Remus-Florinel Cernea
Remus-Florinel Cernea
Sittings of the Chamber of Deputies of February 11, 2016
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.14/16-02-2016
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
12-12-2019 (joint)
12-12-2019 (joint)
12-12-2019 (joint)
11-12-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2016 > 11-02-2016 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of February 11, 2016

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.16 Remus-Florinel Cernea - declarație politică cu titlul "Patrulele de partid și pericolul naționalismului și al extremismului politic";

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Îl invit pe domnul Remus Cernea, apoi se pregătește domnul deputat Paul Dumbrăvanu, după care vom închide ședința.

Deci, domnule Remus Cernea, aveți trei minute și apoi domnul deputat Paul Dumbrăvanu.

Mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulțumesc foarte mult.

Declarația mea politică se intitulează: "Patrulele de partid și pericolul naționalismului și al extremismului politic".

"Naționalismul este o boală infantilă. Este pojarul umanității" - Albert Einstein.

Un partid naționalist, relativ recent înregistrat, a anunțat, săptămânile trecute, înființarea unei așa-numite "Patrule Vlad Țepeș". Scopul declarat pentru publicul naiv este acela de "a ajuta la deszăpezire sau la inundații", dar, în realitate, această acțiune dă o expresie politică agresivă și violentă șovinismului, fundamentalismului și urii față de diverse categorii de cetățeni.

Ideea că ideea "dacă statul român nu ne apără, ne vom apăra singuri", afirmată de președintele Partidului România Unită, reflectă un refuz al statului de drept și al instituțiilor investite cu autoritate publică. Dacă am îmbrățișa pe scară largă o astfel de abordare, statul s-ar dezintegra în haos și anarhie, întrucât oricine s-ar putea simți insuficient de protejat de către stat și îndreptățit să își facă singur dreptate.

Declarațiile publice exprimate de către liderul PRU sunt de o ferocitate înfiorătoare și au ca fundal un imaginar sadic și misogin: consideră că acasă la o femeie care i-a devenit indezirabilă ar trebui trimiși "violatorii musulmani". Luptătorul de K1, care este coodonatorul patrulei de partid, îl numește pe un primar "creatură", întrucât nu îl poate considera om. Se transmite, așadar, mesajul că, probabil, anumitor oameni patrula nu le va recunoaște statutul de ființă umană, implicit nici drepturile ori demnitatea, astfel că îi va putea trata pe aceștia în orice mod va considera de cuviință.

Discursul urii, ostilitatea fățișă față de minoritățile naționale, dar nu numai, referirile la acte de agresiune cărora le-ar putea cădea victime cei care au alte opinii, uniformele și "patrulele de partid", naționalismul, apetența nu față de dezbaterea de idei, ci pentru înfierarea unor persoane, populismul, intoleranța manifestă, toate acestea, atunci când au fost împreună, au reprezentat ingredientele fatale care au dus, invariabil, spre violență.

Pentru a înțelege acest lucru este suficient să privim spre istoria secolului XX.

Fasciștii italieni, supranumiți "Cămășile Negre", s-au organizat și ei în grupuri - de tipul unor "patrule" - prin care i-au amenințat și terorizat pe cei cu alte opinii politice. Printre nenumăratele fărădelegi comise chiar au și răpit și ucis pe 10 iunie 1924 un parlamentar din opoziție, pe nume Giacomo Matteotti, care critica guvernarea dictatorului Benito Mussolini.

Trupele SA - "Cămășile brune" - ale Partidului Nazist din Germania interbelică au atacat rivalii politici și pe evrei care reprezentau ținta predilectă a urii bătăușilor lui Hitler.

Legionarismul lui Corneliu Zelea Codreanu a pornit tot prin astfel de "gărzi", acesta înscriindu-se mai întâi în organizația antisemită Garda Conștiinței Naționale, care a fost absorbită în partidul naționalist înființat de A.C. Cuza Liga Apărării Național-Creștine, în 1923. Patru ani mai târziu, Codreanu a înființat organizația naționalistă, fundamentalist religioasă și antisemită Legiunea Arhanghelului Mihail, responsabilă de numeroase asasinate politice, crime și acte de violență.

Comuniștii au avut cam aceeași abordare, înființând la finalul celui de-al Doilea Război Mondial gărzile patriotice, formate din membri de partid. După impunerea regimului prosovietic, pentru câțiva ani gărzile au fost desființate, dar dictatorul Nicolae Ceaușescu le-a reînființat în 1968.

Totalitarismele se întâlnesc, așadar, în atitudini, practici și forme de manifestare, iar uniformele, atitudinile belicoase și afișarea cu ostentație a "mândriei naționaliste" au reprezentat fermentul violenței.

Și, pentru că am început acest articol cu un citat critic față de naționalism al unui intelectual evreu, poate respins din start de către un naționalist antisemit, voi încheia cu ceea ce spunea un foarte apreciat autor britanic, George Orwell, care a afirmat că: "Naționalistul nu doar că nu recunoaște atrocitățile comise de tabăra proprie, dar are și o capacitate remarcabilă de a refuza să audă despre ele".

Vă mulțumesc.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania monday, 16 december 2019, 4:21
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro