Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of February 15, 2016
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.15/18-02-2016
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
19-11-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2016 > 15-02-2016 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of February 15, 2016

13. Dezbateri politice cu participarea ministrului sănătății, domnul Patriciu-Andrei Achimaș-Cadariu, la solicitarea Grupului parlamentar al PSD, cu tema "Strategia Ministerului Sănătății pentru asigurarea serviciilor medicale de calitate de sănătate publică în conformitate cu nevoile populației. Poziția Ministerului Sănătății față de proiectul legislativ Legea prevenției în sănătate".  

   

După pauză

   

Domnul Florin Iordache:

Domnul Chirvăsuță, vă rog, să putem începe.

Domnul Chirvăsuță sau domnul Ciolacu.

Potrivit art. 205 din Regulament și programului de lucru, în cadrul Orei Guvernului, avem organizate dezbateri politice, la solicitarea Grupului parlamentar al PSD, cu tema "Strategia Ministerului Sănătății pentru asigurarea serviciilor medicale de calitate de sănătate publică în conformitate cu nevoile populației. Poziția Ministerului Sănătății față de proiectul legislativ Legea prevenției în sănătate".

Din partea Guvernului, participă la dezbateri domnul ministru al sănătății, Patriciu-Andrei Achimaș-Cadariu, și domnul ministru pentru relația cu Parlamentul.

Având în vedere prevederile regulamentare și propunerile Biroului permanent și ale Comitetului liderilor grupurilor parlamentare, vă prezint procedura de desfășurare a dezbaterilor și timpul maxim care să fie alocat participanților: reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea - 5 minute pentru prezentarea temei dezbaterii; reprezentantul Guvernului, domnul ministru Andrei Achimaș-Cadariu - 5 minute pentru a răspunde; reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea - 3 minute pentru lămuriri suplimentare; grupurile parlamentare și reprezentanții deputaților neafiliați - câte 3 minute, iar la final, reprezentantul Guvernului, domnul ministru - 5 minute pentru a răspunde.

Obiecții dacă sunt? Nu.

Vă rog să pregătiți cartelele. Să înceapă votul.

Rog stafful să mai repetăm votul. Să înceapă votul.

   

Da. Cu 86 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, a fost acceptat. Încep dezbaterile.

Dau cuvântul domnului deputat Florin Buicu, președintele Comisiei pentru sănătate, reprezentantul Grupului parlamentar al PSD, pentru prezentarea temei dezbaterii politice.

Aveți 5 minute, domnule deputat.

   

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Stimate colege,

Stimați colegi,

Și, dacă ar fi să-l parafrazez pe un coleg de-al nostru, stimate domnule Eugen Nicolăescu,

O să vorbesc acum în calitate de medic primar de sănătate publică, de conferențiar și de cel care predă studenților Sănătate Publică la Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș.

Și pentru că, în ultimele zile, opinia publică a fost invadată de această temă a prevenției, aș începe prin a face câteva clarificări.

Prevenția, etimologic discutând, înseamnă arest preventiv. În DEX, acesta este termenul utilizat pentru acest termen, prevenție. Doar în 1998, în DEX, apare o completare legată de acest termen, termenul corect utilizat în DEX fiind profilaxie.

Profilaxie - conform DEX-ului - este ansamblul măsurilor medico-sanitare care se iau pentru prevenirea apariției și a răspândirii bolilor, ramură a medicinii care se ocupă cu studiul și aplicarea măsurilor profilactice. Acest termen provine din franceză - prophylaxie - și înseamnă faza de dinainte. Iar începând cu 1939, Scriban este cel care introduce acest termen.

Cu alte cuvinte, dați-mi voie să vă spun că termenul corect folosit pentru a defini ansamblul măsurilor medico-sanitare care se iau pentru prevenirea apariției și răspândirii bolilor este profilaxie și nu prevenție.

O treime din populație, din populația României, are un acces dificil sau chiar imposibil la servicii de sănătate.

Institutul Național de Statistică ne spune că 25% din populație, în 2014, nu a apelat la un specialist și sub 50% din români au mers la un medic, în același an; 3,6% dintre români nu au mers în viața lor la medic.

În cele 15.800 de localități, comune, sate și cătune din România, vorbim de 2.488 de localități cu condiții deosebite de muncă, zone izolate, în care se găsesc 3.175 de cabinete, în aceste state și comune, deservite de 3.285 de medici ce lucrează în aceste cabinete; 5.185.000 de persoane sunt înscrise la medicii de familie, în aceste localități izolate. În afară de accesul dificil sau imposibil la rețeaua de sănătate, vorbim de distanțe mari până la primul medic. În 2015, în Delta Dunării, de exemplu, 3 medici deserveau 4.000 km2. În Botoșani, un sat la 9-10 km de medicul de familie determină un pacient, un înscris, să facă 20 km pentru a beneficia de serviciile medicale.

Condițiile de viață. Cum putem să facem prevenție sau poate prevenție putem să facem, dacă nu avem apă și canalizare? România nu poate sancționa pacienții, până nu oferă acestora condiții civilizate de trai, care înseamnă, de fapt, reducerea riscului de îmbolnăvire.

Din 17.000 de unități administrativ-teritoriale, doar în peste 2.500 există rețele de distribuție a apei potabile.

În raportul pe 2014, Sănătate și mediu, al Institutului Național de Sănătate Publică, este prezentată o anchetă epidemiologică a methemoglobinemiei la copii de 0-1 an. Ce înseamnă asta? Arată o intoxicație acută cu nitriți, provocată de apa din fântâni. Contaminarea este provocată de distanța foarte mică între grajd sau toaletă și puțul de apă. Cele mai afectate au fost Iașiul, cu 151 la 100.000 de copii între 0 și 1 an, urmat de Caraș-Severin, cu 145, iată, Sibiul, cu 142 și urmate la puțină distanță de județele Neamț și Botoșani.

   

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionați.

   

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Ce face ANPS în proiectul Legii prevenției? Exact ce fac autoritățile administrației locale în acest moment: avertizează proprietarii de fântâni, avertizează populația, prin afișe sau prin înscrisuri, distribuie materiale informative gravidelor și mamelor de copii 0-1 an.

Acest proiect, "Agenția salvează România" este Agenția de Prevenție în Sănătate, care sancționează pacienții.

Și un ultim cuvânt...

   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc mult.

   

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Dacă în Germania, în iunie 2015, a fost adoptată o reglementare legată de prevenție, în urma prescripției medicului de familie, pacienții care fac sport, în sala de sport, să poată beneficia de sume compensatorii de la casele de asigurări, constatăm că, într-un Proiect de Lege a prevenției din România, vorbim de un copy-paste, dar care nu a luat lucrurile cele mai bune.

Mulțumesc.

   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Îl invit, în continuare, la cuvânt pe domnul ministru Patriciu-Andrei Achimaș-Cadariu, ministrul sănătății.

Domnule ministru, aveți 5 minute, vă rog.

   

Domnul Patriciu-Andrei Achimaș-Cadariu (ministrul sănătății):

Stimate doamne, stimați domni deputați,

Vă mulțumesc foarte mult că îmi dați ocazia să vorbesc astăzi în fața dumneavoastră, cred că este un moment excepțional acesta și faptul că aduceți în atenția concetățenilor noștri problema prevenției.

Fără doar și poate, este un subiect dincolo de important și la modă în întreaga Comunitate Europeană, dar, dincolo de acesta, având în vedere că este un subiect tocmai atât de delicat - și am să vă explic imediat de ce - orice intervenție în acest sens se poate face doar pe seama dovezilor medicale, și anume, a acelor studii construite după o metodologie extrem de corectă, care să ne demonstreze că un anumit lucru se justifică și mai mult decât atât, că este cost eficient.

Și, sigur, vorbim despre mai multe noțiuni: test diagnostic, test screening, profilaxie primară, secundară. Sunt două categorii mari de boli: cele care se pot transmite, transmisibile, și netransmisibile, și pentru fiecare se aplică diferit acești termeni.

Nu orice test diagnostic este și un test screening. Și aici mă refer la profilaxia secundară. Și în acest sens sunt strict trei localizări la care se aplică acest termen: cancerul de col uterin, cancerul de sân, cancerul colorectal. Eforturi în sensul inițierii unui Program de screening se fac din 2009, cu mici pauze, dar a construi o rețea de screening, doamnelor și domnilor, nu înseamnă a face un simplu test diagnostic, înseamnă a avea o bază, înseamnă a avea o rețea, înseamnă a avea laboratoare, a avea laboratoare de referință, înseamnă a avea standardizare și control al calității.

Toate acestea se construiesc în timp. Dacă la colul uterin să zicem că suntem mai avansați, situația este foarte complicată în ceea ce privește cancerul de sân, unde lipsesc, fără doar și poate, aparatură și, mai ales, specialiști.

Există un pilot pe care-l vom dezvolta și la cancerul de sân, iar la cancerul de col uterin ne propunem extinderea rețelei.

Tot anul acesta va debuta și un pilot pentru cancerul colorectal.

Ne interesează acest lucru și am afirmat-o în Planul sectorial de guvernare, nu doar profilaxia secundară, cât și cea primară.

Programul "Educație pentru sănătate" va fi lansat în prima lui formă la semnarea protocolului cu Organizația Mondială a Sănătății, din 24 februarie.

De ce nu putem face lucrurile peste noapte? Măsura unui program de screening se face în decenii. Din experiența țărilor care au făcut acest lucru, în 20-30 de ani, s-a văzut scăderea mortalității prin aceste boli specifice. Tocmai, de aceea, până atunci trebuie să susținem în continuare și terapia.

Este, totuși, și un lucru bun, dincolo de toate acestea, faptul că speranța de viață, în ciuda faptului că lucrurile nu merg întotdeauna așa cum trebuie, totuși, în ultimele două decenii a crescut cu 5 ani de zile.

Vă mulțumesc foarte mult.

   

Domnul Florin Iordache:

Pentru detalii suplimentare îl invit pe domnul deputat Nicu Bănicioiu.

Grupul PSD, aveți 3 minute.

   

Domnul Nicolae Bănicioiu:

Dragi colegi,

Vreau să constat, de fapt, că cei care au inițiat legea nu sunt prezenți. Sunt doar doi dintre colegi, o parte văd că nu sunt prezenți și mă așteptam ca măcar doamna președinte Gorghiu să fie în sală, mai ales că era un proiect foarte important pentru Domnia Sa sau cel puțin așa ne-a anunțat.

Una peste alta, sunt foarte interesat de o astfel de discuție. M-aș fi bucurat să fie în sală mai mulți colegi parlamentari, dar chiar și atâția câți suntem cred că putem ajunge la câteva concluzii importante. Colegul meu, domnul deputat Buicu, a prezentat câteva dintre neclaritățile acestui proiect de lege, iar eu aș vrea să mai punctez încă o parte dintre ele. Bineînțeles, în timpul foarte scurt, nu vom avea timp, dar cu siguranță cred că la Comisia pentru sănătate ar trebui abordat mult mai pe larg subiectul.

Normal că toată lumea vrea prevenție, normal că toată lumea vrea să finanțeze astfel de programe și aduc aminte tuturor că aceste programe există în planul Ministerului Sănătății. E adevărat, nu sunt atât de bine finanțate pe cât ar trebui. Deci problema care s-ar impune a fi rezolvată ar fi finanțarea, creșterea finanțării Ministerului Sănătății.

În rest, a veni cu restricții, cu coerciții și, practic, în final pedepsirea bolnavului care are o patologie foarte gravă cred că nu ar rezolva nimic, ba, din contră, n-ar avea decât efectul ca acei bolnavi să nu mai aibă acces la tratament. Și-mi aduc aminte, aici, în anii trecuți, și sunt convins că și domnul ministru Achimaș își aduce aminte de lucrurile acestea, cât de greu ne-a fost să introducem molecule noi, cât de greu a fost să ușurăm accesul pacientului român către medicație de ultimă generație. Printr-un astfel de proiect legislativ tocmai asta facem: încercăm să-l depărtăm cât mai mult de aceste medicamente care, repet și am mai spus-o de multe ori, sunt foarte scumpe. Deci, noile generații de astfel de medicamente, cel puțin în oncologie sunt de la câteva mii de euro în sus. M-am referit la oncologie pentru că era unul din exemplele din expunerea de motive.

În altă ordine de idei aș vrea să comentez cel de-al doilea exemplu, cel al bolilor cardiovasculare. Tot în expunerea de motive se spunea că ar putea urca contribuția pacientului până la 50%, dacă nu își face acele controale periodice sau dacă nu este dovedit a fi...

Și împreună cu colegul Florian Popa am pus la dispoziție un draft de statistică...

   

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionați.

   

Domnul Nicolae Bănicioiu:

... cifrele oficiale le puteți găsi... În București 43% sau cel puțin 43% din bucureșteni se încadrează în acea categorie de boală.

La nivelul României peste 40%, deci, cam atâția dintre români ar trebui să plătească 50% pentru tratamentul hipertensiunii. Cum se depistează sau cum s-ar putea preveni hipertensiunea este iarăși de discutat. Nu știu dacă am putea s-o asigurăm la toți, iar sfatul meu înainte de toate este acela de a crea cadrul și de a crea infrastructura, de a continua programele începute anul trecut, de a dezvolta infrastructura pe cancer, de a avea angiografe, tocmai ca să nu mai avem acei bolnavi și tocmai pentru a avea unde să-i tratăm și în momentul în care avem toată infrastructura pusă la punct putem pune anumite condiții, dar până atunci, în primul rând, cadrul și infrastructura.

Vă mulțumesc și dacă mai am ocazia o să mai completez.

   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Grupul PNL, domnul deputat Horia Cristian.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Horia Cristian:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ar fi trebuit să începem această ședință cu un moment de reculegere în memoria Institutului "Cantacuzino", care a decedat. Ministerul Sănătății s-a spălat pe mâini de această problemă și spune: "Noi cumpărăm vaccinurile prin licitație publică", și Ministerul Educației nu poate, nu are de ce să finanțeze producția de vaccinuri în România.

Ca atare, însăși esența existenței Institutului "Cantacuzino" producția de vaccinuri nu mai există și moștenirea lui Ion Cantacuzino nu mai există de facto.

La fel pot să vă dau exemple nenumărate: despre Programul de depistare a cancerului de col uterin despre care s-a vorbit, care are o rată de atingere a obiectivelor de 8%, sau putem să vorbim despre Programul de evaluare a stării de nutriție a copiilor din România, care se referă la 3 milioane de copii și care, atenție, urmărește să evalueze patru copii în fiecare județ, sau putem să vorbim de Programul de depistare a tulburărilor de auz la nou-născuți, adică între 0 și 7 zile de la naștere, program care este făcut în 42 de județe, în 17 unități medicale, din care doar 8 sunt maternități.

Acesta este nivelul la care se desfășoară prevenția în România la ora actuală și să știți că cea mai mare problemă pe care au descris-o ONG-urile este lipsa de cooperare cu autoritățile publice și de aceea a venit acest proiect de lege și această idee, de a crea o singură structură care să coordoneze toate activitățile legate de sănătate între cele 5 ministere care la ora actuală au bani pentru educația în sănătate, pentru sport ș.a.m.d.

Am venit cu o idee să avem un singur conducător, un președinte care să răspundă din punct de vedere politic în fața primului-ministru sau în fața președintelui, nici nu contează, în fața alegătorilor, până la urmă, pentru realizarea obiectivelor pe care și le-a asumat, pentru că avem planuri minunate, dar care nu sunt duse niciodată la aplicare.

Se vorbește în permanență și am auzit în șapte ani de Parlament cel puțin 10 proiecte de lege care spun să se aloce 6 sau 8% din PIB pentru sănătate, dar nimeni nu spune cum. Noi avem un plan coerent, credibil care în termen de 5 ani de zile poate să ducă la creșterea cheltuielii pentru sănătate publică și privată în România până la 10%, dar lucrurile astea, toate planurile pe care le avem în diverse domenii nu exclud problemele legate de prevenții și începerea prevenției la un moment dat.

Trebuie să ne asumăm public aceste lucruri în fața alegătorilor. Trebuie să facem aceste lucruri și trebuie, mai ales, să spunem alegătorilor adevărul, că fiecare dintre noi suntem responsabili pentru sănătatea noastră și că statul poate să facă cât poate să facă, dar până la o limită, și fiecare dintre noi trebuie la un moment dat să ne asumăm responsabilitatea deciziilor pe care le luăm.

Dacă nu vrei să faci programe de prevenție, n-am nicio problemă, dar trebuie să-ți asumi răspunderea, și domnul ministru Bănicioiu, acum zece luni de zile, vorbea despre acest lucru într-un interviu la PRO TV, spunând că este momentul să ne gândim să penalizăm pacienții.

Eu nu spun să penalizăm pacienții, eu spun așa: dacă nu vrei să participi la prevenție, asumă-ți cheltuiala bolii pe care nu vrei s-o previi!

Vreau să vă spun că pericolul este iminent și este aici. Epidemia de poliomielită este la granița de nord a României. Gardul de sârmă ghimpată se întinde de la Adriatica și până la Cenad, și în șase luni de zile va fi până la granița cu Ucraina, și sute de mii de refugiați din Asia vor veni în România din țări în care în ultimii 5-10-15 ani nu s-a făcut niciun fel de vaccinare.

Toți specialiștii ne spun: trebuie să facem vaccinarea obligatorie. Și întrebarea mea este: cum o faci obligatorie? Și poate, până la urmă, poate până la urmă ar trebui să avem un om, așa cum spunea cineva pe Internet, ar trebui ca cineva să dea în scris, pe propria răspundere, faptul că își asumă responsabilitatea ca aceste vaccinuri sunt sănătoase pentru copiii noștri și că nu le produc rău. Toate lucrurile astea trebuie să se întâmple.

Eu mă bucur că astăzi avem aici această dezbatere și nu înțeleg de ce PSD-ul se teme de dezbatere și ne cere să retragem această lege?

Avem ocazia să dezbatem legea în Senat, avem s-o dezbatem în Cameră și putem să facem o dezbatere și, în final, dacă doriți, puteți să amendați legea sau puteți s-o respingeți.

Vă mulțumesc.

   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

În continuare, Grupul UNPR, s-au înscris două colege.

O invit, pentru 3 minute, vedeți cum vă gestionați timpul, pe doamna deputat Camelia-Margareta Bogdănici.

Vă rog, doamnă doctor.

   

Doamna Camelia-Margareta Bogdănici:

Da, acum e în regulă.

Bună ziua tuturor!

Sunt medic de 30 de ani și am asistat în acești 30 de ani la toate discuțiile care s-au pus apropo de prevenție. Sunt omul care întotdeauna a fost de acord cu prevenția. Sunt oftalmolog și bineînțeles că am spus să facem prevenție în ceea ce privește prevenția orbirii, prevenția miopiei la copil, dar am spus de câte ori am fost în străinătate și am spus că trebuie prevenție și pentru cancer de prostată, pe lângă toate celelalte cancere care trebuie. Dar eu nu mă voi referi la acest lucru, care este benefic, și sunt de acord să facem prevenție și, de altfel, în Strategia națională 2014-2020, la pagina 74, este prevăzut acest lucru și era prevăzut încă din 2013. Și eu mă voi referi la faptul că am senzația că se dorește desființarea Institutului Național de Igienă Publică sau chiar a DSP-urilor.

De când sunt medic am asistat la schimbarea de la ASP (Autoritatea de Sănătate Publică) în DSP în Direcția de Sănătate Publică.

La un moment dat, prin 2013, se voiau doar 8 unități de autoritate sanitară, nu știu cum se mai numeau, și de ce, pentru că întotdeauna se voia un nou om pus sau noi oameni pe care să-i punem.

Aici aș vrea să atragem atenția că există acest risc: există prevenții, există sectoare care se ocupă de acest lucru și ar fi bine să continuăm, pentru că dacă facem și facem noi structuri și din nou noi structuri și noi oameni nu vom face decât să pierdem bani.

Dar eu am să vă pun doar câteva întrebări, ca să mă limitez: dacă aveți în vedere introducerea de asigurări private, care ar putea rezolva într-un fel acea bonificație care nu are sursa de finanțare din lege sau acea pedeapsă; dacă doriți să desființați Institutul Național de Sănătate Publică; dacă doriți schimbarea priorităților strategice sectoriale de prevenție care sunt prevăzute în strategie și, nu în ultimul rând, o rugăminte din partea colegilor.

Domnule ministru, fiți alături de noi. Colegii sunt supărați că ați ieșit și ne-ați certat, colegii sunt supărați că dumneavoastră nu ați ieșit primul să ne spuneți care este situația infecției din Argeș.

   

Domnul Florin Iordache:

Da, mulțumesc.

În continuare, Grupul ALDE.

Numai puțin... toată lumea.

Mai aveți un minut, doamnă deputat.

Grupul ALDE, domnul deputat Vicențiu-Mircea Irimie.

Să vorbească câte un reprezentant de la fiecare grup parlamentar.

   

Domnul Vicențiu-Mircea Irimie:

Da, mulțumesc.

Domnule ministru,

Domnilor secretari de stat,

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Personal sunt confuz. Eu nu știu ce ne dorim. Ne dorim ca acei care trec prin această luptă să aibă o povară mai mare și să piardă bătălia sau să le creștem speranța și șansa la viață?

Proiectul de lege propus de PNL privind nedecontarea tratamentelor la pacienții bolnavi de cancer care n-au fost investigați la timp este un proiect de lege care dorește condamnarea la moarte a pacienților de cancer.

Față de această situație, judecătorii CEDO statuează faptul că lipsa asistenței medicale încalcă dreptul la viață, întrucât statele care au ratificat Convenția Europeană sunt obligate să ia toate măsurile pentru protejarea cetățenilor lor.

Curtea Europeană de la Strasbourg a statuat prin Decizia din 10 aprilie 2012, în cazul Panaitescu versus România, că statele au obligația nu numai să se abțină de la a provoca moartea unei persoane, prin măsuri iregulare, dar, de asemenea, să ia măsuri pentru a proteja viețile lor, a celor aflați în jurisdicția medicală.

Doamnelor și domnilor,

Prin urmare, parlamentarii români și ministrul sănătății trebuie să ia măsuri pentru protejarea asiguraților, nu pentru condamnarea lor la moarte. Astăzi, un pacient diagnosticat cu cancer, în urma unei biopsii, beneficiază gratuit de o investigare la computer tomograf. Acest lucru nu este, din păcate, suficient. Gradul de afectare a organismului nu se cunoaște doar prin această investigare. Acest pacient are nevoie de un examen RMN și de un examen mult mai profund pe care statul trebuie să-l asigure.

Acestea ar trebui să fie adevăratele preocupări față de bolnavii de cancer. Așadar, reamintesc colegilor parlamentari liberali că drepturile omului au fost peste 150 de ani valori sacre ale liberalilor lui Brătianu.

   

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionați.

   

Domnul Vicențiu-Mircea Irimie:

Da.

Doamnelor și domnilor,

Nu trebuie să tratăm bolnavii în funcție de ce n-avem, ci conform protocoalelor terapeutice. Medicul nu trebuie să intre în conflict cu bolnavul acceptând compromisul ca un sistem nociv, în care viața depinde de finanțare.

Am spus întotdeauna că este mult mai eficient și mai econom să previi în loc să tratezi...

   

Domnul Florin Iordache:

Da, mulțumesc, domnule deputat.

   

Domnul Vicențiu-Mircea Irimie:

30 de secunde, domnule președinte.

Este mult mai econom să previi, în loc să tratezi, însă prevenția nu trebuie să conducă la cinism. Prevenția trebuie să reprezinte însumarea tuturor activităților de informare, de educare, de conștientizare, de reglementare și responsabilizare civică, astfel încât cele mai importante obiective să fie atinse, și anume îmbunătățirea stării de sănătate a populației, concomitent cu creșterea speranței de viață a acesteia.

Vă mulțumesc.

   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

În continuare, domnul Ovidiu Ganț, trei minute, din partea Grupului minorităților naționale.

   

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

Vă mulțumesc.

Stimate domnule președinte,

Stimați domni miniștri,

Stimate doamne și domni colegi,

Mă bucur foarte mult că am avut ocazia să asist la această discuție din postura unui nespecialist în materie, nu sunt medic, nici n-am pretenția că mă pricep la subiect și, de aceea, am venit mai degrabă să-i adresez domnului ministru niște întrebări, eventual și în perspectiva discuției în comisiile parlamentare, fiindcă eu cred că discuția e extrem de utilă. Regretul meu e legat doar de faptul că are loc în acest an în care au loc alegeri și atunci există câteodată tendința de a transforma o discuție serioasă și importantă pentru România într-o armă și o chestiune politică care nu-și are locul atunci când e vorba de sănătatea concetățenilor noștri.

Stimate domnule ministru,

Cred că ar trebui să lămurim public dacă ideea de prevenție sau, cum spune domnul profesor Buicu, de profilaxie e importantă și necesară în România secolului XXI și, dacă da, care sunt modalitățile prin care să reușim să realizăm acest lucru, la nivelul posibilităților pe care le are țara noastră și la situația dificultăților economice cu care ne confruntăm și a deficiențelor sistemului de sănătate, unanim recunoscute, pe care le simțim inclusiv pe pielea noastră.

Cred că ar fi interesant de știut, domnule ministru, în ce măsură incidența cazurilor de cancer, cel puțin cele trei genuri pe care le-ați amintit aici, este în creștere sau în descreștere, de unde rezidă necesitatea unei astfel de discuții, dacă e necesar un astfel de program, înțeleg că în cazul cancerului de col uterin există un acces de 8% la program, înseamnă că e foarte puțin, înseamnă că foarte multe femei din țara asta nu acced la program și sunt expuse acestui risc.

În egală măsură cred că e valabil și pentru celelalte două forme de îmbolnăviri și, dacă situația este așa de rea, ce-ar putea să facă legiuitorul și ce poate să facă Guvernul prin intermediul viitorului proiect de buget pentru 2017, astfel încât să susținem astfel de programe, dacă ele sunt necesare.

O să mă limitez la aceste chestiuni, repet, pentru că nu mă pricep în materie, neavând de reprezentare în Comisia pentru sănătate, cred că dezbaterea în sine acolo e extrem de importantă, cred că trebuie să fie cu o largă participare, să nu se rezume la colegi din Parlament, ci la întreaga societate românească și cred că dincolo de chestiuni de natură politică, care sunt derizorii, sunt convins, de altfel, colegii specialiști din Parlament vor găsi o soluție la întrebările pe care le-am pus.

Vă mulțumesc frumos.

   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Grupul UDMR, domnul Cseke Attila, aveți 3 minute, domnule deputat.

   

Domnul Cseke Attila-Zoltán:

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Domnule ministru,

Stimați colegi,

A vorbi despre prevenție, a vorbi despre profilaxie este evident că o asemenea dezbatere este nu numai necesară, dar această dezbatere ar trebui să și conducă undeva. A face profilaxie evident că este nu numai necesar, dar este și eficace și argumentul este, pe de o parte, profesional, evident, ai mai puțini bolnavi, mai puțini pacienți, mai puțini pacienți cu cazuri grave, dar argumentele sunt și financiare, dacă vreți, pentru că, evident, costă mai puțin să descoperi la timp decât să plătești mai târziu un tratament mult mai scump.

Din punctul nostru de vedere trebuie să evidențiez un lucru care nu s-a evidențiat în dezbaterea publică până acum și cu privire la care cred că am avut o consecvență în ultimii 5-6 ani. Nu suntem de acord cu înființarea unei noi autorități cu competență în domeniul sănătății, indiferent din ce reorganizare, din reorganizarea ministerului, din reorganizarea Institutului Național de Sănătate Publică, alte instituții subordonate ministerului. Noi trebuie, în schimb, să avem exact pe dos, scuzați-mă, toate instituțiile și toate atribuțiile la un singur loc, nu să înființăm o autoritate care să fie sub coordonarea Guvernului. Și întrebarea vine: cine va răspunde? Va răspunde primul-ministru, oricare ar fi el, în fiecare zi despre prevenția care merge sau nu merge? Ne trebuie mai mult decât atât, cum vă spuneam, să realocăm, și instituțiile care astăzi nu sunt la Ministerul Sănătății să fie sub coordonarea sau în subordinea Ministerului Sănătății, indiferent cine conduce acest minister.

Evident, asta înseamnă și răspundere, și responsabilitate crescută, dar înseamnă și pârghii, și posibilitate de intervenție rapidă. Astăzi, aceste posibilități nu există pe toate segmentele sănătății.

Sunt de acord că este necesar să avem o dezbatere în societate despre mentalitatea societății legată de sănătate și sunt de acord că această mentalitate trebuie încontinuu modelată și că această mentalitate trebuie schimbată, trebuie încercate noi metode, dar aceste metode, această modelare continuă trebuie să vină prin măsuri proactive, nu prin măsuri coercitive, prin măsuri prin care cointeresăm cetățeanul să aibă o viață mai sănătoasă. Nu cred că este mai grav pentru un bolnav căruia astăzi i se descoperă o boală gravă să i se mai spună că mai trebuie să și plătească. Nu cred că aceasta este modalitatea. În schimb, și cu asta închei, eu cred că problema noastră principală, inclusiv a clasei politice, este aceea că nici după 26 de ani noi n-am stabilit că acest sistem sanitar și că sănătatea este o prioritate. Vă rog să vă uitați pe structura bugetului alocat sănătății. Cu foarte rare excepții bugetul sănătății, și în anul acesta, degeaba este mai mare numeric, se compune din contribuțiile cetățenilor și...

   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule deputat.

   

Domnul Cseke Attila-Zoltán:

Am încheiat, domnule președinte.

...din contribuțiile cetățenilor, și din contribuțiile firmelor, și din taxa pe viciu și foarte puțin din bugetul de stat care se alocă prin transfer la sănătate. Aceasta este problema și până când n-o rezolvăm pe aceasta vom avea, în continuare, dezbateri.

Vă mulțumesc frumos.

   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Ultimul vorbitor, Liliana Mincă.

Aveți un minut, doamnă deputat.

   

Doamna Liliana Mincă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Cetățenii din județul Botoșani, astăzi, m-au trimis aici, în fața dumneavoastră, să vă spun că ei resping în mod categoric ideea lansată de către PNL cu privire la obligarea bolnavilor de cancer să-și plătească tratamentul prin așa-zisa motivație că s-au sustras de la Programul de prevenție.

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă transmit că prevenția în medicină nu se face prin înființarea a tot soiul de agenții care să împovăreze și mai mult suferința bolnavilor de cancer. Prevenția adevărată se face prin asigurarea unui salariu, a unei alocații de stat la nivelul mediei Uniunii Europene și a unei pensii corespunzătoare cetățeanului român, care să-i permită în mod real să meargă periodic la controalele medicale. Prevenția adevărată înseamnă dotarea spitalelor de stat cu aparatură corespunzătoare unui control medical adecvat, înseamnă politici de stopare a migrației medicilor români în alte țări, prin asigurarea unui salariu corespunzător pregătirii și muncii lor.

Prin urmare, cetățenii din județul Botoșani nu votează, prin intermediul meu, propunerea PNL privind Legea prevenției în sistemul de sănătate din motivele expuse mai sus. Nu este o lege benefică cetățenilor României, iar eu îi reprezint pe ei în acest Parlament. Și cu ocazia aceasta, domnule ministru, vreau să vă pun o întrebare: când vă dați demisia? Astăzi, ar fi trebuit să ținem un moment de reculegere pentru cei doi copii morți dintr-un motiv pe care ministrul sănătății nici astăzi nu-l știe și-i mai aduc aminte că astăzi s-a declanșat un focar de infecție în județul Botoșani de hepatită A.

   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, doamnă deputat.

   

Doamna Liliana Mincă:

Vreau să știu din ce motiv?

Mulțumesc.

   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

În finalul dezbaterilor îl invit pe domnul ministru al sănătății Patriciu-Andrei Achimaș-Cadariu.

Vă rog, domnule ministru. Aveți 5 minute.

   

Domnul Patriciu-Andrei Achimaș-Cadariu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

La întrebarea dacă susțin prevenția, răspunsul este în Programul sectorial de guvernare. Este una dintre priorități.

Da, în mod evident, susțin profilaxia primară, profilaxia secundară și le regăsiți acolo. Am bugetat aceste lucruri, în funcție de realități, în funcție de capacitatea de a dezvolta un program de educație pentru sănătate pe care, așa cum ziceam, îl vom lansa, în prima lui etapă, în 24 februarie, și am cooptat specialiști, inclusiv de la OMS și UNICEF, am suplimentat bugetul pentru Programul de profilaxie secundară de screening în măsura reală a capacității noastre de dezvoltare a rețelelor de screening. Aici l-am cooptat pe singurul specialist aflat pe lista de experți europeni aflat în țara noastră.

Doamnelor și domnilor,

Există structuri care se ocupă de profilaxie. Ele sunt Agenția de Programe de Sănătate, Institutul Național de Sănătate Publică și direcțiile sanitare și nici nu se pune problema de a desființa Institutul Național de Sănătate Publică, dimpotrivă, dorim să întărim aceste structuri, deoarece, după părerea mea și a echipei pe care o conduc, unul dintre motivele pentru care s-a ajuns în degringolada actuală din sistem este și faptul că DSP-urile nu mai au capacitatea de a controla situația din teritoriu.

În ceea ce privește cele trei tipuri de cancer, ele se supun Programului de screening datorită faptului că reprezintă probleme de sănătate publică și datorită faptului că avem teste diagnostice capabile să le depisteze precoce și putem să le tratăm în măsura în care le identificăm.

Sigur că o dezvoltare reală a întregului sistem necesită buget și necesită formarea de specialiști și privind lucrurile extrem de obiectiv acest lucru se poate face în zece ani, la cerința de specialiști pe care o avem, fiindcă sunt două cicluri de formare de rezidenți și un buget pe măsură, adică de câteva ori mai mare decât cel actual.

În ceea ce privește infecțiile din Argeș, nu mă ascund în niciun fel în a le prezenta, dar, așa cum am spus în prima conferință de presă, conduc o echipă în care fiecare știe să facă ceva cel mai bine, iar eu nu sunt specialist în infecții. De aceea a comunicat specialistul nostru în acest domeniu.

S-au depus toate eforturile pentru identificarea problemei și până în urmă cu o oră acest lucru nu a fost posibil. Ultimul raport pe care-l am a pus în evidență trei infecții cu Escherichia Coli enteropatogen și mai multe infecții cu diverși viruși. Acest lucru nu leagă în niciun fel cazurile între ele. Acestea sunt datele de care dispun până în acest moment. Continuăm investigațiile. Sunt, repet, oameni specializați care o fac și, sincer, îmi exprim întreaga compasiune pentru pierderea pe care au avut-o cele două familii.

Vă mulțumesc.

   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, domnule ministru.

Acestea fiind spuse, încheiem ședința noastră.

La ora 18, plen reunit.

Invit membrii Biroului permanent pentru ședința de Birou permanent reunit.

   

Ședința s-a încheiat la ora 17,49.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania tuesday, 19 november 2019, 17:14
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro