Plen
Ședința Camerei Deputaților din 3 decembrie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.217/10-12-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 03-12-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 3 decembrie 2015

    Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,38.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat în a doua parte de domnii deputați Ion-Marcel Ciolacu și Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaților.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Bună dimineața, stimați colegi.

Declar deschisă ședința consacrată declarațiilor politice, cu rugămintea să fim un pic mai conciși, pentru că la 10,00 începe plenul cu dezbateri.

 
Video in format Flash/IOS   Virgil Guran - declarație politică cu privire la unele incidente din zona Covasna-Harghita;

Domnul Guran.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Virgil Guran:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vedem că începem să ne aliniem, din păcate, și noi, la ce se întâmplă în lume și încep să apară și la noi activități teroriste, activități ale unor oameni extremiști.

Intrând în profunzimea subiectului, ceea ce se întâmplă în zona Covasna-Harghita - mă refer la acele persoane exaltate, pentru că sunt foarte mulți oameni acolo de bună-credință care nu au nicio treabă cu toate aceste revendicări și cu extremismul -, deci ceea ce se întâmplă acolo nu este în regulă.

Și mă refer în primul rând la faptul că unii primari... un președinte de consiliu județean cunoaște ce se întâmplă acolo, chiar, din păcate, pe căi oculte, după părerea mea, activitatea acelei așa-zise organizații "64 de comitate", repet, pe căi oculte, a fost finanțată din bugetul respectiv, a fost finanțată și o formație de muzică, "Karpatia" se numește, căreia dacă îi asculți muzica îți dai seama că incită numai la acțiuni de genul acesta.

Discutând cu factori responsabili din societatea civilă de acolo, îmi spun că au sesizat de nenumărate ori, dar nu se ia nicio măsură, pentru că nu există legislație în acest sens. Chiar am afirmat foarte clar: cum să nu existe, din moment ce un ONG este finanțat și se dovedește foarte clar că are acțiuni de pregătire paramilitară la Joseni, că are alte interese decât ce au prezentat în acel program, cei care au acordat acești bani ar trebui să fie fără probleme cercetați și pedepsiți pentru acest lucru.

Este păcat că acei oameni din zonă care n-au nicio treabă cu aceste doleanțe de separare, de autonomie, de revendicare a unor terenuri, este păcat că se creează acolo o zonă de conflict artificial și că planează asupra unor oameni anumite bănuieli, ei neavând nicio vină, fiind cetățeni onești, văzându-și de treabă.

Cred că, în primul rând, trebuie să-i felicităm pe cei care au descoperit această acțiune - DIICOT-ul, SRI-ul, celelalte organisme - dar în același timp să cerem să existe fermitate, să descopere în profunzime pe cei care vor să creeze dezordine, haos și să fie pedepsiți.

Iar cei din administrația locală, dacă nu înțeleg că rolul lor este de a realiza lucruri bune pentru cetățeni și a asigura un climat calm și liniștit și ordine înseamnă că trebuie trași la răspundere, trebuie schimbați din funcții și trebuie sancționați pentru acest lucru.

Nu este posibil să permiți, ca primar, ca însemnele naționale să fie scoase din soclul respectiv și înlocuite și să nu iei nicio măsură.

Cred că atât prefectul, cât și celelalte organisme trebuie să-și facă datoria, iar astfel de lucruri trebuie oprite din fașă, pentru a nu ajunge la ceea ce nu este cazul.

România este o țară liniștită, sigură și așa trebuie să rămână.

Mulțumesc.

Deputat PNL, Guran Virgil.

 
Video in format Flash/IOS   Ion Eparu - declarație politică intitulată Lecție de viață;

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Eparu.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Ion Eparu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Probabil cu toții știți, ieri, într-un atentat sângeros, lângă Los Angeles, 14 persoane și-au pierdut viața, multe altele sunt internate în spital și în opinia mea tragismul este cu atât mai mare cu cât întâmplarea a avut loc la un centru pentru oameni cu dizabilități.

Declarația mea politică, o stranie coincidență, se intitulează "Lecție de viață".

Astăzi, 3 decembrie, în toată lumea se sărbătorește Ziua internațională a persoanelor cu handicap. Scopul adoptării de către ONU, în 1992, a acestei manifestări a fost acela de a combate discriminarea și de a responsabiliza societatea cu privire la integrarea acestei categorii destul de numeroase.

Conform statisticilor, aproximativ 15% din populația lumii suferă de o formă de handicap. Îmi exprim solidaritatea față de cei greu încercați, ca și față de cei care le sunt alături zi de zi, ajutându-i să răzbată prin hățișul unei lumi din ce în ce mai puțin tolerante.

Aș da dovadă de ipocrizie însă să spun că pot înțelege cu adevărat ce înseamnă pentru aceștia viața de zi cu zi. Cert este că am întâlnit printre ei oameni minunați, capabili să transmită altora căldură și înțelegere, am întâlnit tineri în scaun cu rotile capabili de voluntariat, oameni care se implică în organizarea unor evenimente la finalul cărora ne întrebăm unde este de fapt normalitatea. Și asta pentru că am întâlnit oameni care fac minuni, pur și simplu, în locul nostru, al celor care ignorăm că avem lucrul cel mai de preț, sănătatea, ca să putem transforma în scuze și pretexte orice mic obstacol.

Eu nu-i pot privi altfel decât cu admirație pe cei care, denumiți generic "persoane cu nevoi speciale", sunt pur și simplu mai buni decât toți ceilalți, care devenim prin comparație adevărații oameni - nevoi. Și mai presus de orice avem nevoie de ei și de exemplul pe care ni-l oferă. Trăiesc în aceeași lume cu noi, supraviețuiesc în aceeași societate și rareori cer drepturi suplimentare, știind oricum că de obicei nu le primesc.

Pe noi ne revoltă că autobuzul a întârziat 5 minute în dimineața în care eram deja în mare grabă, ei au renunțat să mai aștepte mașina care să le permită să urce fără ajutor. Pe noi ne scoate din minți o coadă prea lungă la o casă de marcat, ei înfruntă întunericul în haosul magazinelor unde noi, cu ochii larg deschiși, abia o scoatem la capăt. Pe noi ne lasă indiferenți un loc într-o școală de cartier sau un loc de muncă sub așteptările noastre, ei apreciază dacă găsesc pe cineva care poate vedea dincolo de un handicap omul care știe, poate și vrea.

Mai presus de orice, noi credem că normalitatea ni se cuvine, ei au învățat să și-o construiască și o apreciază înzecit, pentru că muncesc înzecit pentru a o avea.

De aceea, vreau astăzi să le mulțumesc pentru lecția de viață celor care ne demonstrează prin atitudinea proactivă, prin rescrierea listei de priorități, prin implicarea și afectivitatea dovedite că latura umană primează și că noi, ca societate, putem să dărâmăm barierele artificial construite de grijile cotidiene.

Nu neg tensiunea din contextul internațional, neîncrederea privind schimbările politice din plan intern, saturația pentru corupția generalizată, îngrijorarea față de manifestările destabilizatoare petrecute chiar și de Ziua națională.

Recunosc că sunt multe lucruri asupra cărora trebuie să ne aplecăm cu mare atenție.

Ceea ce vreau să subliniez este că înainte de toate, în aceste vremuri, avem nevoie mai mult ca niciodată să fim atenți cu cei de lângă noi și pentru ei, deși nu o cer, dar mai mult pentru noi, cei mulți, care ne considerăm normali, fără să înțelegem că normalitatea nu înseamnă majoritate, ci toleranță, incluziune, nediscriminare, grijă.

Ion Eparu, deputat, Colegiul nr. 10, Circumscripția nr. 31, Prahova.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
Video in format Flash/IOS   George Scarlat - declarație politică cu tema Mulți fermieri au fost excluși de la despăgubirile pentru secetă;

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Stimați colegi,

Vă adresez încă o dată rugămintea să vă încadrați în timpul regulamentar.

Domnul Scarlat.

Video in format Flash/IOS    

Domnul George Scarlat:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

"Mulți fermieri au fost excluși de la despăgubirile pentru secetă".

Săptămâna trecută, în cadrul Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților a avut loc o analiză a situației privind compensarea pagubelor cauzate de secetă, în prezența domnului Achim Irimescu, noul ministru al agriculturii.

În urma discuțiilor care au avut loc cu invitarea unora dintre fermierii afectați, s-a ajuns la concluzia că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2015 a fost elaborată de vechiul ministru al agriculturii, domnul Daniel Constantin, într-un mod ambiguu, fără a se ține cont de o metodologie clară de constatare a pagubelor cauzate de seceta severă, iar punerea în aplicare a generat o piedică pentru fermieri și în special pentru micii fermieri.

Din Expunerea de motive a ordonanței, conform orientărilor Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier, se deduce că fenomenul de secetă severă poate fi asimilat unei calamități naturale. Constatarea pagubelor trebuia făcută până la data de 20 octombrie, dar ordonanța de urgență a fost publicată în Monitorul Oficial în data de 27 octombrie!

În fapt, din cauza acestor inadvertențe, mulți fermieri au fost excluși de la despăgubiri pentru pagubele cauzate de seceta din acest an. Comisia de evaluare și constatare a pagubelor care aparține de Inspectoratul teritorial de urgență nu a nominalizat individual persoanele care o compun.

Experții care ar fi trebuit să facă parte din aceste comisii au interpretat în mod abuziv procentul pe care fiecare fermier îl avea la un moment dat, în mod individual și în funcție de cultură, cu mari diferențe între localități învecinate.

Modalitatea de acordare a ajutorului prin alocarea despăgubirilor pentru pierderi de recoltă, și nu pentru pierderi de venit, creează confuzii în aplicarea actului normativ, pentru că fermierii pot deveni neeligibili, chiar li se poate solicita rambursarea sumei primite, la care se adaugă dobânzi și penalități calculate de la data primirii sumelor.

Actul normativ generează o gravă inechitate între persoanele fizice și persoanele juridice înregistrate fiscal, noua Politică Agricolă Comună acordând o atenție sporită fermierilor activi, înregistrați fiscal, și se impune o încurajare a acestora din partea Ministerului Agriculturii.

O altă inadvertență care a fost corectată mult prea târziu a reprezentat-o obligativitatea ca persoanele fizice să prezinte atestatul de producător, pe care nu toate primăriile l-au eliberat la timp și nu toți fermierii erau obligați să-l solicite, întrucât nu comercializau producția.

Totodată, vreau să fac mențiunea că softul APIA nu a funcționat în perioada când trebuiau înregistrate cererile unice pentru plată pentru avansul pe suprafață. Reprezentanții Agenției de Plăți și Intervenții în Agricultură au dat asigurări toată săptămâna trecută că, până la 1 decembrie, se plătesc toate avansurile de plată pentru SAPS, ceea ce nu s-a întâmplat, în același timp în care trebuiau să înregistreze și cererile pentru despăgubirile pentru secetă.

Domnul ministru Achim Irimescu a declarat că va schimba conducerea APIA, din cauza unor grave disfuncționalități. A luat această decizie de a schimba șefii APIA și AFIR și a anunțat că vor fi schimbați și cei de la Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală și de la Autoritatea de Management pentru Programul Operațional pentru Pescuit.

Declar pe această cale că voi urmări atent ca promisele termene de plată să fie respectate, în așa fel încât fermierii deja năpăstuiți să poată să intre în noul an cu cât mai puține datorii, întrucât oricum nu sunt tratați pe același picior de egalitate cu un fermier european din punct de vedere financiar.

Deputat George Scarlat, PNL.

 
Video in format Flash/IOS   Vasile Popeangă - declarație politică având subiectul Nimeni nu este de neînlocuit;

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Popeangă.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Vasile Popeangă:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Dragi colegi,

Declarația mea politică se intitulează "Nimeni nu este de neînlocuit".

Poate că prima lecție din politică și din administrație pe care ar trebui să o învețe cineva care își dorește să urmeze aceste drumuri ar fi o veche vorbă care ne zice că nimeni nu este de neînlocuit.

În vremurile antice, atunci când un general se întorcea în glorie la Roma, era însoțit în timpul procesiunii pe străzile orașului de un sclav, a cărui îndatorire era să-i amintească faptul că triumful lui nu va dura veșnic: "memento mori", îi șoptea sclavul generalului - "amintește-ți că vei muri".

Din păcate, deși ne lăudăm că genetic suntem urmași ai Romei, nu ni s-a transmis, tot genetic, și această învățătură care ar trebui încrustată pe ușa oricărui potentat al zilei care trăiește pe banii statului, adică ai poporului român.

Ce vedem în ziua de astăzi? Că deși ne lăudăm cu civilizația și tehnologia secolului al XXI-lea, cu telefoane celulare, tablete, laptop-uri și mașini scumpe, am pierdut înțelepciunea Antichității.

De îndată ce ne vedem cățărați pe saunele puterii, uităm și de unde am plecat, și ce am promis, și că vom muri, și că nimeni nu este de neînlocuit. Ne agățăm cu mâinile și cu picioarele de scaunul care ne aduce dulcile avantaje ale puterii: bani, mașini, relații, secretare, amabilitate și invidia restului lumii.

Ce dăm în schimb? Cât mai puțin, către deloc. Ne-am specializat nu în a găsi soluții ca să facem ceva, ci în a găsi scuze, ca să nu facem.

Chiar dacă nu există acel șef inventat, el trebuie să fie țapul ispășitor pentru oamenii ce consideră că ei nu pot fi înlocuiți.

Dovada că este așa, toți acei oameni care se consideră de neînlocuit vin cu căciula în mână în fiecare campanie de alegeri la electoratul pe care l-au mințit vreme de 4-5 ani, ca să le mai dea încă un mandat, de parcă doar ei ar fi singurii ce pot fi parlamentari, primari, consilieri, miniștri sau alte funcții. Niciunuia dintre aceștia nu le-a trecut vreodată prin cap că atunci când ai responsabilități într-un stat trebuie să ai și calea demisiei deschisă permanent. Bineînțeles, trebuie să ai onoare pentru asta. Dar, cum onoarea nu creează averi, nu interesează pe nimeni!

Nimeni nu este de neînlocuit, dar dacă este ceva de neînlocuit, acesta este pământul țării unde ai văzut pentru întâia oară lumina zilei.

Nimeni nu este de neînlocuit, însă ceva poate fi înlocuit la fiecare: răutatea, pizma, indiferența, lăcomia, avariția, ura.

Vrem o țară ca afară, dar nu facem nimic ca să se întâmple așa. Ce refuzăm cu obstinație să pricepem, de parcă ar fi vorba să urnim un munte, este faptul că schimbarea trebuie să înceapă din interiorul fiecăruia dintre noi. Să înlocuim tot ce ne trage pe fiecare înapoi, ca om și ca națiune, abia după aceea putem avea curajul să cerem o țară ca afară.

Nimeni nu este de neînlocuit și până când nu se va pricepe acest lucru, de la vlădică la opincă, țara aceasta nu va putea înainta decât cu piedici imense, politica nu va merge niciodată pe drumul adevărului, adevăratului interes național, nu doar cel clamat și privatizat, iar administrația nu va lucra niciodată în interesul cetățeanului, ci se vor crea permanent caste ce vor lucra numai în interesul lor.

Vin alegerile. Ca să mai aibă cineva o șansă pentru a supraviețui în politică și România să mai aibă un viitor, trebuie învățat în primul rând un lucru banal, înainte de a ieși la cerșit de voturi: nimeni nu este de neînlocuit!

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Vasile Gudu - declarație politică cu titlul Transparentizarea și eficientizarea administrației publice centrale și locale;

Domnul... da, veniți, vă rog.

Domnul Gudu, da?

Video in format Flash/IOS    

Domnul Vasile Gudu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "Transparentizarea și eficientizarea administrației publice centrale și locale".

În programul de guvernare prezentat la învestirea noului Guvern al României de către primul-ministru, domnul Dacian Cioloș, în Parlamentul României, este menționat faptul că actualul Guvern va testa și aplica noi metode de lucru în ceea ce privește funcționarea internă a aparatului central și local, în încercarea de a lăsa la finalul mandatului o serie de soluții alternative, viabile pentru buna funcționare a administrației publice centrale și locale.

În acest sens, Guvernul Dacian Cioloș își propune să fie un guvern deschis și transparent, în dialog cu instituțiile administrației publice centrale și locale, cu societatea civilă și cu cetățenii țării.

În același document se prevede profesionalizarea administrației publice, prin recrutarea și evaluarea pe bază de competență și performanță, stabilirea unor trasee profesionale clare care să confere predictibilitate și motivație pentru evoluția în carieră, precum și dezvoltarea și implementarea unui sistem de management al performanței personalului angajat în cadrul administrației publice.

Nu în ultimul rând, se menționează crearea unor programe de evaluare a transparenței și testarea profesionalismului și integrității personalului angajat în cadrul administrației publice, inclusiv prin parteneriate cu organizații ale societății civile.

Astfel, în concordanță cu principiile mai sus enumerate și ținând cont de faptul că premierul Dacian Cioloș a precizat încă de la desemnare că depolitizarea instituțiilor statului este unul dintre obiectivele sale și ale cabinetului pe care îl conduce, un rol important îl are Agenția Națională a Funcționarilor Publici, instituție aflată în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, instituție înființată prin Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, care ar trebui să asigure managementul funcțiilor publice și al funcționarilor publici.

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, prin Agenția Națională a Funcționarilor Publici, are obligația respectării legislației în vigoare, și anume prevederile acestei legi, cu modificările și completările ulterioare, în scopul depolitizării tuturor instituțiilor statului, pentru asigurarea profesionalismului, a transparentizării și a eficientizării activității administrației publice centrale și locale.

Guvernul tehnocrat condus de prim-ministrul Dacian Cioloș are obligația să vegheze la transpunerea și respectarea întocmai a prevederilor legislației actuale, mai ales că realitatea din ultimii ani ne-a arătat că fosta guvernare nu a respectat și nu a aplicat nicio secundă legislația în vigoare, pentru a reda independența și libertatea instituțiilor statului, astfel încât acestea să lucreze în folosul și pentru bunăstarea cetățenilor țării, nu în folosul partidelor politice, al baronilor locali sau al clientelei de partid.

Vă mulțumesc.

Vasile Gudu, deputat PNL de Tulcea.

 
Video in format Flash/IOS   Laurențiu Nistor - declarație politică intitulată Democrație, tehnocrație și performanță;

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Nistor.

(Doamna Marioara Nistor se îndreaptă către tribună.)

Mă iertați, doamnă, am spus domnul Nistor.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Laurențiu Nistor:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Democrație, tehnocrație și performanță".

Stimați colegi,

O definiție de Dicționar explicativ spune că "democrația este o formă de organizare politică a societății, bazată pe separația puterilor și pe votul universal".

Toată structura instituțională a unui stat pornește de la acest drept fundamental: dreptul la vot.

România este și ea parte a democrației reprezentative și majoritatea cetățenilor câștigă dreptul de a guverna prin intermediul partidelor care s-au bucurat la vot de cea mai mare încredere.

Dar avem astăzi, în acest moment, la conducerea țării un guvern tehnocrat care nu mai are legătură cu rezultatul alegerilor generale din noiembrie 2012, ci este rezultatul acțiunilor unor minorități denumite generic "Strada", fără să aibă vreun nivel de reprezentativitate civică, politică sau statistică, mai bine spus "Guvernul meu".

Și mare este îngrijorarea și constatarea că noua echipă a înlocuit un guvern performant, poate cel mai bun guvern pe care l-a avut România în ultimii 25 de ani. De 3 ani în Europa nu a mai avut nimeni creșterea economică a României și, cu toate acestea, guvernul acestor performanțe de excepție a fost înlocuit fără ezitări.

Consider că repetăm erori. În istoria recentă a României au mai existat asemenea experimente, guverne tehnocrate, și niciunul dintre ele nu a reprezentat o soluție fiabilă sau viabilă, rezultatele guvernării anterioare cu specialiști au fost modeste și ele nu pot fi în nici un fel azi un argument solid pentru a exprima din nou varianta deja verificată.

Ce fel de guvernare va avea România în următorul an cu un guvern fără o susținere politică? Cum poți guverna o țară fără să promovezi un singur proiect de lege care să treacă în Parlament? Este foarte dificil să facem în acest moment o prognoză pentru următorul an. Putem însă afirma că guvernul de acum beneficiază de condiții economice foarte bune și că ar fi cu adevărat regretabil ca toate rezultatele economice de până acum să fie pierdute.

În România, tehnocrația și performanța nu s-au validat reciproc până acum în termeni de succes. Poate că era nevoie de încă o demonstrație practică, pentru ca toți să înțelegem aceasta.

Din păcate, o astfel de democrație are întotdeauna un preț pe care îl plătesc oamenii obișnuiți.

Vă mulțumesc.

Laurențiu Nistor, deputat, Colegiul nr. 1, PSD, Hunedoara.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Vasile Horga - declarație politică referitoare la Bilanțul absorbției fondurilor europene de către România;

De la PNL, tot în ordinea în care v-am găsit.

Mă iertați, nu știu cum vă cheamă... dumneavoastră, da, poftiți!

Video in format Flash/IOS    

Domnul Vasile Horga:

Pe mine? Horga.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Bilanțul absorbției fondurilor europene de către România".

Are România motive de satisfacție la încheierea unui ciclu european complet de absorbție a fondurilor europene pentru realizarea de investiții prin programele la care s-a angajat? Este o întrebare la care răspunsurile nu vor fi niciodată obiective.

Dacă vom întreba coaliția condusă de PSD care tocmai a părăsit puterea vom afla că aceasta este extrem de mulțumită cu procentul de absorbție realizat, departe încă de 70%, cu toate că, cu un an în urmă, s-a angajat să ducă acest procent undeva la 90% grad de absorbție. Întrebat, atunci, fostul ministru al fondurilor europene, domnul Eugen Teodorovici, dacă angajamentul asumat, de 85-90% grad de absorbție este unul realist, acesta susținea cifrele cu atâta convingere și fără argumente, încât devenea penibil chiar și faptul de a-l contrazice cu argumente că optimismul lui nu se baza pe nimic.

Și iată, acum, când se numără bobocii, aceștia nu mai ies la socoteală, dar o mare parte dintre ei s-au și pierdut pe drum. În viziunea guvernării PSD, motivele neputinței sunt atât de multe, încât este greu să le și asculți. Unul este însă invocat cu obstinație, și acela este greaua moștenire preluată de la Guvernul Boc pe care Ponta nu a putut în cei 4 ani de guvernare PSD să o transforme în succes.

Dacă vom întreba opoziția, răspunsul va fi tranșant: Guvernul Ponta a fost incapabil să absoarbă fondurile europene destinate prin bugetul Uniunii Europene României, motiv pentru care trebuia să părăsească guvernarea mult mai devreme, pentru ca în timpul rămas un guvern responsabil să reușească absorbția în totalitate a banilor europeni destinați României.

Acum însă este prea târziu. Singurul răspuns credibil îl putem afla de la cetățenii României cărora le erau destinați acei bani. Cetățenii României, dincolo de disputele politice, înțeleg că lipsa atragerii în totalitate a banilor europeni destinați României, de către oricine guvernează țara, este un gest de trădare națională, care va fi pedepsit ca atare.

Cetățenii României nu trebuie să sufere din cauza birocrației, neștiinței, lipsei de implicare, corupției din sistemul absorbției fondurilor europene, fără a avea satisfacția atragerii răspunderii tuturor celor care, prin incapacitate administrativă, au determinat înregistrarea de către România a celui mai redus grad de absorbție din istoria Uniunii Europene.

Concluzia este că România întreagă nu poate fi mulțumită cu acest grad de absorbție a banilor destinați ei prin bugetul Uniunii Europene și se cere o analiză urgentă privind cauzele și responsabilitățile care au făcut posibilă o astfel de situație.

Deputat Vasile Horga, Dâmbovița.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Marioara Nistor - declarație politică: Lupta anticorupție - factor important pentru asigurarea securității naționale și pentru dezvoltarea economică a țării noastre;

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Nistor, că tot v-am ridicat mai înainte.

Video in format Flash/IOS    

Doamna Marioara Nistor:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimate colege,

Stimați colegi,

În declarația din această săptămână voi aborda un subiect pe care îl consider fundamental pentru o societate modernă și sigură: "Lupta anticorupție - factor important pentru asigurarea securității naționale și pentru dezvoltarea economică a țării noastre".

Țara noastră a reușit să-și formeze o strategie de luptă împotriva corupției, ajungând să fie considerată un model pe plan internațional.

Noul Guvern dovedește prin programul de guvernare că nu va înceta să vegheze spre atingerea acestui obiectiv și spre materializarea planurilor în lupta anticorupție.

Trebuie să apreciez intenția Guvernului Cioloș de a pune accentul pe lupta anticorupție, deoarece aceasta e calea de urmat pentru a spori nivelul de trai al cetățenilor.

E datoria noastră, a politicienilor să oferim cadrul legal în care poporul nostru să se simtă protejat de amenințările la adresa securității statului.

În ultimele luni, au ajuns în închisoare nume importante din politică sau oameni de afaceri. Anul acesta, Direcția Națională Anticorupție a trimis în judecată peste 900 de persoane. Agenția Anticorupție are o rată de condamnări de 90% și a obținut anul trecut un număr record de 1.138 de condamnări.

Adoptarea noilor Coduri de procedură civilă și penală, formarea profesională a magistraților, luarea măsurilor pentru buna funcționare a instanțelor și parchetelor, formularea programelor de modificări legislative cu privire la legile justiției, colaborarea dintre instituțiile reprezentative ale sistemului judiciar sunt treptele fundamentale pentru o justiție independentă, capabilă să lupte împotriva corupției.

Respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor, în limitele și rigorile legii, rămâne o axă esențială a activității în administrarea justiției. Dacă țara noastră își atinge obiectivele în acest domeniu, vom reuși să înregistrăm progrese în toate domeniile și să atragem investiții din partea întreprinzătorilor. Îmi doresc ca, alături de colegii mei din Parlament, să contribui la construirea unui stat care să ofere șanse egale tuturor celor care intenționează să-și clădească o viață mai bună, nu doar acelora care încalcă legile statutului și abuzează de putere pentru a-și proteja afacerile.

Ca deputat UNPR, voi sprijini orice mecanism eficient care susține independența justiției și lupta anticorupție.

Vă mulțumesc.

Deputat Marioara Nistor, Colegiul nr. 9 Brăila.

 
Video in format Flash/IOS   Anton Doboș - declarație politică intitulată Guvernul trebuie să treacă de la intenție la fapte în privința Autostrăzii Iași-Târgu-Mureș;

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Doboș. Mulțumesc.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Anton Doboș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația politică: "Guvernul trebuie să treacă de la intenții la fapte în privința Autostrăzii Iași-Târgu-Mureș."

M-am bucurat să văd declarația premierului Dacian Cioloș, care a spus că autostrada care va lega Moldova de Transilvania este prioritară, cu atât mai mult cu cât a menționat această autostradă imediat după Pitești și Sibiu, care este prioritatea absolută pentru orice Guvern. Dar de aici încolo trebuie să vedem faptele concrete, pașii pe care Guvernul Cioloș va reuși să-i facă pentru a demara proiectul.

Din păcate, noi ne-am ars de prea multe ori cu promisiunile fostului premier care, la fiecare vizită prin Iași, ne-a asigurat că vom avea parte de autostradă. Deși am toată încrederea în seriozitatea domnului Cioloș și nu am motive să-l compar cu fostul premier, trebuie să ne asigurăm totuși că lucrurile se vor mișca. În acest moment, lucrurile nu stau prea bine, pentru că Autostrada Ungheni-Iași-Târgu-Mureș este scoasă la licitație, studiul de fezabilitate este deja a treia oară scos și nu s-a întâmplat nimic.

De aceea, ar trebui ca noul premier, ministrul transporturilor să ia o atitudine fermă și să unească provincia Moldovei de restul României.

De aceea, vreau să mă asigur că în bugetul pe anul viitor vor fi trecute cel puțin cheltuielile pentru realizarea studiului de fezabilitate pentru a putea apoi realiza procedurile de desemnare a proiectanților și constructorilor.

Dacă în bugetul pe care-l va prezenta Guvernul la Comisia pentru buget, finanțe în care eu activez nu apar cheltuieli legate de Autostrada Moldovei, voi face amendamentele necesare, așa cum am făcut în ultimii doi ani pentru autostradă. Sper că de această dată voi reuși să conving colegii parlamentari, pentru că aici nu este vorba de o investiție pentru un anumit județ, ci de o șansă de dezvoltare a întregii regiuni a Moldovei, care a rămas în urmă din punct de vedere economic. Este o șansă pentru unirea economică a României la 100 de ani de la unirea teritorială.

Stimați colegi,

Semnalul dat de premierul Cioloș în privința Autostrăzii Iași- Târgu-Mureș este un motiv în plus să cred că veți contribui la adoptarea de măsuri care să ducă la începerea lucrărilor la această autostradă care să lege Moldova de restul țării.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Deputat Anton Doboș.

 
      Sorin Constantin Stragea - declarație politică intitulată Ziua Națională a României;

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Stragea.

       

Domnul Sorin Constantin Stragea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Înainte de a începe declarația mea politică, vreau să afirm că achiesez întru totul la cele afirmate de colegul Guran în declarația sa politică. Sunt fapte care se petrec de ani de zile și, din păcate, indiferent de guvernare, atitudinea și riposta autorităților statului au fost mai mult decât palide.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Ziua Națională a României".

Acum două zile s-au împlinit 97 de ani de când ziua de 1 Decembrie este cinstită ca națiune română. Atunci, prin hotărârea întregului popor român, se împlinea un vis secular pentru îndeplinirea căruia a luptat și și-au dat obolul de suferință și sânge multe generații. Unitatea național-statală a românilor a fost hotărâtă pentru totdeauna de Marea Adunare Națională de la Alba Iulia în sfânta zi de 1 Decembrie 1918. Ne îndrituiau la aceasta unitatea, originea, istoria, limba, datinile, obiceiurile, idealurile și aspirațiile românilor de pretutindeni. Pentru aceasta luptaseră românii sub Mihai Viteazul, revoluționarii pașoptiști care înscriseseră în programele lor acest deziderat național. Unirea românilor s-a realizat în cadrul unui proces început cu recunoașterea lui Alexandru Ioan Cuza și lupta diplomatică dusă de acesta cu Marile Puteri. A continuat apoi cu cererea independenței de stat a României și reunirea Dobrogei cu țara.

Independența și unitatea au fost câștigate cu arma în mână, iar hotărârea de unire a avut un caracter plebiscitar. De-a lungul istoriei, poporul român, prin faptele sale, a dovedit că-și merită dreptul de a trăi unit și liber.

Consiliul Național Român Central a decis convocarea Marii Adunări Naționale la Alba Iulia pentru a consfinți unirea Transilvaniei cu România. Astfel, Alba Iulia a devenit simbolul unității naționale a tuturor românilor. În ciuda restricțiilor și impedimentelor de tot felul impuse de trupele de ocupație, mii de bănățeni au răspuns la chemarea Consiliului Național Central și s-au îndreptat către Alba Iulia pentru a lua parte la Marea Adunare care a avut ca scop proclamarea unirii.

Delegația bănățenilor a avut în final 359 de membrii oficiali, reprezentând toate categoriile sociale și principalele organizații politice. Dar pe lângă aceștia a participat un număr mare de români de pe întreg Banatul. Memorabile sunt cuvintele prim-ministrului României de atunci, marele om politic I.C.Brătianu: "Vă așteptăm de o mie de ani și ați venit ca să nu ne mai despărțim niciodată. Sunt în viața unui neam clipe de fericire atât de mari, încât ele răscumpără veacuri întregi de suferință. Bucuria noastră nu este bucuria unei singure generații. Ea este sfânta tresărire a întregului popor român care, de sute de ani, a îndurat suferințele cele mai crude fără să-și piardă credința neclintită în sosirea acelei zile care ne unește astăzi și care trebuie să vie, care nu putea să nu vie."

Prin unirea din 1918, s-a realizat cadrul național propice pentru dezvoltarea societății într-un ritm mai rapid, prin înmănuncherea în același stat a tuturor energiilor și capacităților creatoare ale poporului român. Faptul că după Revoluția din 1989 data de 1 decembrie a devenit Ziua Națională a României, demonstrează o dată în plus importanța evenimentelor la care m-am referit. În același timp, este și o obligație pe care noi, românii, ne-am asumat-o indirect atunci când am hotărât data zilei naționale a țării noastre, de a păstra unit poporul român. Unit și liber.

Dumnezeu să ajute România și poporul român!

Deputat PSD, Sorin Stragea, Colegiul nr. 7 Timiș-Lugoj.

 
      Gheorghe Udriște - declarație politică cu titlul Fosta guvernare să răspundă pentru eșecul timbrului de mediu;

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Udriște.

       

Domnul Gheorghe Udriște:

Bună dimineața, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi face referire la timbrul de mediu.

După cum probabil mulți dintre dumneavoastră cunosc, faptul că zilele trecute un nou proces a fost câștigat la Curtea Europeană de Justiție de la Luxemburg în legătură cu timbrul de mediu, am considerat că este necesar să intervin, iar declarația poartă titlul "Fosta guvernare să răspundă pentru eșecul timbrului de mediu". Și o să mă explic de ce declar acest lucru.

Încă din martie 2014, de la tribuna Parlamentului României, atrăgeam atenția fostei guvernări asupra faptului că introducerea timbrului de mediu va produce consecințe nefaste asupra pieței auto din România, fără să contribuie major la conservarea mediului înconjurător. La începutul anului 2013, fostul ministru al mediului, doamna Rovana Plumb, a decis plata timbrului de mediu la vinderea sau cumpărarea mașinilor pentru care nu a fost achitată taxa auto. Neachitarea taxei auto a fost însă permisă tot de legislația română.

Implementarea acestui ultim timbru de mediu a influențat în mod substanțial piața auto: mulți români nu și-au mai permis achiziționarea de mașini noi, mai prietenoase cu mediul înconjurător, vânzările de autoturisme second-hand au crescut, iar tranzacțiile cu mașini deja înmatriculate în România au scăzut. Astfel, această decizie a venit și pe fondul despăgubirilor deja acordate de instanțe românilor, care au dat statul în judecată pentru taxele anterioare de poluare. În aceste condiții, ne punem serios întrebarea dacă sumele de bani provenite din taxele de mediu impuse de-a lungul anilor au contribuit direct sau indirect la conservarea mediului înconjurător sau la creșterea veniturilor dealerilor de mașini second-hand.

Zilele acestea, Curtea Europeană de Justiție din Luxemburg a hotărât că achitarea timbrului de mediu în România este ilegală, deoarece taxa este în primul rând discriminatorie pentru autovehiculele importate. Impunerea unei taxe speciale la autoturismele aduse din afară contravine legislației europene, chestiune pe care fostul Guvern ar fi trebuit să o aibă în vedere.

Decizia Curții Europene de Justiție cu siguranță îi va determina pe mulți români să ceară recuperarea banilor plătiți pentru mașinile aduse din afară, sume ce vor fi plătite de la bugetul de stat, altfel spus, din buzunarele tuturor românilor. Doamna Rovana Plumb, fostul ministru al mediului, are obligația să răspundă și să-și asume eroarea de a promova cu atâta insistență un act normativ declarat ilegal de către instituțiile de justiție ale Uniunii Europene.

Noului Guvern îi revine astăzi sarcina, fie să elimine timbrul și pentru autoturismele importate, fie să modifice sau să înlocuiască taxa de mediu.

Vă mulțumesc.

Deputat de București, Gheorghe Udriște.

 
       

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
      Ana Birchall - declarație politică intitulată România - o țară cu un destin unic pe care trebuie să și-l asume cu mândrie;

Doamna Birchall.

       

Doamna Ana Birchall:

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Ne aflăm încă sub ecourile zilei de 1 Decembrie, ziua unității unui neam care a căpătat la 1918 o țară, și auzim în spațiul public multe îndemnuri la mândrie națională, coeziune, unitate, eliminarea disensiunilor dintre noi și clădirea unui viitor mai bun generațiilor de români care vor urma. Tocmai de aceea, în declarația politică de astăzi vreau să vă vorbesc despre corespondentele reale ale acestor visuri frumoase în rolul pe care România îl joacă în lume și în regiune.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Mândria de a fi român, pe care am susținut-o și am împărtășit-o întotdeauna în activitatea mea politică și în viața personală, are o acoperire reală în poziția pe care România o are în contextul geopolitic actual. Istoria ne învață, de multe ori cu un preț prea mare, cum a fost jertfa românilor de la 1918, că pentru idealurile mărețe trebuie să îți asumi conștient rolul pe care îl ai într-o anumită zonă în funcție de evoluția relațiilor internaționale.

De foarte multe ori am avut ocazia, în întâlniri cu diferiți oficiali ai statelor partenere din Uniunea Europeană sau din lume, să constat că România este privită cu multă considerație, ca un partener serios, ca un partener loial și mai ales în proiectele de stabilitate și securitate din această zonă a lumii, ca un partener care impune respect și profesionalism.

Dacă ar fi să le oferim copiilor noștri încă un motiv de mândrie națională, acesta este cel mai potrivit: țara lor este un jucător important în viața politică a regiunii, iar partenerii noștri privesc cu mare responsabilitate parteneriatele și alianțele pe care le au cu România.

Nu este puțin lucru, așa cum am subliniat, inclusiv la ultima întâlnire de la Luxemburg din zilele acestea, să le aduc aminte multor parteneri de-ai noștri că, inclusiv în actuala criză a imigranților, România se află în prima linie ca și al doilea contributor major la acțiunile Frontex, de exemplu, sau prin securizarea a 2.070 km de graniță externă a Uniunii Europene.

Țara noastră a fost și va rămâne un susținător activ al extinderii NATO și al Uniunii Europene către Est. Politica de extindere reprezintă una dintre cele mai de succes politici ale Uniunii Europene și este necesară oferirea unei perspective clare pentru consolidarea și continuarea cooperării dintre Uniunea Europeană și statele din Parteneriatul Estic mai avansate în privința reformelor, cum sunt Moldova, Georgia și Ucraina.

România are datoria să se prezinte în fața partenerilor din regiune, în fața partenerilor din Uniunea Europeană și în fața prietenilor noștri de peste ocean ca un factor de stabilitate și consecvență, ca un aliat profesionist, devotat și de încredere, să se prezinte ca un stat puternic. Din punctul de vedere al integrării europene și al democratizării, România poate fi considerată un model în regiunea noastră. Și, tocmai de aceea, consider că România poate să devină un hub operațional, economic, politic, social și de securitate de maximă importanță în regiunea noastră. Trebuie doar noi să vrem acest lucru.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Există cu siguranță multe valori ale poporului român în jurul cărora ne putem strânge în momentele solemne de sărbătoare. Simbolurile naționale cum sunt steagul României, Imnul de stat, limba noastră de o frumusețe aparte, reprezintă motive de mândrie națională, pentru că amintesc de trecutul nostru, al unui neam creștin, greu încercat, și trimit către imensa responsabilitate pe care noi, urmașii celor care au construit statul modern al României, o avem față de cei care vor urma.

Merităm o Românie care să servească drept model într-o Europă tot mai expusă la provocările externe și la cele care vin din interior. Și tocmai de aceea cred că o țară care are o clasă de mijloc bine conturată, o țară care continuă dezvoltarea, o țară care vrea și poate să își îndeplinească vocația de lider regional este o Românie în care vrem cu toții să trăim, o Românie în care dictatura nonvalorilor să fie realmente înlăturată, iar fiecare român unde a ales să trăiască, indiferent că va trăi și trăiește în România sau în afara granițelor României, să fie totdeauna mândru că este român.

Mulțumesc.

 
      Mihăiță Calimente - declarație politică pe tema Marii Uniri;

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Calimente.

       

Domnul Mihăiță Calimente:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Au trecut 97 de ani de la Marea Unire. Sunt 97 de ani în care ne-am raportat mereu la evenimentele de la sfârșitul anului 1918. Sunt 97 de ani de când vorbim despre România Mare, iar această sintagmă răsună dincolo undeva în mintea și în sufletul fiecărui român.

1 Decembrie, Ziua Națională, nu este doar o celebrare a trecutului, ci și prilejul cel mai bun pentru a ne gândi retrospectiv la ceea ce suntem astăzi ca națiune și ca stat. În toți acești ani, noi, românii, am trecut prin toate relele posibile prin care un popor putea să treacă, am trăit războaie, pierderi teritoriale, dictaturi de tot felul, deportări, epurări politice, crize economice de tot felul, am trăit și o revoluție, dar și un proces serios de modernizare a României.

Suntem astăzi, ca și țară, în cea mai bună situație din această perioadă scursă de la Marea Unire, în condițiile în care suntem membrii NATO și ai UE. Aceasta, cel puțin teoretic, pentru că, așa cum vedem cu toții, amenințările din zilele noastre sunt atipice și greu de anticipat sau contracarat. Cu toate acestea, cred că cel mai important, acum, pentru noi, ca națiune, este să învățăm din greșelile trecutului sau pur și simplu să învățăm din toate cele întâmplate.

Acestor urări adaug câteva gânduri pentru toți românii și-mi doresc să fim mai uniți, mai buni, mai solidari. Aș sublinia, însă, ca arădean, un lucru care de foarte puține ori este amintit atunci când se vorbește despre 1 Decembrie și despre Marea Unire: faptul că, practic, ceea ce s-a întâmplat în decembrie 1918 la Alba Iulia este, de fapt, ceea ce se pusese la cale și se înfăptuise de fapt la Arad. Pentru că dacă ar fi să numim un oraș al Marii Uniri, cred că orașul Marii Uniri este Aradul. La Arad își avea sediul Consiliul Național Român, la Arad se aflau Gărzile Naționale. La Arad au avut loc convorbirile dintre Consiliul Național Român și reprezentantul Guvernului maghiar, Contele Jaszi, căruia Iuliu Maniu i-a spus atunci când a fost întrebat "Ce doriți, domnule Iuliu Maniu?" - acesta spunând "Despărțirea totală".

La Arad, în casa lui Cicio Pop se afla sediul Consiliului Național Român și Cicio Pop era președintele acestui Consiliu Național Român.

Ioan Suciu a fost cel care a fost, să spunem, într-un fel sau altul, ideologul Marii Uniri, Vasile Goldiș, un alt arădean, cel care a redactat Declarația de la Alba Iulia.

De asemenea, Ioan C. Pop, episcopul Aradului, a fost președintele Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, precum și Ioan Fluieraș, membru al Consiliului Național Român.

Tot la Arad s-a stabilit ca Alba Iulia să fie locul unde, simbolic, să aibă loc această manifestare finală, s-a discutat și despre Blaj și despre Sibiu, s-a hotărât însă ca Alba Iulia să fie datorită Unirii sub Mihai Viteazul de la 1600.

Deputat de Arad, Mihai Calimente.

 
Video in format Flash/IOS   Virgil Delureanu - declarație politică intitulată Necesitatea adoptării cât mai urgente a Legii salarizării unitare a bugetarilor;

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Delureanu.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Virgil Delureanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează "Necesitatea adoptării cât mai urgente a Legii salarizării unitare a bugetarilor."

Tema salarizării personalului bugetar este una mereu actuală și foarte complexă, iar inițiativa unificării legislației salarizării din sistemul public, chiar și numai sub umbrela unor principii unice, este una destul de dificilă, întrucât cadrul normativ în materie are aproximativ 1.200.000 de destinatari - salariați bugetari și instituții care aplică dispozițiile respective.

Legile adoptate până în prezent în domeniul salarizării nu au condus însă la o salarizare unitară, chiar dacă acesta a fost scopul declarat, și nici la o simplificare a salarizării, dimpotrivă, au creat discrepanțe și mai mari între salariații bugetari, chiar și în cadrul acelorași categorii profesionale.

Actualul sistem se bazează pe o ierarhie a funcțiilor în cadrul subsistemelor, nu pe o ierarhie a tuturor funcțiilor. Din această concepție rezultă și diferențele salariale despre care se tot vorbește în diferite medii.

În prezent, se poate constata o nedumerire generală cu privire la interpretarea și aplicarea acestor legi, inclusiv din partea inițiatorilor ei, o practică total neunitară la nivelul instituțiilor publice, al instituțiilor de control, fiind în situația paradoxală ca aceeași soluție să fie în același timp corectă, dar și incorectă din punct de vedere legal, ceea ce a generat o multitudine de nemulțumiri, contestații și acțiuni în justiție care puteau fi evitate. Din păcate, la acest moment, multe din soluții sunt ireversibile.

Stimați colegi,

Vă pot da ca exemplu salarizarea din administrația publică locală. Deși au fost trase numeroase semnale de alarmă cu privire la nivelul salariilor personalului din administrația publică locală, ca urmare a creșterii salariului minim pe economie, s-a creat o situație de inechitate între salariații din administrația publică locală și cei care beneficiază de salariul minim pe economie. Astfel, funcționarii publici și personalul contractual cu studii medii care au o vechime în specialitatea studiilor și o experiență profesională de minimum 7 ani sunt retribuiți tot cu salariul minim pe economie. La fel sunt remunerați și cei care au studii superioare, care atât la angajare, cât și după 6 ani vechime au același salariu.

Nu trebuie să uităm faptul că salariile mici din administrația publică locală vor genera pensii la valoarea pensiilor sociale, care nu vor asigura traiul zilnic unei categorii care și așa a fost defavorizată ani de zile din cauza veniturilor salariale mici.

De asemenea, nefiind pusă în practică o lege de salarizare unitară, s-au creat decalaje foarte mari între categoriile profesionale din sănătate, educație, administrație publică locală.

Menținerea actualului nivel salarial, care nu stimulează lucrătorii, va crea premisele migrării forței de muncă spre domeniul privat, motiv pentru care solicit sprijinul dumneavoastră în vederea punerii în aplicare cât mai curând posibil a unei legi privind salarizarea unitară a bugetarilor, care să aibă la bază următoarele principii: caracterul unitar, supremația legii, echitate și coerență, performanța profesională, diferențierea salariilor de bază/soldelor și indemnizațiilor în funcție de nivelul la care se prestează activitatea, central, teritorial și local, motivare și sustenabilitate financiară.

Deputat Virgil Delureanu, Colegiul nr. 4 Balș.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Molnar Zsolt - declarație politică cu titlul Cuvintele grele aruncate mult prea ușor nu fac bine nimănui;

Domnul Molnar Zsolt.

V-am adresat rugămintea să vă încadrați în timp. Toți depășim. Mai sunt încă 16 înscriși și mai avem 30 de minute.

Deci, e între dumneavoastră, respectul fiecăruia față de celălalt.

Vă rog.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Molnar Zsolt:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică are titlul "Cuvintele grele aruncate mult prea ușor nu fac bine nimănui".

Asistăm cu multă tristețe și dezamăgire la situația generată de apariția în spațiul public a unor informații despre presupusa intenție a unui unei persoane de a comite un act de violență la Târgu Secuiesc. Actele de violență în sine sunt intolerabile, iar noi, UDMR, alături de întreaga comunitate maghiară, respingem cu toată fermitatea orice formă de violență fizică sau verbală. Condamnăm orice gest ce ar putea leza securitatea și siguranța oamenilor, indiferent de etnia celor care sunt implicați în astfel de activități.

În orice grup de persoane există indivizi care au opinii diferite sau exagerate. Însă opiniile acestor oameni rareori definește punctul de vedere al întregului grup ci, dimpotrivă, de cele mai multe ori grupul moderează exagerările. Această axiomă se poate extrapola la nivelul națiunilor, iar în aceste cazuri indivizii cu opinii exagerate sunt denumiți extremiști. Iar în cazul lor se aplică aceeași regulă: opinia extremiștilor nu definește punctul de vedere al întregii națiuni. Fiecare națiune își are extremiștii ei, însă vocile lor sunt întotdeauna moderate de majoritatea acelui popor. Extremismul național nu este tolerat în Europa, iar UDMR aderă în totalitate la acest punct de vedere.

Modul în care a fost prezentat în presă acest caz este fără precedent și creează o tensiune inutilă și nejustificată între cele două comunități. Simbolistica acestei situații a dat posibilitatea unor interpretări exagerate. Modul în care instituțiile statului au comunicat în acest caz, au dat posibilitatea unor comentarii și atitudini nejustificate. Multe cuvinte grele au fost folosite cu foarte multă ușurință. Nu este o mirare că în presă, întotdeauna pregătită să exagereze în interpretare, a umflat acest subiect la magnitudini apocaliptice. Și nu este o mirare că oamenii reacționează exagerat: spiritele inflamate cu cuvinte grele aruncate mult prea ușor și de analize de presă exagerate în căutarea unor puncte de rating au dus la o distorsionare a opiniei publice. Și, ceea ce este și mai grav, acest lucru atentează la pacea socială prin inflamarea unor spirite naționaliste.

În România, membră a Uniunii Europene, se reîncălzesc discursuri retrograde, învechite și prăfuite. Cu siguranță nu aceasta este țara cerută în stradă de mulțime. Apreciem foarte mult poziția Active Watch care atrage atenția asupra responsabilității și bunei-credințe a jurnaliștilor în ceea ce privește modul de abordare a unor subiecte extrem de sensibile.

Aș vrea să vă amintesc faptul că UDMR este și va fi în continuare un adept al dezvoltării democratice în România. Noi, maghiarii, am contribuit la Revoluția din 1989 de la Timișoara, am contribuit la aderarea nord-atlantică și europeană a țării, ne plătim taxele și impozitele, contribuim la dezvoltarea economică și socială a țării, am participat la alegerile democratice și am dobândit reprezentare politică prin acest demers. Toți cei care vor să identifice UDMR-ul cu un caz izolat de extremism, de fapt, neagă toată istoria postdecembristă a României. Toate declarațiile unor persoane de la televiziuni și reprezentanți ai unor partide care nu își găsesc alt loc în spectrul politic decât prin defăimarea comunității maghiare, nu fac decât să intoxice opinia publică și să distorsioneze relațiile interetnice.

Întotdeauna UDMR a ales calea democratică și vom rămâne adepții consecvenți ai acestor valori.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Încheiați, vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Molnar Zsolt:

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Natalia-Elena Intotero - declarație politică intitulată 1 Decembrie - ziua în care românii au devenit un singur spirit;

Natalia. Doamna Intotero.

Video in format Flash/IOS    

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Declarația mea se intitulează "1 Decembrie - ziua în care românii au devenit un singur spirit".

1 Decembrie, Ziua Națională a României, a fost, este și va fi un eveniment fără egal ca importanță în istoria și în devenirea națiunii noastre: unirea Transilvaniei cu România. Este ziua în care pământul României s-a întregit, aducând laolaltă Basarabia, Transilvania cu Bucovina, Banatul, Crișana și Maramureșul, iar românii s-au adunat cu aceeași inimă, la aceeași matcă, întregindu-și suveranitatea și întărindu-și spiritul.

Am fost mereu un popor fără vocația de a cuceri noi teritorii. Am rămas mereu aici la cumpăna imperiilor și a sferelor de influență, supraviețuind cu stoicism și făcând haz de necaz. Trăim însă într-o lume din ce în ce mai globală și tragediile de la "Colectiv" și Bataclan sau, mai nou, escaladarea tensiunilor militare în Orientul Mijlociu între Rusia și Turcia sunt evenimente și stări de fapt care ne îngrijorează și pe noi din ce în ce mai mult. Sunt situații care aruncă o umbră peste viitorul nostru imediat și peste viitorul copiilor noștri.

Dar, cu un asemenea prilej este necesar să ne reamintim ceea ce ne-au învățat de atâtea ori propria istorie și propria existență. Nu există altă soluție pentru orice război decât pacea. Și, în plus, este important să rămânem ceea ce deja suntem: un popor inteligent, ospitalier și născut poet, păstrându-ne spiritual între rațiune și luciditate. Acestea sunt calitățile care ne-au ajutat să trecem peste vremuri grele și să păstrăm ceea ce am fost și am devenit ceea ce suntem.

De 1 Decembrie doresc românilor și României tot binele din lume și să fim la fel de buni în ceea ce facem, să avem parte de prosperitate și bunăstare și mai ales să fim mândri că suntem români.

La mulți ani, România! La mulți ani, români, oriunde v-ați afla în lume!

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Ioan Tămâian - declarație politică pe subiectul construirii Monumentului Marii Uniri la Alba Iulia;

Domnul Tămâian.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Ioan Tămâian:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică se referă la construirea Monumentului de la Alba Iulia - 1 Decembrie 1918.

Aniversarea zilei de 1 Decembrie trebuie să ne oprească de la mizele prezentului, să ne îndrepte atenția spre simbolul istoriei și al valorii. Din acest motiv, vin azi la tribuna Parlamentului pentru a vă aduce în atenție subiectul legat de finalizarea construirii Monumentului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 - Alba Iulia.

Au mai rămas mai puțin de trei ani până vom sărbători centenarul de la înfăptuirea Marii Uniri, a uniunii naționale a românilor și Proiectul de modernizare a României, în sensul transformării într-un stat de tip occidental, democratic și prosper.

Cred cu toată tăria că cel mai bun prilej pentru a cinsti memoria înaintașilor este ca la 1 Decembrie 2018 să punem o jerbă la Monumentul de la Alba Iulia al Marii Uniri. Suntem datori cu toții să facem toate demersurile necesare pentru a construi acest edificiu, mai ales că s-a făcut deja un prim pas.

Astfel, la Camera Deputaților, se află în dezbatere inițiativa legislativă PL-x nr. 193/2015 privind construirea Monumentului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 - Alba Iulia, prin care se prevede suma de 15.388.700 lei pentru executarea Monumentului Unirii de la 1 Decembrie 1918, iar Guvernul Cioloș trebuie să emită un punct de vedere. Este o ocazie unică pentru ca guvernanții actuali să se implice și să finalizeze acest mare proiect.

Au trecut 97 de ani de încercări pentru a se construi acest monument dar, din păcate, din lipsă de resurse financiare, din cauza neînțelegerilor politice și a luptelor orgoliilor, cert este faptul că nu s-a realizat acest edificiu până acum.

Este necesar ca până la 1 Decembrie 2018, când se va celebra centenarul de la Marea Unire, să fie finalizate lucrările la acest monument și pentru acest lucru suntem datori cu toții să depunem eforturi, deoarece uniunea națională este un proiect pentru care au muncit generații de români, iar la temelia acesteia se află jertfa a sute de mii de soldați români, și pentru toate acestea trebuie cinstiți așa cum se cuvine.

Deputat de Sibiu, Ioan Tămâian.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Camelia Khraibani - considerații asupra Dezbaterii «Educație pentru sănătate»;

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Camelia. Doamna Khraibani.

Video in format Flash/IOS    

Doamna Camelia Khraibani:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea se numește "Dezbaterea «Educație pentru sănătate»".

Săptămâna trecută, mai exact pe 26 noiembrie, s-a desfășurat la Cotroceni o dezbatere cu tema Educație pentru sănătate. S-a vorbit despre situația actuală din România, despre igienă și vaccinuri, despre oportunitatea prezenței disciplinei Educație pentru sănătate în programa școlară. Ar fi fost de dorit un comunicat mai bogat în informații cu privire la cele discutate la întrunirea de la Cotroceni. Se pare că Administrația Prezidențială nu știe sau nu vrea să comunice nici chiar atunci când are inițiative lăudabile.

În discursul său de la debutul dezbaterii, Președintele Klaus Iohannis a declarat că susține prevenția ca prioritate zero a politicilor de sănătate, fiind de părere că educația în acest sens, încă de la cele mai fragede vârste, este calea către o societate mai prosperă.

Educația sanitară a fost și este pentru mine, ca medic, o preocupare profesională și a constituit o preocupare politică în ultimii ani. De altfel, în decursul acestei legislaturi, în calitate de deputat, m-am pronunțat în mai multe intervenții, prin declarații politice, întrebări sau amendamente legislative, în susținerea mai consistentă a acestui domeniu, deopotrivă medical și educațional.

Acum aș vrea să mă folosesc de prilejul acestei noi dezbateri pentru a sublinia câteva aspecte pe care le consider esențiale progresului medical și educațional pe care ni-l dorim în România.

Problema prevenției a fost un loc comun în toate dezbaterile și încercările de reformă din sănătate. E bine că a reținut-o și Președintele, dar parcă de prea multe ori sub lozinca de a face prevenție s-a neglijat actul medical propriu-zis. De asemenea, sunt de acord cu sublinierea din discursul Președintelui ca educația sanitară să înceapă cât se poate de timpuriu, să se facă în mod serios în școală, dar și aici trebuie adăugat faptul real că mulți copii se nasc cu probleme de sănătate care trebuie rezolvate profesional din punct de vedere medical, că în primii ani de viață se înregistrează alte cazuri de îmbolnăviri și la această vârstă educația revine părinților, bunicilor și tuturor celor care îngrijesc copiii în primii ani de viața. Prin urmare, nu ne putem cantona doar într-o sigură direcție dacă ne dorim o îmbunătățire reală a sistemului medical românesc. Fără a aduce în dezbatere și în politica sanitară aspectele de esență în materia actului medical, a managementului și mai ales a finanțării acestuia, problemă care în același timp ține de conținut, de starea prezentă reală de sănătate și educație a oamenilor, nu ne vom putea bucura de progrese reale în domeniu. Doar nu facem dezbateri de dragul lor, ci pentru a înregistra rezultate pozitive, concrete. O imagine mai completă asupra acestei teme vom avea dacă, așa cum s-a promis, Administrația Prezidențială va elabora un raport în urma întâlnirii, iar dezbaterea va continua anul viitor. Vom vedea în ce format și cu ce obiective.

Până atunci țin să salut faptul că educația pentru sănătate preocupă în continuare autoritățile, profesioniștii din domeniu și pe cetățenii înșiși.

Vă mulțumesc.

Deputat PSD Camelia Khraibani.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumim.

 
Video in format Flash/IOS   Grigore Crăciunescu - marcarea formării statului național român;

Nu mai știu cum ați venit în ordine, dar cred că domnul Crăciunescu.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Grigore Crăciunescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Ziua de 1 Decembrie 1918 încununează lupta românilor transilvăneni pentru unitate națională și marchează momentul creării României Mari, situându-se în continuarea acțiunilor unioniste ale românilor din Basarabia, la 27 martie 1918 și ale românilor din Bucovina, la 28 noiembrie 1918.

Poporul român a știut atunci să valorifice admirabil conjunctura internațională favorabilă, creată în urma Primului Război Mondial și a destrămării imperiilor țarist și austro-ungar.

Istoricul Florin Constantiniu sublinia: "Marea Unire din 1918 a fost și rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei românești. Măreția ei stă în faptul că desăvârșirea unității naționale nu este opera niciunui om politic, a niciunui guvern, a niciunui partid; este fapta istorică a întregii națiuni române, realizată într-un elan țâșnit cu putere din străfundurile conștiinței unității de neam, un elan controlat de fruntașii politici pentru a-l călăuzi cu inteligență politică remarcabilă spre țelul dorit.

Marea Unire nu a fost rezultatul participării României la război. Nici partizanii Antantei, nici cei ai Puterilor Centrale nu au avut în vedere revoluția din Rusia și destrămarea monarhiei austro-ungare.

La temelia României Mari a stat actul de voință al națiunii române de a-și făuri un stat național român.

O necesitate istorică - națiunea trebuie să trăiască într-un stat național - s-a dovedit mai puternică decât orice guvern sau partid, culpabil de egoisme sau incompetență, punând în mișcare națiunea, i-a dat acea forță uriașă ca, peste toate adversitățile, să dea viață unei aspirații ale sale, statul național unitar român."

Mulțumesc.

Deputat de Iași, Grigore Crăciunescu.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Sorin-Avram Iacoban - declarație politică intitulată România, stat național;

Domnul Iacoban.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi,

Astăzi voi prezenta declarația politică intitulată "România, stat național".

Dragi colegi,

În România vremurilor noastre se petrec evenimente din ce în ce mai periculoase care pun sub semnul întrebării ființa statului român.

Ziua de 1 Decembrie, sărbătorită de români ca zi națională, este batjocorită de elemente extremiste care se situează cu violență în afara ordinii de drept, veteranii de război sunt îmbrânciți, autoritățile statului sunt defăimate. Românii patrioți sunt jigniți de grupuri organizate care au contestat permanent caracterul de stat național al României. Astfel de manifestări nu numai că ar fi fost condamnate în alte țări, dar ar fi determinat să se ia decizii ferme. În schimb, în România, asistăm neputincioși, nu știu pentru câtă vreme, la știrbirea memoriei unor personalități istorice care au luptat pe câmpurile de luptă, pentru ca noi, cei de acum, să ne putem numi națiunea română. A fost nevoie de secole de luptă pentru ca românii să se poată bucura de România Mare. Nu am asuprit alte populații, nu ne-am întins colonii, ci doar am reunit toți românii sub același steag și în același teritoriu.

În Europa se cinstesc eroii, în România ei sunt spânzurați simbolic, într-un act de violență extremă. În Europa sărbătorile naționale sunt cel mai bun prilej pentru solidaritate națională, în România grupuri extremiste pregătesc atentate.

Dragi colegi, nu cu mult timp în urmă ni se explica că trebuie să fim partizanii libertății de exprimare și, ca atare, trebuie să scoatem din sfera ilicitului penal infracțiunile de ofensă adusă însemnelor naționale, precum și defăimarea țării și a națiunii. Am făcut această greșeală și acum drapelul, ziua națională, imnul național, stema țării și sigiliul țării, adică toate dovezile de statalitate, sunt batjocorite de indivizi care-și doresc secesiunea teritorială. Apoi ni s-a mai explicat faptul că România trebuie să fie un exemplu în politicile aplicate minorităților naționale. Foarte corect, însă, ca rezultat am primit din partea unor elemente extremiste tot mai multe acțiuni iredentiste, mergându-se până la pregătirea unui atentat terorist.

Dragi colegi, ceea ce se întâmplă în România este foarte grav, mai ales că ultimele evenimente au avut loc chiar de Ziua Națională a României. A fost, cu alte cuvinte, o declarație de nesupunere civică față de autorități, de nerecunoaștere a caracterului național al acestui stat. Drapelul național este înlocuit cu drapele negre, de așa-ziși politicieni tolerați de statul român care declară că pentru ei ziua de 1 decembrie este o zi de doliu. Aceste lucruri nu fac parte, dragi colegi, din sfera drepturilor la liberă exprimare, ci sunt crime de leznațiune. Legislația mult prea permisivă a devenit inamicul națiunii române, permițând elementelor extremiste să-și dezvolte ideologia destructivă.

Noi, cei din Parlamentul României, nu trebuie să privim neputincioși la aceste lucruri. Am înțeles că deja este depus în Senat un proiect de lege privind reincriminarea infracțiunii de ofensă adusă însemnelor naționale. Eu cred că acest proiect trebuie votat. De asemenea, îmi rezerv dreptul de a depune un proiect de lege de reincriminare a infracțiunii de defăimare a țării și națiunii. Națiunea română are nevoie de protecție legală. Este datoria noastră să apărăm ceea ce au obținut alții cu prețul vieții.

Și nu în ultimul rând, statul român trebuie să manifeste un rol activ în scoaterea în afara legii a organizațiilor care militează pentru secesiune teritorială, în caz contrar jertfa eroilor noștri a fost în zadar.

Și un singur lucru vreau să vă mai spun în încheiere: România va fi veșnic un stat național!

Deputat de Iași, Sorin-Avram Iacoban.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Andrei Daniel Gheorghe - declarație politică: Nu avem voie să ne jucăm cu securitatea energetică;

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Daniel Gheorghe.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi: "Nu avem voie să ne jucăm cu securitatea energetică".

Dragi colegi,

Am vorbit recent de la această tribună despre securitatea energetică a României - parte fundamentală a siguranței naționale. Am explicat atunci că așa cum gândim alianțele militare și relațiile economice în concordanță cu aliații noștri din NATO și UE, în același mod trebuie să gândim securitatea energetică a României în consens cu valorile spațiului nostru de civilizație.

În urmă cu doi ani, în contextul întâlnirii la vârf Europa de Est - China, ce a avut loc la București, directorul general Nuclearelectrica ne anunța că doar compania China General Nuclear Power Corporation a fost declarată investitor calificat. Declarațiile sale erau dublate ulterior de decizii mai mult sau mai puțin transparente ale Guvernului Ponta. Pe lângă Nuclearelectrica, Victor Ponta era dispus să pună pe tavă chinezilor și alte obiective strategice, precum Proiectul Tarnița - Lăpuștești, județul Cluj, unde ambasadorul chinez vorbea de investiții de un miliard de euro, Termocentrala de la Halânga, vizată de Hisun PSV Technology, Complexul Energetic Oltenia Rovinari, dar și companiile electrice unde acționari majoritari sunt italienii de la Enel.

Cred că din rațiuni ce țin de siguranța națională, sistemul energetic național trebuie deschis doar companiilor provenite din țări de expresie democratică. Îngrijorările mele nu sunt singulare, ci sunt împărtășite și de oficiali europeni. În noiembrie 2013, în timpul celebrului summit de la București, un oficial european declara pentru "Financial Times" că, prin Summitul Europa Centrală și de Est - China, România subminează negocierile dintre Comisia Europeană și Beijing. Comisia Europeană, din care făcea parte și domnul Cioloș, se temea, și pe bună dreptate, că Beijingul adoptă aceeași tactică pe care a adoptat-o cu un relativ succes și Moscova, aceea de a negocia individual cu statele europene, reușind astfel să distrugă consensul european și forța de negociere a UE.

Situația reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă trebuie să fie o prioritate pentru Guvernul României.

Dragi colegi,

Trebuie să ne asigurăm că proiectele neinspirate geo-economice ale Guvernului Ponta nu vor fi continuate pe mai departe. Sunt sigur că vom găsi înțelegere și sprijin la premierul Cioloș, care înțelege foarte bine inoportunitatea dezvoltării reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă alături de o companie din China.

Cred că avem obligația de a ne gândi la viitor. Avem obligația de a investi în reactoarele 3 și 4 pentru că România de mâine trebuie să fie o economie performantă și competitivă, iar acest lucru înseamnă că va exista o cerere uriașă de energie electrică.

În același timp, însă, cred că putem găsi soluții de dezvoltare durabilă la reactoarele 3 și 4, dacă ne uităm spre Vest, în special către Statele Unite și Canada, țările de unde provine tehnologia pe baza căreia a fost dezvoltată centrala nucleară de la Cernavodă.

Un motiv adus în discuție de cei care susțin necesitatea implicării Chinei în sistemul energetic românesc este acela că România nu ar avea finanțare. Fals. În realitate, aceste proiecte pot fi dezvoltate cu fonduri europene. În plus, în cazul companiilor de utilitate publică, există un interes uriaș din partea românilor.

Am văzut acest lucru odată cu listarea la bursă a Romgaz. Cetățenii români au în bănci 80 de miliarde de euro. La acești bani se adaugă banii românilor din diaspora. Mai puțin de cinci la sută din această sumă este suficientă pentru a dezvolta Reactoarele 3 și 4.

Cu stimă, Daniel Gheorghe, deputat al Partidului Național Liberal.

 
Video in format Flash/IOS   Florin Gheorghe - declarație politică: Cum s-a compromis în România termenul reformă;

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Gheorghe.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Câtă credibilitate mai are astăzi un om politic sau decident local atunci când se angajează că va demara reforma? Cred că răspunsul îl cunoaștem cu toții. De unde provine această lipsă de încredere a cetățenilor? Este iarăși ușor de spus. Fără excepție, toate perioadele electorale din ultimii douăzeci și cinci de ani au fost marcate de promisiuni de reformă. Toate partidele politice și toți politicienii au clamat la unison că, dacă vor fi aleși, vor face reformă. Din păcate, câtă reformă s-a făcut în România se poate vedea cu ochiul liber.

Reforma din educație. Atâta reformă am avut în educație, încât anual mii de posturi didactice sunt ocupate de suplinitori, pentru că dascălii de profesie au fugit de salariile mizere din sistem. Reforma se vede și în miile de școli fără avize sanitare, fără încălzire, cu pereți scorojiți și cu băncile rupte și fără materiale didactice. Reforma din educație se poate măsura și prin cel mai mare număr de analfabeți la mia de locuitori din Uniunea Europeană, la miile de copii din mediul rural care părăsesc școala, la miile de studenți de elită care părăsesc definitiv țara.

Reforma din sănătate. Și pe aceasta România a încheiat-o. Zeci de spitale s-au închis, zeci de mii de medici au părăsit deja țara și nu îi vom mai recupera vreodată, miliarde de lei se duc în toate direcțiile numai către nevoile pacienților nu. În cele mai multe unități sanitare dotările sunt la fel ca acum patru decenii, iar pacienții trebuie să vină cu pastilele și pansamentele de acasă.

Reforma din economie. Cred că este prima finalizată, încă de la sfârșitul anilor Ž90, atunci când fabrici competitive sau active strategice au fost privatizate împotriva intereselor naționale sau au dispărut definitiv, fără ca cineva să-și dea seama sau cineva să fie tras la răspundere.

Stimați colegi,

Bănuiesc faptul că ați înțeles nota ironică pe care am avut-o la modul în care a fost înțeleasă și mai ales cum a fost făcută reforma din România. Sărăcia în care se zbat mai bine de 30% dintre români, serviciile publice scumpe și de proastă calitate sunt rezultatul modului în care a fost compromisă reforma ori de câte ori a fost clamată. Majoritatea personajelor publice se înghesuie acum să spună că singura soluție este ca reforma să vină de la Bruxelles. Voi spune și eu ceea ce spunea Vasile Boerescu după Convenția de la Paris: "Europa ne-a ajutat ... rămâne să ne ajutăm și noi înșine!". Așadar, îndreptarea lucrurilor nu poate veni decât de la noi, din decizii corecte îndreptate către interesul cetățenilor, și nu din decizii ghidate de interese particulare.

Deputat UNPR, Florin Gheorghe.

 
Video in format Flash/IOS   Cristian Buican - declarație politică: Conectarea municipiului Râmnicu Vâlcea la autostrada Sibiu-Pitești;

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Buican.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Cristian Buican:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se numește "Conectarea municipiului Râmnicu Vâlcea la autostrada Sibiu-Pitești".

Stimați colegi,

Am venit astăzi în fața dumneavoastră pentru a vă prezenta câteva dintre argumentele privind necesitatea conectării municipiului Râmnicu Vâlcea la viitoarea autostradă Sibiu-Pitești. În ultimii ani, am militat pe toate căile posibile pentru realizarea tronsonului de autostradă Sibiu-Pitești, considerând că acest proiect este vital pentru dezvoltarea durabilă a României.

În data de 7 noiembrie 2015, în urma presiunilor publice și a unei decizii de transparentizare a dezbaterilor publice privind cel mai important proiect de infrastructură rutieră din exercițiul financiar 2014-2020 al Uniunii Europene, CNADNR a publicat pe site informațiile puse la dispoziție de firma care a câștigat licitația pentru refacerea studiului de fezabilitate la tronsonul de autostradă Sibiu-Pitești. În data de 23 noiembrie 2015 a avut loc la Râmnicu Vâlcea, la inițiativa autorităților publice județene vâlcene o primă dezbatere la care au fost invitați specialiști, reprezentanți ai autorităților locale, ai transportatorilor, parlamentari și reprezentanți ai CNADNR. Dacă în documentele puse în dezbatere publică au fost anunțate cinci variante, reprezentanții companiei naționale și cei ai firmei care lucrează la studiul de fezabilitate ne-au dat de înțeles că varianta de traseu ce va fi aprobată este cea inițială, lucru ce a reieșit și din fostul studiu de fezabilitate.

În ultimii patru ani toți miniștrii transporturilor și-au motivat întârzierea, nepermis de lungă, a demarării procedurilor de refacere a studiului de fezabilitate, de necesitatea studierii unor noi variante de trasee și de obligativitatea noului studiu de fezabilitate, de a oferi o alternativă viabilă de conectare a municipiului Râmnicu Vâlcea la viitoarea autostradă Sibiu-Pitești.

Doresc să menționez că în contextul în care noul Guvern a transmis deja public că dorește o deschidere reală la dialog și dezbatere cu societatea civilă, cu administrațiile publice locale sau județene și parlamentari și în conformitate cu declarațiile publice ale primului-ministru, Dacian Cioloș, conform cărora acest tronson de autostradă este prioritar pentru construcția infrastructurii rutiere din România, îmi exprim speranța că acest important proiect va beneficia de atenția necesară din partea Ministerului Transporturilor și chiar a primului-ministru.

Importanța acestui tronson de autostradă pentru județul Vâlcea și pentru municipiul Râmnicu Vâlcea este una vitală, mai mulți investitori manifestându-și interesul de a dezvolta la Râmnicu Vâlcea unități de producție de nivel mediu și mare.

O să scurtez, domnule președinte.

De aceea, stimați colegi, vă rog să vă raliați demersului nostru de a asigura conectarea municipiului Râmnicu Vâlcea cu viitoarea autostradă la nivel de drum expres, oferind astfel șansa unui întreg județ de a se dezvolta și de a prospera.

Vă mulțumesc.

Cristian Buican, deputat de Vâlcea.

 
Video in format Flash/IOS   Petru-Sorin Marica - declarație politică: Bugetul de stat pe anul 2016, prioritatea absolută a României.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Marica și încheiem.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru-Sorin Marica:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se numește "Bugetul de stat pe anul 2016, prioritatea absolută a României".

Stimați colegi,

Mai sunt câteva săptămâni până începe anul următor și Proiectul Legii bugetului de stat pe 2016 încă nu a ajuns în Parlamentul României. Consider și veți fi de acord cu mine că nu există nicio altă urgență mai mare pentru actualul Guvern și pentru buna funcționare a țării decât aprobarea acestui proiect de lege.

Timp de trei ani Guvernul social-democrat a structurat politica bugetară în jurul unor obiective foarte clare: educație, sănătate și investiții. În ceea ce privește educația și sănătatea, a ales să repare nedreptăți salariale, mai mult sau mai puțin liberale, să mărească salariile și să scadă taxele și procedând astfel, a obținut relansare economică susținută și stabilă.

În aceste condiții, actualului Executiv i-a rămas în agendă stimularea investițiilor, în special în infrastructură și am înțeles că în proiectul de buget au fost deja prevăzute fonduri, atât la Ministerul Dezvoltării, cât și la Ministerul Transporturilor, iar pe partea de legislație Executivul va avea de prezentat Parlamentului Legea salarizării unice, însoțită de un pachet de legi care să reprezinte reforma administrației.

Incertitudinea care planează în acest moment asupra structurii bugetare pentru anul 2016 este, însă, contraproductivă. Ar fi fost necesar și util să avem deja pusă la dispoziție o descriere principială a proiectului de buget, dar putem să înțelegem dificultățile legate de timpul foarte scurt avut la dispoziție pentru finalizarea documentului.

România are însă nevoie urgentă de adoptarea bugetului de stat, dar stringența acestei situații nu va transforma dezbaterile parlamentare în simple dialoguri formale sau superficiale, dimpotrivă, vom analiza cu maximă responsabilitate modul în care Guvernul alege să gestioneze banii care sunt luați de la cetățenii României pentru a fi folosiți pentru cetățenii României.

Vă mulțumesc.

Sorin Marica, deputat PSD Hunedoara.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Declar închisă ședința consacrată declarațiilor. Luăm o pauză de cinci minute. Revenim cu lucrările în plen la 10,07.

 
    Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea forței de muncă (Pl-x 643/2013). (rămasă pentru votul final)  

După pauză

       

Partea a doua a ședinței a fost condusă de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii deputați Ion-Marcel Ciolacu și Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaților.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Stimați colegi,

Deschidem ședința consacrată dezbaterilor. Astăzi avem dezbateri asupra inițiativelor legislative pentru care comisiile permanente au propus respingerea.

Din totalul de 382 de deputați, și-au înregistrat prezența 110.

Ordinea de zi și programul de lucru au fost distribuite. Continuăm, practic, de la punctul 13, de unde am rămas ieri.

13. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea forței de muncă.

Inițiatorii? Nu sunt.

Comisia? Vă rog. Domnul Delureanu.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Virgil Delureanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Raport suplimentar

Membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, menținerea soluției inițiale de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

La lucrări, și-au înregistrat prezența 23 de deputați, din totalul de 24 de membri ai comisiei.

La dezbateri a participat, în conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, doamna Simona Bordeianu, director în cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

Camera Deputaților este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt. Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Propunerea legislativă privind transmiterea unor bunuri imobile dezafectate din domeniul privat al statului și administrarea autorității publice centrale în proprietatea privată a autorităților administrației publice locale (Pl-x 285/2014). (retrimisă comisiei)  

14. Propunerea legislativă privind transmiterea unor bunuri imobile dezafectate din domeniul privat al statului și administrarea autorității publice centrale în proprietatea privată a autorităților administrației publice locale.

Inițiatorii? Domnul Guran.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Virgil Guran:

Vă mulțumesc.

Este vorba despre acele imobile care stau degeaba în diverse localități, gen tabere de vacanță, unități militare dezafectate, cămine, chiar spitale, școli, care nu mai funcționează.

Ca și ceilalți colegi care au venit în primul mandat, am crezut că vom putea schimba ceva în modul de a legifera. Și am venit cu tot felul de inițiative.

Întotdeauna am fost stopați, sau în majoritatea cazurilor, de un aviz negativ din partea Guvernului, în mod special motivându-se că nu sunt bani.

Am stat și m-am gândit cu ce am putea ajuta economia, localitățile din care provenim, fără să afectăm bugetul național. Și, discutând cu mai mulți colegi, ne-am gândit că acele imobile care stau degeaba, li se sparg geamurile, nu mai sunt păzite, se fură din ele, ar putea, în momentul în care comunitatea locală consideră, ar putea să treacă în patrimoniul lor, să se facă ceva cu ele; de exemplu: avem nevoie de locuințe sociale. Se investesc sute de mii de euro, milioane de euro în astfel de locuințe, când ar putea să se preia câte un cămin care este lăsat în paragină, aranjat și dat celor care au absolut nevoie de locuințe sociale.

Din păcate, imediat a venit un aviz negativ pe diverse teme de la Guvern. Mă întreb, până la urmă, de ce sunt ținute aceste imobile, unele terenuri, la fel, care sunt în paragină, fără niciun rost. De multe ori, și, dacă verificăm puțin, cred că ajungem la concluzia că de multe ori aceste imobile sunt date cu dedicație de către unii funcționari din ministere. Pentru că, dacă analizăm, credeți-mă că miniștrii, cei care au fost miniștri nici nu știu despre aceste cereri, despre aceste inițiative, că nu au cum să știe atâtea lucruri, nu pot să cuprindă un volum de activitate. Și, atunci, anumiți directori din ministere, tot timpul dau cu respingere, fără să gândească.

Din punctul meu de vedere, mai ales că suntem 151 de inițiatori de la toate partidele, din punctul meu de vedere, cred că ar trebui să gândim mai bine și să promovăm această lege prin care ministerele nu mai pot să țină atâtea imobile în paragină și să demonstrăm comunității că putem să facem ceva pentru cei din zona din care am provenit noi, zona în care am fost aleși, și să sprijinim dezvoltarea localităților pe care le reprezentăm.

O să am rugămintea să medităm asupra acestui proiect și să încercăm să luăm o hotărâre înțeleaptă.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulțumesc. Comisia? Vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Victor Paul Dobre:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Grupul PNL vă propune, având în vedere argumentația colegului nostru, care este unul dintre inițiatori, retrimiterea acestui proiect de lege la comisie.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Termen?

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Victor Paul Dobre:

Două săptămâni.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Două săptămâni.

Vot pentru? 98.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Două săptămâni.

Comisia? Domnul Munteanu. Vă rog, procedură.

 
Video in format Flash/IOS Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun (PL-x 399/2011). (retrimis comisiei)  

Domnul Ion Munteanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă rog să acceptați introducerea pe ordinea de zi a PL-x 399/2011 privind modificarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun.

După întocmirea raportului, am primit - și există document de la Consiliul Concurenței, care ne solicită clarificarea unor probleme, pentru că impactul economic este foarte mare. O săptămână, am vorbit și cu ceilalți colegi, dacă sunteți de acord.

Deci, să o introducem pe ordinea de zi și să o retrimitem la comisie, pentru o săptămână.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții? Liderii grupurilor? Nu sunt.

Vot pentru? 99.

Împotrivă? Unu.

Abțineri? Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Continuăm ordinea de zi.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative privind intabularea patrimoniului aparținând unităților administrativ - teritoriale, autorităților și instituțiilor publice (Pl-x 260/2015). (rămasă pentru votul final)  

15. Propunerea legislativă privind intabularea patrimoniului aparținând unităților administrativ-teritoriale, autorităților și instituțiilor publice.

Inițiatori? Comisia? Domnul Stragea.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Sorin Constantin Stragea:

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea legislativă.

Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a avizat negativ.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul României a transmis un punct de vedere prin care nu susține adoptarea propunerii legislative.

Această propunere al cărei obiect de reglementare este stabilirea unor măsuri privind intabularea patrimoniului aparținând unităților administrativ-teritoriale fiind argumentat în expunerea de motive prin faptul că intabularea acestui patrimoniu ar trebui să se facă prin folosirea în principal de alocări de la bugetul de stat, precum și a unor fonduri europene nerambursabile.

La dezbaterea comisiei au fost prezenți 22 de deputați din totalul de 26.

Cu ocazia dezbaterilor, s-a constatat că măsurile propuse prin inițiativa legislativă afectează realizarea Programului național de cadastru și carte funciară, scutirile de la plata tarifului propus nu pot fi acceptate, având în vedere obligațiile impuse de lege.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărâre, cu majoritate de voturi și o abținere, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea acestei propuneri.

Face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulțumesc. Dezbateri generale? Vă rog, doamnă.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Niculina Mocioi:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

PNL votează pentru respingerea proiectului, din următoarele considerente: măsurile propuse prin inițiativa legislativă afectează Programul național de cadastru și carte funciară. Programul național are ca obiectiv principal înregistrarea sistematică, în masă, gratuită și din oficiu a tuturor proprietăților din unitățile administrativ-teritoriale selectate pe anumite criterii, și anume: cele care fac obiectul dezvoltării proiectelor de infrastructură, de interes național, care fac obiectul realizării unor proiecte de dezvoltare locală și cele care prezintă așezări informale ale comunităților aflate în condiții de sărăcie extremă; de exemplu, comunitățile de etnie romă.

Programul național se realizează în baza planului anual de acțiune al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, conform bugetului alocat. Scutirile de la plata tarifului propuse de inițiator nu pot fi acceptate, având în vedere obligațiile impuse de lege Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară pentru realizarea programului.

Programul este finanțat numai din venituri proprii, sumele fiind constituite în principal din tarifele aferente serviciilor furnizate de agenție și de instituțiile subordonate acesteia.

În consecință, Grupul PNL votează pentru respingerea acestui proiect.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Iacoban.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Și Grupul PSD din Camera Deputaților va vota pentru respingerea acestui proiect de lege. Pe lângă argumentele invocate de colega noastră, v-aș mai spune că, de altfel, nu se respectă art. 138 din Constituția României, prin care se spune că orice cheltuială care este prevăzută trebuie să-și găsească sursa de finanțare, având în vedere că este vorba de sume importante care trebuie alocate de la bugetul de stat.

Și un al doilea argument: este vorba de faptul că se va afecta grav Programul național de cadastru și carte funciară prin această scutire de la plata tarifului.

Prin urmare, vă propun un vot de respingere.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenții? Nu sunt. Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 21/2002 privind gospodărirea localităților urbane și rurale (PL-x 407/2015). (rămas pentru votul final)  

16. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 21/2002 privind gospodărirea localităților urbane și rurale.

Inițiatorii?

Comisia? Domnul Dobre

Video in format Flash/IOS    

Domnul Victor Paul Dobre:

În conformitate cu prevederile art. 95 din regulament, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a fost sesizată cu dezbaterea pe fond, în procedură obișnuită, a Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 21/2002 privind gospodărirea localităților urbane și rurale.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul negativ al Consiliului Legislativ.

Senatul, în calitate de prima Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în condițiile art. 75 alin. (2) teza 3 din Constituție.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Potrivit prevederilor art. 61 din regulament, comisia a examinat proiectul de lege în ședința din 26 mai 2015.

La dezbaterile care au avut loc, a participat, în conformitate cu prevederile regulamentului, secretarul de stat din cadrul Ministerului Administrației și Dezvoltării Regionale.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi respingerea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 21/2002, din următoarele considerente: prin introducerea art. 191 sunt prevăzute noi contravenții și sancțiuni care nu sunt justificate, deoarece la art. 24 din respectiva ordonanță sunt prevăzute faptele contravenționale săvârșite de instituțiile publice, agenții economici, persoanele juridice, precum și cetățeni, precum și sancțiunile care se stabilesc prin hotărâri adoptate de consiliile locale și de consiliile județene. Astfel, stabilirea și sancționarea prin lege a unor contravenții, altele decât cele prevăzute într-un domeniu în care competența de reglementare aparține doar autorităților locale, aduce atingere principiului autonomiei locale.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Legea merge la votul final.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103 din 14 noiembrie 2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice (Pl-x 304/2015). (rămasă pentru votul final)  

17. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.103 din 14 noiembrie 2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice

Inițiatorii? Nu.

Comisia?

Video in format Flash/IOS    

Domnul Virgil Delureanu:

Raport comun al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru muncă și protecție socială

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de prima Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în ședința din 18 martie 2015.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare completarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2013, în sensul alinierii salariilor aferente funcțiilor de secretar al unității administrativ-teritoriale la nivelul indemnizațiilor funcțiilor de demnitate publică alese de la nivelul administrației publice locale.

Membrii Comisiei pentru buget, finanțe și bănci au examinat propunerea legislativă menționată mai sus în ședința din 28 aprilie 2015.

La lucrările comisiei, și-au înregistrat prezența 34 de deputați din totalul de 34 de membri ai comisiei.

Comisia pentru muncă și protecție socială a examinat propunerea legislativă în ședința din 19 mai 2015.

La lucrările comisiei, și-au înregistrat prezența 23 de deputați din totalul de 24 de membri ai comisiei.

La dezbateri a participat un reprezentant al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

În urma examinării propunerii legislative și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea inițiativei legislative.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale? Vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Anton Doboș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Fondul acestei propuneri legislative este bun, deoarece ea vizează găsirea unei modalități de a recompensa și a alinia salariile pentru funcția de secretar al unităților administrativ-teritoriale.

Acest lucru este firesc, mai ales că prin Legea nr. 28/2014 au fost mărite salariile primarilor și viceprimarilor, dar nu și ale secretarilor.

În acest context, pentru a elimina această discriminare, s-a propus, prin această inițiativă legislativă, mărirea salariilor secretarilor care, după cum știm, au atribuții consistente și foarte importante în cadrul unei primării. Doar că, așa cum am spus în nenumărate rânduri, această soluție trebuia găsită până la acest moment, prin adoptarea unei legi a salarizării unitare care să fie funcțională și să acopere toate categoriile bugetare.

E drept că în acest moment inițiativa legislativă supusă dezbaterii nu mai are obiect de reglementare.

Sper, însă, să găsim o soluție, să găsim timpul ca să adoptăm Legea salarizării unice.

În acest context, Grupul parlamentar al PNL va vota pentru raportul de respingerea acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, alte intervenții, dacă mai sunt, la dezbateri generale? Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Vot final.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative pentru impozitarea veniturilor rezultate din cesiunea creanțelor bancare (Pl-x 290/2015). (rămasă pentru votul final)  

18. Propunerea legislativă pentru impozitarea veniturilor rezultate din cesiunea creanțelor bancare.

Inițiatorii? Nu.

Comisia? Domnul Florin Gheorghe.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Gheorghe:

Raport asupra Propunerii legislative pentru impozitarea veniturilor rezultate din cesiunea creanțelor bancare

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată, spre dezbatere pe fond, cu Propunerea legislativă pentru impozitarea veniturilor rezultate din cesiunea creanțelor bancare.

Senatul, în calitate de prima Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în ședința din 18 martie 2015.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Propunerea legislativă a fost avizată favorabil de către Consiliul Legislativ și avizată negativ de către Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea unui impozit special asupra veniturilor obținute de către operatorii economici în urma executării silite a creanțelor bancare.

Membrii comisiei au examinat propunerea menționată mai sus, în ședința din 26 mai 2015.

Din totalul de 34 de membri, și-au înregistrat prezența la dezbateri 32 de deputați.

În urma examinării propunerii legislative și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale? Vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Vasile Horga:

Stimați colegi,

Propunerea legislativă pe care o dezbatem astăzi este inițiată de colegii noștri de la Senat și face parte din grupul de inițiative legislative care și-au propus să rezolve o problemă deosebită cu care se confruntă unii dintre concetățenii noștri debitori la băncile comerciale pentru creditele pe care le-au angajat înainte de apariția crizei financiare în România.

Această inițiativă ar fi bună și am putea să o susținem, dacă colegii noștri ar fi avut în vedere un mod prin care să beneficieze, de fapt, cei care sunt datori la bănci, și nu cei care sunt profitorii creanțelor care se transmit de la creditor către respectivii.

Propunerea legislativă, așa cum este ea inițiată, stabilește impozitarea veniturilor cu 85%, un lucru care nu este corect, pentru că, potrivit Codului fiscal, în România, societățile comerciale se impozitează la profitul obținut, și nu la venituri; veniturile sunt impozitate pentru alte activități, și cei care valorifică creanțele rezultate din creditele neplătite de către cetățeni sau societăți comerciale la bănci sunt societăți comerciale.

De aceea, grupul nostru parlamentar nu poate să susțină o inițiativă legislativă care nu respectă regulile jocului într-o societate democratică, mai ales că procentul de 85% este unul care transferă veniturile din patrimoniul acestor executanți ai creanțelor bugetare către stat, iar cetățeanul care este datornic nu beneficiază în niciun fel de avantajele acestei propuneri legislative. Mai mult decât atât, impozitând cu 85%, partea care rămâne, 15%, nu poate să acopere în foarte multe cazuri cheltuielile pe care societățile comerciale le fac cu executarea respectivă, punându-le în situații în care foarte multe dintre ele ar putea să falimenteze, pentru că nivelul cheltuielilor ar depăși nivelul veniturilor respective.

De aceea, grupul nostru parlamentar va vota pentru respingerea acestei inițiative, nu pentru faptul că ea, ca idee, nu este bună, pentru că, așa cum este transpusă în propunerea legislativă, ea nu satisface interesele celor 3.500.000 de debitori, așa cum ne informează inițiatorii în expunerea de motive.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenții? Nu sunt. Legea merge la votul final.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici (Pl-x 520/2014). (rămasă pentru votul final)  

19. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.

Inițiatorii? Nu.

Comisia? Domnul Nistor.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Laurențiu Nistor:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, trimisă cu adresa PL-x 520/2 decembrie 2014 și înregistrată cu nr. 4c-11/1161/2014 și cu nr. 4c-6/369/2014.

Potrivit prevederilor art. 65 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) și pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de prima Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă, cu observații și propuneri la inițiativa făcută.

Guvernul României a transmis un punct de vedere prin care nu susține adoptarea inițiativei legislative, cu nr.1096 din 5 iunie 2015.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a transmis un aviz negativ cu nr. 4-c2/605 din 3 decembrie 2014.

Comisia pentru muncă și protecție socială a avizat negativ inițiativa legislativă cu avizul nr. 4c-7/526 din 15 decembrie 2014.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea anexei la lista cuprinzând funcțiile publice din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, fiind vorba de introducerea a trei funcții noi publice de execuție, respectiv: referent de stare civilă, inspector de stare civilă și consilier de stare civilă, în cadrul pct. 2, funcții publice specifice, la lit. b), funcții publice de execuție.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități și membrii Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au examinat propunerea respectivă în ședințe separate.

Membrii Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au dezbătut inițiativa legislativă în 21 aprilie 2014. Din totalul de 22 de membri ai Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost prezenți la dezbateri un număr de 22 de deputați.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au dezbătut propunerea legislativă în ședința din 26 mai 2015.

La dezbateri, au fost prezenți 22 de deputați, din numărul total de 26 de membri ai Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Cu ocazia dezbaterilor, s-a constatat că funcțiile care fac obiectul propunerii legislative, prin natura lor, nu pot fi calificate ca fiind funcții de conducere.

În acest sens, la art. 13 alin. (1) din Statutul funcționarilor publici, sunt enumerate în mod expres și limitativ funcțiile generale și specifice care alcătuiesc categoria funcțiilor publice de conducere.

În prezent, activitățile de stare civilă sunt atribuite prin acte normative în vigoare, în sarcina unor categorii profesionale distincte: aleși locali, funcționari publici cu statut special, funcționari publici angajați ai unităților administrativ-teritoriale care nu au calitatea de funcționari publici, iar adoptarea propunerii legislative ar fi lipsită de aplicabilitate.

Totodată, crearea unor funcții publice specifice cărora să le fie atribuite toate atribuțiile specifice activității de stare civilă presupune o modificare din temelii a tuturor actelor normative care reglementează acest domeniu și, implicit, o modificare a structurii componente care desfășoară în prezent activități la nivelul unităților administrativ-teritoriale.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât cu majoritate de voturi și o abținere să propună plenului Camerei Deputaților respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale? Vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Paul Dumbrăvanu:

Stimați colegi,

Grupul Partidului Național Liberal nu susține această inițiativă. Având în vedere că activitățile de stare civilă sunt atribuite prin acte normative în vigoare în sarcina unor categorii profesionale distincte, aleși locali, funcționari publici cu statut special, funcționari publici ori alți angajați, adoptarea propunerii legislative este lipsită de aplicabilitate.

În acest sens, nu susținem proiectul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Iacoban.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi,

Nici Grupul PSD din Camera Deputaților nu susține acest proiect de lege din următoarele motive.

Exercitarea prin delegare de către funcționarii publici de execuție a atribuțiilor de stare civilă nu presupune o pregătire profesională specială. Este vorba de materia delegării de atribuții, personalul destinatar al delegării având statutul bine definit în funcția de bază pe care o are.

Doi. În realitate vorbim doar de atribuții de ofițer de stare civilă, stabilite prin fișa postului, atribuții recunoscute și unora dintre funcționari pe lângă primari și secretarul unității administrativ-teritoriale. Nu găsim nicăieri reglementată activitatea de stare civilă. Dacă ar fi reglementată ar exista și funcționari cu pregătire specializată aparte.

Trei. Persoanele care exercită atribuții de stare civilă nu au nevoie de un statut propriu, ele beneficiază de statutul funcției de încadrare, așa cum și primarul, care exercită atribuții de stare civilă, nu are nevoie de un statut în plus.

Prin urmare, propun și eu un vot de respingere a acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, alte intervenții? Nu mai sunt.

Legea merge la votul final.

 
Video in format Flash/IOS Dezbateri asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000 (Pl-x 32/2015). (retrimisă comisiei)  

20. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației fizice și sportului nr.69/2000.

Inițiator, domnul Guran.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Virgil Guran:

Mulțumesc.

Ce spune această inițiativă? Știm că, la nivel local, anumite ONG-uri se ocupă de promovarea sportului. Se acordă fonduri nerambursabile de către administrația locală.

În lege e trecut că nu este cheltuială eligibilă un salariu dat celui care se ocupă zi de zi de promovarea sportului în cadrul acestui ONG. Cred că nu este corect, iar inițiatorii au venit cu acest amendament, să putem să acordăm și salariu până la salariul mediu pe economie.

Există un aviz negativ de la guvern. Eu cred, totuși, că acolo, la Guvern, există un institut de cercetare pentru a găsi imediat o soluție să se respingă o inițiativă.

Și vă dau cele trei criterii pe baza cărora s-a dat aviz negativ:

1. Gândiți-vă puțin cam ce poate să judece cineva de acolo. Zice: " E vorba de salariul mediu". Cine stabilește salariul mediu?

Stimați colegi,

Cred că este noaptea minții. Păi salariul mediu... avem un institut național de statistică, nu? Deci ne întrebăm cine stabilește salariul mediu.

2. Se spune că există posibilitatea de salarizare din aceste fonduri pentru cei care dezvoltă sportul de performanță.

Îi anunț pe cei de la guvern că un Hagi a ieșit din 2 milioane de practicanți ai acestui sport. Dacă era un singur practicant, Hagi sigur nu ieșea, că nu putea să joace singur. Halep și Năstase și ceilalți au ieșit mari sportivi pentru că s-a bazat activitatea sportivă pe sportul de masă. Și atunci, în niște localități unde e greu să faci sport de performanță cred că trebuie să sprijinim și să-i ajutăm pe cei care se dedică acestui lucru.

Al treilea criteriu, și aici chiar că înseamnă că nu mai judecăm, e vorba de buget. Dacă ar fi atâta aplecare când votăm bugetul național, unde cred că noi suntem unici în lumea asta, noi votăm bugetul național, dar n-avem niciun drept să venim cu amendamente, să venim cu propuneri, pentru că acele propuneri și amendamente vin direct din județe, nu știu, de la președinții consiliilor județene, de la Ministerul Dezvoltării, nu știu de unde, dar aici uitați motivație: "Nu există fonduri pentru așa ceva și sunt bugete multianuale și...".

Domnilor, n-am cerut să se dea buget suplimentar. Am cerut doar așa: din banii care se dau pentru ONG să aibă voie să și plătească pe cel care se ocupă, e angajat, se ocupă zi de zi acolo. Atât. Nu se cere un fond suplimentar, ci doar să se declare o cheltuială eligibilă, atât. Mai ales acum, că avem un guvern tehnocrat.

Rog și colegii de la PSD să se gândească la această lege și mai ales nu avem nevoie de bani și sprijinim sportul de masă.

Vă rog să votați această lege, deci să votați împotriva respingerii.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia, domnul Ganț.

Comisia, vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Adrian-Nicolae Diaconu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu adresa nr. Pl-x 32 din 9 februarie 2015, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a primit spre dezbatere în fond propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.69/2000 a educației fizice și sportului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea alin. (2) al art. 69 din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000 cu modificările și completările ulterioare. Scopul propunerii legislative este acela de a asigura includerea cheltuielilor salariale care se acordă participanților la acțiunile de pregătire sportivă în vederea cheltuielilor eligibile în cazul finanțărilor nerambursabile provenite din fonduri publice, acordate de autoritățile administrației publice locale pentru activități nonprofit de interes general.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în ședința din 5 februarie 2015.

În urma dezbaterii, în ședințele din 10 martie, 12 și 26 mai 2015, comisia a propus cu majoritate de voturi respingerea propunerii legislative din următoarele considerente.

Inițiatorii nu au indicat sursa de finanțare necesară implementării soluțiilor legislative propuse prin proiectul de act normativ și prin Hotărârea Guvernului nr. 1447/2007 privind aprobarea normelor financiare pentru activitatea sportivă, cu modificările și completările ulterioare, antrenorii naționali și sportivii de înaltă performanță pot beneficia de sprijin financiar pe perioada acțiunilor de pregătire și participare în competițiile sportive.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Dezbateri generale.

Domnul Ganț.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Am să folosesc această propunere legislativă ca pretext pentru a atrage atenția asupra unei probleme legate de finanțarea cluburilor sportive de autoritățile locale și județene.

Situația în județul Timiș, de exemplu, este una, iar situația în alte județe din țară este exact opusul. La Timișoara, prin interpretarea legii, și în județul Timiș, de o anumită manieră, s-a ajuns la interdicții din acest punct de vedere pentru autoritățile locale, în timp ce alte echipe, alte cluburi din alte zone ale țării beneficiază, bine mersi, de susținere din partea autorităților locale și județene.

Am cerut clarificări fostului ministru al sportului, prin intermediul unei întrebări scrise. N-am primit răspuns în termen, bineînțeles, asta-i practica. Sper însă ca noul ministru să-mi dea un răspuns calificat, pentru a avea o aplicare unitară la nivelul întregii țări a prevederilor legale referitoare la finanțarea sportului de către autoritățile locale și județene.

Trebuie găsită o soluție pentru că, altfel, competiția este viciată. În timp ce unii trebuie să găsească doar resurse private pentru acest lucru, alții beneficiază din plin de bani publici.

E un apel la adresa ministrului sportului și a actualului guvern de a găsi o reglementare unitară pentru întreaga țară.

Vă mulțumesc frumos.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Domnul Munteanu.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ioan Munteanu:

Procedură, domnule președinte.

Stimați colegi,

Având în vedere nemulțumirile care au reieșit din dezbateri ale colegilor noștri, vă propun întoarcerea la comisie cu două săptămâni. Dacă sunt de acord colegii noștri.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Alte propuneri? Nu sunt.

Vot pentru? 86.

Împotrivă? Nu.

Abțineri? Nu.

Două săptămâni la comisie.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (Pl-x 62/2014). (rămasă pentru votul final)  

21. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Inițiator? Comisia?

Domnul Delureanu.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Virgil Delureanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cele două comisii, Comisia pentru sănătate și familie și Comisia pentru muncă, au dezbătut propunerea legislativă în ședința comună din 26 mai 2015.

La lucrări au fost prezenți 23 de deputați din totalul de 24 de membri ai Comisiei pentru muncă și protecție socială și 18 deputați din totalul de 19 membri ai Comisiei pentru sănătate și familie.

La dezbateri au participat, în conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, domnul Gabriel Lungu, secretar de stat în Ministerul Muncii, doamna Mihaela Ungureanu, președintele Autorității Naționale pentru Persoane cu Dizabilități și doamna Anca Ilie, consilier la Autoritatea Națională pentru Persoane cu Dizabilități.

În urma reexaminării, membrii comisiei au hotărât cu majoritate de voturi menținerea soluției inițiale de respingere a propunerii legislative.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale? Nu sunt.

Vot final, 21.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative privind unele măsuri pentru reabilitarea centrului istoric (Pl-x 273/2015). (rămasă pentru votul final)  

22. Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru reabilitarea centrului istoric.

Inițiatori? Comisia? Domnul Nistor.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Laurențiu Nistor:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Raport comun asupra propunerii legislative privind unele măsuri pentru reabilitarea centrului istoric.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă și Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului au fost sesizate spre dezbatere în fond în procedură obișnuită asupra propunerii legislative privind unele măsuri pentru reabilitarea centrului istoric, transmisă cu adresa Pl-x 273 din 23 martie 2015, împreună cu nr.4-c/10/57 din 24 martie 2015 și, respectiv, cu nr. 4-c/6/132 din 24 martie 2015.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în ședința din data de 18 martie 2015.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Cameră decizională.

La întocmirea raportului comun, comisiile au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ nr. 1060 din 29 septembrie 2014, avizul favorabil al Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic nr.4-c/27/58 din 31 martie 2015, avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină și imunități nr.4-c/11/465 din 31 martie 2015, punctul de vedere negativ al Guvernului transmis cu nr. 507 din 27 martie 2015.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri pentru reabilitarea centrului istoric și stabilirea obligațiilor ce revin persoanelor fizice și juridice, proprietari sau administratori ai construcțiilor respective de a realiza lucrări de reabilitare ambientală, arhitecturală a acestora, a împrejmuirilor stradale aferente, precum și igienizarea spațiilor verzi.

Potrivit prevederilor art.61 și art.63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, examinarea propunerii legislative a avut loc în ședințe separate.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și-a desfășurat lucrările în data de 12 mai 2015.

Din numărul total de 22 de membri, au participat 19 membri la comisie.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă și-a desfășurat lucrările în data de 26 mai 2015. Dintr-un număr de 23 de membri ai comisiei au participat la ședință 18.

La dezbateri au participat, în conformitate cu prevederile art. 54 și art. 55 din Regulamentul Camerei, republicat, cu modificările și completările ulterioare, în calitate de invitat, domnul Alexandru Oprea, secretar de stat în cadrul Ministerului Culturii.

În urma dezbaterilor și opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât cu majoritate de voturi și o abținere respingerea Propunerii legislative privind măsurile pentru reabilitarea centrului istoric, din următoarele considerente: aspectele prevăzute în inițiativa legislativă se regăsesc și în actele normative care reglementează activitatea de întreținere a clădirilor. În prezent, creșterea calității arhitecturale ambientale a clădirilor face obiectul Legii nr. 153/2011 privind măsurile de creștere a calității arhitectural- ambientală a clădirilor, cu modificarea și completările ulterioare.

Menționăm faptul că, pentru centrul istoric al capitalei, există o reglementare specială, respectiv Ordonanța Guvernului nr. 77/2001 privind reabilitarea și revitalizarea centrului istoric București, prin care se declară zonă de interes național ansamblul urbanistic situat în perimetrul central.

Semnalăm faptul că, în cazul monumentelor istorice, Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, și actele subsecvente acesteia cuprind deja obligațiile proprietarilor- administratori în ceea ce privește întreținerea, paza, integritatea și protecția monumentelor istorice, luarea de măsuri pentru prevenirea și stingerea incendiilor, efectuarea lucrărilor de conservare, restaurare, reparații curente și de întreținere a acestora.

Precizăm faptul că măsurile propuse de prezenta propunere legislativă discriminează populația care locuiește în centrele istorice, aceștia, spre deosebire de cei care locuiesc în alte părți ale orașului, având obligația de a efectua lucrări de reparare, de refacere a acoperișurilor și finisajelor exterioare, precum și igienizarea spațiilor verzi și a terenurilor aferente clădirilor, pe cheltuială proprie.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, conform art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale.

Vă rog, domnul deputat.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Traian Dobrinescu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Pare paradoxal ce voi spune, dar este cât se poate de argumentat.

Pe de o parte, Partidul Național Liberal susține reabilitarea centrelor istorice. Pe de altă parte, în schimb, se creează un paralelism legislativ, cu atât mai mult, cu cât avem un sistem legislativ foarte stufos.

Așadar, există legi care reglementează ideea în discuție de astăzi: Legea nr. 153/2011, cum s-a spus, Ordonanța nr. 77/2001, care se referă la municipiul București - Centrul istoric, și, bineînțeles, Legea nr. 422/2001, care reglementează, vorbește despre reabilitarea monumentelor istorice.

Pe de altă parte, există două puncte nevralgice în acest act normativ, și anume: discriminarea celor care locuiesc în alte părți ale orașelor decât în centrele istorice, ba, mai mult, acest act normativ dă un timp pentru operațiunile de rigoare, 12 luni. Din punctul nostru de vedere este imposibil, măcar și din punct de vedere financiar, ca cineva să strângă banii ca să poată să purceadă la acest demers.

În consecință și pentru aceste argumente, Partidul Național Liberal nu va susține această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenții la dezbateri generale?

Domnul Árpád.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Nu vreau să lungesc vorba. Este cazul tipic când cineva bine intenționat face un proiect de lege fără a cunoaște tema.

Pentru că, dacă, așa cum s-a expus, avem legile existente, trebuie să le respectăm, nu să facem o altă lege pentru ca să se respecte legile anterioare.

Și dacă pe deasupra avem niște prevederi în această lege, care nu pot fi aplicate pentru o clădire monument istoric, toate intervențiile care sunt necesare nu pot fi realizate într-un an calendaristic, adică în 12 luni. Cine cunoaște cât de cât tema nu scrie așa ceva.

Ca atare, este clar, n-avem nevoie de această lege, dar avem nevoie de respectarea legilor în vigoare în România.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Iane.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Eu o să atrag atenția asupra unei probleme care este în corelație cu tema discutată. Într-adevăr, avem legislație pentru ceea ce propune această inițiativă legislativă, dar vreau să vă atrag atenția că, la nivelul Capitalei, probabil că sunt și alte orașe, avem foarte multe zone protejate, trase așa, în circuite, pur și simplu, pe harta Bucureștiului, care conțin monumente istorice, care, în conformitate cu criteriile acestei inițiative, ar putea și ele fi declarate ca fiind centre istorice, nu numai un centru istoric. Iar pe de altă parte, vreau să vă atrag atenția că sunt foarte multe clădiri, foarte multe clădiri din București, care, chiar dacă sunt vechi, nu merită să fie întreținute și menținute.

Bucureștiul trebuie modernizat, trebuie dezvoltat. Sunt multe clădiri foarte vechi, care sunt insalubre, care nu mai respectă niciun fel de regulă și de normă în materie de prevenire a incendiilor și de spațiu public - spațiu public pentru desfășurarea de activități sau altceva -, clădiri care nu mai sunt capabile să reziste unui nou cutremur ș.a.m.d.

Numai dacă o luați de aici, de la kilometrul 0, și mergeți spre Piața Alba Iulia, este o întreagă zonă aici, în sectorul 3 și 2, care este plină de aceste clădiri declarate ca fiind zone protejate, clădiri care sunt monumente istorice, care nu sunt capabile să întrunească cu adevărat obiectivul de monument istoric. Sunt doar clădiri vechi. Case vechi, făcute în 1890, 1880, 1900, care ar trebui demolate, ar trebui să venim cu un plan urbanistic general, la nivel de București și, într-adevăr, să facem o viziune unitară asupra dezvoltării acestei capitale, pentru că este păcat.

Avem foarte multe zone care nu sunt corelate din punct de vedere atât arhitectural, cât și de dezvoltare. Avem clădiri care sunt vechi, le ținem în viață acolo, proprietarii n-au cum să le atingă, nu mai pot să primească autorizații de construcții sau de demolare, pentru că sunt declarate ca fiind monumente istorice.

Vreau să vă atrag atenția că trebuie să gândim în viitor, nu trebuie să ne ancorăm neapărat în trecut și să gândim astfel încât să dezvoltăm acest oraș să fie pe palierul capitalelor europene.

Vă mulțumesc.

Grupul PSD va vota împotriva acestei inițiative.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

O altă intervenție.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

De la acest microfon am salutat, atunci când am considerat, opiniile colegului meu, Ovidiu Iane. Acum, însă, nu voi fi de acord cu el și chiar m-a speriat puțin ce a spus: trebuie să distrugem clădirile monumente istorice.

Ei bine, eu nu cred, nu sunt de această părere. Cred că trebuie să protejăm clădirile care sunt monumente istorice, trebuie să ne protejăm și să ne respectăm patrimoniul. Sigur, poate în anumite locuri trebuie intervenit pentru a reabilita niște construcții. Dar, dacă nu avem respect pentru clădirile monumente istorice înseamnă că nu ne respectăm trecutul, înseamnă că Bucureștiul va fi în continuare ținta - și poate și alte orașe - ținta unei agresiuni împotriva monumentelor istorice.

Uitați-vă că primarii generali sunt responsabili pentru distrugerea unor clădiri care chiar aveau o valoare importantă, însă arhitecții, organizațiile neguvernamentale care luptă pentru protejarea patrimoniului, cetățenii, presa au atras de foarte multe ori atenția asupra acestei crime asupra istoriei noastre. Pentru că, dacă ne distrugem și radem așa, pur și simplu, trecutul, mai ales cu ceea ce a avut el mai de preț, ce mai rămâne din istoria României?

Nu sunt de această părere. Cred că trebuie să ne protejăm patrimoniul. Eu voi vota în sprijinul acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Alte intervenții? Nu sunt.

Legea merge la votul final.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea alin. (1) al art. 232 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (PL-x 429/2014) și a Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (Pl-x 343/2015). (rămase pentru votul final)  

23. Proiectul de Lege pentru modificarea alin. (1) al art. 232 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Inițiatorii? Comisia? Comisia pentru sănătate?

Comisia pentru sănătate... nu este nimeni în sală. Amânăm.

Nu este niciun membru al Comisiei pentru sănătate în sală?

Poftiți! Veniți la microfon, că vă dăm noi raportul, domnule Crăciunescu.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Grigore Crăciunescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea alin. (1) art. 232 din Legea nr. 95/2006.

În temeiul dispozițiilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru sănătate și familie a fost sesizată spre dezbatere în fond cu proiectul de Lege privind modificarea alin. (1) al art. 232 din Legea nr. 95/2006 în domeniul sănătății, trimis Comisiei pentru sănătate și familie prin adresa nr. 429/2014.

Potrivit dispozițiilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul de la Consiliul Legislativ, avizele de la Comisia juridică, de disciplină și imunități, avizul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, punctul de vedere al Ministerului Sănătății.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru sănătate și familie a hotărât cu majoritate de voturi respingerea proiectului de Lege pentru modificarea alin. (1) al art. 232 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și respingerea propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Potrivit art. 7 din Ordinul ministrului sănătății nr. 861/2014, începând cu anul 2015, lista se actualizează cel puțin o dată pe an, în acord cu politicile bugetare ale Guvernului și cu prioritățile naționale stabilite de Ministerul Sănătății și se aprobă prin hotărâre de Guvern, în condițiile legii.

Menținerea unui termen strict de doi ani, respectiv de șase luni, de actualizare a listei de medicamente nu este oportună, întrucât, pe de o parte, ar putea îngrădi includerea condiționată a unor medicamente în listă, cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Vă rog, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Grigore Crăciunescu:

Deci cele două inițiative legislative se referă la actualizarea listei cu medicamente, noi molecule.

Prima inițiativă legislativă se referă la actualizarea medicamentelor în general. A doua inițiativă legislativă se referă la actualizarea medicamentelor pentru cei care suferă de cancer.

Atunci când a venit domnul ministru Bănicioiu la conducerea Ministerului Sănătății, erau pregătite 131 de dosare pentru noi molecule care trebuiau introduse în lista cu medicamente gratuite. S-au rezolvat doar 40.

Faptul că nu am inclus în lista de medicamente gratuite acele molecule noi, de care beneficiază toți cetățenii Europei, dăm o șansă mai mică pentru supraviețuire bolnavilor din România și în special bolnavilor de cancer.

Moleculele care se folosesc, medicamentele care se folosesc pentru cancer, în România, sunt de generație veche. Nu toți bolnavii de cancer - și sunt mulți la număr - au posibilitatea să cumpere aceste medicamente, deși ele se găsesc pe piață.

Actualizarea listei cu medicamente cu noi molecule ar trebui făcută nu anual, dacă pentru celelalte boli ar fi acest termen oarecum bine-venit, pentru cei care suferă de cancer, această actualizare ar trebui să se facă la șase luni.

Ca urmare, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal nu va vota pentru respingerea acestui proiect de lege, va fi împotriva respingerii, deci va respinge respingerea.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă nu mai sunt intervenții la dezbateri generale, legea merge la votul final.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (Pl-x 567/2014). (rămasă pentru votul final)  

24. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Inițiator? Nu.

Domnule deputat, vă rog, raportul. Comisia pentru sănătate.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Grigore Crăciunescu:

Raport asupra propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru sănătate și familie a fost sesizată spre dezbatere în fond cu propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în ședința din 3 decembrie 2014.

Camera Deputaților este Cameră decizională, potrivit prevederilor art.75 alin.(1) și (3) din Constituția României, republicată.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, în scopul asigurării gratuite a serviciilor stomatologice pentru tinerii cu vârsta de până la 18 ani.

Membrii comisiei au examinat propunerea legislativă în ședința din 3 iulie 2015. La lucrările comisiei au fost prezenți 17 deputați din totalul de 19.

Raportul comisiei a fost aprobat cu majoritate de voturi.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Dezbateri generale?

Domnul deputat Crăciunescu.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Grigore Crăciunescu:

Stimați colegi,

Această inițiativă legislativă se referă la asistența stomatologică gratuită pentru tinerii între 0-18 ani.

Dintotdeauna, stomatologia a fost o cenușăreasă a Ministerului Sănătății. Majoritatea activității din acest domeniu se desfășoară în domeniul privat. Prețurile, după cum știți, sunt foarte mari. A asigura asistență stomatologică gratuită la copii și adolescenți până la 18 ani ar fi un lucru benefic.

Dacă un copil - și un adult - are afecțiuni stomatologice și dacă vorbim de incidența și frecvența acestei boli - uitați-vă la toate reportajele care sunt la televiziune cum arată cetățenii României în ceea ce privește starea de sănătate a cavității bucale, o să vedeți în ce stadiu ne aflăm.

O carie simplă, netratată, prin complicațiile care se succed, poate da boala de focar, care are repercusiuni în primul rând asupra inimii, asupra rinichiului, poate accentua un reumatism poliarticular acut. Dar este o boală la care, probabil, foarte mulți sau cei din Ministerul Sănătății nu se gândesc, și anume afectarea psihică a cetățeanului sau a copilului care are afecțiuni dentare. Și am să vă dau un exemplu.

Se poartă acum, vedeți, foarte mulți copii cu aparate ortodontice. Aceste aparate ortodontice sunt foarte scumpe.

Dacă ar trebui să facem ceva pentru copii, ar trebui să facem două lucruri: să asigurăm niște programe naționale pentru sigilarea șanțurilor și foselor pe dentiția și temporară și permanentă și să alocăm fonduri pentru ortodonție.

Deci un aparat ortodontic costă foarte mult. Părinții care au posibilități materiale pot face acest lucru. Deci, ceea ce este prins pentru copii, pentru tineri până în 18 ani la Casa de Asigurări de Sănătate care dă gratuități pentru afecțiunile stomatologice, sumele sunt infime. Deci, pentru stomatologie, la nivelul Casei, procentul este de sub 1% din fondurile Casei.

Deci noi, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, nu vom vota pentru raportul pe care l-a prezentat comisia, deci vom fi împotriva acestui raport.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Iacoban.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Dragi colegi,

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Cred că trebuie să tratăm această problemă mult mai serios. Și e vorba aici că există o preocupare intensă în Parlamentul României și la Ministerul Sănătății privind Legea cabinetelor de medicină școlară.

Există trei propuneri în Parlamentul României. Există un proiect propus și care probabil ni se va propune în curând celor două comisii, pentru învățământ și sănătate, privind cabinetele de medicină școlară. Pentru că eu cred că trebuie rezolvată problema în ansamblul ei și nu doar problema cabinetelor stomatologice.

Eu cred, dragi colegi, că trebuie să fim foarte atenți, și din Comisia pentru sănătate, și din Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport pentru ca această lege să iasă atât timp cât avem mandatul acesta până în decembrie 2016.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenții? Nu sunt. Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea Legii nr. 325/2006 privind serviciul public de alimentare cu energie termică (Pl-x 437/2011). (rămasă pentru votul final)  

25. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 325/2006 privind serviciul public de alimentare cu energie termică.

Inițiatorii? Comisia, domnul Iancu.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Iulian Iancu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia a fost sesizată pentru dezbaterea în fond cu proiectul de lege menționat.

Senatul a respins proiectul, Guvernul nu-l susține, iar Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au avizat negativ această propunere legislativă.

Este o propunere care susține ca proprietarii apartamentelor individuale, situate în imobile de locuit tip condominiu, care sunt deconectate de la rețeaua de alimentare cu energie termică să fie scutiți de la plata unei cote parte din cheltuielile cu energia termică ce este consumată pentru încălzirea spațiilor aflate în proprietate indiviză.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât să propună plenului în unanimitate de voturi respingerea propunerii legislative.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Dezbateri generale? Domnul deputat.

Udriște. M-am blocat. Îmi cer scuze.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Gheorghe Udriște:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Așa cum și domnul președinte al Comisiei pentru industrii preciza, proiectul de lege este neavenit, pentru că trebuie să existe reglementări în sensul plății contribuțiilor la cheltuielile comune ale locatarilor dintr-un condominiu, pentru că este foarte clar că este nevoie ca toată lumea să-și aducă contribuția la plata tuturor cheltuielilor, indiferent că ți-ai făcut o centrală termică sau nu în locuința pe care o gestionezi, influențele încălzirii și a celorlalte spații comune, care sunt cotă indiviză pentru fiecare locatar, influențele sunt majore în ceea ce-i privește pe toți locatarii condominiului, ai blocului în sine. Este neloial și, dacă vreți, este egoist felul în care se privește acest aspect în sensul de a nu plăti de exemplu încălzirea acelor spații de pe casa scării, a unor boxe, a unor alte dependințe comune. Deci toată lumea trebuie să plătească, indiferent că ți-ai făcut o centrală proprie și-ți încălzești numai cei patru pereți ai locuinței tale.

De aceea, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal nu este de acord cu promovarea acestei inițiative legislative pentru că, lăsând la o parte faptul că există o lege care reglementează, e vorba de Legea nr. 230/2007, e un articol acolo care prevede obligativitatea plății tuturor cheltuielilor de către toți locatarii condominiului, indiferent că sunt private sau ale condominiului în cotă indiviză, vă spuneam de loialitatea sau, dacă vreți, de vecinătatea celor care locuiesc în blocurile respective, pentru că este firesc și normal ca toată lumea să aibă o contribuție cuvenită pe măsura suprafețelor deținute.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Iane.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Desigur, poate pare nedrept ca cineva care s-a debranșat să nu mai beneficieze de plata comună a încălzirii centrale, termoficarea centrală din respectivul imobil. Însă, vreau să vă atrag atenția că simpla izolare a țevilor din apartamentul respectiv nu rezolvă problema.

Se spune în motivare că sunt situații în care au ajuns să plătească și 50% din factura la încălzire. Păi sigur, dar acolo este vorba despre metri pătrați, este vorba despre cota indiviză din fiecare imobil, este vorba de cât aparține respectivului proprietar, dacă holurile sunt generoase, dacă subsolurile sunt generoase, dacă - eu știu - clădirea aceea este făcută într-un anume fel încât cota indiviză este mare și reprezintă parte importantă din suprafața pe care respectivul proprietar o deține, este logic să fie pus la plată, până la urmă, și în ceea ce înseamnă cheltuielile cu încălzirea.

Să nu uităm că încălzirea pe timpul iernii reprezintă și un motiv important de conservare a clădirii. Orice clădire care nu este încălzită se degradează pe timpul iernii.

De asemenea, să nu uităm că dacă am susține această inițiativă, ulterior ar putea să vină oricine să spună: eu nu vreau să plătesc cota indiviză la curățenie, nici cota indiviză la iluminat, nici cota indiviză la lift ș.a.m.d.

Deci, într-adevăr, poate că intenția a fost lăudabilă, dar în ansamblul său, general vorbind, va produce dezechilibre în ceea ce privește egalitatea între locatarii unui imobil și considerăm că ea trebuie respinsă.

Vă mulțumim.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenții? Nu sunt.

Legea merge la votul final.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea art.237 din Legea societăților nr. 31/1990 (PL-x 124/2015). (rămas pentru votul final)  

26. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea art. 237 din Legea societăților nr. 31/1990.

Inițiatorii? Comisia?

Video in format Flash/IOS    

Domnul Sorin Constantin Stragea:

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat inițiativa.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul susține adoptarea inițiativei sub rezerva însușirii observațiilor și propunerilor transmise în cuprinsul punctului de vedere.

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea art. 237 din Legea societăților nr. 31/1990, cu modificările și completările ulterioare, în sensul acordării calității procesuale active Agenției Naționale de Administrare Fiscală pentru ca aceasta să poată promova acțiunea în dizolvarea societăților, introducerii unui nou caz de dizolvare, respectiv atunci când societatea nu și-a reconstituit activul net până la nivelul unei valori cel puțin egale cu jumătate din capitalul social.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii celor două comisii au examinat inițiativa legislativă în ședințe separate, astfel, membrii Comisiei pentru politică economică în ședința din 12 mai, iar cei ai Comisiei juridice în data de 26.

Din numărul total de membri ai Comisiei pentru politică economică au fost prezenți 22 din totalul de 25, iar de la Comisia juridică au participat 22 de deputați.

În urma dezbaterii, s-a hotărât cu unanimitate de voturi să se propună Camerei spre dezbatere și adoptare raportul de respingere.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale?

Domnul Guran.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Virgil Guran:

Mulțumesc.

Prin PL-x 229/2015, o mare parte din conținutul acestei legi se aplică prin aceste modificări privind înregistrarea la Registrul comerțului a societăților comerciale.

Deci nu prea își mai are obiectul această inițiativă, așa că Partidul Național Liberal susține respingerea acestui proiect.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenții?

Domnul Iacoban.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi,

În completarea a ceea ce a spus domnul deputat Guran aș vrea să vă mai spun că suntem în plin proces de modificare la Legea nr. 31/1990 în vederea transpunerii Directivei 2012/17/UE a Parlamentului European și a Consiliului, directivă de modificare a altor două acte normative europene parțial transpuse în România. Directiva se referă și la problematica dizolvării prevăzute în art.237 din Legea societăților, știut fiind faptul că reglementarea europeană se aplică cu întâietate față de reglementarea națională.

Prin urmare, propunem și noi respingerea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Alte intervenții? Nu mai sunt.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii societăților nr. 31/1990 (PL-x 169/2015). (rămas pentru votul final)  

27. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii societăților nr. 31/1990.

E alt PL-x ăsta. Comisia?

Video in format Flash/IOS    

Domnul Sorin Constantin Stragea:

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat inițiativa.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative.

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii societăților în sensul comunicării hotărârii tribunalului prin care s-a pronunțat dizolvarea societății către administrațiile publice locale și reducerii termenului de trei luni până la 30 de zile calendaristice de la data la care hotărârea judecătorească de dizolvare a rămas definitivă.

În urma dezbaterilor din cele două comisii sesizate în fond, s-a hotărât cu unanimitate de voturi să se propună plenului spre dezbatere și adoptare raportul de respingere a acestui proiect.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, această inițiativă face parte din categoria legilor ordinare.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Dezbateri generale? Domnul Guran.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Virgil Guran:

Aceeași problemă ca la proiectul celălalt de lege, dar, în același timp, vreau să fac o remarcă.

Observ foarte multe inițiative să îngrădim activitatea societăților comerciale, să le controlăm. Aici, printre altele, se prevede că, dacă vrei să cesionezi sub un an de zile, să-ți vină controlul, deci văd că ne străduim foarte mult să sufocăm aceste societăți comerciale.

Este adevărat că există evaziune, dar evaziunea se constată. Dacă ne apucăm cu un sistem, hai să prevenim evaziunea, interzicem să se mai facă aia și aia, până la urmă o să începem să devenim ca un fel de societăți de stat.

Sper să reușim să venim cu inițiative în Parlament pentru a stimula dezvoltarea societăților comerciale și a iniția cât mai mulți oameni în domeniul afacerilor, pentru că este singura soluție pentru o societate normală să se dezvolte, să meargă economia.

Așa că haideți să ne axăm pe acest lucru și să îngrădim mai puțin activitatea societăților comerciale.

Partidul Național Liberal votează pentru respingerea acestei inițiative.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Alte intervenții? Nu.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative privind reglementarea parteneriatului civil (Pl-x 340/2015). (rămasă pentru votul final)  

28. Propunerea legislativă privind reglementarea parteneriatului civil.

Inițiatori?

Domnul Cernea.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Faptul că astăzi trăim într-o lume și într-o zonă democratică se bazează pe o evoluție morală a societăților de pe continentul nostru din ultimii, să spunem, 2-300 de ani. Faptul că avem o legislație care incriminează discriminarea, care acordă o egalitate în drepturi tuturor cetățenilor reprezintă fundamentul societăților noastre democratice de astăzi din Europa. Faptul că suntem membri ai Consiliului Europei, membri ai Uniunii Europene, de asemenea, se bazează pe o comuniune de valori care presupune egalitate în drepturi pentru toți, nediscriminare pe niciun fel de criteriu de apartenență la o minoritate națională, de - eu știu - religie, orientare sexuală ș.a.m.d. Toate aceste valori sunt cuprinse în legi naționale deja, multe dintre ele, și în documente și tratate internaționale privind drepturile omului.

Legislația pe care o propun dezbaterii și adoptării, sper, a Parlamentului României, se bazează și-și are rădăcinile tocmai în această viziune, în această abordare democratică și nediscriminatorie. Niciun cetățean nu trebuie să fie discriminat. Cu toții ar trebui să avem aceleași drepturi. Iar parteneriatul civil este o formă de recunoaștere a uniunilor celor care nu se căsătoresc, deopotrivă cupluri formate din persoane de sex diferit sau din persoane de același sex.

În legislația europeană, în legislația țărilor membre ale Uniunii Europene, deja covârșitoarea majoritate a partenerilor noștri din Uniunea Europeană au adoptat astfel de legislații. Peste 20 de țări membre ale Uniunii Europene o au deja. Inclusiv state care au aparținut fostului bloc comunist. Inclusiv foste state care au fost părți din Uniunea Sovietică, precum Estonia.

Mai mult, anul acesta, o decizie a CEDO pe un caz pornit din Italia - și cum bine știți, deciziile CEDO sunt obligatorii pentru toate statele membre ale Consiliului Europei - arată că statul are obligația să acorde o recunoaștere celor care conviețuiesc împreună, pentru că în realitate și ei reprezintă o familie.

Or, atunci când statul nu face asta, statul discriminează și statul lasă aceste cupluri să-și ducă viața fiind vulnerabile față de nenumăratele situații de viață, uneori extrem de dificile, cu care se poate confrunta fiecare dintre noi. Iar în esență, parteneriatul civil este o formă de recunoaștere care acordă posibilitatea celor doi parteneri să-și lase moștenire, să poată să contracteze un credit, să aibă anumite facilități în chestiuni de sănătate. Unul este internat, iar celălalt ar trebui să fie considerat aparținător.

În absența unui minim de drepturi, viața de cuplu, viața de familie a acestor oameni este, cum spuneam, vulnerabilă.

Conform recensământului din 2002, peste 800 de mii de cetățeni români - evident, în marea lor majoritate, heterosexuali - trăiesc în astfel de cupluri, în astfel de uniuni nerecunoscute însă de către stat.

Vă spun că în așa-zisa argumentație a Guvernului prin care s-a dat aviz nefavorabil, este dat un argument uluitor, și anume că Parlamentul ar fi decis deja cu privire la acest lucru.

Da, există Codul civil, votat nu de Parlamentul actual, de cel precedent, dar, dacă am intra în această logică a Guvernului, atunci n-ar mai fi posibil niciun fel de amendament la nicio lege. Pentru că noi, când venim cu amendamente, când venim cu noi proiecte care să modifice alte legi, ni s-ar spune păi s-a decis deja. Ceea ce, evident, este un sofism nedemocratic, nu are nicio logică o astfel de abordare.

Apelul meu - eu reprezint un singur vot, nu fac parte din niciun grup, singurii care pot face ceva cu adevărat sunt grupurile importante, PSD și PNL. Și desigur fiecare deputat este, în primul rând, un cetățean și sper să votați în conformitate cu propria conștiință și cu valorile democratice la care am făcut referire.

Eu nu pot să cer retrimiterea la comisie pentru un raport favorabil din partea Comisiei juridice. Menționez că la Comisia pentru muncă și protecție socială a fost un aviz favorabil. La Comisia juridică însă nu. A fost raport negativ de respingere.

Dar fac un apel, iată, la colegii mei social-democrați, social-democrații peste tot în Europa susțin astfel de legislații, la colegii mei liberali, liberalii pretutindeni în Europa susțin astfel de legislații, să retrimită la comisie proiectul de lege, să fie rediscutat în lumina noilor decizii ale CEDO, în lumina... Sunt nenumărate declarații. Parlamentul European a adoptat o recomandare. Nu are forță de lege, dar e o recomandare importantă, votată inclusiv de europarlamentarii români din PSD și din PNL în marea lor majoritate. Așadar, vă rog, oricare dintre liderii grupurilor sau Grupul minorităților sau alte grupuri, dacă doresc să retrimitem la comisie pentru o nouă dezbatere la comisie în lumina noilor decizii CEDO și a recomandării Parlamentului European, ambele de anul acesta, fie, dacă legea va merge la votul final, vă rog să votați gândindu-vă că sunt oameni, sunt semeni de-ai noștri, poate unii chiar parlamentari, care trăiesc în astfel de uniuni și că simplul fapt că un om este heterosexual, homosexual sau oricum nu reprezintă un temei pentru a fi discriminat, nu reprezintă un temei pentru a fi ostracizat, și pentru a fi lăsat să-și trăiască viața alături de omul pe care îl iubește, în condiții extrem de precare din punct de vedere legal.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, comisia.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Sorin Constantin Stragea:

Raport asupra Propunerii legislative privind reglementarea parteneriatului civil.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins această propunere.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observații și propuneri, conform avizului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea regimului juridic al parteneriatului civil, urmărind conferirea unui caracter legal conviețuirii dintre două persoane, ca alternativă la căsătorie.

Comisia pentru drepturile omului a avizat negativ.

Comisia pentru egalitate de șanse, prin avizul din 21 aprilie, a avizat negativ.

Comisia pentru muncă a făcut excepție și a avizat favorabil, poate din greșeală.

Coaliția pentru familie și Constituție a comunicat punctul de vedere al acestei coaliții, în sensul respingerii.

Asociația ADF International a comunicat punctul de vedere, în sensul respingerii.

În conformitate cu prevederile art. 61 și art. 62, membrii comisiei au examinat această inițiativă în data de 12 mai 2015.

În urma dezbaterii, comisia a hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului raportul de respingere.

Face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale?

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulțumesc.

Voiam să fac și eu câteva considerații. Evident, nu vom vota această..., vom vota pentru respingere.

Voiam să vă spun că probabil cineva din această sală își dorește cu ardoare să încheie un parteneriat civil și nu poate, pentru că nu are cadrul legal. Cadrul legal există.

Pe de altă parte, în propunere sau în inițiativă se face referire la persoane care consimt să conviețuiască în baza afecțiunii, respectului și sprijinului reciproc.

Păi dacă e vorba de afecțiune și e vorba de dragoste, deci It’s all about love și respect reciproc, nu înțeleg de ce e nevoie de niște acte civile subsecvente, dacă tot vorbim de respect și de reciprocitate până la urmă, dacă vorbim de afecțiune, nu?

Deci nu cred că este nevoie să creăm o nouă instituție legală pentru a consimți sau mai bine zis a pune în niște termeni din aceștia de drept ceea ce înseamnă o relație între două persoane.

Eu nu cred că este interzisă în momentul de față conviețuirea a două persoane de același sex, sincer vorbesc, și nu cred că două persoane care sunt de sex opus și conviețuiesc, pentru că sunt băgați la grămadă aici toți, au nevoie neapărat de un asemenea parteneriat civil, adică de o altă instituție legală.

Pe de altă parte, intrăm și sub o altă chestiune, de moralitate, că avem o societate care, în opinia noastră, a multora, nu este încă pregătită să accepte așa ceva.

Și faptul că anumite confesiuni religioase sau mai bine zis confesiunile religioase nu sunt obligate să încheie, eu știu, parteneriate religioase sau mai bine zis acele uniuni, uniuni religioase, acea familie care se întemeiază în biserică, se consfințește în biserică, în baza unui act civil, în cazul de față căsătoria, sau mai bine zis în cazul de față ar fi parteneriatul civil, care ar crea obligația tuturor confesiunilor să poată să încheie acest...

Și vă spun că... chiar dacă în România, în momentul de față nu există o confesiune religioasă care să încheie asemenea parteneriate, cu siguranță, dacă vom adopta această lege, mâine se vor găsi, se vor inventa 5-6 confesiuni care vor încheia aceste... vor consfinți religios aceste parteneriate civile, ca să zic așa.

Vorbeam de moralitate. Dintotdeauna se știe că familia era compusă dintr-o parte femeiască și o parte bărbătească. OK, poate că acum asistăm la o modernizare a acestei concepții, a acestei morale. Să nu uităm însă țările nordice, în care conceptul de familie aproape că nu mai există. În țările nordice, bărbații în weekend plimbă copiii, iar femeile se duc prin cluburi, sunt cazuri pe care le-am întâlnit.

Și ca să închei, ca să închei, mulțumesc, domnule președinte, dacă am fi trecut, mi-aduc aminte de o altă inițiativă - cu delfinul persoană non-umană, dacă am fi trecut această inițiativă, am fi asistat probabil, și cu acest parteneriat civil, la o căsătorie, în viitorul apropiat, între o persoană de sex oricare și un delfin.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Traian Dobrinescu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

N-am să implic partidul în povestea asta, aș putea să țin o conferință de câteva ore pe acest subiect, cu trimiteri la cultură, la istorie, în primul rând.

Vechiul Testament este Povestea Poveștilor, vorbește foarte bine, foarte argumentat și foarte convingător despre disfuncționalitățile omului, de la apariția lui, de la apariția zeilor care l-au creat, mult mai argumentat decât o spune chiar Povestea Poveștilor - este vorba de primele inginerii genetice.

Ei bine, la acea vreme, vorbim de perioada protosumeriană, au apărut și problemele omului: zoofilia și parteneriatul între bărbați, care, spun legendele, spun tăblițele de lut ale lui Enoh sau ale altora că au dus la o rapidă depreciere a rasei umane. Mărturie stă sau stau poveștile în Poveste, Sodoma și Gomora. Sigur, aici putem vorbi despre primul efect al unei bombe nucleare, dar fenomenul în sine a existat, acest parteneriat între bărbați. Primul fenomen a fost cel de zoofilie, atenție!

Așadar, povestea este lungă, argumente contra sunt multe. Sunt un tip căruia libertățile i-au luat mințile foarte devreme, de asta nu am implicat partidul. Dar știu, în același timp, și am avut, când lucram în învățământ, un coleg bântuit de - cum să-i spun: asemenea libertate, asemenea boală? - care a terminat în ștreang și a produs efecte în rândul elevilor.

Deci nu trebuie să apelez la povești ca să înțeleg sensul și mersul lucrurilor.

Am să mă opresc aici cu povestea. Eu personal voi da un vot negativ, în ciuda, repet, a libertăților care mă bântuie, nu sunt un om al opreliștilor, dar și libertățile trebuie asumate și înțelese.

Încă o dată, nu implic partidul.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Alte intervenții?

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulțumesc foarte mult.

Mai întâi, o chestiune de procedură. Este pentru prima dată când văd citit un raport al unei comisii, brodat cu opinii personale ale unuia dintre membri, este cred o încălcare a regulamentului.

Pe fond, luările de poziție de până acum vor intra în istoria declarațiilor pline de prejudecăți și de stereotipuri de percepție ale Parlamentului României, din păcate.

Nu mă așteptam de la colegul Ovidiu Iane, care a fost președintele unui partid, Partidul Verde, partid care susține drepturile persoanelor LGBT, să dea glas atâtor prejudecăți de la microfonul forului legislativ român.

Este bizar să aud că țările nordice, care au un grad foarte ridicat de democrație și civilizație și prosperitate, sunt deplânse din Parlamentul uneia dintre cele mai sărace țări din Europa, Parlamentul uneia dintre țările cu probleme și de democrație și de civilizație, avem încă foarte multe de făcut pentru a ridica standardele de democrație și civilizație și prosperitate în România.

Danemarca a fost prima țară europeană care în 1989 a legiferat parteneriatul civil, Norvegia a făcut-o în 1993, Suedia în 1995, Finlanda în 2002. În Franța, în 1999 a fost o legislație de acest fel adoptată, iar 94% dintre cuplurile care au apelat la această formă de înregistrare a uniunii lor sunt cupluri heterosexuale.

Sigur, afecțiunea, respectul reciproc sunt foarte importante, dar trăim într-o lume în care și raporturile juridice contează.

Or, această legislație pe care o propun practic prevede că un cuplu se poate înregistra la notar, poate încheia acest parteneriat la notar, nu este nevoie de implicarea unei biserici - există biserici care oficiază astfel de ceremonii, dar este libertatea religioasă a fiecărui cult, nu intrăm în chestiuni religioase - discuția ar trebui să fie pur juridică aici și bazată pe drepturile omului.

Ei bine, prin înregistrarea unui astfel de cuplu, a unei astfel de uniuni, există câteva mici facilități care țin de chestiuni de viața de zi cu zi, și le-am menționat mai devreme: în cazul în care un partener este grav bolnav, este important să fii alături de el în spital; în cazul în care un partener moare - cu toții murim, cu toții vom muri - gândiți-vă că celălalt partener rămâne complet descoperit, nu poate să moștenească nimic, familia celui decedat poate să... imediat și închei... poate să câștige în instanță, și juriștii cu care m-am consultat mi-au confirmat că familiile au toate șansele să câștige în instanță tot sau aproape tot.

Sunt multe alte situații. În expunerea de motive le-am prezentat. Există și o scrisoare din partea celui mai mare grup interparlamentar din Parlamentul European, care a venit să susțină acest proiect de lege printr-o scrisoare de susținere, sunt opinii și asumări politice ale unor puncte de vedere de care Parlamentul României ar trebui să țină cont.

Nu izolați România, nu o lăsați la marginea democrației! Încercați să înțelegeți că avem nevoie de o evoluție și de o recunoaștere și a unor zone - minoritare, e adevărat - din țara noastră, dar care au nevoie de o reglementare legislativă. A le lăsa așa, în derivă, fără niciun fel de recunoaștere, reprezintă, după părerea mea, o greșeală politică, o neasumare a valorilor democratice și, iertați-mă, chiar și un lucru profund imoral.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Nu se mai poate...

Mulțumim.

Închidem...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulțumesc.

Voiam să vă spun, stimați colegi, că faptul că susținem drepturile LGBT - și sunt țări care în Europa susțin aceste drepturi, evident - nu înseamnă neapărat că trebuie să susținem și parteneriatul civil, pentru că până la urmă aceste drepturi și libertăți sunt și în funcție de tipul de societate în care trăim, iar la noi, aici, există o societate care are un alt grad de moralitate, în special religioasă.

Acum, pe de altă parte, în ceea ce privește acest demers, ca să zic așa, ar putea fi precursorul unor alte demersuri la fel de periculoase care, sincer, creează o societate în care eu nu vreau să-mi cresc copiii. Și anume, ce poate să urmeze? Poate să urmeze adopția, ulterior, nu? Poate să urmeze orice altă formă care în Vest, în Occident este foarte bine, să zic așa, promovată. Și unele țări chiar au adoptat aceste modificări de concepte morale.

Or, eu nu vreau să trăiesc într-o societate în care un copil să fie, nu știu, să nu aibă înțelesul cuvântului de mamă și tată în adevăratul sens al cuvântului, pe care eu îl cunosc de când sunt mic.

Aceasta am vrut să spun.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Încheiem aici dezbaterea. Legea merge la votul final.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Lege pentru completarea art. 20 din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice (PL-x 183/2015). (rămas pentru votul final)  

29. Proiectul de Lege pentru completarea art. 20 din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Inițiatorul? Nu.

Comisia?

Video in format Flash/IOS    

Domnul Virgil Delureanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Menționăm că prezentul raport înlocuiește raportul comisiei, depus anterior.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 20 din Legea-cadru nr. 284/2010 cu un nou alineat, prin care personalul din sectorul bugetar care are titlu științific de doctor, obținut după intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 284/2010, și își desfășoară activitatea în instituții publice în domeniul în care a obținut titlul să beneficieze de un spor de 15% din salariul de bază.

De asemenea, se propune ca această prevedere să deroge de la prevederile art. 22 din Legea-cadru nr. 284/2010 care limitează cuantumul maxim al sporurilor de care poate beneficia personalul bugetar la 30% din salariul de bază.

În urma reluării dezbaterilor, în ședința din 3 iunie 2015, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, 4 abțineri, respingerea proiectului de lege.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, punctul de vedere negativ al Guvernului.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

La dezbaterile care au avut loc în ședința comisiei din 3 iunie, a participat, în conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, domnul Ion Gibescu, director în cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

La lucrările comisiei și-au înregistrat prezența 23 de deputați, din totalul de 24 de membri.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în ședința din 3 martie 2015.

Camera Deputaților este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale?

Vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mircea Dolha:

Stimați colegi,

Pentru o perioadă mai lungă de timp, și anume peste 5 ani, perioada ianuarie 2010 - aprilie 2015, sporul pentru titlul științific de doctor nu s-a mai acordat, deoarece toate prevederile legale cu privire la acordarea acestui spor au fost abrogate prin Legea nr. 330/2009 a salarizării unitare.

Știu că în spațiul public în ultima perioadă se tot vehiculează că există unele fraude în obținerea titlului de doctor, știu că sunt acuzații de plagiat, însă știu că sunt oameni în România care au muncit foarte mult ca să obțină acest titlu și nu trebuie în niciun caz pedepsiți cei mulți care au muncit, cum spuneam, mult, care au învățat, care au studiat enorm și cu greu au obținut un titlu.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010, în cazul în care drepturile salariale determinate de Legea nr. 330/2009 erau mai mici decât cele stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului față de luna decembrie 2009, se acorda o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu, care să acopere această diferență.

În anul 2011, pentru personalul care la data de 31 decembrie 2009 beneficia de sporul pentru titlul științific de doctor, s-a menținut suma aferentă acestui spor - în compensație tranzitorie, cum spuneam - conform Legii nr. 284/2010 și Legii nr. 63/2011.

Din cauza abrogării unor prevederi legislative, persoanele care au obținut acest titlu după intrarea în vigoare a Legii nr. 284/2010 nu au mai putut beneficia efectiv de acest spor.

Așa cum menționează și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, aceste prevederi au creat un tratament discriminatoriu între angajați.

În aprilie 2015 însă această situație a fost îndreptată, prin adoptarea Legii nr. 71/2015.

În aceste condiții, propunerea legislativă pe care o dezbatem astăzi nu mai are obiect de reglementare, de fapt, și prin urmare Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota pentru respingerea acesteia.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Domnul Pambuccian.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Varujan Pambuccian:

Da, între timp, această chestiune a fost reparată, dar este foarte bine și cred că trebuie aduse mulțumiri inițiatorilor, că au existat colegi care s-au ocupat de chestiunea aceasta, au încercat s-o rezolve, chiar dacă ea între timp a fost remediată, asta nu înseamnă...

Sigur, o să respingem proiectul, pentru că nu mai are sens, dar asta nu înseamnă că nu trebuie subliniat faptul că ani de zile am funcționat într-o logică ciudată, în care doar data la care obțineai un titlu academic diferenția între drepturile pe care le aveai prin titlul respectiv, din obținerea titlului respectiv sau nu.

Deci, da, o să respingem proiectul, dar în același timp, cred că este cazul, se cuvine să le mulțumim inițiatorilor că au pornit acest demers care între timp a fost reparat de către Guvern.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenții? Nu sunt.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Dezbateri asupra Propunerii legislative privind metodele de extracție a hidrocarburilor neconvenționale pe teritoriul României (Pl-x 242/2015). (retrimisă comisiei)  

30. Propunerea legislativă privind metodele de extracție a hidrocarburilor neconvenționale pe teritoriul României.

Inițiatorul?

Domnul Cernea.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință.

S-a discutat foarte mult în ultimii 2-3 ani despre exploatarea de la Roșia Montană și despre Pungești.

Această lege este în primul rând despre Pungești, dar în esență problema este similară cu cea de la Roșia Montană. De ce? Guvernul s-a grăbit să concesioneze zone pentru exploatări miniere la Roșia Montană, respectiv de gaze de șist la Pungești și în alte zone, cu utilizarea unor tehnologii extrem de periculoase: cianurarea, respectiv fracturarea hidraulică.

Grav este că nici măcar nu exista o legislație în privința gazelor de șist, Legea petrolului nu făcea vorbire despre gaze de șist sau despre fracturare hidraulică, exploatarea prin fracturare hidraulică a gazelor de șist.

Societatea românească însă a reacționat, au fost proteste, mișcări ale organizațiilor neguvernamentale, opinii ale experților, luări de poziție, inclusiv pe plan internațional, că România nu se poate juca oricum sau Guvernul nu se poate juca oricum cu protecția mediului, cu drepturile cetățenilor, la consultare publică, spre exemplu, ceea ce nu s-a întâmplat la Pungești, și cu anumite prevederi legale care nu acopereau și nu dădeau o fundamentare unor astfel de exploatări extrem de periculoase pentru oameni, pentru mediu și pentru animale.

Mai devreme s-a râs și de o inițiativă de-a mea privind animalele. Toate aceste inițiative trebuie tratate cu seriozitate, compasiunea arătată animalelor, pe lângă chestiunea legată de oameni și de mediu, reprezintă iarăși un indicator al civilizației unei țări.

Să revenim la acest proiect. Este un proiect care în esență ar face imposibilă utilizarea fracturării hidraulice în România. Cred că avem nevoie de o astfel de legislație, nu putem construi un viitor nici prosper, nici cu adevărat profitabil din punct de vedere economic, dacă neglijăm chestiunile de mediu.

Or, în cazul explorării și exploatării gazelor de șist, știți foarte bine, emisiile de gaze cu efect de seră sunt mult mai mari decât în cazul exploatărilor standard de combustibili fosili, iar tehnologia a generat proteste pretutindeni în lume.

Știți foarte bine, de asemenea, că și statul New York a interzis fracturarea hidraulică. Așadar, există o opoziție puternică și bine fundamentată care se manifestă cu succes de multe ori, mai ales în țările democratice occidentale.

Vă îndemn să votați împotriva respingerii sau - și fac din nou un apel la grupurile principale și de fapt la orice lider de grup - să ceară o retrimitere la comisie pentru o eventuală reanalizare a proiectului, în vederea unui raport pozitiv.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia?

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Iulian Iancu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru mediu și echilibru ecologic, precum și Comisia pentru industrii și servicii, cele două comisii au fost sesizate spre dezbatere în fond cu propunerea legislativă menționată.

Aș vrea să informez colegii că Senatul a respins această propunere. De asemenea, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

În consecință, în urma dezbaterilor, cele două comisii propun plenului, cu majoritate de voturi, respingerea propunerii legislative.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

Domnul Pambuccian.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule președinte,

Și la acest proiect de lege, și la proiectul de lege următor trebuie să răspundem la o serie de întrebări mult mai profunde, pentru că se pot folosi detalii ca să se treacă dincolo de chestiunile de fond, și asta nu e bine.

Trebuie să răspundem dacă vrem sau nu vrem, cu da sau nu, cracare hidraulică în România. Trebuie să răspundem dacă vrem, cu da sau nu, cianuri în România.

Și mai ales trebuie să răspundem dacă vrem să continuăm să ținem țara aceasta ca pe o țară care doar își vinde resursele, băgându-le în cap oamenilor tot felul de prostii, cum era prostia aceea interbelică cu țară eminamente agricolă. Știți că nici măcar nu am fost asta? Ponderea în cel mai bun an de producție agricolă interbelică, România a produs 6% din producția agricolă europeană. Nici măcar chestia aceea cu grânarul Europei nu am fost niciodată.

Trebuie să răspundem o dată cu da sau nu dacă vrem să ținem în continuare oamenii din țara aceasta cu locuri de muncă proaste, în care să-i chinuim pe salarii mizere sau ne hotărâm să facem ceea ce putem face ca destin istoric al nostru, pentru că poporul acesta are talent pentru tehnologii și pentru științele inginerești. Niciodată nu spunem asta, dar trebuie să spunem și asta înseamnă să gândim altfel școala. Legile astea două ne pun în fața unor întrebări profunde de felul ăsta, la care nu mai putem să ne pierdem în detalii. Trebuie să răspundem cu da sau nu. Pentru că mi-e teamă că ele au ajuns într-o situație imposibilă, vă propun, stimați colegi, să le retrimitem la comisie și să dăm un răspuns tranșant.

Cred că a venit momentul să facem poate cel mai important pas în istoria acestei țări, să depășim stadiul de țară de lumea a treia care vinde resurse pur și simplu sau cu prelucrare minimală. Aceeași problemă o are și lemnul, aceeași problemă o are cam tot ce spunem noi. Vorbim de locuri de muncă. Cum? Creăm, spunem noi, prostia asta, asta iarăși e o prostie, spunând că vom face ample lucrări de infrastructură, adică nu mai avem locuri de muncă decât la lopată, că asta spunem. Aici trebuie să dăm un răspuns tranșant. Lucrul ăsta trebuie să-l depășim o dată pentru totdeauna, și asta ține de destinul nostru istoric. Asta nu mai ține de lucruri mărunte. Acum suntem puși în fața unui răspuns tranșant de tipul da sau nu, vrem să rămânem o țară de mâna a treia în lumea a treia sau ne hotărâm s-o luăm pe alt drum.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Deci care e propunerea? Domnule lider, termenul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Varujan Pambuccian:

O să vă solicit nu două săptămâni, ci trei săptămâni, tocmai pentru a lăsa spațiu, pentru că e o problemă fundamentală, spațiu de discuție publică, legat de această chestiune.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Bun. Alte propuneri dacă sunt aici?

Vă rog.

Dacă sunt propuneri, dacă vreți să faceți altă propunere în ceea ce privește retrimiterea. Dacă nu, supun votului...

Vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Antal István:

Domnule președinte de ședință,

Fac parte din comisia care a dezbătut și, practic, dezbate de 15 ani această problemă și am făcut parte de două ori din acele comisii speciale care s-au deplasat la Roșia Montană, așa că am pretenția să cunosc în amănunt această problemă și aș dori să dau un sprijin domnului coleg antevorbitor, pentru că are perfectă dreptate.

Deci a venit timpul să tranșăm această problemă. Pentru că, în ultima perioadă, nu facem altceva decât să protestăm împotriva a ceva și interzicem ceva, mai nou. Ies, știu eu, câțiva oameni în stradă și zic: "Noi suntem poporul și interzicem ca politicienii să mai facă politică..." sau noi suntem nu știu cine și interzicem progresul tehnic...

Deci, asta trebuie să decidem, domnule coleg. Eu am o stimă deosebită pentru toți cei care doresc, da, să avem un mediu curat și doresc să trăiască în mod civilizat în continuare în țara noastră. Dar trebuie să decidem dacă dorim sau nu dorim progresul tehnic. Deci, asta este!

Vorbim toată ziua de inovare, de progres tehnic, de tehnologii noi și așa mai departe, și când suntem puși în fața faptului dacă dorim să progresăm, dacă dorim să creăm locuri de muncă, dacă dorim ceva în mod corect care să nu ne afecteze viața, pentru că s-a demonstrat în ambele cazuri că aceste lucruri vehiculate nu prea au o substanță corectă. S-a demonstrat că în Statele Unite, din 1995 încoace, a scăzut prețul energiei cu 35%. În Europa, în această perioadă, a crescut cu 65% prețul energiei, pentru că dânșii utilizează resursele lor, gazele de șist. Noi avem resurse, dar nu dorim să le utilizăm, pentru că n-avem încredere în nimeni, n-avem încredere în tehnologiile avansate cu care, într-adevăr, trebuie să reușim, fără să poluăm, fără să periclităm viața oamenilor din zona respectivă și să ascultăm majoritatea, glasul majorității. Pentru că 85% dintre oamenii care trăiesc în Munții Apuseni, la Roșia Montană, doresc de 15 ani să aibă locuri de muncă.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Varujan Pambuccian (din bancă):

La lopată, la dat cu sapa...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Antal István:

Nu, doresc. Nu, nu, nu. Să aibă locuri de muncă și, eventual, dacă vine cineva și utilizează o tehnologie care este utilizată din anii '50 în țara noastră și dacă cineva este curios să se ducă la Roșia Min o să vadă pești în haldele de steril, în băltoacele respective care sunt halde de steril, care vor fi și în partea cealaltă. Deci, să respectăm legislația europeană, care este foarte clară, și la vremea respectivă noi am propus acest lucru. Să respectăm, să respectăm totul. Și dacă, într-adevăr, se demonstrează faptic că ceea ce se întâmplă acolo dăunează cuiva, în momentul respectiv, să oprim. Dar să lăsăm... și asta este ultima frază și propunerea mea este să retrimitem într-adevăr ambele, că urmează poziția 31, la comisii. Cred că nu e de ajuns, domnule coleg, două săptămâni.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ioan Munteanu (din bancă):

S-a propus termenul de trei săptămâni.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Antal István:

Avem un nou guvern de tehnocrați, da? Și să așteptăm un răspuns corect, dar și din partea instituțiilor, și a specialiștilor, și academicienilor noștri, și să avem încredere, dacă dânșii ne spun, specialiștii ne spun că într-adevăr există o șansă, există o șansă reală, așa cum există această șansă în Finlanda, unde este utilizată această tehnologie, și în Statele Unite, atunci să dăm un vot de "da".

Dacă specialiștii noștri, în primul rând, ne spun că nu există șansa respectării prescripțiilor tehnologice, atunci să spunem un nu hotărât, dar odată și odată să tranșăm acest lucru, pentru că altfel încă zece ani de zile politicienii, unii populiști, unii mai puțin populiști, o să trăiască din asta. Interzicem ceva în anumite momente când e nevoie de voturi, altă dată așteptăm zece ani de zile să creăm locuri de muncă oamenilor din țară.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, domnule deputat. Am înțeles.

Mulțumesc.

Voturi pentru propunerea de trei săptămâni, retrimitere la comisie.

72 voturi pentru.

Împotrivă? Abțineri? Nu.

Trei săptămâni, retrimitere la comisie.

 
Video in format Flash/IOS Dezbateri asupra Propunerii legislative pentru completarea art. 4 din Legea nr. 85/2003 (Pl-x 429/2007). (retrimisă comisiei)  

Punctul 31.

Domnul Munteanu.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Ioan Munteanu:

Stimați colegi,

Doar dacă ne-am raporta la ultimii doi colegi care au vorbit aici și sunt argumente suficiente să decidem într-un fel. Faptul că am trimis precedentul proiect de lege la comisie... vă propun să-l trimitem și pe acesta, chiar trei-patru săptămâni, pentru că oricum ăsta va veni în februarie, și celălalt, și acesta.

Și, așa cum s-a spus aici, trebuie să ne asumăm răspunderea rapoartelor suplimentare întocmite și ceea ce se decide în comisie să meargă și la vot.

Termen, trei săptămâni.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Pambuccian.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Varujan Pambuccian:

De acord, domnule președinte, dar vreau să reiterez un lucru: nu cred că cineva de aici își imaginează că nu sunt un om atașat tehnologiilor noi. Nu cred. Și nu cred că cineva de aici... nu, că aici deja trec dincolo de modestie și nu vreau.

Dar vreau să vă spun un lucru: eu m-am săturat să trăiesc într-o țară care nu-și asumă în mod hotărât un drum al dezvoltării care i se potrivește, pentru că ni se potrivesc lucrurile astea. M-am săturat să ne bucurăm că mai vindem un trunchi de copac, că mai vindem o bucățică de minereu, că mai vindem nu știu ce prostie, și să nu băgăm în seamă ce lucruri extraordinare se fac în România, să batjocorim oamenii ăia care le fac, să-i trimitem peste hotare și pe urmă să ne lăudăm cu ei, eventual, după ce mor.

A venit timpul să facem lucrurile astea la noi în țară și este o chestiune, dincolo de orice este o chestiune de demnitate și de mândrie națională chestiunea aceasta. Asta nu este o chestiune de ecologie, nu este o chestiune de mediu curat, nu este o chestiune care să țină de nu știu ce amănunte, nu este o chestiune de cum fac unii și cum fac alții. Este o chestiune în care trebuie să ne hotărâm dacă vrem să vindem castraveți, lemne și minerale sau dacă vrem să ne vindem inteligență și lucruri pe care inteligența noastră chiar le face și le poate face.

E o hotărâre strategică importantă, e timpul să luăm hotărârea asta și e timpul să ne rupem de un trecut idilic pe care-l idealizăm aberant, care nici măcar nu este așa cum îl idealizăm. E timpul să devenim noi înșine, ceea ce suntem, ceea ce putem să facem și să arătăm lucrul ăsta.

Și, vă repet: chestiunea aceasta nu este una de ecologie, este una de demnitate națională.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Dobre.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Victor Paul Dobre:

Față de propunerea colegilor de la PSD de retrimitere la comisie, aș avea un singur amendament, să fie retrimis, dar și Comisiei pentru mediu care să fie un raport comun, pe fond, dacă e posibil.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ioan Munteanu (din bancă):

Nu știu dacă este posibil. Nu ne permite regulamentul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Victor Paul Dobre:

Rog să se aibă în analiză atunci la comisia de fond. Bine.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Árpád.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Din păcate, din punct de vedere regulamentar nu e posibil, pentru că în cinci zile de la momentul în care se distribuie aceste legi la o comisie sau alta trebuie să solicite comisia respectivă să fie coraportoare. Ca atare, aceasta fiind depășită, nu e posibil.

Dar eu cred că, într-adevăr, în această cauză, așa cum și în cealaltă, și trebuie să vorbim acum despre procedură, dezbaterile generale să le facem atunci. Să fie retrimisă, da, chiar până în februarie. Avem noi miniștri, atât la mediu, și să-și facă treaba expertul din Ministerul de Mediu, atât la economie, industrie, să vină ei cu punctul lor de vedere, un nou punct de vedere al Guvernului, de ce nu? Pentru că avem un alt guvern, da, de tehnocrați. Să spună care este punctul lor de vedere în legătură cu această problemă spinoasă. Și s-o rezolvăm în comisia care a fost sesizată în fond, pe baza punctelor de vedere, inclusiv ale comisiilor care pot fi sesizate pentru aviz. Chiar un nou aviz.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Propunere de retrimitere la comisie pentru patru săptămâni.

(Domnul deputat Remus-Florinel Cernea dorește să intervină)

Am o propunere de votat...

Vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulțumesc foarte mult.

Voiam doar să-l felicit pe domnul Pambuccian pentru discursul excepțional. Într-adevăr, miza acestor două proiecte...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Care e procedura, domnule Cernea?

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Procedura este că...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

OK! Mulțumim frumos.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Procedura este următoarea: salut deschiderea celor două grupuri principale de a accepta retrimiterea la comisie, așa cum am și cerut pentru legea cu...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, domnule Cernea.

Propunere de retrimitere la comisie, patru săptămâni, am înțeles.

Voturi pentru? 81. Că a venit și domnul Tîlvăr în sală am înțeles.

Împotrivă? Abțineri? Nu sunt.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art. 3 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 189/2008 privind managementul instituțiilor publice de cultură (Pl-x 244/2015). (rămasă pentru votul final)  

Punctul 32, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 189/2008 privind managementul instituțiilor publice de cultură.

Inițiatorii?

Comisia? Comisia de cultură, vă rog.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Ioan Tămâian:

Bună ziua, domnule președinte de ședință.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 189/2008 privind managementul instituțiilor publice de cultură.

Propunerea legislativă pentru modificarea art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 189/2008 privind managementul instituțiilor publice de cultură a fost transmisă comisiei cu nr. Pl-x 244 din 16 martie 2015 și înregistrată cu nr. 4c-10/50 din 17 martie 2015.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a fost sesizată pentru dezbatere în fond cu această propunere legislativă, pentru avizare fiind transmisă Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Până la data întocmirii raportului, s-a primit avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități și avizul negativ al Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului.

În redactarea raportului, comisia a avut în vedere avizul favorabil, cu observații și propuneri, nr. 1031 din 19 aprilie 2014, emis de Consiliul Legislativ.

Prin obiectul de reglementare și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

În calitate de Cameră sesizată, Senatul a respins inițiativa legislativă în ședința din 11 martie 2015.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritatea voturilor parlamentarilor prezenți și o abținere.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma dezbaterii, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune plenului respingerea Propunerii legislative pentru modificarea art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 189/2008 privind managementul instituțiilor publice de cultură.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale. Vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Traian Dobrinescu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Din nou constatăm paralelisme legislative. De fapt, această Lege nr. 189/2008 a mai fost modificată, așa că avem... soluțiile legislative propuse de modificarea art. 3 din Ordonanța de urgență nr. 189 se găsesc deja reglementate prin modificările Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului care se cere și azi modificată, adică nr. 189.

În același timp, mai avem o lege care reglementează această problematică, Legea nr. 185/2014. Mă gândesc că de la o vreme tot vorbim sau tot vorbesc de aceste paralelisme legislative. Mă gândesc dacă nu este momentul, și am propus la grup, la Grupul parlamentar liberal, ca fiecare comisie să revină pe legislația specifică și s-o simplifice. Ați spus, cu o jumătate de oră mai devreme, nu este o noutate, știți și dumneavoastră, că avem cel mai stufos sistem legislativ din lume. Probabil că ar fi momentul în anul care urmează să mergem la ralanti cu legile curente și să ne abatem mai mult asupra legilor care au trecut cumva, așa, la foc automat.

Partidul Național Liberal, ca o consecință, nu va susține acest act normativ.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Alte intervenții? Nu mai sunt.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative pentru abrogarea art. 95 alin. (6), lit. k) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței (Pl-x 145/2015). (rămasă pentru votul final)  

Punctul 33, Propunerea legislativă pentru abrogarea art. 95 alin. (6) lit. k) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.

Comisia.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Sorin Constantin Stragea:

Raport comun al Comisiei pentru politică economică și al Comisiei juridice asupra Propunerii legislative pentru abrogarea art. 95 alin. (6) lit. k) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins inițiativa.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative.

Comisia pentru buget a avizat negativ.

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare abrogarea lit. k) a alin. (6) al art. 95 din legea sus-menționată existentă la data elaborării propunerii legislative. Prin abrogarea lit. k), planul de reorganizare ar fi putut prevedea conversia creanțelor bugetare în titluri de valoare.

Din totalul membrilor celor două comisii au participat 25 de membri de la Comisia juridică și 21 de membri de la Comisia pentru politică economică.

În urma examinării inițiativei legislative, a fost exprimată opinia să se respingă această inițiativă deoarece articolul respectiv a fost abrogat prin art. 344 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.

Prin urmare, această propunere a rămas fără obiect. S-a propus cu unanimitate de voturi respingerea acestei propuneri și face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Dezbateri generale.

Domnul Gheorghe.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Acest proiect de lege cu privire la convertirea creanțelor în titluri de stat în companiile publice avea impact asupra a ceea ce reprezenta Legea nr. 85/2006 cu privire la procedurile de insolvență.

Conform normelor noi prevăzute în Legea nr. 85/2014 care privește același domeniu al insolvenței societăților, această inițiativă a rămas fără niciun obiect de reglementare, iar ca urmare, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota în favoarea respingerii acestui proiect de lege cu privire la insolvență.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Mulțumesc.

Declar închisă ședința de astăzi.

 
       

Ședința s-a încheiat la ora 12,33.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 18 ianuarie 2020, 2:38
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro