreodată, a lăsat ceva în urma sa? Că, dacă vom alege doar oameni care știu să vorbească, să manipuleze frumos masele la televizor, vom alege de fapt doar niște parveniți aserviți banului și stăpânului lor.

Și încă ceva: politicianului trebuie să-i fie teamă de cetățean, și nu cetățeanului de politician. Cum? Prin atitudinea cetățeanului, prin reacția lui imediată la abuz și corupție.

Din păcate, specific românește, intenția de schimbare pentru clasa politică a durat doar trei zile. Nici după alegerile din toamna anului trecut și nici după manifestațiile din această toamnă, clasa politică nu a înțeles că trebuie să se schimbe în esență, și nu doar declarativ. Și e valabil pentru toate partidele politice, indiferent de culoare.

Am văzut ieri, în Parlament, varianta cu fustă a lui Ceaușescu, în persoana doamnei ministru Rovana Plumb, care striga și mulțumea "protestatarilor" pentru sprijin și cu generozitate le-a dat o majorare de 10% la salarii.

Chiar trebuie mărite salariile la bugetari. Dar întâi trebuie golite ministerele și instituțiile statului de neveste, amante și nepoți, trebuie stabilite criterii de competență și profesionalism și apoi mărite salariile celor care chiar fac treabă și duc în spate categoriile enunțate mai sus.

Schimbarea mass-media. O media avidă de senzațional și rating dincolo de valoare și calitate.

Media este într-adevăr o putere în stat și tocmai din acest motiv trebuie să-și pună permanent întrebarea: ce prezintă, ce promovează?

Ca orice instituție deținătoare de putere și mass-media trebuie să-și asume responsabilitatea acestei puteri.

Mass-media are un rol informativ, însă calitatea informațiilor pe care le transmite aceasta nu este întotdeauna la un nivel înalt, întrucât se promovează mai mult nonvalorile și se pune accent mai mult pe fapt divers și mondenități decât pe evenimente culturale, economice.

Cât de dispusă este mass-media să se schimbe, să contribuie la cultivarea valorii autentice, să formeze tânăra generație, nu ca pe o turmă?

Cu cât un individ deține mai mult control asupra informației primite de el, cu atât impactul mass-media asupra acestuia este mai puțin negativ. Și este firească întrebarea dacă mass-media dorește ca indivizii să fie capabili de propriile opinii sau dorește ca, prin prezentarea repetată a unor idei, principii, opinii, să manipuleze masele, indivizii, să preia opiniile altora.

Se dorește să avem o generație de cetățeni activi, capabili sau doar o generație care paște pe terenul televiziunilor?

Să nu uităm un lucru, că media, doar comercială, ne umple timpul, dar ne va goli sufletele și rațiunea.

Deputat Viorica Marcu, Colegiul nr. 5, Bacău.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ludovic Orban:

Mulțumim doamnei deputat.

 
Video in format Flash/IOS Mihăiță Găină - declarație politică intitulată Să le acordăm copiilor noștri mai multă atenție;

Îl invit pe domnul deputat Mihai Găină. Se pregătește domnul deputat Cozmanciuc.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Mihăiță Găină:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se referă la problema dispariției copiilor și se numește: "Să le acordăm copiilor noștri mai multă atenție."

Stimați colegi,

Este dificil să ne facem mai mult timp pentru noi înșine și pentru propriile noastre familii, indiferent dacă lucrăm în Parlamentul României, în bănci, pe șantiere sau oriunde în altă parte, în țară sau peste hotare. La orice nivel ne-am situa din punct de vedere profesional, avem din ce în ce mai multe griji și responsabilități, pentru că trăim într-o societate în care răbdarea a ajuns doar un concept asimilat de prea puțini oameni.

Multe familii suferă din aceste cauze, însă cei mai afectați de absența părinților sau de neglijența manifestată de aceștia sunt copiii. Scăpați de sub supraveghere sau văduviți de afecțiunea de care au nevoie, mulți dintre minori ajung să fugă de acasă ori sunt dați dispăruți. Procentul este îngrijorător de mare, dar și mai trist este faptul că mulți dintre copiii plecați de acasă, în mod voluntar, au sub zece ani.

Direcția de investigații criminale din cadrul IGPR informează că, în perioada 15 mai 2014-15 mai 2015, în țara noastră au fost raportate 3.736 de dispariții în rândul copiilor.

Din fericire, majoritatea acestora, respectiv 3.733, au fost deja găsiți, celelalte cazuri sunt nesoluționate, dar cercetările continuă.

Stimați colegi și dragi români,

Țin să subliniez că, dintre acești minori care au fugit de acasă, 129 au vârste mai mici de zece ani, 1.093 au vârsta cuprinsă între 10 și 14 ani, iar 2.511 au 14 ani.

Potrivit acestui organism, în peste 94% dintre cazurile de dispariție a minorilor este vorba despre plecări voluntare. Totuși, cele mai multe sunt înregistrate în rândul adolescenților. Copiii pleacă intenționat de la domiciliu sau din centrele de ocrotire pe o perioadă nedeterminată.

Principalele motive care-i determină pe copii să-și părăsească familia sau centrele de ocrotire sunt: neglijarea, lipsa de supraveghere, conflictele, abuzurile, lăsarea în grija bunicilor sau a altor rude odată cu plecarea susținătorilor legali - aparținătorilor legali - la muncă în străinătate, lipsa comunicării cu părinții, lipsa de educație, abandonul școlar și influența anturajului negativ, consumul de alcool și substanțe halucinogene sau situația economică a familiei.

La nivelul Uniunii Europene, conform datelor furnizare de Federația Europeană pentru Copilul Dispărut și Exploatat Sexual, procentul plecărilor voluntare, din totalul disparițiilor în rândul copiilor, este mult mai mic, respectiv 51%.

De asemenea, vârsta adolescenților care aleg să-și abandoneze familiile sau tutorii este mult mai ridicată decât la noi. Majoritatea celor care formează această categorie au între 15 și 16 ani.

Întrebarea legitimă care rezultă de aici este cum putem preveni și interveni asupra consecințelor acestui fenomen.

Desigur că fiecare dintre noi, cei maturi, are obligația de a conștientiza acest pericol și de a lua măsurile necesare și posibile pentru a împiedica astfel de situații în propriile noastre familii. În cazul în care astfel de situații ne depășesc competența sau posibilitățile temporare, este indicat să solicităm consilierea specializată.

Organizația Salvați Copiii, în România, organizează regulat întâlniri cu consilierii școlari pentru identificarea minorilor și a familiilor aflate în situații de risc.

Din acest motiv, țin să salut de la această tribună a Parlamentului eforturile concentrate de Organizația Salvați Copiii, ale Inspectoratului General al Poliției Române, precum și ale altor ONG-uri care-și desfășoară activitatea în această zonă de interes, precum și cele ale tuturor consilierilor școlari.

Fiecare dintre acești oameni angrenați în efortul de a-i opri pe copii să fugă de acasă merită recunoștința noastră publică, pentru că încearcă să-i facă pe minori să conștientizeze riscurile asociate disparițiilor voluntare, să identifice la timp dificultățile cu care ei se confruntă și să asigure intervenția în cadrul unui parteneriat solid cu părinții, profesorii, psihologii și poliția.

Personal, consider necesare campaniile de informare desfășurate la nivel național în școli și în licee, dar și direct pe stradă sau pe forumuri și țin să pledez pentru intensificarea acestora.

Din 1983, ziua de 25 mai este dedicată copiilor dispăruți.

Să facem din aceste eforturi de stopare a disparițiilor voluntare sau a răpirilor copiilor noștri o preocupare permanentă, iar rezultatele pozitive nu vor întârzia să apară.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ludovic Orban:

Mulțumim, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Corneliu-Mugurel Cozmanciuc - declarație politică cu titlul Trimiterea spre reexaminare în Parlamentul României a Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului privind asistența financiară rambursabilă între România și Republica Moldova, semnat la Chișinău la 7 octombrie 2015, o mișcare prudentă a președintelui Iohannis;

Îl invit pe domnul deputat Mugur Cozmanciuc și se pregătește domnul deputat Aurelian Mihai.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi privește inițiativa pe care a avut-o domnul președinte Klaus Iohannis de retrimitere spre Parlament, despre reexaminarea Proiectului de Lege privind ratificarea Acordului privind asistența financiară rambursabilă între România și Republica Moldova, care a fost semnat la Chișinău în data de 7 octombrie 2015. Și aș intitula această mișcare ca o mișcare prudentă.

Dragi colegi,

După cum bine știți, la data de 9 septembrie 2015, Guvernul Republicii Moldova, prin vocea prim-ministrului de atunci, Valeriu Strileț, a trimis o scrisoare către omologul său din România, prin care a solicitat examinarea posibilității de acordare, de către România, a unui împrumut rambursabil de 150 de milioane de euro, pentru o perioadă de cinci ani.

Acordul a fost semnat în data de 7 octombrie a.c.

Domnul președinte Klaus Iohannis și-a dat acordul pentru o astfel de inițiativă, emițând decretul pentru supunerea spre ratificare, de către Parlamentul României, a Acordului privind asistența financiară.

De asemenea, Partidul Național Liberal consideră că există o datorie morală și nu numai o datorie morală față de românii de peste Prut și va susține orice formă de ajutor față de această țară, față de această națiune.

Însă situația politică și financiară a Republicii Moldova este mult mai dificilă, fiind generată de un context geopolitic extern și mai ales de embargoul pe care îl duce, embargou impus de către Federația Rusă. Scăderea procentelor din importuri și exporturi, cât și problemele interne, cu precădere în sectorul bancar, sunt de asemenea cauze care afectează foarte mult această țară. Deficitul bugetar pentru anul 2015, estimat la 3,8%, este, de asemenea, un lucru care trebuie luat în considerare.

De asemenea, nu trebuie omis că această țară are, în momentul de față, întrerupte acordurile cu Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional.

Însă, în situația actuală, totuși, trebuie să spunem câteva lucruri. Republica Moldova este confruntată cu o serioasă criză privind gestionarea fondurilor publice. Sunt suspiciuni de spălare de bani și corupție la nivel înalt.

De aceea, decizia domnului Klaus Iohannis de a cere reexaminarea legii care prevede acordarea acestui împrumut, de 150 de milioane de euro, este perfect justificabilă, având în vedere instabilitatea politică de la Chișinău.

Situația politică de peste Prut este, în acest moment, să spunem, nefastă pentru Republica Moldova.

Reiterez aici faptul că între România și Republica Moldova s-a luat decizia edificării unui parteneriat strategic pentru integrarea europeană a acestei din urmă țări, în Uniunea Europeană, parteneriat semnat în data de 27 aprilie 2010 la București.

Însă decizia pe care a luat-o domnul președinte Klaus Iohannis nu este de natură a îngreuna situația existentă de acolo, de a închide ușile Republicii Moldova, ci, mai degrabă, aș defini-o ca o mișcare prudentă, în contextul pe care Republica Moldova trebuie să-l parcurgă în drumul european, drum european care ne dorim să fie unul cert și nu unul incert.

În final, vreau să subliniez că Partidul Național Liberal susține orice inițiativă pe care o va avea președintele României în acest sens, bine analizată și bine fundamentată.

România își va asuma rolul de avocat pledant al Republicii Moldova.

De aceea, consider că acest demers instituțional este bine- venit și trebuie un moment în care ei să-și definească drumul.

Vă mulțumesc.

Mugur Cozmanciuc, deputat al PNL.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ludovic Orban:

Mulțumesc, domnule Cozmanciuc.

 
Video in format Flash/IOS Aurelian Mihai - declarație politică despre prioritatea noului executiv;

Îi dau cuvântul lui Aurelian Mihai și se pregătește domnul deputat Giureci-Slobodan Ghera.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Aurelian Mihai:

Bună dimineața.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Cu toții am asistat săptămâna trecută la valul de proteste în care zeci de mii de cetățeni s-au mobilizat împotriva corupției în România. Amintesc aici și protestele care au avut loc în diaspora, în Madrid, Londra, Berlin, Roma etc.

Iată că, în decurs tot de o săptămână în urmă, Guvernul condus de fostul premier Victor Ponta a demisionat, peste mai puțin de o altă săptămână urmând să acordăm un vot de încredere altei formule guvernamentale, aici, în Parlamentul României. Poate vom avea un executiv care acționează nu doar pentru obiective de rating pe la televiziunile de știri.

Fără a mai ocoli subiectul principal al neliniștii cetățenilor români, o neliniște permanentă, locurile de muncă, a fost vizibilă slăbiciunea Guvernului Ponta în a dezvolta un plan serios în asigurarea unui venit constant și decent pentru români, prin depunerea eforturilor insuficiente în a înființa locuri de muncă.

Reprezint în Parlamentul României peste 4 milioane de cetățeni din Europa, oameni care au emigrat, la fel ca și mine, la începutul anilor 2000, pentru care locul de muncă a rămas o prioritate constantă în perspectiva întoarcerii acasă.

Îmi aduc însă aminte de o persoană care a ocupat o funcție de ministru în Guvernul Ponta și care afirma că nu este treaba Guvernului de a crea locuri de muncă. Mă întreb, pentru ce vor câte unii să ajungă în politică sau în administrație sau cine-i promovează, cum ajung aceste persoane să ocupe funcții în ministere atât de importante, cum este Ministerul Finanțelor.

Mi-aș dori, însă, atât pentru cei care se află în România, cât și pentru cei din diaspora, care doresc să se repatrieze, ca următoarele guverne să nu mai evite acest subiect, trecând la proiecte serioase, care să aducă rapid rezultate în acest sens.

Doresc guvernului următor, în privința intereselor diasporei, multă celeritate, continuarea procesului de reducere a taxelor consulare unde este nevoie, să facă tot posibilul să repatrieze acei români care au murit departe de casă și încă se află în morgile din Europa și, de asemenea, să înființeze și să dezvolte prezența misiunilor consulare acolo unde românii sunt numeroși și acolo unde este nevoie.

Sper ca de această dată să avem un Guvern care să audă și, mai ales, să asculte atât românii de acasă, cât și pe cei din diaspora.

Aurelian Mihai, deputat al PNL, diaspora.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ludovic Orban:

Îi mulțumim domnului deputat Aurelian Mihai.

 
Video in format Flash/IOS Giureci-Slobodan Ghera - declarație politică intitulată Alegeri parlamentare în Croația;

Îi dau cuvântul domnului deputat Giureci-Slobodan Ghera.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Giureci-Slobodan Ghera:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi este: "Alegerile parlamentare în Croația".

Stimați colegi,

Stimate colege,

Prin hotărârea Saborului, Parlamentul croat, din 25 septembrie 2015, de dizolvare a celui de-al șaptelea parlament croat, luna aceasta, pe data de 8 noiembrie a.c., au avut loc alegerile parlamentare în Croația, unde cetățenii acelei țări și-au exprimat dreptul de vot, alegând astfel noii reprezentanți pentru Parlamentul croat.

Ei și-au ales favoriții pentru cele 151 de locuri vacante, reconfigurând astfel scena politică pentru viitoarea perioadă de patru ani.

Dacă sondajele de opinie au sugerat că Domoljubna Koalicija, Coaliția Patriotică, respectiv HDZ, adică Uniunea Democratică Croată, condusă de Tomislav Karamarko, partid de orientare democratic-creștină de centru-dreapta, va câștiga cu o marjă îngustă de câteva locuri față de coaliția conservatoare Hrvatska Raste, Croația Crește, respectiv SDP - Partidul Social Democrat de centru-stânga - condus de fostul prim-ministru Zoran Milanovic, asta s-a și adeverit, cu precizarea că nici unii, nici alții nu pot alcătui singuri guvernarea fără partidele mici.

Surpriza a fost noul partid denumit Most, Pod, care a obținut un scor impresionant de bun, fiind nou-înființat, clasându-se pe locul 3.

Astfel Uniunea Democratică Croată - HDZ a obținut 59 de mandate, Partidul Social Democrat - SDP a obținut 56 de mandate, Most, Pod, 19 mandate, IDS 3 mandate, HSSB și Milan Bandić două, USPJESNA Hrvatska și ZIVI, Zid, - unu, la o ieșire la vot de 60,85%.

La aceste alegeri au votat cu 7807 votanți mai mulți decât în 2011.

Croația este o țară majoritar catolică, cu o populație de 4,4 milioane de locuitori și încă atâția în diaspora, iar noul Parlament va trebui să găsească noi soluții în viitor pentru rezolvarea tuturor problemelor cu care se confruntă Croația de astăzi.

Vă mulțumesc.

Cu respect, deputat al Uniunii Croaților din România, Ghera Giureci-Slobodan.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ludovic Orban:

Mulțumim domnului deputat.

 
Video in format Flash/IOS Eleonora-Carmen Hărău - declarație politică despre Guvernul de tehnocrați;

O invit la microfon pe doamna deputat Carmen Hărău.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am să fac referire în declarația mea politică la ceea ce am început cu toții să numim șansa unui nou început, oferit de negocierea făcută de președintele Iohannis cu opinia publică, cu protestatarii în stradă, cu marea majoritate a partidelor, respectiv Guvernul de tehnocrați.

Tragedia de la Clubul "Colectiv" a generat un declic social și România a avut în stradă zeci de mii de persoane care au scandat corupția ucide și au cerut demisia a trei persoane într-o primă fază.

Să nu ne amăgim. Nu cele trei persoane au fost miza protestatarilor.

Ei au protestat împotriva autismului în politică, personalizat de Ponta, care s-a încăpățânat să rămână în fruntea Guvernului, necinstind cu problemele lui penale funcția de prim-ministru al României.

Protestatarii au reclamat ciocoismul în politică, personalizat de domnul Oprea, care parcurgea drumuri absolut personale, în interes personal, cu coloană oficială.

Și au taxat, cerând demisia primarului Cristian Popescu Piedone, lipsa de onestitate, de eficiență, de interes în administrația locală.

Și am dreptate, pentru că a existat o a doua fază a protestelor, care a reclamat înlăturarea întregii clase politice.

Stimați colegi,

Ne-a șuierat glonțul pe lângă ureche. Astfel de proteste - să nu ne amăgim - n-au fost susținute doar de cele câteva zeci de mii de oameni aflați în stradă, au fost susținute și de oamenii care au rămas acasă, dar care în sondaje pe eșantioane reprezentative spun că n-au încredere în clasa politică. N-au încredere în Parlament.

Acum, nici nu vreau să-mi imaginez, dar faceți, totuși, un exercițiu de imaginație și gândiți-vă cam cum ar fi putut arăta țara dacă n-ar fi existat o instituție democratică cu credibilitate națională - respectiv Administrația prezidențială, prin persoana președintelui Iohannis. A existat, de această dată - și aceasta a fost șansa României la momentul acesta - o instituție prezidențială capabilă să cheme și să susțină dialog cu protestatarii.

Ceea ce pare a fi sfârșitul unui proces, sfârșitul unui conflict, în opinia mea este doar temporizarea acestuia, pentru că, stimați colegi, dacă nu înregistrăm corect semnalul de a face politică altfel, de a promova în politică persoane pe criterii valorice, de a înlătura corupții din politică, de a ne poziționa, cu alte cuvinte, în sensul unei politici făcute pentru români, pentru ansamblu, pentru toată națiunea și pentru fiecare român în parte, acest protest va putea fi reluat și nu cred că-și dorește nimeni dintre noi să părăsim sistemul actual, acela al apartenenței valorilor euroatlantice.

M-am gândit foarte mult zilele acestea la ceea ce avem de făcut noi, ca politicieni, eu în speță, dar n-am putut să nu... și nu pot să n-aduc în fața dumneavoastră și următorul adevăr. A face din marota că doar politicienii sunt vinovați un afiș social la momentul acesta este, fără discuție, o schilodire a adevărului, una care va întârzia ieșirea România din marasm.

Dragi prieteni,

Funcționăm într-un sistem bolnav, îmbolnăvit pe parcursul celor 25 de ani de politică făcută prost, cu foarte multe greșeli.

Fac un apel la dumneavoastră și vă rog, întoarceți-vă fiecare către propria conștiință și gândiți-vă ce-i de făcut, să avem în sfârșit o țară ca afară. O țară ca afară nu putem avea decât în respectul legii, decât cu onestitate, pentru că doar cetățenii harnici și onești ai unui stat corect pot construi o țară.

Sunt deputatul liberal de Hunedoara, Carmen Hărău.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ludovic Orban:

Îi mulțumim doamnei deputat.

 
Video in format Flash/IOS Grigore Crăciunescu - declarație politică despre desemnarea lui Dacian Cioloș ca viitor prim-ministru;

Îl invit pe domnul Grigore Crăciunescu și se pregătește domnul deputat Ion Eparu.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Grigore Crăciunescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Desemnarea lui Dacian Cioloș ca viitor prim-ministru, de președintele Klaus Iohannis, este o alegere bună, din punctul de vedere al Partidului Național Liberal. Societatea românească este nemulțumită de întreaga clasă politică. Votarea de către toate partidele din parlament a Guvernului propus de Dacian Cioloș va îmbunătăți percepția societății romanești asupra Parlamentului.

Așteptările din partea noului Guvern sunt mari. Partidul Național Liberal își dorește ca premierul desemnat să cuprindă în programul cu care se va prezenta în fața plenului reunit o serie de puncte înscrise în programul partidului nostru de guvernare. Principala sarcină va fi însă păstrarea macrostabilitații și menținerea creșterii economice.

Dacian Cioloș a fost consilier în cadrul Ministerului Agriculturii, secretar de stat și ministru în Guvernul Tăriceanu. Nu a acceptat nicio o solicitare de înregimentare politică, deși solicitări în acest sens au fost.

A ocupat apoi funcția de comisar european pentru agricultură, unde a avut rezultate deosebite. Singurul domeniu unde Uniunea Europeană are o politică comună unitară este în domeniul agricol, și acest fapt se datorează lui Dacian Cioloș.

Sarcinile pe care la are în față premierul desemnat sunt multiple și foarte grele. Din punctul de vedere al Partidului Național Liberal, Guvernul propus de Dacian Cioloș va trebui să depolitizeze instituțiile statului, să prezinte modul în care s-au cheltuit banii din buget și care sunt perspectivele pentru 2016, dacă sunt sustenabile toate măririle salariale votate de fosta majoritate parlamentară, prin prisma implementării viitorului Cod fiscal, să decidă dacă merge în continuare cu elaborarea Legii salarizării unice, pe care a promis-o Guvernul Ponta, să analizeze modul în care au fost repartizate resursele financiare către unitățile administrativ teritoriale și să transparentizeze aceste proceduri, să prezinte un buget pentru anul 2016, care să prevadă dezvoltarea societății românești, care să cuprindă investiții, să creeze noi locuri de muncă și o viziune privind absorbția fondurilor europene. De asemenea, va trebui să reanalizeze relațiile cu Fondul Monetar Internațional.

Acest Guvern va organiza alegerile de anul viitor și sperăm în mod corect și nepărtinic.

Sunt multe de făcut, iar acest lucru poate fi realizat doar dacă Guvernul nou instalat va avea susținere în Parlament.

Mulțumesc.

Deputat de Iași, Grigore Crăciunescu.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ludovic Orban:

Mulțumim, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Ion Eparu - declarație politică cu tema Nevoia de prioritizare a sportului românesc;

Îl invit pe domnul deputat Ion Eparu și se pregătește domnul deputat Radu Zlati.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Ion Eparu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Înainte să dau citire declarației mele politice de astăzi, aș vrea să fac un scurt comentariu.

Eu sunt un om care a încercat toată viața să respecte regulile și una dintre regulile pe care în ultima vreme am respectat-o a fost aceea de încerca să mă încadrez cu declarațiile mele politice în cele trei minute, asta din respect față de colegii care așteaptă.

A doua observație se referă la faptul că am înțeles, eu nu am experiență grozavă aici, dar există o cutumă a alternanței, în ceea ce privește invitația la microfon.

De când am intrat eu în sală am asistat la citirea de către șase colegi liberali a declarației politice și niciunul din colegii mei n-a fost invitat la microfon.

Declarația mea politică de astăzi se înscrie pe una din cele două direcții care mi-au marcat viața, școala și, respectiv, sportul și am intitulat-o astăzi "Nevoia de prioritizare a sportului românesc."

Stimați colegi,

În 1976, la Jocurile Olimpice de vară de la Montreal, Nadia Comăneci a reușit să uimească lumea sportului, obținând prima notă de zece din istoria gimnasticii, o performanță greu de egalat, cu care noi, românii, ne mândrim ori de câte ori avem ocazia.

39 de ani mai târziu, la Glasgow, gimnaștii români nu se califică în finala mondială de opt, ratând participarea directă la Jocurile Olimpice de anul viitor.

Pe podium însă, vedem gimnaști ai căror antrenori sunt români. Cei care au însoțit-o pe Nadia Comăneci în drumul spre medalia de aur - Béla și Marta Károly - asigură acum succesul Statelor Unite ale Americii.

Până nu de mult absentă din marile competiții de gimnastică, Marea Britanie câștigă anul acesta medalia de bronz. Responsabil de această performanță este tot un român: Adrian Stan.

Sportul românesc, odinioară motiv de mândrie națională, începe să-și piardă din strălucire. Nu doar gimnastica are de suferit, nostalgicii își amintesc cu siguranță faptul că la volei, la volei masculin, finala masculină a Cupei Campionilor Europeni a avut loc doi ani consecutiv, în 1966 și 1967, între două echipe românești: Dinamo și Rapid.

În 1980, la Jocurile Olimpice de la Moscova, echipa națională masculină de volei a câștigat medalia de bronz. În prezent, România este absentă din marile competiții la acest sport. Performanța lipsește și din handbalul masculin, câștigătoarea medaliei de aur la Campionatele Mondiale din 1961, 1964, 1970, 1974, a celei de bronz din 1967 și 1990, România nu a reușit nici măcar calificarea la ultimele două campionate mondiale.

Deși românii sunt cei care au învățat alte state ce înseamnă sportul cu adevărat, tocmai noi suntem cei care nu mai putem ține pasul cu evoluția lumii sportive. Am exportat minți limpezi și am pierdut contactul cu vârfurile. S-a pus problema lipsei resurselor financiare și a investițiilor insuficiente. Nu neg că este nevoie de investiții masive precompetiționale, și ca o paranteză, ieri discutând cu unul din colegii noștri responsabili în Federația Română de Rugbi și care a participat la recenta Cupă Mondială, îmi spunea că Federația Română de Rugbi se descurcă cu 2 milioane de euro anual, în timp ce Noua Zeelandă a cheltuit pentru pregătirea acestei Cupe Mondiale 100 de milioane de euro, fondul care să susțină performanța, însă nu pot să nu remarc situația altor state ai căror sportivi ocupă primele locuri ale podiumurilor, deși situația financiară este modestă și acolo.

Sportivi din Serbia, Grecia, Ucraina reușesc să se afirme în prezent în marile competiții. Este momentul pentru analiza amănunțită a fenomenului care îndepărtează România de competiții și, implicit, de performanță. Dezinteresul pentru sport apare în special în rândul generațiilor tinere, jumătate dintre elevii români având scutire medicală la orele de educație fizică. Doar 14% dintre elevii români mai practică un alt sport în afara orelor obligatorii, iar școlile cu profil sportiv au devenit din ce în ce mai puțin căutate, drept urmare, avem nevoie de programe specializate care să promoveze importanța educației fizice și să atragă tinerii încă de la o vârstă fragedă spre sportul de performanță.

Prin cultivarea din timp a pasiunii pentru sport vor crește șansele ca sportivii români să revină în elita mondială.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Ion Eparu, deputat, Colegiul nr. 10, Prahova.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ludovic Orban:

Mulțumim, domnule Eparu.

 
Video in format Flash/IOS Radu Zlati - declarație politică cu titlul Domnul tehnocrat de la Ministerul Educației;

Vă citesc lista colegilor care au fost înscriși la declarații:

Vasile Popeangă, Cosmin Necula, Mihai Găină și dumneavoastră, care sunteți al patrulea, ați terminat declarația, în timp ce, uitați-vă în sală, sunt foarte mulți colegi ai Partidului Național Liberal. Am folosit alternanța proporțională, ați înțeles?

Îi dau cuvântul domnului deputat Radu Zlati, și-l invit la microfon, ulterior, pe domnul deputat Daniel Gheorghe.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Radu Zlati:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se numește: "Domnul tehnocrat de la Ministerul Educației".

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Aflu pe surse că domnul Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul educației naționale și actual premier interimar, ar fi în cărți pentru ocuparea în continuare a fotoliului de pe str. General Berthelot, schimbând Guvernul ex-Ponta pe Guvernul de tehnocrați al premierului desemnat Dacian Cioloș.

Faptul ar presupune, nu-i așa, că domnul Sorin Mihai Cîmpeanu este, la rândul său, un tehnocrat.

Din păcate, domnul Cîmpeanu a încetat demult să fie un tehnocrat fără a reuși să devină un om politic, ci, cel mult, un politician.

Domnul Cîmpeanu a încetat să fie un tehnocrat, în momentul în care a început să facă acolade politicului, încercând să spele reputația premierului Ponta de acuzația de plagiat. Ulterior, ajuns ministru al educației, și-a continuat opera de curățitor la postamentul de doctor în drept al șefului său direct, domnul Victor-Viorel Ponta, girând rușinoasa ordonanță prin care, fapt unic în istoria legislativă a omenirii se permitea ca o persoană să poată renunța la titlul doctoral.

Deci nu cred în domnul Cîmpeanu ca tehnocrat, căci apartenența la această categorie ar însemna neutralitate și obiectivitate, pe care urmașul lui Spiru Haret și-a pierdut-o încă înainte de a deveni ministru al educației naționale.

Pe de altă parte, domnul Sorin Mihai Cîmpeanu nu reușește a fi un om politic, căci acest statut asumat deplin înseamnă nu doar calitatea de membru de partid, ci și asumarea unei viziuni, a unei atitudini ideologice în fața mulțimii de probleme pe care, ca ministru, trebuie să le rezolvi.

Or, domnul ministru s-a dovedit un administrator relativ decent, cel puțin în comparație cu predecesorii săi, dar nu a reușit să ofere învățământului românesc dovada că are o imagine globală despre ce ar trebui făcut pe termen mediu și lung.

Cu alte cuvinte, domnul Sorin Mihai Cîmpeanu are, din păcate, viziunea îngustă a unui tehnocrat și versatilitatea unui politician, fără a avea corectitudinea tehnocratului și viziunea omului politic.

Iată, de ce, domnul ministru, dacă va fi pe lista domnului Cioloș, nu va avea parte de votul meu în cadrul audierilor care vor avea loc.

Radu Zlati, deputat PNL.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ludovic Orban:

Mulțumim domnului deputat Zlati.

 
Video in format Flash/IOS Andrei Daniel Gheorghe - declarație politică cu tema: Biserica trebuie apărată!;

Îi dau cuvântul domnului deputat Daniel Gheorghe. Se pregătește domnul deputat Mihai Deaconu.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează: "Biserica trebuie apărată!".

Dragi colegi,

Asistăm în ultimele săptămâni la un atac concertat la adresa Bisericii și a valorilor creștine.

Nu trebuie să uităm niciodată că Biserica face parte din valorile fundamentale ale națiunii române, pe care noi, ca reprezentanți ai poporului, avem obligația să le apărăm.

Vedem în aceste zile atât în România, cât și în plan internațional un puternic discurs militant secularist, discurs ce are ca miză decreștinarea spațiului euroatlantic. Uităm însă adesea că viziunea creștină autentică este incompatibilă cu fanatismul religios, extremismul politic sau ideologiile totalitare. În schimb, cele mai mari crime din istorie au fost comise atunci când curente sau ideologii politice seculariste au ajuns să decidă destinele unor națiuni sau ale unor popoare. Și avem numeroase exemple, precum Revoluția Franceză, Revoluția bolșevică, Revoluția maoistă sau chiar procesul de comunizare din estul Europei, proces care a ucis ori întemnițat doar în România sute de mii de persoane.

Miza acestei ideologii - căci, da, ateismul militant a ajuns o ideologie - este să răstoarne valorile iudeo-creștine, printre care libertatea, respectul față de viață și demnitatea umană, moderația, spiritul critic și iubirea aproapelui. Acceptarea faptului că numai Dumnezeu este Adevărul absolut contrazice pretențiile de a transforma persoane și idealuri umane, teorii sociale, filosofice sau politice în valori supreme.

Din această viziune creștină decurg în mod natural drepturile eterne ale omului. Ele nu pot fi legiferate înăuntrul sau în afara societății, ele țin de natura umană. Cultura libertății, trăsătură caracteristică a civilizației căreia îi aparținem, și instanțele concrete, precum ar fi instituțiile legal-politice și sistemul economic, au fost dezvoltate pe acest fundament.

La baza Civilizației iudeo-creștine, din care facem parte, se află, înainte de toate, moștenirea religioasă. Toate realizările acestei civilizații, atât în moral, cât și cele materiale, decurg din religie, din concepția iudeo-creștină privind omul, raportul lui cu realitatea - cu Dumnezeu, și apoi cu semenii săi, cu societatea, cu întreaga Creație.

În toate domeniile vieții sociale - cultură, justiție, politică, economie, tehnologie - rezultatele obținute de Civilizația iudeo-creștină sunt fără egal față de cele ale altor civilizații, bazate pe orice alte religii, chiar dacă și acestea se pot mândri cu creații valoroase. Și totuși, religia creștină este cea mai atacată și mai persecutată dintre toate religiile planetei.

Auzim în aceste perioade scandări de genul "Spitale, nu catedrale!", slogan ce ne amintește tuturor de mesajul promovat de FSN-iști la începutul anilor ’90, "Noi muncim, nu gândim".

Atacul la fundamentele morale ale poporului român este un proces ce are loc în România de peste șapte decenii: astăzi vedem cum intențiile comuniștilor sunt continuate de așa-zișii atei militanți, inclusiv de pe site-uri a căror finanțare este un mister pentru toată lumea.

Un lucru extrem de grav este acela că aceștia încearcă să-și impună propria agendă, ocolind mecanismele democratice. Statul român, deci și Parlamentul, trebuie să fie în slujba cetățenilor și să asculte de voința acestora, și nu să-și aroge rolul de a educa poporul conform unei ideologii. De altfel, acesta este și mesajul oamenilor care au ieșit în stradă în aceste zile.

În încheiere, aș vrea să mă întorc la celebrul mesaj "Spitale, nu catedrale!". În spațiul românesc, școlile, spitalele și instituțiile culturale s-au dezvoltat până în sec. XIX în cadrul Bisericii - și avem exemple numeroase aici, precum Spitalul Colțea, Spitalul Brâncovenesc, Academia de la Sf. Sava, în București, ori prima școală românească care a apărut, de asemenea, într-un cadru religios, în sec. XVI, la Catedrala Sf. Nicolae din Șcheii Brașovului.

Începând cu sec. XIX, statul și-a asumat construcția de spitale și de școli. Să nu uităm asta.

În calitate de creștini, avem libertatea și chiar obligația de a critica Biserica Ortodoxă Română. Cred, însă, că trebuie să o facem plecând de la adevăr și de la fapte, și nu din perspectiva unei proiecții ideologice. Da, Biserica Ortodoxă are probleme de comunicare, însă, în același timp, aceasta, alături de Biserica Greco-Catolică, este cel mai important filantrop din România. În 2015, Biserica Ortodoxă Română a derulat cea mai mare campanile națională de donare de sânge. Trebuie spus faptul că în cadrul Bisericii Ortodoxe Române, cea pe care Eminescu o supranumea "mama neamului românesc", funcționează 785 de instituții și servicii sociale dintre care 51 de instituții medicale. Aceste date nu sunt cunoscute, pentru că Biserica nu face acte de caritate cu televiziunile după ea.

Cred că Biserica românilor trebuie apărată și promovată ca un reper, în absența căruia România riscă un dezastru moral.

Valorile și principiile creștine sunt și astăzi o redută în fața relativismului moral și a tentațiilor politice totalitare. Biserica trebuie să își păstreze rolul de factor de echilibru și de garant al dialogului dintre stat și cetățeni.

Ieri s-au împlinit două decenii de la moartea lui Corneliu Coposu, un om politic ce face parte dintr-o generație de excepție ce a construit România Mare. Această generație a avut ca reper Decalogul și a înțeles că nimic nu se poate construi durabil în afara lui. Acestor demni înaintași care au afirmat valorile creștine și spiritul democratic avem obligația să le continuăm munca și să le respectăm moștenirea.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ludovic Orban:

Mulțumim, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Mihai Deaconu - declarație politică intitulată Apel la responsabilitate financiară, nu măsuri populiste!;

Îl invit pe domnul deputat Mihai Deaconu, se pregătește domnul deputat Paul Dumbrăvanu.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Mihai Deaconu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează: "Apel la responsabilitate financiară, nu măsuri populiste!".

Stimați colegi,

Momentul ședinței Camerei Deputaților de ieri, când a fost votată Legea privind adoptarea Ordonanței de urgență nr. 35/2015, în varianta amendată de deputații PSD din Comisia pentru muncă și protecție socială, este încă unul de iresponsabilitate financiară de care au dat dovadă de-a lungul anilor guverne și majorități parlamentare de toate afilierile politice.

Cu un an înaintea alegerilor generale, cu un premier demisionat din cauza revoltei cetățenilor, după zile de solicitări ale societății civile pentru politicieni privind transparență, competență, integritate și corectitudine în acțiuni, cu un premier tehnocrat nominalizat de președinte, după ce partidele politice nu și-au asumat răspunderea nominalizării unui premier, cu un proiect de buget încă nedepus în Parlament pentru dezbatere, o misiune a Fondului Monetar Internațional care nu a fost de acord cu micșorarea TVA concomitent cu majorări salariale - așa, în linii mari s-ar putea contura contextul politic în care deputații au votat, aproape în unanimitate. majorarea cu 10% a salariilor celor aproximativ 1,2 milioane de bugetari, excepție făcând cei care deja au beneficiat în acest an de o creștere salarială. Această majorare a fost adoptată în ciuda lipsei unei argumentări din partea Ministerului Finanțelor Publice privind sustenabilitatea ei.

Ne sunt prezentate informații contradictorii. De la reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice în Comisia pentru muncă aflăm că impactul bugetar ar fi de 5 miliarde de lei, în timp ce doamna Rovana Plumb, ministrul muncii, ne informează că impactul bugetar ar fi de doar 1,5 miliarde de lei.

Oricare ar fi suma reală, necunoscută și pentru specialiști, va trebui în 2016 să fie acoperită de undeva, fie se va tăia de la investiții, fie se va încheia un nou acord de împrumut, fie termenul de aplicare va fi amânat.

Dar nu trebuie să uităm că este an electoral și este posibil ca PSD să-și fi dorit doar asigurarea simpatiei electorale din partea bugetarilor, care să îi rețină ca cei care le dau, nu le iau. Însă dacă este să facem o retrospectivă a guvernării PSD, prin Guvernul Ponta, din 2012 până acum, vom sesiza că, deși au existat majorări constante și necesare ale salariului minim pe economie și ale cadrelor sanitare și didactice, mai mult ne costă majorările salariale pentru înalții demnitari, taxele aberante pentru micii antreprenori, plata CAS-ului pentru micii producători agricoli, scumpirea gazelor și a curentului electric, majorarea taxei pe timbrul de mediu, majorarea taxelor locale cu 16% și lista poate continua.

Nu vreau să se înțeleagă că sunt împotriva beneficiarilor acestui act legislativ, în schimb afirm că majoritatea guvernelor postdecembriste, în loc să aplice politici coerente unitare și echitabile în privința salarizării, au aplicat unele discreționare, populiste și inechitabile, ducând astfel, în timp, la diferențe destul de mari între categoriile socioprofesionale atât prioritare, cât și între cele de aceeași importanță socială.

Majorările salariale trebuie făcute cu multă responsabilitate față de cheltuirea banului public, mai ales într-o țară care nu reușește din cauza incompetenței autorităților publice să utilizeze corect și în totalitate banii proveniți din fonduri nerambursabile.

Despre asta este vorba, cu o mână se dă, pentru ca cealaltă să ia, și nu întotdeauna în mod binevoitor. Fac apel la responsabilitate din partea guvernanților, din partea colegilor din Parlament, din partea Președintelui României!

Dacă ne permitem această majorare, fără să fim nevoiți să tăiem din investiții, eu nu am nicio problemă cu aceasta, dar bănuielile ne indică din păcate contrariul.

Vă mulțumesc.

Deputat Mihai Deaconu, Grupul parlamentar național democrat.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ludovic Orban:

Mulțumim, domnul deputat.

 
Video in format Flash/IOS Paul Dumbrăvanu - declarație politică: Negociem orice, dar nu negociem principii;

Îl invit pe domnul deputat Paul Dumbrăvanu. Se pregătește domnul deputat George Dragomir.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Paul Dumbrăvanu:

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Declarația mea politică se intitulează: "Negociem orice, dar nu negociem principii".

Data de 11 noiembrie 1995 va rămâne în istorie ca fiind ziua în care una dintre cele mai importante figuri politice din România, președintele PNȚCD, Corneliu Coposu, a trecut în neființă.

Corneliu Coposu va rămâne în conștiința poporului român ca fiind omul pentru care nicio lovitură nu a fost suficient de puternică încât să-l facă să renunțe sau să accepte compromisurile. A luptat cu regimul comunist din România, însă cei 17 ani grei de închisoare nu i-au știrbit principiile și nu i-au modificat crezul.

După Revoluția din 1989 a continuat lupta din opoziție. A fost și va rămâne pentru scena politică o figură emblematică a opoziției. A rezistat într-o Românie care l-a huiduit și l-a calomniat, o Românie ce nu era capabilă la momentul respectiv să aprecieze adevăratele valori.

Revoluția din 1989 a adus cu sine speranțe, visuri, a renăscut idealuri și dorințe pentru un popor subjugat mult prea mulți ani. Și poate, cumva, la un anumit nivel, românii nu au fost pregătiți pentru o schimbare atât de mare. Și poate, în primii ani de după 1989, nu au fost capabili să gestioneze libertatea atât de mult dorită, iar acest lucru s-a observat, din păcate, începând de la cel mai înalt nivel.

Astăzi, după 26 de ani de la Revoluție, România se află din nou în fața necesității unei schimbări majore. La 26 de ani după Revoluție, românii au dat dovadă, din nou, de faptul că au nevoie și vor o schimbare, că sunt capabili să se mobilizeze într-un timp scurt și într-un număr impresionant, pentru a-și urma idealurile, pentru a-și cere drepturile și pentru a-și exercita libertatea atât de râvnită în 1989.

În multe dintre revendicările din săptămânile trecute am regăsit idei pe care le împărtășesc, probabil și pentru că vârsta mea este apropiată de cea a majorității celor ce au ieșit în stradă. Și nu pot ignora faptul că multe dintre aceste idei își găsesc aplicabilitatea în practică și mai ales faptul că au fost cerute și în 1990 și în anii imediat următori anului 1989.

Este momentul, stimați colegi, să ne asumăm responsabilitatea, să acceptăm și să ne asumăm faptul că dorințele și nevoile poporului român nu mai pot fi ignorate. Și cred cu tărie, doamnelor și domnilor, că așa cum spunea și Corneliu Coposu: "Uneori, moralitatea și politica sunt compatibile".

Vă mulțumesc.

Paul Dumbrăvanu, deputat PNL, Prahova.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ludovic Orban:

Mulțumim.

 
Video in format Flash/IOS Gheorghe Dragomir - declarație politică cu subiectul Ziua Dobrogei - 137 de ani de la revenirea la patria-mamă;

Îl invit pe domnul deputat Gheorghe Dragomir. Se pregătește domnul deputat Remus Cernea.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Gheorghe Dragomir:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

"Ziua Dobrogei - 137 de ani de la revenirea la patria-mamă".

Peste două zile vom sărbători 137 de ani de când Dobrogea s-a reunit cu România în timpul Regelui Carol I.

Pentru dobrogeni, ziua de 14 noiembrie este o zi specială. Este ziua în care în 1878 Dobrogea a reintrat oficial în componența statului român modern, după ce Congresul de Pace de la Berlin din iunie - iulie 1878 a recunoscut dreptul istoric al României asupra Dobrogei.

În dimineața zilei de 14 noiembrie 1878, domnitorul Carol I, ajuns la Brăila, a dat citire Proclamației către dobrogeni. Aceasta poate fi considerată în aceeași măsură o afirmare a deciziilor prin care statul român lua în stăpânire Dobrogea, o asigurare a respectării legilor țării, a religiei minorităților din această provincie și a proprietăților, a ordinii și a disciplinei, dar și un îndemn la colaborare cu autoritățile statului român.

Viitorul rege Carol I spunea: "Locuitori de orice naționalitate și religie, Dobrogea, vechea posesiune a lui Mircea cel Bătrân, de astăzi face parte din România. Voi, de-acum atârnați de un stat unde nu voința arbitrară, ci numai legea dezbătută și încuviințată de națiune hotărăște și o cârmuiește. Cele mai bune și mai sfinte bunuri ale omenirii, viața, onoarea și proprietatea, sunt puse sub scutul unei Constituții pe care ne-o râvnesc multe țări străine. Armata română care intră în Dobrogea nu are altă chemare decât a menține ordinea și modelul de disciplină de a ocroti pașnica voastră viețuire.

Salutați dar cu iubire drapelul român, care va fi pentru voi drapelul libertății, drapelul dreptății și al păcii. (...) Iubiți țara la a cărei soartă este lipită de acum și soarta voastră".

Unirea Dobrogei cu România, la 14 noiembrie 1878, reprezintă, după Unirea Moldovei cu Țara Românească, la 1859, o nouă și importantă etapă în procesul formării statului național unitar român, proces încheiat prin Marea Unire de la 1918.

Importanța istorică a acestei zile trebuie văzută atât sub aspectul consecințelor benefice pentru întreaga societate românească, cât și prin prisma schimbărilor fundamentale petrecute în viața dobrogenilor, în perioada care a urmat.

Începând cu acest an, revenirea Dobrogei la patria-mamă va deveni, pentru prima dată, sărbătoare națională, după ce, la data de 9 septembrie, Camera Deputaților a adoptat proiectul de lege în care la data de 14 noiembrie este instituită Ziua Dobrogei.

Vă mulțumesc.

Gheorghe Dragomir, deputat PNL Constanța.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ludovic Orban:

Mulțumim, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Remus-Florinel Cernea - declarație politică intitulată Modernitatea așteptată;

Îl invit pe domnul deputat Remus Cernea. Se pregătește ultimul vorbitor de astăzi, doamna deputat Andreea Paul.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează: "Modernitatea așteptată".

Aspirațiile societății pentru a transforma România într-o țară modernă cât mai apropiată de standardele occidentale au fost într-o prea mică măsură împlinite de către guvernările de după 1989. Reformele s-au făcut timid, cu jumătăți de măsură, adesea incoerent și chiar cu pași înapoi, fără o reală și aprofundată înțelegere a necesității și implicațiilor acestora. Fără sprijinul și insistențele partenerilor din Uniunea Europeană și Statele Unite, probabil că nici măcar bruma de reforme democratice întreprinse nu ar fi existat, iar țara noastră ar fi fost și mai mult încremenită în proiect.

Nemulțumirea răbufnește cu deplină legitimitate tot mai des în stradă. În ianuarie - februarie 2012 am participat la protestele împotriva lui Traian Băsescu și a guvernării PDL, în septembrie - noiembrie 2013, la cele împotriva proiectului cu cianuri de la Roșia Montană și a explorării-exploatării gazelor de șist de la Pungești. În noiembrie 2014 cetățenii s-au revoltat față de proasta organizare a alegerilor prezidențiale în diaspora, iar în ultimele două săptămâni, ca urmare a tragediei cutremurătoare din clubul Colectiv de la concertul trupei Goodbye to Gravity, am ieșit din nou în stradă, de data asta criticând, cu toții, absolut toate partidele care au guvernat România.

Eșecul acestora de a democratiza și moderniza România în răgazul avut de 26 de ani este evident. Dar el nu trebuie să devină un eșec al democrației. Avem nevoie să întărim instituțiile actuale cu oameni de calitate și cu proceduri care să le facă mai eficiente și mai flexibile. În același timp, nu trebuie să încurajăm alunecările populiste și extremiste care cer demolarea pilonilor esențiali ai unei democrații care, cu toate neajunsurile lor, trebuie păstrați și îmbunătățiți, nu pulverizați. Alternativa la democrație este dictatura.

Îmi doresc ca țara noastră să găsească resursele necesare pentru a înlocui, prin alegeri libere și corecte, oamenii nepotriviți din, spre exemplu, actualul Parlament, cu alții mult mai capabili și mai atașați unor valori democratice pentru care să lupte în arena politică, indiferent de abordarea lor doctrinară. Rezervorul de cadre al principalelor partide - PSD și PNL - este însă epuizat, iar speranța că ele ar fi capabile să se reformeze prin ele însele este astăzi mai degrabă o naivitate.

Pentru a aduce schimbarea necesară este nevoie de reforme inclusiv în următoarele privințe care reprezintă priorități legislative pentru mine:

1. Reforma electorală - pragul electoral de 5% avantajează PSD și PNL, descurajând alternativele. El va trebui redus la maximum 2%. Numărul de semnături necesare unui partid pentru a se înscrie în lupta electorală va trebui redus de la câteva sute de mii în prezent, la maximum 20.000 pentru un partid la nivel național. Timpii de antenă pentru independenți la posturile publice vor trebui să fie nu de doar 10 secunde pe zi, ca acum, ci minimum 60 de secunde pe zi.

2. Modul de lucru al Parlamentului României va trebui să fie în acord cu principii juste de funcționare, fără abuzuri și discriminări - un deputat neafiliat nu are dreptul de a lua cuvântul, spre exemplu, la actele normative în procedură de urgență, ceea ce reprezintă o gravă discriminare. Numeroase proiecte de lege se discută cu încălcarea Regulamentului, rapoartele fiind aduse nu cu 5 zile înainte, conform art. 69 alin. (2), ci adesea chiar în timpul ședinței, astfel că nu rămâne timp pentru citirea acestora și reflecția necesară asumării unui vot în cunoștință de cauză și în acord cu conștiința proprie.

3. Separarea dintre stat și biserică - nu se poate discuta de o Românie modernă atât timp cât biserica are conexiuni și influențe atât de ample asupra mediului politic, iar banii publici sunt irosiți cu zecile și sutele de milioane de euro anual din bugetul central și din cele locale pentru construcții de biserici. Am depus deja un proiect pentru stoparea finanțării din bani publici a Catedralei Mântuirii Neamului, dar va fi nevoie și de o legislație prin care finanțarea cultelor să fie făcută prin direcționarea unui procentaj din impozitul pe venit al fiecărui credincios, cei necredincioși urmând să aloce respectiva sumă unor organizații umanitare sau altor ONG-uri.

De asemenea, serviciile contra cost ale cultelor vor trebui riguros fiscalitate și impozitate. Învățământul public va trebui eliberat de îndoctrinarea religioasă care produce grave efecte negative de ordin moral, intelectual și cultural, malformând mințile copiilor care la vârste fragede au conștiințele vulnerabile.

A șocat recent, spre exemplu, atitudinea unor profesori de religie din București și din țară care au acuzat victimele din Clubul "Colectiv" și pe iubitorii muzicii rock, în general, că ar fi sataniști. Astfel de profesori habotnici nu au ce lucruri bune să-i învețe pe copii în secolul XXI și ar trebui înlăturați din învățământ.

4. Drepturi individuale. Nu poate exista o democrație reală fără respectarea drepturilor omului. Parteneriatul civil, atât pentru cuplurile formate din persoane heterosexuale, cât și pentru cele formate din persoane de același sex, va trebui recunoscut și în țara noastră, pentru a proteja aceste persoane vulnerabile și lipsite de drepturi.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a și decis, de altfel, că statele membre ale Consiliului Europei sunt obligate să acorde o formă de recunoaștere cuplurilor LGBT, sub forma parteneriatului ori a căsătoriei.

Totodată, Legea întrunirilor publice nr. 60/1991, care este atât de veche, încât precede Constituția din același an, va trebui amendată. Și am depus un proiect de lege în acest sens, pentru a fi recunoscute și adunările spontane, de genul celor care au avut loc din 2012 încoace. Dacă legea s-ar fi aplicat, atunci toți participanții ar fi trebuit amendați. Cum însă autoritățile nu au făcut acest lucru, de facto legea nu mai este aplicată. De aceea, ea va trebui pusă în acord cu noile evoluții din societate și cu standardele europene, astfel încât să fie recunoscute și adunările publice spontane.

5. Protecția mediului. Am depus o lege pentru interzicerea mineritului pe bază de cianuri, o alta pentru interzicerea fracturării hidraulice și o alta antidefrișare - toate însă fiind respinse sau primind avize și rapoarte de respingere de la comisii.

Consider însă că fără legislații clare, care să interzică acele tehnologii periculoase și cu impact negativ asupra mediului și oamenilor, nu vom putea construi o economie verde, nepoluantă.

6. Protecția animalelor. Nu în ultimul rând, marca unei societăți civilizate o constituie compasiunea față de animale și protecția acestora. Iată câteva măsuri importante cu implicații practice și semnificații simbolice, și pentru care am depus inițiative legislative:

stoparea uciderii în masă a câinilor comunitari - lucru care ar conduce la gestionarea acestei probleme într-o manieră umană; stoparea folosirii animalelor sălbatice la circuri, întrucât acest lucru reprezintă o formă de cruzime incompatibilă cu valorile sociale, educaționale și morale ale unui stat modern; protecția specială acordată delfinilor pe teritoriul României.

Generația așteptată s-a mobilizat în momente cheie și și-a transmis în stradă mesajul dorinței de schimbare. Acum este momentul să intre masiv în politică și să creeze partide noi, care să se ridice cu responsabilitate și pragmatism, ca o alternativă politică față de PSD și PNL.

Dar pe lângă răbufnirile periodice de stradă, sunt de dus numeroase lupte, în mod constant, în Parlament ori în consiliile locale.

Așadar, haideți, dragi tineri, veniți, implicați-vă direct în politică! Este momentul potrivit pentru ca inteligența, energia și dorința voastră de schimbare să prindă rădăcini, la alegerile din 2016, în instituții dominate de mentalități prăfuite și incapabile să ridice România. Veniți să dați consistență speranței că puteți face diferența!

Remus Cernea, deputat.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ludovic Orban:

Mulțumim.

 
Video in format Flash/IOS Maria-Andreea Paul - declarație politică despre provocările următorului Guvern.

În fine, îi dau cuvântul doamnei deputat Andreea Paul.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Maria-Andreea Paul:

Bună ziua, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi abordează câteva puncte grele decupate din tabloul de bord economic al României, și care sunt provocările următorului Guvern.

În tabloul de bord al economiei românești sunt câteva puncte slabe, grele sub guvernarea PSD. Le voi sintetiza în patru puncte.

Aproape 500.000 de firme și-au închis porțile, din anul 2012 până în prezent, conform datelor oficiale publicate de către Oficiul Național al Registrului Comerțului.

În al doilea rând. Am pierdut circa 700.000 de persoane din populația ocupată, inclusiv forțele armate și persoanele care lucrează în sectorul informal și la negru, din trimestrul al doilea al anului 2012 până în prezent, conform datelor oficiale publicate de către Institutul Național de Statistică.

Totodată, în aceeași perioadă, România a înregistrat cea mai mare scădere a locurilor de muncă din Europa, conform datelor oficiale publicate de către Eurostat.

Al treilea lucru grav. Deficitul comercial a continuat să crească, ajungând la 5,53 miliarde euro, în primele nouă luni ale anului 2015, fiind cu 28% mai mare decât deficitul comercial înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor publicate de către Institutul Național de Statistică. Asta înseamnă că importăm din ce în ce mai mult și că nu exportăm suficient de mult.

În al patrulea rând. Datoria guvernamentală a crescut cu 64 de miliarde lei, de la sfârșitul anului 2011 până în prezent, conform datelor oficiale publicate de către Ministerul Finanțelor Publice.

Chiar dacă nu are timpul să provoace schimbări economice majore, noul Guvern Cioloș are două mari șanse: în primul rând, să pună pe calea firească aplicarea reformelor din programul economic liberal de guvernare, care au fost furate și aplicate stângaci, pe sfert de către Ponta și PSD; în al doilea rând, să dea reformelor liberale adevăratul sens economic al lor, așa cum a fost gândit, în scopul creșterii eficienței economice și a nivelului de trai, și nu în scopul obținerii de beneficii electorale.

Apoi Guvernul va putea să ia hotărâri de natură economică, fără presiune politică sau electorală, în perioada de până la alegeri.

Guvernul cu iz tehnocrat este soluția pentru rezolvarea situației actuale. Nu s-a mai putut prelungi agonia guvernării Ponta.

Guvernul Cioloș este un prim pas pentru apariția înnoirii în clasa politică, doar primul pas, dar unul hotărât și transparent.

Guvernul Cioloș este în același timp un guvern care va pregăti alegerile. Are, așadar, o dublă sarcină: o guvernare stabilă și alegeri corect organizate.

Mai există și o a treia îndatorire, poate cea mai importantă pe care guvernarea trebuie să și-o asume, crearea premiselor pentru revitalizarea ministerelor și administrației. Acest lucru trebuie să înceapă din prima zi de guvernare Cioloș: găsirea, formarea și punerea în funcție a unor oameni noi care să înlocuiască pe cât se poate de profesionist, ca expertiză de specialitate și administrativă, oamenii care ocupă posturi de decizie la nivel central și local, doar pe criterii politice. Acest lucru îl cere Partidul Național Liberal acestui Guvern.

În paralel, noi, cei din Partidul Național Liberal, trebuie să începem ca la nivel politic să formăm noi oameni care să schimbe mentalitatea și capacitatea de a acționa în interesul național al politicii, ca bază a oricărei democrații autentice.

Așadar, reformă în ministere, în administrație și în politică. Chiar dacă nu are timpul să provoace schimbări economice majore, noul Guvern Cioloș are două mari șanse: în primul rând, să pună pe calea firească aplicarea reformelor din programul economic liberal, despre care am vorbit deja, și, în al doilea rând, să dea reformelor liberale adevăratul sens economic al lor, temă pe care deja am atins-o.

Guvernul Cioloș nu poate fi obligat să dea bani primăriilor și consiliilor județene ca să cumpere favorabilitatea la vot. Guvernul tehnocrat nu va fi forțat să vină cu măriri de venituri doar pentru a obține beneficii electorale. Guvernarea va putea fi axată doar pe eficiență și rentabilitate economică, pe reducerea evaziunii și a corupției, pe structurarea unui buget cât mai aproape de un ideal economic al interesului național general. Aici este șansa și marea putere pe care o poate avea viitorul Guvern condus de către Dacian Cioloș.

Mult, mult succes!

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ludovic Orban:

Mulțumim, doamnă deputat.

Declar închisă ședința Camerei Deputaților, destinată declarațiilor politice.

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 10,34.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 27 ianuarie 2020, 21:39
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro