Plen
Ședința Camerei Deputaților din 10 decembrie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.223/17-12-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 10-12-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 10 decembrie 2015

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

     

Ședința a început la ora 8,35.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Ludovic Orban, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ludovic Orban:

Bună dimineața!

Vă propun să începem sesiunea de declarații politice.

 
Video in format Flash/IOS Sorin-Avram Iacoban - declarație politică intitulată Iașiul, o metropolă de doi lei în ochii autorităților?;

Îl invit pe domnul deputat al PSD Sorin Iacoban.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi,

Declarația politică de astăzi se intitulează "Iașiul, o metropolă de doi lei în ochii autorităților?".

Dragi colegi,

Capitala Moldovei apare în ochii actualului Guvern ca o metropolă în care investițiile trebuie să mai aștepte. Nu înțeleg de ce Iașiul și întreaga Moldovă sunt pedepsite de guvernul tehnocrat care ar fi trebuit să se preocupe și de zona de nord-est a țării.

Am putea înțelege aceste eșecuri de început de guvernare dacă în cauză nu și-ar face loc minciuna. Am înțeles de la doamna ministru a finanțelor că trebuie să muncim pe doi lei. Dar dacă analizăm cum stau lucrurile cu proiectele Iașiului și ale zonei de nord-est, nu numai că ajungem la concluzia că am fost invitați să muncim pe doi lei, dar se pare că actualii guvernanți ne tratează ca pe niște cetățeni de doi lei.

Evident, acest lucru nu se va întâmpla, deoarece, Parlamentul este titularul suveranității poporului, iar Guvernul este doar Executivul, adică instituția care trebuie să pună în aplicare politicile Parlamentului.

Am folosit expresia "minciună a Guvernului" pe care înțeleg să o leg nemijlocit de obiectivul de infrastructură rutieră Ungheni-Iași-Târgu Mureș.

Domnul prim-ministru Dacian Cioloș a afirmat recent că autostrada menționată este de importanță majoră pentru zona de nord-est, pentru a nu adânci și mai mult diferențele în ceea ce privește dezvoltarea regională a țării.

Mai mult, dacă pentru sectorul Pitești-Sibiu anunța că sunt unele probleme, pentru sectorul Ungheni-Iași-Târgu Mureș domnul Cioloș decidea că există prevedere în masterplan și, ca atare, în maxim 10 zile se va putea prezenta un plan mai detaliat despre ceea ce se va putea realiza în acest sens.

Astăzi, dragi colegi, se împlinesc zece zile de la declarație și amănuntele anunțate de domnul Cioloș se concretizează în realitatea că în bugetul pentru 2016 nu sunt prevăzuți nici măcar doi lei pentru această autostradă.

Asta înseamnă că prevederile din Masterplanul General de Transport al României se adeveresc și că, la o veritabilă prioritate, începerea lucrărilor vor avea loc doar în anul 2023 pentru segmentele 2 și 3, iar pentru primul segment, Ungheni-Iași-Târgu Neamț, nefiind avansată nici măcar o dată până acum.

Cum puteți răspunde celor 75 de parlamentari care au susținut Autostrada Est-Vest printr-o scrisoare deschisă adresată Guvernului României, că proiectul autostrăzii este prevăzut a fi început sau revizuit abia în anul 2023?

Cu alte cuvinte, vă asumați faptul că timp de 6 ani nu veți face nimic și că veți continua politica asumată de fostul ministru al transporturilor, care ne-a pus pe gânduri, pe toți cetățenii din Regiunea de Nord-Est a țării, cu un răspuns batjocoritor la una din interpelările adresate, și anume: "Față de cele menționate și în conformitate cu strategia de implementare a Masterplanului de Transport, vă informăm că nu se constată nicio întârziere cu privire la calendarul de implementare pentru autostrada Târgu Mureș-Iași-Ungheni".

Domnule prim-ministru, faptul că vă autodeclarați tehnocrat nu reprezintă un scut de intangibilitate. Una promiteți acum 10 zile și apoi vă repliați după un masterplan care și-a propus să trateze cu indiferența populația Iașiului și a întregii zone de est.

Nu este bine, domnule prim-ministru, deoarece Guvernul, în afara acestui proiect, a rămas cu mai multe restanțe importante față de Iași.

Avem nevoie de spital regional de urgență, iar dumneavoastră nu spuneți nimic, doar promiteți un centru regional pentru tratarea arșilor.

Avem nevoie de varianta ocolitoare a municipiului Iași, varianta de trafic ușor, pentru care aștept și acum un răspuns de la ministerul de resort, de 3 luni după depunerea interpelării.

Avem nevoie de fonduri pentru reabilitarea Spitalului Parhon și pentru reabilitarea Spitalului Clinic de Recuperare, unități medicale care deservesc toată Moldova.

Avem nevoie de fonduri pentru reabilitarea a 60 de unități școlare din municipiul Iași, unități care trebuie incluse rapid în programe de consolidare și reabilitare, deoarece Iașiul este un punct roșu pe harta seismică a României.

Avem nevoie de susținere pentru o nouă etapă din Programul ANL, "Locuințe pentru tineri", deoarece Iașiul este un pol regional, o aglomerație urbană importantă determinată și de faptul că suntem un oraș universitar cu rezultate deosebite, fapt pentru care tinerii, după ce termină studiile, optează pentru stabilirea domiciliului în municipiul Iași.

Și pentru că suntem un oraș cultural, avem nevoie de un efort minim din partea dumneavoastră în ceea ce privește transferul cinematografelor din Iași, aflate în stare de degradare sau aproape de colaps, din proprietatea privată a statului în proprietatea publică a unității administrativ-teritoriale Iași, pentru a putea gestiona mai bine situația acestor edificii fundamentale pentru metropola noastră.

Vedeți, domnule prim-ministru, multe sunt problemele cu care se confruntă Iașiul, iar tăierea lui de pe harta bugetului de stat este un lucru total iresponsabil.

Voi avea grijă ca Iașiul, care m-a format și m-a crescut, să fie tratat ca un oraș așa cum se cuvine, ca o metropolă europeană, de către actualul Guvern, deoarece aceasta este o nedreptate la adresa tuturor cetățenilor ei.

Domnule prim-ministru, sper să reconsiderați politica Executivului față de capitala Moldovei și să vă țineți promisiunile făcute, deoarece prin aceasta nu dați satisfacție politicienilor, ci arătați respect față de oamenii care și-au pus încrederea într-un Guvern de tehnocrați.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Sunt Avram Iacoban, deputat de Iași.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ludovic Orban:

Mulțumim, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Ioan Balan - declarație politică: Cum sabotează TAROM Aeroportul Internațional de la Suceava;

Îl invit pe domnul deputat Ioan Balan.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Ioan Balan:

Declarația politică de astăzi se intitulează "Cum sabotează TAROM Aeroportul Internațional de la Suceava".

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În urmă cu mai bine de doi ani de zile, veneam la tribuna Parlamentului și protestam față de modul mizerabil în care Guvernul Ponta, împreună cu ministrul de atunci al transporturilor și conducerea TAROM se străduiau să închidă Aeroportul Internațional de la Suceava.

Prim-ministrul ordonase atunci structurilor din subordinea sa să născocească tot felul de motive, care mai de care mai caraghioase, pentru a izola definitiv Bucovina de restul țării. Pe vremea aceea se invoca fie că la Suceava ceața e mai deasă decât în Marea Britanie și nu pot decola avioanele, fie că nu sunt suficienți pasageri care să justifice cursele, deși avioanele plecau de la Suceava cu toate biletele vândute, fie că mai lipsesc nu știu ce investiții la aeroport, deși lucrările de investiții din ultimii ani fac din acest aeroport unul dintre cele mai moderne aeroporturi internaționale din țară.

În ciuda eforturilor de peste doi ani, Ponta nu a reușit să închidă Aeroportul de la Suceava, însă l-a transformat cu mare succes într-un muzeu în aer liber. Aeroportul Internațional Ștefan cel Mare nu trebuie să fie doar o simplă autogară de provincie pentru doar două curse interne, care și acelea sunt puse în orar ca nu cumva să vrea vreun cetățean să călătorească. Pe Aeroportul Internațional trebuie să opereze cât mai repede zeci de companii aeriene internaționale, către zeci de destinații, care să lege Bucovina de toată România și de Europa, și care să dea locuri de muncă bine plătite pentru suceveni. Pentru acest obiectiv s-au cheltuit bani și s-au făcut investiții la Aeroportul Ștefan cel Mare.

Stimați colegi,

Aeroportul de la Suceava nu este un moft al sucevenilor care vor să aibă și ei un aeroport, că așa dă bine sau că așa am fi mai "europeni", aeroportul de la Suceava a devenit cea mai importantă cale de comunicație dintre românii din Bucovina și restul țării și ar fi trebuit să fie calea pe care să vină acasă sutele de mii de români plecați la muncă în străinătate. Dacă spre Suceava ar fi existat o autostradă sau măcar o cale rutieră mai de Doamne ajută, poate că aeroportul nu ar fi fost atât de vital pentru noi. Cine a fost măcar o dată până în Nordul țării a putut constata pe pielea lui că drumul s-a degradat continuu, că se fac cel puțin 7-8 ore până la Suceava, că, deși viteza medie de deplasare este sub 50 km/h, sunt șanse mari să nu ajungi întreg la destinație. Mai mult, românii noștri plecați de nevoie la muncă în străinătate se gândesc de două ori înainte să vină acasă ca să-și strângă copiii în brațe, căci drumul până acasă este nu numai nejustificat de scump, ci este și o aventură periculoasă.

Dragi colegi,

Astăzi TAROM se laudă că operează pe Aeroportul Internațional de la Suceava, că nu l-au închis și că sunt suficiente două curse pe săptămână către București, una la început de săptămână, iar alta pe joi, către sfârșitul săptămânii. De ce nu spune TAROM că numărul călătorilor care ar dori să utilizeze acest mijloc de transport ar justifica cel puțin o cursă dus-întors pe zi numai către Capitală și nu știu câte altele către Europa? De ce nu spune TAROM că orice om de afaceri ar veni să deschidă o afacere în Bucovina, fuge speriat, pentru că dacă vine luni trebuie să aștepte 4 zile până la următorul avion. Nu aș vrea să pierd din vedere nici prețul biletelor, care pentru cursele interne ale TAROM sunt și de două ori mai mari decât prețul practicat de alți operatori pentru curse externe la Oslo, Londra sau Madrid, de parcă românii bucovineni sunt cei mai bogați europeni. Oricine ar judeca cu obiectivitate această situație nu ar ajunge decât la o singură concluzie: de ani buni TAROM-ul își bate joc de bucovineni și îi vrea în continuare izolați de restul țării, îi vrea în continuare săraci și lipsiți de orice șansă de a se dezvolta.

Vă spun sincer că îmi tresare inima de bucurie atunci când nu numai în Parlamentul României, dar și în presa din țară și din străinătate se vorbește atât de frumos despre Bucovina, despre locurile în care eu trăiesc și mă mândresc cu acest lucru. Mănăstirile fără egal, cetățile lui Ștefan, plaiurile pitorești și pădurile fără egal, locul în care s-au născut, au crescut și au creat cele mai importante nume ale culturii românești, toate fac din Bucovina una dintre pietrele identitare ale poporului român și una dintre cele mai mari atracții turistice din sud-estul Europei. Cu toate acestea, românii din alte părți ale țării, dar și străinii se bucură și cunosc Bucovina doar din poze, căci a devenit mult mai ieftin și mai rapid să mergi la Viena ori la Paris, decât să ajungi la Suceava ori la Botoșani.

Vreau să cred că vocea mea va fi nu doar auzită, ci și ascultată, iar Aeroportul Internațional Ștefan cel Mare va ajunge să-și îndeplinească rolul său de legătură între Bucovina și Țara Românească, între Bucovina și Europa și de motor de dezvoltare economică pentru pământul sfânt al Moldovei.

Vă mulțumesc, Ioan Balan, deputat PNL.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ludovic Orban:

Vă mulțumesc, domnule deputat Balan.

 
Video in format Flash/IOS Virgil Guran - declarație politică referitoare la metodologia de vot a bugetului de stat;

Îl invit pe domnul deputat Virgil Guran. Se pregătește domnul deputat Romeo Rădulescu.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Virgil Guran:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Zilele acestea se discută foarte mult despre buget și urmează să votăm bugetul.

Stăm și analizăm un pic metodologia de vot, de elaborare a bugetului.

Noi suntem Parlamentul și trebuie să-l votăm. Cred că numai la noi se întâmplă așa ceva. Cei care votează bugetul îl văd înainte cu o zi, două, nu au niciun rol în elaborarea acestui buget și trebuie să-l voteze până la urmă, pentru că acesta este interesul național. Până și la cea mai mică și mai neînsemnată comună din România, consilierii locali, cei care votează acest buget, au dreptul să se uite, să discute, să stabilească, domnule, ce fac în acea localitate, ce se întâmplă cu banii.

Cred că ar fi normal, în România, dar lucrul acesta nu s-a întâmplat, pentru că, în general, un Guvern a vrut să aibă acei bani de dezvoltare sub mâna lui, să aștepte să vină președinții de consilii județene, primari, să discute, să trimită banii acolo unde cred ei de cuviință că trebuie trimiși.

Cred că în mod normal ar trebui făcut în felul următor, și sper să se întâmple acest lucru odată cu această primenire, această schimbare din politică, să se stabilească la nivel național un plan de dezvoltare național, să se stabilească faptul că în fiecare județ trebuie să meargă o anumită sumă, în funcție de necesitățile județului, în funcție de gândirea națională, iar acolo, în județ, parlamentarii, adică cei care votează bugetul, să organizeze întâlniri cu primarii, consilierii județeni, președintele consiliului județean și să stabilească împreună ce vor să facă în acel județ. Să se termine cu acel stil în care cine are relații cu ministrul dezvoltării sau știu eu cu ce președinte de partid poate să aducă investiții în localitatea respectivă. Dacă un parlamentar merge să intervină pentru un lucru foarte important pentru zona respectivă, pentru județ, începem să ne gândim că e trafic de influență.

Deci cred că e cazul să schimbăm atitudinea și aici. Și aici este rolul nostru, a nu mai sta și a ridica mâna, pentru că așa a gândit un om foarte important din acest Guvern sau această țară, iar când tragem linie vedem că autostrăzile pică, se fac din nou, că s-au făcut terenuri în pantă, că s-au dus banii în lucrări neexecutate, că acea cofinanțare pentru fonduri europene, de fapt, nu a avut niciun efect, pentru că suntem penalizați și trebuie dați banii aproape în totalitate pentru unele lucrări. În felul acesta am termina cu un sistem duplicitar, un sistem prin care încercăm să aservim pe cei care gestionează anumite fonduri în localități, prin care încercăm să, noi, și, repet, cei care au condus ministerele importante și cei care au condus un Guvern, au încercat să aservească electoratul prin primarii respectivi, prin obediența respectivă și prin lipsă de transparență.

Repet, vina este și a noastră, că nu avem tăria să ne opunem la acest sistem și să spunem: ori procedăm așa cum trebuie, ori, dacă nu, nu vom vota un buget. Nu este cazul, în momentul de față, pentru că am fi lipsiți de rațiune să gândim că un Guvern venit de o săptămână, două putea să schimbe acest stil. Dar poate gândim pentru viitor și poate cei care se cred superoameni, supraoameni nu mai au puterea și nu li se mai dă voie să stabilească orice regulă lipsită de bun-simț pentru România, iar noi să o aplicăm.

Vă mulțumesc. Deputat PNL, Guran Virgil

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ludovic Orban:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Romeo Rădulescu - declarație politică: Urgentați privatizarea Platformei Petrochimice Oltchim!;

Îl invit pe domnul deputat Romeo Rădulescu și se pregătește domnul deputat Cosmin Necula.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Romeo Rădulescu:

Bună dimineața!

Declarația mea politică se numește "Urgentați privatizarea Platformei Petrochimice Oltchim!".

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Actualul Guvern tehnocrat, condus de premierul Dacian Cioloș, a prezentat mass-mediei un Proiect pentru bugetul de stat al anului 2016, în care urmează ca acesta să angajeze cheltuieli cu 16 miliarde de lei mai mari decât cele din acest an, cea mai mare creștere nominală de cheltuieli, de la un an la altul, din 2008 până în prezent.

Se mizează pe o creștere economică de 4,1%, care va permite executivului să cheltuiască în 2016 cu 21 miliarde lei peste ceea ce prognozează că va aduna la buget, împingând deficitele în limita pragului de sus al admisibilității, respectiv la 2,95% din produsul intern brut (PIB). Toate acestea, în condițiile unei inflații prognozate pentru anul viitor de 0,5%, un curs mediu anual al monedei euro de 4,44 lei și un salariu lunar mediu net de 1.950 lei.

Pe de altă parte, domnul Vasile Dâncu, în calitatea sa de vicepremier și ministru al dezvoltării regionale și administrației publice, a recunoscut că, vă citez: "Creșterea economică din România este una fără dezvoltare, cu care ne împăunăm în statistici, consumă resurse, dă senzația unei dinamici pozitive, însă nu folosește la nimic."

Este exact ceea ce eu resimt dureros, de o lungă perioadă de timp, alături de oamenii din județul Vâlcea, puternic afectați economic și social de insolvență Oltchim - ultima mare platformă petrochimică deținută de statul român.

Am speranța că tehnocrații aflați acum în fruntea țării vor utiliza, totuși, potențialul băncilor noastre comerciale, neglijat până în prezent, ca vector de creștere al ratei de absorbție a fondurilor structurale europene. Sistemul bancar național poate și trebuie să se implice cu mai mult succes în evaluarea și, ulterior, cofinanțarea proiectelor susținute de Uniunea Europeană.

În acest sens, apreciez și poziția domnului Costin Grigore Borc, viceprim-ministru și ministrul economiei, comerțului și relațiilor cu mediul de afaceri, care a declarat public necesitatea implicării marilor bănci de investiții, de talia HSBC, Morgan Stanley sau Credit Suisse, în pregătirea privatizării cu succes a SC Oltchim SA.

Acesta este și motivul pentru care am înregistrat o cerere de audiență la cabinetul Domniei Sale, iar ca alternativă îmi manifest deplina disponibilitate pentru a aborda împreună acest subiect și într-o discuție de lucru ce sper să poată fi organizată la una din viitoarele prezențe periodice ale membrilor guvernului în Parlamentul României.

Vă mulțumesc.

Rădulescu Romeo, deputat din județul Vâlcea.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ludovic Orban:

Mulțumim, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Cosmin Necula - declarație politică cu titlul Necesitățile naționale și clasa de decidenți politici;

Îl invit pe domnul deputat Cosmin Necula. Se pregătește domnul deputat Ovidiu Raețchi.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Cosmin Necula:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi, stimați colegi, se intitulează "Necesitățile naționale și clasa de decidenți politici"

Stimați colegi,

În aceste momente, acest popor are nevoie de decidenți politici lucizi și orientați spre necesitățile acestei țări.

Par vorbe mari, dar devine din ce în ce mai evident că România este supusă la diverse presiuni și la jocuri prin care se încearcă rescrierea istoriei.

Noile repere pe care le va avea România de parcurs sunt deja impuse, însă ar fi ideal ca măcar o parte dintre acestea să fie negociate de ea însăși, și să nu fie accepte pe nemestecate diverse raționamente și strategii economice, politice și geopolitice.

România are nevoie de decidenți capabili să discearnă și să înțeleagă faptul că nu sondajul care-i va favoriza luna viitoare sau peste 6 luni este beneficiul suprem pe care-l pot avea sau la care trebuie să spere ca unică dorință de realizare politică. Dincolo de politică și satisfacția personală a politicianului există oameni care speră, au dorințe și visează la o viață normală, decentă sau măcar aflată în certitudine.

Decidenții naționali sau locali trebuie să înțeleagă faptul că sunt strategii pe care le-am mai înghițit pe nemestecate și s-au dovedit a fi o nenorocire, inclusiv pentru cei care le-au creat și care le-au impus. Poate că acea criză a datoriilor suverane a fost un paravan pentru băncile intrate în criză, și poate de aceea ar fi bine să nu cădem în genunchi dacă băncile urlă ca din gură de șarpe că dau faliment, pentru că noi încercăm să aplicam o lege care există și funcționează de mulți ani în țările europene.

Poate că atunci când arunci sau ceri majorității țărilor din UE austeritate și măsuri de tăieri severe ale bugetelor de salarii sau sociale, nu faci decât să blochezi întreaga economie. Nu faci decât să blochezi consumul peste tot, iar cei care suferă cel mai mult sunt cei aflați la baza ierarhiei sociale: bugetari, muncitorii, copii din familii sărace sau pensionari, și nu cei care primesc și manageriază bugetele multinaționalelor.

De aceea, este important să înțelegi și nu doar să faci ceea ce ți se spune de pe undeva din vreun birou european. Să încerci să calibrezi măsurile și deciziile în funcție de necesitățile reale pe care le avem ca popor, si nu pentru vreo companie multinațională sau vreun mănunchi de multinaționale care fac un lobby intens. Asta ar fi necesitatea pe care o avem ca popor, necesitatea de a avea decidenți politici lucizi și dedicați principiilor pur naționale, decidenți care să-și poată asuma faptul că cedarea masivă de suveranitate nu este întotdeauna o soluție, sau în orice caz nu este o soluție la care sa se recurgă fără o logică și o cercetare aplicată pe realele probleme sau necesități ale acestei țări.

Pe de altă parte, îl rog pe domnul președinte Klaus Iohannis să nu intre în logica unor lideri europeni care încearcă să își justifice eventualele măsuri profund injuste sau neeuropene pe spinarea românilor și mai ales pe banii românilor plecați în Marea Britanie, Austria, Ungaria sau Franța. Înțelegem că în aceste momente sunt alte provocări pentru Europa, dar nu românii, care contribuie la economiile acestor țări, trebuie să plătească prețul pentru creșterea procentelor electorale ale extremismului de dreapta.

Sunt români care își plătesc taxele și impozitele la nivelul din Marea Britanie, Austria sau Franța, de ce nu trebuie să primească și aceleași ajutoare sociale, măsuri de protecție socială exact la fel și la același nivel cu ceilalți cetățeni din acele țări? Să ne înțelegem, este nevoie de o Românie doar pentru piața de desfacere, teren de testare a medicamentelor, experimente economice, capitalizări de bănci străine, granițe pe care să le păzim sau suntem egali în drepturi și beneficii, așa cum sunt toți cetățenii Uniunii Europene?

Vă repet, stimați colegi, că ne aflam la un capăt de prăpastie, vrem, însă, decidenți politici sau tehnocrați capabili să își asume în primul rând necesitățile acestui popor, și mai apoi necesitățile structurilor transnaționale din care facem parte. Iar comparațiile cu alte țări, gen Brazilia sau India, chiar nu ne sunt favorabile, ar trebui sa ne comparăm poate cu Polonia, poate cu Cehia și să nu acceptăm sau să lansăm strategii și teorii care nu ne sunt benefice.

Vă mulțumesc, stimați colegi.

Cosmin Necula, deputat de Bacău.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ludovic Orban:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Ovidiu Alexandru Raețchi - declarație politică referitoare la apelul Diasporei Unioniste pentru 1 Decembrie;

Îl invit pe domnul deputat Ovidiu Raețchi. Se pregătește domnul deputat Ghera Giureci-Slobodan.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Ovidiu Alexandru Raețchi:

Vă mulțumesc, domnule președinte Orban.

Am primit de 1 decembrie, în calitate de copreședinte al Grupului de prieteni ai Unirii cu Basarabia, un mesaj al Diasporei Unioniste, nu mai puțin de 54 de asociații și, deși cu întârziere, pentru că programul a fost foarte aglomerat data trecută, voi citi acum acest apel semnat, repet, de nu mai puțin de 54 de asociații unioniste din diaspora, dintre care multe sunt chiar asociații de basarabeni.

Apelul Diasporei Unioniste pentru 1 Decembrie

Stimate domnule președinte,

Stimați aleși ai poporului român,

Sărbătoarea de 1 Decembrie marchează adunarea de la Alba Iulia și unirea provinciilor Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș și Satu-Mare cu Regatul României.

În această zi semnificativă, noi, românii din diasporă, dorim să ne adresăm anume vouă, care ne reprezentanți și în mâinile cărora am încredințat destinul țării noastre.

Criza care a determinat fuga românilor de pe ambele maluri de Prut în toată lumea nu a fost și nu este doar o criză economică, e o criză de valori și de identitate care a determinat o atmosferă de corupție și trădare. Unitatea neamului, o valoare supremă care de-a lungul secolelor a dat viață conștiinței de sine a românilor și care a culminat la 1 Decembrie 1918 cu realizarea unității noastre într-o singură națiune.

Cedarea Basarabiei, la 28 iunie 1940, în circumstanțele de atunci, poate fi criticată pentru trădarea unității de neam, doar e o dată istorică care a declanșat deja consecințele sale dramatice de neșters, așa cum nu pot fi schimbați cei 25 de ani care au urmat independenței Republicii Moldova, mai mult de două decenii, în care guvernele României au făcut nimic sau foarte puțin pentru a reapropia de țara-mamă Basarabia.

Aceasta este o pagină puțin glorioasă a istoriei care nu poate fi rescrisă. Putem, însă, cu ajutorul dumneavoastră să schimbăm viitorul. Perpetuarea unei erori, a unei minciuni istorice, astăzi, când nimic nu ne împiedică să ne reunim cu frații noștri, ar fi o adevărată trădare.

România are nevoie azi de o reînnoire urgentă. Apreciem foarte mult eforturile făcute împotriva corupției și această luptă ne dă mari speranțe, însă suntem convinși că trebuie să reîncepem de la recuperarea demnității de neam, care ne-a fost negată odată cu împărțirea țării în două state.

Nu vom avea și nu vom merita un viitor strălucit atât timp cât vom perpetua aceste erori istorice care au adus multă suferință românilor din Basarabia.

Politicile paliative de până astăzi, care au insuflat lichiditate și ajutoare unui stat extrem de corupt, condus doar de interesele personale ale baronilor, cum au demonstrat ultimele evenimente din Republica Moldova, s-au dovedit a fi falimentare. Nu degradându-ne frații la nivel de vecini îi putem ajuta. O intervenție concretă și constantă de colaborare, apropiere și integrare în toate domeniile e astăzi urgentă.

E în joc demnitatea noastră de popor și stat, inclusiv pe plan internațional. Unirea nu este un capriciu sau un deziderat, printre altele, este un drept al tuturor românilor și o datorie. Noi, românii din diaspora unionistă de pe ambele maluri ale Prutului, promovăm acest ideal de ani de zile, acasă și în toate țările lumii.

Salutăm cu mult entuziasm crearea Grupului parlamentar Prietenii Unirii, un semn tangibil că reprezentanții noștri ne ascultă și că sunt sensibili la mișcările societății civile. Am dori însă ca proiectul unirii să fie asumat de Guvern prin politici concrete, așa cum a fost solicitat de zecile de mii de români de la Marea Adunare Națională din 5 iulie, la Chișinău.

Dorim să încheiem prin a exprima regretul profund în legătură cu tragedia produsă la București, unde tinerii au plătit cu viață iresponsabilitatea anumitor instituții ale statului, o tragedie care a forțat spre schimbare, sperăm, benefică. Dar, oare, avem nevoie de alte tragedii ca să ne asumăm responsabilitatea față de românii de pretutindeni?

Semnează, așa cum spuneam, 54 de asociații și grupuri de inițiativă din Diaspora Unionistă. Numele lor se va regăsi în stenogramă.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ludovic Orban:

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Giureci-Slobodan Ghera - declarație politică: Comemorarea a 60 de ani de la reîntoarcerea din deportarea în Bărăgan a croaților din Checea, județul Timiș;

Dau cuvântul domnului deputat Ghera Giureci-Slobodan. Se pregătește domnul deputat Mihăiță Calimente.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Giureci-Slobodan Ghera:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Comemorarea a 60 de ani de la reîntoarcerea din deportarea în Bărăgan a croaților din Checea, județul Timiș".

Stimați colegi,

Stimate colege,

Anul 1951 a fost un an de referință negru pentru peste 40 de mii de bănățeni care au fost deportați în Bărăgan, unde, pe lângă șvabi, bulgari, sârbi și mulți alții, s-au numărat și majoritatea etnicilor croați din diferite localități, în special din localitatea Checea, județul Timiș. Toți acești oameni au fost victime nevinovate ale regimului comunist.

În contextul încordării relațiilor din acea vreme dintre România și Iugoslavia - exclusă în 1948 din Comintern - granița dintre cele două țări a devenit o zonă sensibilă pentru comuniștii aflați la putere, iar etniile din Banat erau considerate "elemente cu un factor ridicat de risc". Deportările în Bărăgan au avut ca scop relocarea forțată a populației care locuia pe o rază de aproximativ 25 km de granița cu Iugoslavia, din județele Timiș, Caraș-Severin și Mehedinți, în Câmpia Bărăganului, reprezentând un proiect amplu de epurare socială, realizat de regimul comunist din acea perioadă.

Și iată că, dacă în acest an s-au împlinit 64 de ani de la deportarea acelor oameni în Câmpiile Bărăganului, pentru croații din Checea, anul acesta a fost un an special și aparte, deoarece între 4 și 6 decembrie a.c., la Checea și Jimbolia, s-au comemorat 60 de ani de la reîntoarcerea croaților din deportarea în Bărăgan, acesta fiind primul eveniment organizat în acest sens. Încercările grele ale vieții prin care au trecut acei oameni, forțați și somați să părăsească casele și gospodăriile proprii, închiși în vagoane, după un drum lung de două săptămâni, lăsați sub cerul liber, nevoiți să își construiască bordeie și păziți de armată, reprezintă doar o mică parte din marea suferință pe care au trăit-o croații din Checea, deportați la Frumușița - Brateș, județul Galați, care își cunosc cu exactitate rădăcinile de unde provin, din Croația, ei fiind de sânge nobil. Detaliile privind istoria migrării acestui al treilea val de croați veniți în România în secolul al XIX-lea, vă recomand să le citiți în impresionanta carte "Tako je bilo" - Așa a fost - a lui Adam Mixich, pe care am avut deosebita onoare să o prezint personal, la lansarea ei, în 17 martie a.c., la Centrul Infoeuropa, în calitate de deputat al Uniunii Croaților în Parlamentul României.

La acest deosebit eveniment al comemorării în Checea și Jimbolia, am fost prezent și eu, unde au participat și Ansamblul folcloric "KUD Seljaèka Sloga" din Buševec, Republica Croația, doi profesori doctori universitari din Croația, croații din zona Caraș-Severin, respectiv satul Clocotici - care, de altfel, are relații de prietenie cu localitatea Buševec, anul acesta sărbătorind 40 de ani de când se cunosc. S-au mai sărbătorit și zece ani de relații de prietenie pe plan sportiv dintre Clocotici și Jimbolia, ce s-a lăsat cu o petrecere frumoasă, dar și o slujbă pe cinste la Biserica romano-catolică "Sfântul Vendelin" din Jimbolia. Toate acestea se datorează, în mare parte, preotului paroh, Dr.teol. Davor Lucacela și preotului Catici Gheorghe. Mari mulțumiri și Primăriei orașului Jimbolia, Uniunii Croaților din România și altor instituții, cum ar fi Oficiul de stat pentru minorități al Republicii Croația, precum și tuturor celor care au susținut aceste evenimente importante pentru minoritatea croată, în cinstea păstrării vii a memoriei tuturor deportaților.

Și, totodată, în acest asentiment, pentru că se apropie Ziua Minorităților Naționale, pe 18 decembrie, dar și Nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, și Anul Nou, doresc pe această cale să transmit sincere salutări de la tribuna Parlamentului României tuturor minorităților, cu ocazia Zilei Minorităților Naționale, precum și celor care au sfintele sărbători de iarnă, în special croaților din România, din satele Iabalcea, Carașova, Nermed, Clocotici, Vodnic, Rafnic, Tirol, Recaș, Cenei, Lipova și Checea.

Un Crăciun și An Nou fericit, plin de bucurii, multă sănătate și să auzim numai de bine!

La mulți ani!

Vă mulțumesc.

Cu deosebit respect și considerație, Ghera Giureci-Slobodan, deputat al Uniunii Croaților din România.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ludovic Orban:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Mihăiță Calimente - declarație politică despre atentatele din 13 noiembrie de la Paris;

Îl invit pe domnul deputat Mihăiță Calimente, se pregătește domnul deputat Liviu Harbuz.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Mihăiță Calimente:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În ultimul an, Franța s-a confruntat cu trei atentate de sorginte teroristă islamică.

Pentru Franța și cetățenii săi, efectele atentatelor de la 13 noiembrie au apărut imediat. Zile întregi, Parisul a fost scufundat în confuzie, teamă și incertitudine.

Nici Europa n-a scăpat de psihoza atentatelor, însă adevăratele efecte la nivel european vor apărea de acum înainte.

Specialiștii spun că există toate șansele ca atacul terorist de la Paris să provoace în Europa și pe toate palierele un șoc comparabil cu cel de la 11 septembrie 2001 din Statele Unite. A urmat atunci atacul asupra talibanilor în Afganistan și, ulterior, invazia Irakului.

Chiar dacă nu ne putem aștepta, probabil, în Europa la acțiuni de aceeași natură, cu siguranță că impactul va fi major. Mulți lideri de pe continent sunt conștienți că un atac similar ar putea să aibă loc la ei acasă, la Berlin, Roma, Madrid sau Bruxelles. Și asta ar putea fi doar începutul.

De altfel, experți în securitate avertizează că atentatul de la Paris poate reprezenta o sursă de inspirație pentru actele similare, cu precădere în țările de pe vechiul continent cu largi comunități musulmane.

Este foarte important și faptul că atentatul de la 13 noiembrie vine într-un moment critic pentru Europa, confruntată cu un imens flux imigraționist, preponderent de origine musulmană, de sute de mii de oameni. Dincolo de discuțiile și dezbaterile de la nivel european pe această temă, percepția dominantă din societate va lega aproape sigur migrația de atentatele teroriste.

În aceste condiții, la nivel european, principalele consecințe ale atentatelor de la Paris sunt concentrate pe trei direcții.

În primul rând, discutăm despre creșterea rezistenței față de fluxul emigraționist, ceea ce va afecta mai ales imaginea doamnei Angela Merkel, cancelarul Germaniei.

Un alt aspect se referă la exacerbarea partidelor radicale antiimigraționiste, precum cele din Franța, Olanda sau Suedia.

Și, în al treilea rând, avem de-a face cu limitarea libertății de mișcare în interiorul Uniunii Europene, dar și o nouă dimensionare a disputei aprinse privind raportul dintre asigurarea securității și protejarea spațiului privat.

În Franța, efectele atentatelor de la 13 noiembrie nu vor risipi curând și vor accentua disparitățile și haosul din societatea franceză. Dovadă este chiar rezultatul primului tur al alegerilor regionale din Franța - socialiștii, care sperau că ultima creștere de popularitate a președintelui Hollande și a primului-ministru și că unitatea manifestată după atentatele de la 13 noiembrie vor fi benefice pentru societatea franceză, au suferit o înfrângere usturătoare în fața extremei drepte.

Analiștii arată că o mare parte dintre voturile partidului fostului președinte Nicolas Sarkozy a mers către Frontul Național, iar victoria extremei drepte vine să confirme atitudinea francezilor raportată la ultimele atentate teroriste din Paris.

În același timp, nici situația politică a cancelarului german nu este foarte bună, mai ales în condițiile în care, încă de la sfârșitul lunii septembrie, sondajele arătau că Angela Merkel decontează politic decizia de a deschide porțile Germaniei pentru persoanele care fug de războaiele din Orientul Mijlociu.

Din păcate, efectele atentatelor de la Paris se resimt și în România și asta într-un mod cât se poate de neplăcut.

Zilele trecute, procurorii au reținut un tânăr de doar 17 ani sub acuzația de propagandă jihadistă.

Este foarte dureros că un tânăr de 17 ani ajunge să aibă un asemenea comportament, dar este și mai dureros faptul că serviciile noastre de informații lasă ca în moschei care există prin diferite părți ale țării să aibă loc această propagandă islamistă păguboasă, fără ca nimeni să nu ia nicio măsură.

Într-un alt colț de țară, un alt cetățean visează la o Ungarie cu 64 de comitate, fără să ia în calcul că acea Ungarie cu 64 de comitate, înființată la 1867, conținea numai 41% maghiari, în timp de regiunea unde el locuiește - Ciuc sau Covasna - are peste 80% maghiari.

În concluzie, în contextul în care vechea Europă se pare că se bâlbâie, reintroducerea controalelor la frontieră, xenofobia, extremismul, în curând poate și reintroducerea vizelor sunt fapte din ce în ce mai reale.

Tendințele separatiste a tot mai multor entități lingvistice și teritoriale europene, impotența liderilor europeni de a oferi o politică curajoasă și coerentă egală pentru toți mă pun în fața unei mari întrebări: Quo vadis, Europa?

Deputat Calimente Mihai, Partidul Național Liberal.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ludovic Orban:

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Liviu Harbuz - declarație politică referitoare la Propunerea legislativă privind organizarea și exercitarea profesiei de medic veterinar;

Îl invit pe domnul deputat Liviu Harbuz. Se pregătește domnul deputat Aurelian Mihai.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Liviu Harbuz:

Domnule președinte,

Dragi colegi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice din Camera Deputaților a votat marți, 8 decembrie, Propunerea legislativă privind organizarea și exercitarea profesiei de medic veterinar, o inițiativă al cărei inițiator sunt, alături de 136 de deputați și senatori, inclusiv toți parlamentarii de profesie medic veterinar.

Legea privind organizarea și exercitarea profesiei de medic veterinar nu este o lege nouă. Mulțumită implicării parlamentarilor de profesie, un astfel de act normativ își face efectele încă din 1998, cu peticiri și cu modificări succesive pe care actuala propunere legislativă le armonizează cu actualele prevederi europene, pe care suntem obligați să le transpunem în legislația națională. O nouă formă a legii nu este un moft al cuiva, este o necesitate pentru ca profesioniștii din medicina veterinară și instituțiile care depind de activitatea lor să poată funcționa în baza legislației comunitare.

Legea privind organizarea și exercitarea profesiei de medic veterinar a fost elaborată împreună cu colegii medici veterinari, membri ai Consiliului Național al Colegiului Medicilor Veterinari și s-a aflat în dezbatere publică timp de șase luni.

Forma actuală, dar și cea inițială a Legii privind organizarea și exercitarea profesiei de medic veterinar nu include nicio prevedere care să conducă, direct sau indirect, la o scumpire a tratamentelor sau a asistenței veterinare sau vreun impact în ceea ce înseamnă libertatea circulației mărfurilor. Dimpotrivă, permite și ușurează activitatea agenților comerciali onești, oferind totodată clarificări legislative necesare exercitării acestei profesii liberale. Mai mult, noua lege permite controlul și monitorizarea de către instituțiile statului a modului în care se administrează medicamentele și suplimentele veterinare, pentru a evita, pe viitor, orice implicare a României în scandaluri alimentare cu repercusiuni grave. Din păcate, exact acest element îi nemulțumește pe marii producători și importatori de medicamente de uz veterinar care, în acest moment, și-au construit un adevărat monopol în piață și pe care și-l apără cu orice preț, inclusiv apelând la manevre de manipulare și exercitând presiuni atât asupra semnatarilor inițiativei legislative, cât și asupra Biroului Executiv Național al Colegiului Medicilor Veterinari, începând de la încercări de mituire până la amenințări, provocări și campanii de presă murdare.

Un alt aspect care consider că trebuie clarificat este existența unei teme false, prezentată abil în spațiul public, conform căreia legea aflată acum în procedură de adoptare ar destabiliza piața medicamentelor de uz veterinar. De fapt, industria medicamentelor este deranjată de interzicerea comercializării în farmacii la liber, a produselor injectabile și a produselor biologice, dar și de obligativitatea societăților comerciale - cabinete veterinare de asistență și farmacii veterinare - de a avea în componența acționariatului medici veterinari care să dețină 51% din acțiuni în cazul asistenței și minim un acționar medic veterinar, care poate să dețină de la 0,01% până la 100% din acțiuni în cazul farmaciilor.

În final, aș dori să precizez că sunt mândru că sunt medic veterinar, o profesie liberală pe care o reprezint și o sprijin în Parlamentul României, în aceeași măsură în care colegii parlamentari de profesie avocați sau medici se implică în perfectarea legislației din domeniu, ca membri ai Comisiei juridice, de sănătate și nu numai.

Consider că, în urma dezbaterilor din Parlamentul României, forma la care a ajuns Propunerea legislativă privind organizarea și exercitarea profesiei de medic veterinar este una care modernizează și aduce în prezent România în raport cu tot ce înseamnă siguranța alimentară și servicii veterinare. Este totodată și o responsabilizare a sistemului, într-un spațiu european și nu numai, în care siguranța alimentară și barierele comerciale depind aproape întru totul de medicii veterinari - atât cei din mediul public, cât și pentru cei din mediul privat.

Vreau să le mulțumesc tuturor colegilor care au semnat alături de mine pentru inițierea acestui act normativ, vreau să le mulțumesc și celor care au contribuit cu amendamente utile în formarea fără echivoc a formei actului normativ.

Adresez un apel, o rugăminte, în numele colegilor medici veterinari, să nu cădeți în capcana informațiilor false, ci să citiți proiectul de lege în forma amendată și să susțineți adoptarea acestei legi moderne. Doar așa vom putea să punem capăt monopolului din industria medicamentelor de uz veterinar, un monopol care, dacă nu este stopat, nu va face decât să crească pericolul pentru sănătatea noastră, a tuturor.

Mulțumesc.

Deputat PSD Liviu Harbuz.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ludovic Orban:

Mulțumim.

 
Video in format Flash/IOS Aurelian Mihai - declarație politică privind situația românilor din diaspora;

Îl invit pe domnul deputat Aurelian Mihai, se pregătește doamna deputat Marioara Nistor.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Aurelian Mihai:

Bună dimineața, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Încep prin a mă întreba câți am sesizat că au trecut trei ani de zile de la alegerile parlamentare. Altfel spus, peste o mie de zile, timp care s-a scurs în viteză, timp în care țara ar fi trebuit să arate cu mult mai bine.

În ceea ce privește partea administrativă, legată de acțiunea directă a Guvernului, nu am asistat, în acest timp, la nimic altceva decât la o pierdere constantă de vreme. O politică mai puțin decât a pașilor mărunți, către un viitor solid. O politică guvernamentală, mai degrabă a pașilor grăbiți către obiective de imagine.

În tot acest interval de timp, nici salariile din țara noastră nu se apropie de cele ale românilor care lucrează în Occident, ca să nu mă raportez direct la salariile cetățenilor din vestul Europei. Nici nu s-a luat în calcul și nici nu s-a lucrat la o stabilitate socială marcată pe termen lung. Nici autostrăzi nu avem. Și nici locuri de muncă, ca să fim sinceri, nu prea s-au creat.

România arată încă rău din punctul de vedere al dorințelor cetățenilor săi, iar acest lucru, atunci când vrei să faci politică cu adevărat, nu este permis în nicio formă.

România așteaptă să fie accesate și românii așteaptă să fie accesate acele fonduri europene. Așteaptă dezvoltare. Așteaptă rezultate.

Am trăit cu toții cu speranța că se va opri acest exod al tinerilor către diaspora. Am trăit cu speranța că situația țării mele se va îmbunătăți. M-am înșelat. Am găsit la București politicieni puternici și o politică aplicată, pe înțelesul acestora, demnă de zorii feudalismului târziu.

Cu greu s-a ajuns și am reușit în această legislatură - între toți, este adevărat - micșorarea și eliminarea unor taxe consulare, dacă mă refer la românii pe care-i reprezint și trăiesc în afara țării. Dar cazuri încă nerezolvate ale multor români care se află prin morgile lumii, nerepatriați, cazuri ca acela al familiei Bodnariu - recentul caz din Norvegia - parcă lipsită de apărare în fața unei justiții diferit înțeleasă sau ale românilor care vor să se repatrieze către țara lor - aceste lucruri sunt greu auzite și, mai ales, cu greu ascultate sau aproape deloc ascultate la București.

Ne mai rămâne un an din actualul mandat. Să fiu optimist? Cel puțin voi încerca și voi face tot posibilul să încerc orice șansă pentru ca solicitările dumneavoastră, ale celor din diaspora, să fie concretizate. Dar mai depinde și de voința altora, care au puterea să decidă. Și sper să înțeleagă, cel puțin în acest an.

Închei prin a vă mulțumi tuturor celor care, acum trei ani, mi-ați acordat încrederea în a vă reprezenta în Parlamentul României și a aduce un suflu nou, sper eu, în viața politică românească.

Și mai este ceva: o mare parte din teritoriul României încă se află în afara granițelor.

Indiferent, oricine orice ar spune, Basarabia e România! (Aplauze.)

Aurelian Mihai, deputat pentru Europa de Vest.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ludovic Orban:

Mulțumim, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Marioara Nistor - declarație politică intitulată Situația copiilor instituționalizați;

O invit pe doamna deputat Marioara Nistor. Se pregătește domnul deputat Anton Doboș.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Marioara Nistor:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi se intitulează: "Situația copiilor instituționalizați".

În declarația din această săptămână voi aborda o problemă pe care o întâlnim la nivelul comunităților și în privința căreia trebuie să găsim soluții în cel mai scurt timp: situația copiilor instituționalizați.

Garantarea drepturilor și libertăților copiilor instituționalizați ar trebui să fie o prioritate pentru noi toți. Deși în ultimii ani situația acestor copii din România s-a mai îmbunătățit, consider că nu a fost depus efortul necesar pentru a le oferi acestor copii o situație mai bună.

Numărul copiilor care au nevoie de ajutorul nostru este unul alarmant. La noi în țară sunt 58.703 copii în sistemul de protecție specială, alți 12.754 copii sunt în case și apartamente de tip familial, 18.815 sunt în asistență maternală și 18.160 sunt în plasament simplu, la rude sau la alte familii.

Copiii din centrele de plasament duc continuu o luptă pentru o viață care să le ofere șanse la un trai decent, într-o societate capabilă să le împlinească propriile vise. Este imperativ necesar să ne implicăm activ în integrarea acestor copii în cadrul unor familii de asistenți maternali sau în cadrul unor familii adoptive. Doar dacă punem la punct un sistem care să ofere acest lucru vom putea să spunem că am contribuit la dezvoltarea armonioasă a personalității acestor copii.

Instituțiile statului au responsabilitatea ca acești copii să conștientizeze drepturile pe care le au în cadrul societății, dar, mai ales, dreptul la o familie, la fericire și copilărie, la o persoană care să le fie aproape și să le vegheze procesul de integrare fizică și emoțională în interiorul grupurilor din societate.

Dacă v-ați întrebat vreodată ce se întâmplă în momentul în care instituțiile care ar trebui să țină cont de nevoile reale ale minorilor nu inventariază toate soluțiile și nu prevăd consecințele groaznice care se pot abate asupra copiilor, vă voi da niște exemple tragice, care răspund la această întrebare.

În ultimele zile, conducerea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Dolj a demarat o anchetă internă, după ce o fată de 13 ani și un băiat de 19 ani, ambii aflați în case de tip familial ale instituției, s-au sinucis, situație fără precedent în activitatea instituției.

Cristina, de aproape un an de zile, încerca să trăiască departe de mama care o crescuse 11 ani. Chiar dacă pentru mulți dintre noi mama reprezintă persoana care ne-a dat viață, Cristina vedea o "mamă" în asistentul maternal, Aneta Toma. Relația dintre cele două s-a consolidat, cum e normal între o mamă și o fiică. Pentru Cristina, era "mama", cea care o crescuse de când fusese abandonată. Din raportul asistentului social de la Direcția de Protecție a Copilului Dolj rezultă că Aneta Toma ar fi suferit de hepatită virală și nu îndeplinea condițiile necesare pentru a o crește mai departe pe Cristina. Așa că s-a decis ca fata să fie luată din familia asistentului maternal și dusă într-un apartament dintr-un centru al direcției. Ulterior, Aneta Toma a demonstrat în instanță că nu este bolnavă de hepatită, dar a fost mult prea târziu. Cristina se simțea abandonată și a căzut în depresie. Urmarea este tristă. Fata s-a sinucis.

Băiatul, care locuia într-un apartament de tip familial al Protecției Copilului Dolj, a ales același sfârșit tragic.

Dacă nici acum instituțiile statului, în acest domeniu, nu conștientizează că acești copii nu trebuie să fie ai nimănui și nu oferă explicații privind modul în care adolescenții erau supravegheați și consiliați din punct de vedere psihologic, atunci pot spune tare și răspicat că aceste instituții ar putea la fel de bine să fie și desființate.

Țin să vă reamintesc că aceste cazuri nu sunt primele și îmi doresc să nu am dreptate, dar, dacă nu vom reacționa prompt, s-ar putea să nu fie nici ultimele.

Tinerii care se confruntă cu aceleași circumstanțe, nu aleg sacrificiul suprem, ci luptă pentru integrarea socială, pentru depășirea obstacolelor sociale. Trebuie să conștientizăm că sunt probleme care le marchează viața în mod tragic.

Instituțiile statului se comportă ca un mecanism capabil să-i protejeze, dar nu au capacitatea de a le oferi afecțiune. Fac apel la oamenii din aceste structuri și îi rog, în numele tuturor acestor copii, să conștientizeze că funcția lor înseamnă, în primul rând, capacitatea de a construi o relație umană, care contribuie la clădirea viitorului acestor copii.

Interesele minorilor sunt primordiale, trebuie să avem o altă abordare și să continuăm lupta pentru respectarea drepturilor copiilor. Ei sunt viitorul țării, sunt bazele societății de mâine și de aceea nu aș putea să mă privesc în oglindă dacă nu aș ști că am făcut tot ce îmi stă în putere să le putem acorda o viață mai bună.

Vă mulțumesc.

Marioara Nistor, deputat UNPR de Brăila.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ludovic Orban:

Mulțumesc, doamnă deputat.

 
Video in format Flash/IOS Anton Doboș - declarație politică intitulată Spitalul Regional de Urgență Iași - zece ani de speranțe;

Îl invit pe domnul deputat Anton Doboș, urmează domnul deputat Ion Eparu.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Anton Doboș:

Declarația politică: "Spitalul Regional de Urgență Iași - zece ani de speranțe".

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am așteptat cu interes propunerea de buget pe anul 2016 din partea Guvernului Cioloș și mă bucur să constat că, după aproape zece ani, Spitalul Regional de Urgență Iași prinde contur.

Accelerarea construirii celor trei spitale regionale - Iași, Cluj și Craiova - pentru care sunt alocate fonduri nerambursabile în valoare de 320 de milioane de euro, din Fondul European de Dezvoltare Regională, reprezintă dovada că prim-ministrul a înțeles că fondurile se alocă după necesități, și nu după criterii politice sau clientelare. A înțeles că Iașiul trebuie repus pe harta marilor investiții guvernamentale, fără de care o regiune, un județ nu se poate dezvolta.

În 2006, prin Programul de modernizare a infrastructurii sanitare de urgență, au fost alocate fonduri pentru realizarea studiului de fezabilitate, dar lipsa de finanțare ulterioară a blocat proiectul în perioada 2008-2013.

Ulterior, deși era eligibil pentru finanțare cu fonduri europene, demersurile s-au izbit de tergiversările și promisiunile populiste ale Guvernului PSD, fără un orizont clar privind un calendar de realizare a acestui obiectiv.

În septembrie 2015 am declanșat grevă japoneză, încercând să revitalizez acest proiect și să determin Guvernul Ponta și autoritățile de resort să urgenteze procedurile și să publice un calendar de lucru.

Țin, pe această cale, să le mulțumesc celor peste o sută de colegi parlamentari care au semnat tabelul de susținere, dar mai ales sutelor și miilor de cetățeni care s-au solidarizat cu acest demers și mi-au transmis, cu diverse ocazii, pe stradă, pe Facebook, mesaje de încurajare.

I-am pus la dispoziție domnului ministru al sănătății, Patriciu Achimaș, tabelul cu susținătorii și i-am reiterat, într-o interpelare, importanța acestui obiectiv nu doar pentru Iași, ci pentru întreaga regiune. Un spital regional de urgență înseamnă șansa de a păstra medicii și asistentele în țară și acest lucru nu poate decât să fie în beneficiul pacienților.

Stimați colegi,

Ani de zile, Moldova a fost prejudiciată când s-a discutat despre investiții. Dar am convingerea că acest Guvern va fi echitabil în alocarea fondurilor guvernamentale.

Faptul că Spitalul Regional de Urgență Iași va prinde viață în următoarea perioadă este un semnal că Guvernul Cioloș își dorește reducerea decalajelor între regiuni. Aș vrea, în același timp, să-i aduc la cunoștință, să-i reamintesc premierului Cioloș că Moldova nu trebuie separată de restul României. De aceea, trebuie ca și proiectul autostrăzii Târgu Mureș-Iași-Ungheni să prindă contur. Să fie alocați bani în proiectul de buget pentru studiul de fezabilitate pentru anul 2016.

Voi urmări îndeaproape și, pentru faptul că sunt în Comisia pentru buget, finanțe voi vedea dacă au fost prinși acești bani, iar dacă nu vor fi prinși, voi lucra în continuare pentru a începe și a demara și acest proiect vital pentru regiunea Moldovei.

Mulțumesc.

Anton Doboș, deputat al PNL Iași.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ludovic Orban:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Ion Eparu - declarație politică intitulată 12 ani de la implementarea Programului «Laptele și cornul»;

Îl invit pe domnul deputat Ion Eparu. Se pregătește domnul deputat Ioan Tămâian.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Ion Eparu:

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Stimați colegi,

Înainte să dau citire gândurilor pe care le-am așternut, aș vrea să fac un scurt comentariu. Pentru că în județul Prahova aplicarea Programului "Laptele și cornul" a întârziat și anul acesta nepermis de mult, am făcut o interpelare. În urma interpelării am primit două răspunsuri de la cele două ministere vizate, apoi programul a început să fie derulat. Din nefericire, zeci de copii au suferit toxiinfecții alimentare, programul a fost oprit pentru o săptămână, apoi a fost reluat și, din nou, probleme legate de toxiinfecții alimentare, astfel încât în momentul de față, în județul Prahova, sunt deschise câteva dosare penale împotriva celor implicați în derularea acestui program.

Pe parcursul documentării pentru interpelarea pe care am făcut-o mi-am dat seama cât de multe sunt sursele care pot genera cauze care să conducă la neaplicarea sau la proasta aplicare a acestui program. Prezenta declarație politică încearcă să aducă câteva lămuriri în acest domeniu. Am intitulat-o "12 ani de la implementarea Programului «Laptele și cornul»".

Stimați colegi,

Programul "Laptele și cornul" a împlinit 12 ani de când a fost implementat în școlile din România, un program menit să combată sărăcia și să asigure cel puțin o masă pe zi elevilor aflați în nevoi.

Deși în primii ani programul a avut succes în rândul elevilor, în prezent foarte puțini dintre aceștia consumă încă laptele și cornul, criticând calitatea slabă a produselor.

Recent, zeci de elevi din școlile din Prahova au avut nevoie de îngrijiri medicale, din cauza toxiinfecției alimentare declanșate după ce au consumat produsele primite la școală. Din această cauză, Programul "Laptele și cornul" a fost stopat în județul Prahova, timp de aproape o săptămână. În prima zi în care programul a fost reluat, alți 13 elevi au necesitat atenția medicilor, din cauza aceluiași diagnostic.

În urma anchetei desfășurate s-a descoperit faptul că laptele era necorespunzător din punct de vedere microbiologic. Au fost depistate, de asemenea, neconformități în privința temperaturii de transport a produselor și a depozitării acestora în școli.

Având în vedere riscurile la care sunt expuși elevii din cauza acestor produse, cred că este necesară o reevaluare a programului și înlocuirea laptelui și cornului cu alimente mai sănătoase.

De-a lungul anilor, au apărut numeroase critici și din partea medicilor nutriționiști, în privința combinației carbohidraților cu lactatele la aceeași masă, crescând astfel riscul de obezitate infantilă. 100 de milioane de euro sunt cheltuiți anual pentru acest program, fiind foarte important ca banii să fie investiți spre îndeplinirea scopului pentru care a fost implementat, și anume asigurarea unei mese sănătoase pentru elevi.

La cererea Guvernului, încă din 2009, s-a realizat un studiu privind Programul "Laptele și cornul", studiu care a relevat calitatea slabă a cornului și necesitatea varierii meniului, prin înlocuirea laptelui din meniu cu alte produse lactate. Elevii declarau atunci că laptele îl păstrează pentru animalele de acasă, iar cornul îl aruncă la coșul de gunoi, aceleași lucruri întâmplându-se și în prezent.

În alte țări școlile au cantină, iar elevilor li se asigură cel puțin o masă caldă în fiecare zi. În România, însă, acest lucru nu este încă posibil, din lipsa resurselor necesare. Tocmai din această cauză trebuie să ne asigurăm, prin resursele de care dispunem, că elevii primesc alimente care nu le vor pune sănătatea în pericol, iar banii investiți în acest program nu vor sfârși în coșurile de gunoi. Înlocuirea produselor furnizate prin Programul "Laptele și cornul" și adaptarea acestora la cerințele elevilor vor asigura funcționarea corectă a programului și îndeplinirea scopului pentru care acesta a fost creat.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Ion Eparu, deputat PSD Prahova.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ludovic Orban:

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Ioan Tămâian - declarație politică cu referire la situația Uniunii Artiștilor Plastici din România;

Îl invit pe domnul deputat Ioan Tămâian.

Se pregătește doamna deputat Natalia Intotero.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Ioan Tămâian:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică se referă la situația Uniunii Artiștilor Plastici din România.

Suntem cu toții conștienți că societatea a avut și are întotdeauna nevoie de artă. De asemenea, mai suntem conștienți că societatea trebuie să creeze condiții necesare pentru ca artistul să poată crea, dar ceea ce se întâmplă în această perioadă reprezintă o totală neimplicare a autorităților asupra acestei ramuri care, dacă sună tragic, este condamnată la dispariție.

Concret, am primit la cabinetul meu parlamentar mai multe memorii din partea filialelor UAP din România referitoare la situația cu care se confruntă din cauza supunerii la plată a UAP de către consiliile locale a impozitelor și taxelor pe clădirile în care funcționează, chiar și retroactiv, sumele datorate ridicându-se și la valoarea de peste 1,5 milioane lei.

Uniunea Artiștilor Plastici din România, cât și filialele și asociațiile afiliate nu primesc subvenții de la bugetul de stat sau de la bugetul local. Scopul pentru care există Uniunea, împreună cu filialele și asociațiile sale, îl reprezintă apărarea intereselor profesionale și sociale ale membrilor săi, artiști plastici și profesioniști.

Ca state membre ale Uniunii Europene, vă menționez că pentru protecția artistului și a creației artistice Finlanda dispune de un sistem de norme care poate fi apreciat ca fiind perfect. Franța are cel mai aplicat sistem, Germania, cel mai descentralizat sistem, Danemarca, cel mai avantajos sistem pentru artiști, în timp ce Portugalia are cel mai mare buget alocat protecției artiștilor.

Este obligatoriu de menționat că artistul plastic profesionist este condiționat în activitatea sa, spre deosebire de ceilalți artiști, de existența unui spațiu de creație individual, a unor spații de expunere specifice, galerii de artă, pentru care atât Uniunea, cât și filialele și asociațiile profesionale afiliate sunt obligate la plata unor impozite și taxe pe clădiri și terenuri, care înseamnă, și într-un caz, și în altul, plata unor sume foarte mari de bani și, așa cum am precizat, resursele sunt limitate.

Într-adevăr, noul Cod fiscal conferă consiliilor locale posibilitatea de a acorda scutiri și reduceri de impozite, taxe, pentru clădirile și terenurile utilizate de organizațiile nonprofit, precum ar fi Uniunea Artiștilor Plastici din România, pentru activitățile nonprofit. Lăsată, însă, la latitudinea consiliilor locale, posibilitatea de acordare a scutirilor și reducerilor va crea, cu siguranță, un regim discriminatoriu, neuniform, pentru activitatea asociațiilor artiștilor plastici din România.

Tocmai de aceea consider oportună modificarea noului Cod fiscal, în sensul completării dispozițiilor art. 456, prin adăugarea unei noi litere, s), cu următorul conținut: "clădirile utilizate de Uniunea Artiștilor Plastici din România și de filialele Uniunii Artiștilor Plastici pentru activități fără scop lucrativ", respectiv a art. 464, prin adăugarea literei z), cu următorul conținut: "Terenurile aferente clădirilor utilizate de Uniunea Artiștilor Plastici din România și de filialele Uniunii, pentru activitate fără scop lucrativ". În felul acesta nu se datorează impozit, taxe pe clădiri și terenurile aferente în folosința Uniunii Artiștilor Plastici din România, în folosința filialelor Uniunii, dacă acestea nu sunt folosite pentru activități economice.

Trebuie să facem cu toții demersurile necesare pentru ca rolul artistului plastic în societatea românească să poată fi consolidat și nu este posibil fără luarea de măsuri de impozitare adecvată a bunurilor aflate în proprietatea sau în folosința Uniunii Artiștilor Plastici din România ori a filialelor județene ale acesteia. Doar așa putem răspunde nevoilor reale, actuale, ale creatorilor, în vedere îmbunătățirii calității vieții de creator, în concordanță cu standardele europene pentru promovarea și susținerea artei plastice românești contemporane.

Cu deosebit respect, deputat de Sibiu, Ioan Tămâian, membru al Comisiei pentru cultură.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ludovic Orban:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Natalia-Elena Intotero - declarație politică având subiectul: România și Statele Unite ale Americii sunt garanția securității în Balcani;

O invit pe doamna deputat Natalia Intotero și se pregătește domnul deputat Grigore Crăciunescu.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarație politică: "România și Statele Unite ale Americii sunt garanția securității în Balcani".

Stimate colege,

Stimați colegi,

Situația geopolitică este în acest moment foarte complicată, există provocări de peste tot. Tensiunile de la granița de est a Ucrainei sunt un conflict parțial îngropat. Anexarea Crimeii a schimbat configurația forțelor militare distribuite în zona Mării Negre. Sudul Peninsulei Balcanice este afectat de afluxul de refugiați venind dinspre Siria. Tensiunile diplomatice dintre Turcia și Federația Rusă, apărute în urma doborârii avionului militar rus, în 24 noiembrie, nu s-au atenuat. Deasupra Siriei, avioane militare franceze, americane și ruse își intersectează traiectoriile de zbor, zi de zi, într-un dans extrem periculos.

În tot acest context general, aflat la cel mai scăzut nivel de securitate din ultimii 10 ani, Parteneriatul strategic dintre România și Statele Unite ale Americii rămâne foarte solid și extrem de necesar într-o perioadă nesigură, imprevizibilă și într-o regiune care se confruntă cu destule amenințări. Din perspectiva poziției sale geografice și aceea a angajamentului politic, România este importantă pentru Statele Unite ale Americii, în tentativa comună de a face față tuturor acestor provocări. Iar realitatea a demonstrat că România s-a străduit în mod constant să fie mereu un aliat de nădejde în timpuri foarte complicate.

Parte a acestei colaborări susținute este și evenimentul care va avea loc la sfârșitul săptămânii viitoare tot în cadrul Parteneriatului strategic dintre cele două state, și anume sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu va deveni activ din data de 18 decembrie.

Componenta sistemului de apărare antirachetă de la Deveselu are ca principal scop pe acela de a furniza protecție pentru Europa de Sud, față de rachetele balistice din Orientul Mijlociu, și va mări acoperirea defensivă pentru România.

Îmi exprim convingerea că inaugurarea de săptămâna viitoare nu va crește nivelul de amenințare pentru România, ci, dimpotrivă, ceea ce a rezultat și din mesajul noului ambasador al Statelor Unite ale Americii, Excelența Sa domnul Hans Klemm. Domnia Sa ne-a explicat, în cadrul unei discuții purtate la Comisia pentru politică externă, că puternicul parteneriat care există între cele două țări este bază pentru o stabilitate care aduce securitate, democrație și prosperitate popoarelor celor două țări.

Închei, salutând această deschidere diplomatică de excepție din partea noului ambasador american și îmi exprim speranța că excelentele relații româno-americane vor cunoaște o nouă dezvoltare și în planul relațiilor interparlamentare, la nivelul potențialului lor real.

Vă mulțumesc.

Natalia-Elena Intotero, deputat PSD, județul Hunedoara.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ludovic Orban:

Și eu vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Grigore Crăciunescu - declarație politică cu privire la alocările mai mari pentru 2016 la sănătate, educație și investiții;

Îl invit pe domnul deputat Grigore Crăciunescu și, în fine, se pregătește domnul deputat Laurențiu Nistor.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Grigore Crăciunescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

În proiectul de buget pe anul 2016 sănătatea, educația și investițiile au primit fonduri mai mari decât în anul anterior.

La întocmirea bugetului pe 2016 s-au avut în vedere măsurile care au fost adoptate atât de către Parlament, cât și de Guvern în acest an și care au ca efect, în anul 2016, majorarea cheltuielilor bugetare cu circa 13 miliarde de lei.

Potrivit proiectului de buget care va fi supus votului Parlamentului, cheltuielile bugetare vor crește anul viitor cu 6,7%, în plus cu 15,85 miliarde lei, fiind de 252,03 miliarde lei, cu un deficit de 2,95% din PIB, fiind suplimentate cheltuielile la sănătate cu 13,5%, cele de investiții cu 12% și cheltuielile de educație cu 9,6%.

Bugetul alocat Ministerului Sănătății este cu 13,5% mai mare decât în anul precedent, ajungând la 7,7 miliarde lei, față de 2015 când au fost alocate 5,4 miliarde lei. Se are în vedere lansarea unui Program național pentru arși în patru centre universitare: Iași, Târgu Mureș, Timișoara, București.

În cadrul Programului Național de Oncologie se va implementa un subprogram de oncologie pediatrică, cu o alocare preliminară de 2% din totalitatea bugetului pentru programele naționale. De asemenea, se are în vedere un program de screening pentru cancerul de col uterin.

Se vor continua, a precizat prim-ministrul Cioloș, proiectele pentru construirea celor trei spitale regionale de urgență: Iași, Cluj, Craiova, pentru care Uniunea Europeană are alocate 320 de milioane euro. Ministerul Sănătății va trebui însă să facă studiile de fezabilitate.

În educație sunt câteva obiective prioritare, ele vizând în primul rând alocări bugetare pentru universități, care vor fi cu 22% mai mari, precum și sume mai mari pentru investițiile și modernizările care trebuie făcute la un număr mare de școli din învățământul gimnazial.

Se are în vedere finanțarea Institutului "Cantacuzino", pentru continuarea și dezvoltarea celor trei sectoare de activitate: cercetare științifică, laboratoare de referință și producția de vaccinuri.

Prin aceste alocări mai mari de fonduri în sistemul de sănătate, educație și investiții se vor rezolva o serie de probleme stringente din aceste domenii.

Mulțumesc.

Deputat de Iași, Grigore Crăciunescu.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ludovic Orban:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Laurențiu Nistor - declarație politică: Bugetul României pe 2016 trebuie să fie un buget structurat corect și bine echilibrat;

Îl invit pe domnul deputat Laurențiu Nistor. Se pregătește doamna deputat Florica Cherecheș.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Laurențiu Nistor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi deputați,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Bugetul României pe 2016 trebuie să fie un buget structurat corect și bine echilibrat".

Stimați colegi,

În prima jumătate a acestui an, Banca Mondială prognoza că România va devansa alte economii europene în următorii doi ani. Fondul Monetar Internațional a estimat, de asemenea, că România va înregistra o creștere economică de 3,6% în acest an și de peste 3,9% în 2016. Toate aceste evaluări au fost confirmate și de datele Comisiei Europene, care a anunțat că România a înregistrat cea mai mare creștere economică pe ultimii trei ani, respectiv până în 2015, comparativ cu precedentele trei luni, iar PIB-ul României ar urma să înregistreze un avans de 4,1% în 2016 și 3,6% în 2017, datorită consolidării consumului pe fondul relaxării fiscale.

Aceasta este moștenirea pe care o lasă fostul Guvern și cu care pleacă la drum actuala echipă guvernamentală și pe baza căreia și-a putut construi Proiectul bugetului de stat pe anul următor, este o creștere economică neîntreruptă trei ani la rând.

Parcurgând structura bugetară, așa cum rezultă ea la acest moment, am putut constata că s-au alocat mai mulți bani decât în 2015 pentru sănătate și educație, domenii care au fost prioritare și până acum. Fondurile prevăzute în 2016 pentru Ministerul Sănătății au crescut cu 666,8 milioane lei, față de execuția preliminată pe 2015, adică un plus de 11,6% și o pondere în PIB de 4,1%. Iar Ministerul Educației și Cercetării Științifice are fondurile suplimentate cu 662 de milioane lei, reprezentând o creștere de 10,4% și o pondere în PIB de 3,6%. Putem înțelege, de asemenea, motivul pentru care Apărarea a beneficiat de cea mai importantă majorare de fonduri - 48%. România este membră a Alianței Nord-Atlantice și, în actualele circumstanțe internaționale, are nevoie să se alăture tendinței deciziei comune a Europei și Statelor Unite de a crește cheltuielile de înarmare, chiar dacă nu își poate permite să atingă pragul de 2% recomandat de NATO. Iar seria observațiilor încurajatoare ar mai putea continua.

Dar, cu certitudine, că aspectul cel mai important este majorarea cheltuielilor pentru investiții cu aproape 12%, de la 33,71 miliarde lei la circa 37,69 miliarde lei, ajungând astfel la o cotă de 5% din PIB. O știm cu toții, că investițiile reprezintă garanția creșterii economice sustenabile în viitor și continuarea proiectelor aflate deja în derulare reprezintă o necesitate stringentă.

Nu sunt un idealist, deci sunt convins că Proiectul de buget are și domenii a căror distribuție financiară poate fi îmbunătățită, iar rolul Parlamentului este tocmai acela de a identifica eventualele neconcordanțe, de a analiza și de a oferi o soluție alternativă justă. Până la urmă scopul nostru comun este să dăm României un buget structurat, coerent și bine echilibrat. Un buget care să susțină în continuare dezvoltarea economică a României rămâne singura cale ca românii să prospere și ei, la rândul lor.

Vă mulțumesc.

Laurențiu Nistor, deputat PSD de Hunedoara.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ludovic Orban:

Scaunul e șubred aici...

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Florica Cherecheș - declarație politică cu titlul Vine Moș Crăciun și pentru copiii instituționalizați?;

O invit pe doamna deputat Florica Cherecheș.

Se pregătește domnul deputat Dorel Covaci.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Florica Cherecheș:

Mulțumesc.

Declarația mea politică de astăzi se numește "Vine Moș Crăciun și pentru copiii instituționalizați?"

În această perioadă, când copiii primesc daruri de la părinții lor și sunt răsfățați de toți membrii familiei, există câteva zeci de mii de copii care nu au parte de cel mai mare dar pe care l-ar putea primi, și anume o familie care să-i iubească și să-i îngrijească. De câțiva ani buni, numărul copiilor care se află în grija statului este aproximativ constant, în jur de 60.000, iar legislația în domeniul plasamentului și a adopției nu a suferit îmbunătățiri, ci, dimpotrivă, îngrădiri. Familiile care doresc să adopte se plâng de lipsa unui dialog real, de legislația stufoasă și de timpii de așteptare nepermis de mari, care îi fac pe copii să acumuleze întârzieri greu de recuperat.

Un ordin al ministrului muncii emis în august restricționează categoriile de persoane și familii ce pot lua copii în plasament, limitându-le la rude până la gradul IV și persoane "din rețeaua socială a copilului". Mai mult, o simplă cerere depusă pentru atestatul de familie adoptatoare te face incompatibil pentru a lua un copil în plasament, lucru care contravine altor legi în vigoare. Ca principiu, e inadmisibil ca legile în România să fie modificate printr-un ordin de ministru.

Având în vedere procentul relativ mic de copii aflați în plasament, nu înțeleg de ce s-ar emite acte normative care să îngrădească dreptul copiilor abandonați da a avea o familie și solicit de urgență doamnei ministru Claudia Costea să revoce Ordinul nr. 1733 și să ia măsuri în vederea sprijinirii plasamentului. Să nu ajungem să avem și alți copii instituționalizați care să-și pună capăt zilelor pentru că sunt lipsiți de dragostea părintească sau pentru că au fost smulși cu brutalitate de lângă familiile care i-au luat în plasament.

În materie de adopție, împreună cu un grup de deputați PNL, am depus în urmă cu un an și jumătate un proiect de modificare a Legii adopției care are raport de respingere, dar, între timp, Guvernul a inițiat un proiect similar care preia majoritatea articolelor propuse de noi spre modificare.

Dacă Guvernul dorea într-adevăr să îmbunătățească urgent situația celor 60.000 de copii abandonați, putea să propună amendamente la propunerea noastră legislativă, pentru a asigura cu celeritate intervenția în acest domeniu, deoarece fiecare zi în plus în sistem reprezintă o șansă în minus pentru un copil abandonat. Sper ca această situație să fi fost caracteristică doar Guvernului Ponta și situația să se schimbe în bine în viitorul apropiat, pentru că, în medie, doar 700 au fost adoptați într-un an, în ultimii ani.

Stimați colegi,

În curând va ajunge la votul nostru propunerea inițiată de Guvern, cu amendamentele unor deputați PNL, prin care să venim în sprijinul copiilor, prin reducerea unor termene, acordarea unui concediu și a unei indemnizații pe o perioadă de un an persoanei adoptatoare, indiferent de vârsta copilului adoptat, precum și simplificarea procedurii de adopție realizată de către cetățenii români cu reședința în străinătate.

Vă rog să dați dovadă de responsabilitate și să susțineți amendamentele noastre, atât în comisiile de specialitate, cât și la votul în plen, conștientizând importanța proiectului atât pentru copiii năpăstuiți de soartă, cât și pentru statul român care, prin asigurarea unui proces de adopție mai rapid, va avea parte de cetățeni mult mai sănătoși, independenți și fără dificultăți în a se integra în societate.

Împreună, putem face ca Moș Crăciun să fie sărbătorit în familie de cât mai mulți copii care astăzi trăiesc în instituții.

Vă mulțumesc.

Florica Cherecheș, deputat PNL de Oradea.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ludovic Orban:

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Dorel Covaci - cuvinte de suflet prilejuite de apropierea Sfintelor sărbători;

Îl invit pe domnul deputat Dorel Covaci. Se pregătește domnul deputat Radu Zlati.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Dorel Covaci:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ne apropiem de Sfintele sărbători, este vremea colindelor.

După cum știm, colindele vestesc nașterea Domnului Isus Hristos.

Colindul face parte din sufletul poporului român și îl însoțește în această perioadă a Sfintelor sărbători.

Acum răsună peste tot colindele, cântate de colindători, iar dacă asculți cu atenție înțelegi frumusețea și înțelepciunea trăirii poporului român. Ele aduc magia sărbătorilor, laudă gospodarilor, speranța de mai bine și ne întăresc credința în Dumnezeu.

În toate aceste sărbători biserica și preotul au un rol deosebit, păstrând o rânduială sfântă pe care credincioșii o trăiesc și o respectă.

Stimați colegi,

Și noi purtăm în suflet acest colind și acest respect. Să-l arătăm prin acțiunile noastre, respectând tradiția, biserica și enoriașii, acordându-le drepturile ce le revin și sprijinind proiectele ce le propun.

Ce frumos vor răsuna colindele în noile biserici ce se vor construi!

Ce frumos colind vom putea cânta în Catedrala Mântuirii Neamului!

Este posibilă împlinirea acestui deziderat. L-au dorit înaintașii, îl dorim noi și este în beneficiul tuturor, credincioși, biserică, stat. Stă în puterea noastră să realizăm aceasta. Nu poate fi numit creștin ce-l ce s-ar opune.

Stimați colegi,

Este vremea colindelor și aș începe cu colindul "O, ce veste minunată", ce vestește nașterea pruncului Isus și apoi aș continua cu cele care ne îndeamnă să fim buni, să fim drepți, să fim optimiști.

Este vremea colindelor, să ne bucurăm cu toții de marea sărbătoare.

Sărbători fericite și numai bine!

Vă mulțumesc.

Sunt Dorel Covaci, deputat PSD de Timiș.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ludovic Orban:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Radu Zlati - declarație politică cu tema: Dorește Guvernul un parteneriat cu societatea civilă și cu partidele politice?;

Îl invit pe domnul deputat Radu Zlati și se pregătește domnul deputat Petru Marica.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Radu Zlati:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Ca să preiau ștafeta de la onoratul coleg, este vremea colindelor, este vremea bugetului.

Declarația mea politică de astăzi se numește "Dorește Guvernul un parteneriat cu societatea civilă și cu partidele politice?"

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

În plan declarativ, Guvernul României, prin conducătorul său, domnul Dacian Cioloș, s-a afirmat, și nu o dată, în favoarea unui dialog constructiv atât cu partidele politice, cu Parlamentul, cât și cu reprezentanții societății civile. Din păcate, însă, acest dialog a avut de suferit exact pe cea mai importantă lege, cu excepția unei legi de modificare a Constituției, și anume Legea bugetului de stat.

S-au început ieri discuțiile cu societatea civilă, dar ulterior aprobării proiectului de lege în Guvern.

Ce s-a mai putut dezbate oare, când din punct de vedere guvernamental veniturile și cheltuielile erau deja bătute în cuie?

Sunt îngrijorat pentru faptul că Guvernul a solicitat o procedură de urgență pentru dezbaterea și votarea bugetului în Parlament.

Nu știu dacă, prin accelerarea procedurilor parlamentare, buna guvernare are de câștigat sau nu, dar în mod cert parlamentarii nu vor avea timpul necesar pentru analizarea aprofundată a capitolelor bugetare și deci vor întâmpina dificultăți în găsirea unor modalități eficace de amendare a unor articole ale Legii bugetului.

Astfel, vor fi afectate în mod direct interesele, în special cele privitoare la investiții locale și regionale, ale cetățenilor care ne-au mandatat pe noi să-i reprezentăm în Parlament.

Dacă nu vom putea reprezenta în mod eficient interesele locale și regionale, să încercăm, zic eu, să reprezentăm cu cinste și onoare măcar interesele generale ale românilor.

În acest sens, propun colegilor parlamentari din toate partidele să aprobăm acele amendamente care vor duce la mărirea cotei alocate educației naționale, căci a investi în educația copiilor noștri reprezintă cea mai bună investiție, aceea în viitor.

Principalele partide care și-au oferit voturile la învestirea Guvernului Cioloș, Partidul Social Democrat și Partidul Național Liberal, au, ambele, în vedere, în propriile programe de guvernare, alocarea unui procent care trece cu mult de bariera unui 5% pentru educația națională.

Este adevărat că atunci când au fost la putere nu și-au îndeplinit promisiunile, dar am putea face astfel încât pentru 2017 acest procent alocat educației naționale să atingă nu 5%, măcar 4%. Cu riscul asumat de a înfrânge la vot voința unui Guvern pe care, de altfel, îl sprijinim.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ludovic Orban:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Petru-Sorin Marica - declarație politică cu tema: Codul de etică și conduită - răspunsul pe care Partidul Social Democrat îl dă societății civile;

Îl invit pe domnul deputat Petru Marica.

Se pregătește domnul deputat Gheorghe Dragomir.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Petru-Sorin Marica:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarație politică: "Codul de etică și conduită - răspunsul pe care Partidul Social Democrat îl dă societății civile".

Stimați colegi,

Partidul Social Democrat și-a adoptat ieri forma finală a Codului de etică și conduită. Documentul este cel mai ferm argument în sprijinul ideii că orice formațiune politică se poate reforma din interior, dacă își propune cu adevărat acest lucru.

Codul de etică și conduită al Partidului Social Democrat este primul document oficial de partid care aliniază valoarea autentică a unei persoane cu un mecanism intern de promovare a acelor membri care demonstrează o pregătire profesională recunoscută și o probitate morală necontestată.

Acestea nu sunt doar niște calități necesare pentru orice lider, dar și singurele surse stabile de autoritate în fața oamenilor.

Onestitatea și respectul față de Constituție și de legile în vigoare, respectarea drepturilor civice fundamentale, integritate și respect în activitatea politică, administrativă și profesională, solidaritate și responsabilitate, transparență și integritate sunt principii obligatorii, dacă dorim să progresăm.

Partidul Social Democrat este un deschizător de drumuri și în această direcție, a reformei interne, iar inițiativa de a redacta și adopta acest Cod de etică și conduită este expresia unei disponibilități reale de a veni în întâmpinarea solicitărilor venite din partea cetățenilor. O dovedește și faptul că prima lectură a acestui cod a fost făcută încă de pe 30 octombrie, la reuniunea Comitetului Executiv Național de la Negrești-Oaș, înainte ca manifestanții din Piața Universității să ceară același lucru.

S-a dorit o schimbare de fond. Codul de etică și conduită este răspunsul pe care Partidul Social Democrat îl dă societății civile.

Dar politica nu este filozofie, este acțiune practică. Nu este suficient să formulăm niște scopuri politice în concordanță cu o anumită viziune etică. Toate acestea au nevoie să fie verificate și reconfirmate prin acțiuni concrete, iar acțiunile concrete sunt parte a unui continuu proces de corectare și reajustare în interiorul organizației politice.

Experiența politică m-a învățat că etica nu poate fi limitată doar la formularea unei viziuni sau unor declarații formale de bune intenții, pentru ca toate acestea să capete greutate și influență trebuie să existe un sistem de reguli clare.

Codul de etică și conduită, adoptat ieri de Partidul Social Democrat, conține toate criteriile și mecanismele necesare pentru a-l pune și în aplicare cu responsabilitate, seriozitate și rigoare. Iar primul test va fi, cu certitudine, scrutinul electoral pentru alegerile locale de anul viitor.

Nu am nicio îndoială că Partidul Social Democrat va trece acest test cu succes, iar rezultatele alegerilor vor confirma pe deplin.

Vă mulțumesc.

Petru-Sorin Marica, deputat PSD, Hunedoara.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ludovic Orban:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Gheorghe Dragomir - declarație politică: 26 de ani de la Revoluția română din decembrie 1989;

Îl invit pe domnul deputat Gheorghe Dragomir.

Se pregătește domnul deputat Dan Simedru.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Gheorghe Dragomir:

Domnule președinte,

"26 de ani de la Revoluția română din decembrie 1989".

Peste câteva zile se vor împlini 26 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989, cel mai important eveniment din istoria recentă a României.

Izbucnită la Timișoara și continuată la București, dar extinsă apoi în alte zeci de orașe din țară, Revoluția română din decembrie 1989 a însemnat în cifre contabilizate oficial: 1.142 de decedați și 3.138 de răniți. Foamea, frigul, întunericul și ororile comunismului au scos oamenii în stradă. Scânteia revoluției a fost aprinsă în 15 decembrie 1989, la Timișoara. O zi mai târziu, sute de oameni au avut curajul să iasă în stradă pentru a protesta împotriva regimului dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu. Tot atunci s-a scandat pentru prima dată "Jos Ceaușescu!" și "Libertate!". Mulți dintre acei oameni au căzut răpuși de gloanțe, dar și mai mulți au reușit să trimită comunismul pe un drum fără întoarcere. Războiul de stradă cu inamici a căror identitate rămâne, din păcate, și astăzi, cel puțin în parte, necunoscută s-a încheiat în 25 decembrie, când Nicolae și Elena Ceaușescu, prinși la Târgoviște, au fost executați în urma unui proces sumar judecat de un tribunal militar.

Anul 1989 a însemnat sfârșitul dominației comuniste în Europa. A început în luna martie cu masa rotundă din Polonia, a continuat cu Revoluția de Catifea din Cehia, a culminat prin căderea Zidului Berlinului și s-a sfârșit dramatic cu Revoluția română, marcată violent de o represiune sângeroasă și sacrificiul luptătorilor pentru libertate. Schimbarea regimului comunist a însemnat pentru țara noastră schimbarea mentalității, de organizare, de implementare și implicare a oamenilor politici către cetățeni.

La aproape 26 de ani de la acele momente cruciale pentru destinul acestei națiuni, ne aflăm astăzi într-un moment în care societatea civilă își dorește din nou o schimbare, o curățire a clasei politice. Iar cetățenii s-au săturat de necinste, corupție și incompetență. Ei vor să fie reprezentați de oameni valoroși, corecți, cinstiți. Vor integritate și transparență. Aceste dorințe, noi, oamenii politici, suntem datori să le îndeplinim.

Gheorghe Dragomir, deputat PNL de Constanța.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ludovic Orban:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Dan Coriolan Simedru - declarație politică despre aprobarea Legii bugetului de stat pe anul 2016;

Îl invit pe domnul deputat Dan Simedru și se pregătește domnul deputat Paul Dumbrăvanu.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În următoarele zile vom asista la una dintre cele mai importante dezbateri parlamentare - aprobarea Legii bugetului de stat pe anul 2016.

Avem un buget croit mult mai realist, care a trebuit să cuprindă în haina mult prea strâmtă a unui deficit de maximum 3% atât investițiile, cât și creșterile salariale aprobate în cursul anului 2015, prin diverse legi votate în Parlament.

Am văzut, în spațiul public, nemulțumirile exprimate în legătură cu investițiile în infrastructură, cuprinse în acest proiect de buget.

Faptul că anul viitor se va merge pe scenariul pesimist din Masterplanul General pentru Transport și va trebui să ne încadrăm în fondurile bugetare și în ceea ce vom reuși să atragem din finanțările europene de transport ne creează, într-adevăr, o constrângere, dar am convingerea că actualul Guvern, cu expertiza sa în domeniul accesării fondurilor europene, va reuși să atragă sume consistente din alocările comunitare.

Procentul de doar 60% din fonduri atrase din Programul Operațional pentru Transport este unul rușinos, dar cu atât mai grav este faptul că din actualul ciclu financiar 2014-2020, prin Programul Operațional Infrastructură Mare, Guvernul Ponta nu a reușit să atragă niciun euro.

Trebuie să fim corecți cu toții și să recunoaștem că fondurile alocate pot fi considerate insuficiente pentru finanțarea proiectelor de autostrăzi, variante ocolitoare sau drumuri naționale, dar dacă ne raportăm la anul 2015, vom constata că Executivul Ponta a eșuat lamentabil în acest domeniu al transporturilor, necheltuind sumele alocate.

Ineficiența și slaba capacitate de utilizare a sumelor avute la dispoziție pentru dezvoltarea infrastructurii în anul 2015 sunt dovedite prin cele două rectificări negative ale bugetului transporturilor, prin care s-au tăiat 2,6 milioane de lei, în special din partea de cofinanțare a proiectelor de investiții.

Cei care azi vin și acuză Guvernul pentru că nu-și propune mai mult în materie de infrastructură trebuie să se uite în urmă și să vadă că proiectele fazate în propunerea de buget pentru anul 2016 sunt expresia anilor 2014 și 2015, ratați de guvernarea Ponta, cu toată pleiada sa de miniștri ai transporturilor, de la Șova la Rus și Matache.

Așteptările din partea populației sunt mari în ceea ce privește, în special, rețeaua de infrastructură rutieră, iar pentru greșelile din anii trecuți vom trage mult timp de acum încolo.

De aceea, acest Guvern va trebui să facă, în primul rând, curățenie în sistem și să reglementeze foarte bine partea de achiziții publice. Acestea sunt două obiective esențiale care nu se ating prin Legea bugetului de stat.

De aceea, un buget mai mare chiar și de 3 ori pentru transporturi decât cel prezentat nu ne garantează că banii vor fi bine gestionați, iar termenele de finalizare, respectate.

Controlul și transparența în cheltuirea banului public, fie el național sau european, trebuie să fie mandatul cu care acest Guvern pleacă la drum.

În România nu vom avea drumuri și o infrastructură rutieră modernă, racordată la rețeaua europeană, dacă instituțiile statului, cu competențe directe, precum CNADNR, nu-și vor respecta modul de funcționare.

Vă mulțumesc.

Dan Coriolan Simedru, deputat PNL de Alba.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ludovic Orban:

Mulțumesc, domnule deputat Simedru.

 
Video in format Flash/IOS Paul Dumbrăvanu - declarație politică cu privire la beneficiile activităților extrașcolare din palatele și cluburile copiilor;

Îl invit pe domnul deputat Paul Dumbrăvanu.

Și ultimul pe listă, se pregătește domnul deputat Mugurel Cozmanciuc.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Paul Dumbrăvanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică are legătură cu palatele și cluburile copiilor.

Așa cum bine știți, acestea sunt unități de învățământ de stat, specializate în activități extrașcolare, în cadrul cărora se desfășoară acțiuni instructiv-educative specifice, prin care se aprofundează și se diversifică cunoștințe, se formează, se dezvoltă și se exersează competențe, potrivit vocației și opțiunii copiilor, și se valorifică timpul liber al copiilor prin implicarea lor în proiecte educative. Aceasta este, cel puțin în teorie, definiția palatelor și cluburilor copiilor. În practică, aceste instituții reprezintă mult mai mult atât pentru cei mici, cât și pentru părinți.

De cele mai multe ori sunt locurile unde copiii leagă prietenii, unde socializează și se apropie de alți copii, unde își formează nu doar bazele cunoștințelor într-un anumit domeniu, ci chiar bazele personalității.

Pentru părinți, reprezintă locul unde își pot vedea copiii crescând într-un mediu primitor, dezvoltând abilități deosebite. Îi pot vedea transformându-se în mici oameni mari, capabili să înțeleagă fenomene din cele mai diverse, pornind de la artă și până la științele exacte.

Deși activitatea din palatele și cluburile copiilor debutează odată cu începerea anului școlar, în perioada vacanțelor școlare, în Palatul Național al Copiilor din București, în palatele și cluburile copiilor se desfășoară activități educative, prevăzute în calendarul clubului de vacanță, stabilit de fiecare palat și club al copiilor, în parte.

Din păcate, în România, copiii care beneficiază de tot ceea ce au de oferit aceste instituții de învățământ sunt preponderent cei din mediul urban, din reședințele de județ și din municipiul București, întrucât, deși prevederile legale reglementează înființarea clubului copiilor și în alte localități decât orașul reședință de județ, numărul acestora este foarte scăzut.

Potrivit legii, pentru înființarea unui club al copiilor este nevoie ca numărul copiilor cuprinși într-o formă de învățământ preșcolar, primar, gimnazial, liceal, în localitatea respectivă, să fie de cel puțin 1.000.

Mediatizarea scăzută și slaba informare a părinților, din orașele mici ori din sate, cu privire la beneficiile activităților extrașcolare, îi privează pe copiii din România de tot ceea ce aceste instituții de învățământ au de oferit.

Consider că este foarte important, în virtutea faptului că am votat un program care se numește "Școală după școală", și care prevede o alocare bugetară pentru aceste activități extrașcolare, să se investească mult mai mult în această infrastructură care există deja și statul român a creat-o în foarte mulți ani, decât să se formeze din nou un paralelism - așa cum suntem noi obișnuiți, de obicei, românii, să facem foarte multe lucruri în paralel - și să nu consolidăm ceea ce avem de fapt în acest moment, adică aceste palate și cluburi ale copiilor ar trebui să existe și să fie o prioritate zero și o prioritate absolută pentru tot ceea ce înseamnă investiții în infrastructura extrașcolară.

Vă mulțumesc.

Paul Dumbrăvanu, deputat PNL.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ludovic Orban:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Corneliu-Mugurel Cozmanciuc - declarație politică despre necesitatea construirii de autostrăzi care să lege regiunea Moldovei de celelalte regiuni ale țării.

Îl invit pe domnul deputat Mugurel Cozmanciuc, ultimul de pe listă, cu voia dumneavoastră.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

Bună dimineața, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi vizează necesitatea construirii de autostrăzi care să lege regiunea Moldovei de celelalte regiuni ale țării.

Infrastructura rutieră a fost și este o componentă vitală în dezvoltarea oricărei civilizații, dar mai mult a economiilor funcționale.

Problema transporturilor rutiere, în general, și a autostrăzilor, în special, este însă una cronică în țara noastră. Dintre toate regiunile României, regiunea istorică a Moldovei suferă de cea mai acută lipsă de infrastructură rutieră.

Problema construirii unei autostrăzi care să lege Moldova de celelalte regiuni ale țării este o discuție care s-a perindat foarte mult pe gurile tuturor oamenilor politici.

Problema majoră este că acest demers a rămas întotdeauna la nivel de discuție, fără a se întâmpla și fără a se realiza nimic concret.

După cum știți, pe data de 23 octombrie 2015, Guvernul PSD, condus de Victor Ponta, la acea dată, a realizat o rectificare bugetară, în urma căreia a fost afectat cel mai mult Ministerul Transporturilor.

Urmând firul logic al evenimentelor, nu putem vorbi despre o dezvoltare durabilă a acestei regiuni, dacă luăm banii de la investiții în transporturi și sunt duși pe diferite alte cheltuieli sociale.

Din cei 700 de kilometri de autostradă, pe care România îi are în prezent, și care străbat în întregime teritoriul României, prin Moldova nu trece niciun kilometru.

Faptul că în această regiune nu se fac investiții în materie de infrastructură rutieră este un aspect negativ, deopotrivă, pentru Moldova, dar și pentru Regiunea Nord-Est care se confruntă în momentul de față cu o economie caducă, cu excluziune socială, agricultură de subzistență, servicii primare în sănătate și șomaj ridicat.

Pe lângă aceste probleme, vă aduc la cunoștință că în anul 2018 România va sărbători Centenarul Marii Uniri, un eveniment care va marca istoria acestei țări. Însă cred că avem datoria morală și politică să ne concentrăm eforturile pentru dezvoltarea unitară a României și pentru dezvoltarea Moldovei.

De altfel, s-a afirmat pe mai multe voci, de o parte și de alta a Prutului, că autostrada este o necesitate atât pentru România, cât și pentru Republica Moldova, în consolidarea procesului de aderare la Uniunea Europeană, dar și pentru consolidarea economică a celor două țări.

De asemenea, în anul 2019, statul român va prelua președinția, pentru prima dată, a Consiliului Uniunii Europene.

Cred că toate regiunile țării și toate regiunile Uniunii Europene trebuie să fie interconectate cu autostrăzi, în contextul în care țara noastră joacă rolul de nexus geopolitic datorită evenimentelor geopolitice și geostrategice care gravitează în jurul granițelor noastre.

Trag astăzi un semnal de alarmă față de toate autoritățile competente și Guvernul României ca să-și îndrepte atenția spre o dezvoltare unitară a României și spre o dezvoltare și susținere a regiunii Moldovei.

Astfel, consider că vom fi diferiți față de ceea ce a făcut până acum Guvernul PSD, care a alocat fonduri preferențiale și care nu a urmărit acest interes, anume dezvoltarea unitară a României.

În final, doresc să-mi reafirm sprijinul pentru toți cei care vor susține astfel de proiecte care să vizeze dezvoltarea Moldovei, a României și care să vizeze interesul unitar de a construi autostrăzi în România.

Vă mulțumesc pentru atenție.

V-a vorbit Mugur Cozmanciuc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ludovic Orban:

Foarte interesantă declarație politică, domnule deputat.

Vă mulțumim că ați încheiat atât de frumos.

Declar închisă ședința de declarații politice.

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 10,25.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 15 noiembrie 2019, 1:36
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro