Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of March 9, 2016
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.39/18-03-2016
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
12-12-2019 (joint)
12-12-2019 (joint)
12-12-2019 (joint)
11-12-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2016 > 09-03-2016 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of March 9, 2016

10. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea alin.(2) al art.18 din Legea educației naționale nr.1/2011 (actualizată) (Pl-x 2/2016). (rămasă pentru votul final)

   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

    ................................................
Video in format Flash/IOS

12. Propunerea legislativă pentru modificarea alin.(2) al art.18 din Legea educației naționale nr.1/2011, actualizată.

Inițiatori? Domnul Cernea.

Video in format Flash/IOS

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Dacă ne dorim un învățământ de calitate, acest lucru nu se poate baza decât pe respectarea drepturilor elevilor. Dacă încălcăm aceste drepturi sau dacă adoptăm legi care generează conflicte, unele între altele, acest lucru va prejudicia grav calitatea învățământului din România.

Propunerea legislativă de față se referă la un astfel de conflict între prevederi legale diferite. În Codul civil este recunoscut dreptul adolescenților de a-și alege singuri religia începând cu vârsta de 14 ani.

În Legea învățământului, însă, în mod contrar față de prevederile Codului civil, se spune că părinții decid cu privire la prezența elevilor la orele de religie predate în mod confesional, până ce aceștia împlinesc 18 ani. Or, aici apare o situație complicată, pentru că pot fi elevi care la 14 ani, conform Codului civil, să aibă dreptul să-și decidă singuri religia, dar această religie poate fi diferită de cea a părinților respectivului elev și atunci părinții i-ar putea impune să participe la orele de religie ale altui cult decât cel pe care și-l asumă elevul. Rămân, așadar, patru ani, între 14 și 18 ani, în care elevii sunt privați de un drept, prevăzut de Codul civil, dar pe care Legea învățământului practic îl neagă.

Propunerea legislativă vine să pună în acord Legea învățământului cu prevederile din Codul civil. În Codul civil avem principiile care ar trebui să stea la baza celorlalte legi, precum Legea învățământului.

Așadar, deși această propunere a primit, din păcate, avize negative și un raport negativ de la Comisia pentru învățământ, vă spun că nu a fost acceptat și înțeles acest fapt că, prin Codul civil, este recunoscut dreptul minorului de 14 ani să decidă singur religia. Imaginați-vă că un elev care este ortodox poate are părinți atei și părinții nu-l lasă la ora de religie, deși el ar dori să o urmeze și are dreptul consfințit de Codul civil pentru acte de administrare, să facă acest lucru. Sau un copil care este catolic și părinții sunt ortodocși, poate părinții îl forțează să meargă la orele de ortodoxie, în timp ce el se consideră catolic sau consideră că are un alt cult.

De aceea, vă rog foarte mult să vă aplecați cu mare atenție asupra acestui proiect de lege. Dacă el nu va trece, se va perpetua un conflict de legi și o situație extrem de neplăcută pentru mulți copii din România. Să dăm un exemplu și o dovadă că le respectăm drepturile.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Comisia?

Domnul Zisopol.

Video in format Flash/IOS

Domnul Dragoș Gabriel Zisopol:

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați invitați,

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a primit spre dezbatere în fond Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (2) al art. 18 din Legea educației naționale nr. 1 din 2011.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea acestui articol, în sensul ca înscrierea elevului pentru a frecventa orele de religie să se facă prin cerere scrisă a elevului care a împlinit 14 ani, respectiv a părintelui sau a tutorelui legal instituit pentru elevul care nu a împlinit această vârstă. Schimbarea acestei opțiuni se face tot prin cererea scrisă a elevului care a împlinit 14 ani, respectiv a părintelui sau a tutorelui legal instituit pentru elevul care nu a împlinit această vârstă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, comisia a propus respingerea propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Dezbateri generale?

Domnul Zlati.

Video in format Flash/IOS

Domnul Radu Zlati:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

O singură observație, dar fundamentală, și anume faptul că în ceea ce privește opțiunea pentru religie în învățământul preuniversitar, aceea care conform LEN nr. 1/2011 este făcută de către familie, de către părinți pentru elevii minori, această prevedere corespunde Constituției României, care prevede că pentru traseul școlar al elevilor răspunde familia și, de asemenea, există și o Cartă europeană a drepturilor omului, care prevede același lucru.

Deci, dacă per absurdum, am vota amendamentul propus de către colegul nostru, am încălca atât prevederile internaționale, cât și Constituția României și cu aceasta, I rest my case.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Iacoban.

Video in format Flash/IOS

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Domnule președinte,

Dragi colegi,

Aș vrea să rezum ceea ce a spus colegul meu, anterior, și anume faptul că inițiatorul confundă alegerea de către minor a propriei religii cu alegerea obiectului de studiu, și anume, religia.

Instituția de drept, care este lezată prin acest demers, este instituția discernământului minorului, și anume, a discernământului atenuat.

Codul civil prevede că actele pe care poate să le facă un minor sunt acte de administrare, care nu-l prejudiciază, acte de conservare și acte de dispoziție de valoare mică, care trebuie încuviințate de părinți. Or, alegerea unei discipline de studiu, ca și alegerea școlii, este un veritabil act de dispoziție, nepermis unui minor de 14 ani, pentru că legiuitorul consideră că nu are capacitate deplină de exercițiu. Capacitatea deplină de exercițiu se dobândește la împlinirea vârstei de 18 ani sau la vârsta minoratului doar în cazuri excepționale, atunci când e vorba de căsătorie sau de încheierea unui contract de muncă, și aceasta cu încuviințarea părintelui sau a tutorelui legal.

Deci, prin urmare, referirea inițiatorului la art. 41 din Codul civil este una eronată și Comisia de învățământ, știință, tineret și sport vă propune un raport de respingere pentru această confuzie. Reamintesc, dragi colegi, că a mai fost discutat o dată un asemenea proiect de lege acum câteva luni și la fel a fost respins.

Prin urmare, vă propun adoptarea unui raport de respingere.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Benga.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ioan Benga:

Cred că în contextul actual în care vrem să implicăm familia cât mai mult în viața școlii și în care să dăm calitate prezenței părintelui în Consiliul de administrație, un astfel de amendament ne-ar pune în situația de a îndepărta părinții de prezența lor la consiliile de administrație și de a lua o decizie corectă. Să lăsăm părinții să-și îndrume copiii, că eu sunt convins că ei sunt cei mai interesați și că educația aceea, până la 7 ani, se poate extinde, ca una pozitivă, în creșterea copilului.

Mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Alte intervenții? Domnul Cernea.

Video in format Flash/IOS

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Când discutăm despre libertatea de gândire, de conștiință și de religie, vorbim de un drept fundamental al omului. Este un drept care nu poate fi știrbit în niciun fel. Dacă în Codul civil el este recunoscut, prin faptul că tinerii care au împlinit 14 ani pot să-și aleagă singuri religia, nici familia și nimeni pe lumea aceasta nu are vreun drept să comită vreun abuz asupra minorului respectiv. Or, în materie de libertate de conștiință, ar fi un abuz ca părinții să forțeze un elev de 14 ani, care are anumite convingeri religioase, să asiste la orele de religie ale altui cult, care insuflă sau care promovează alte convingeri religioase decât cele pe care le are respectivul elev.

Dacă se respinge acest proiect, se perpetuează posibilitatea, prin lege chiar, a unor astfel de abuzuri. Religia nu este o materie oarecare, nu este o disciplină oarecare, ea este predată în mod confesional. Așadar, prezintă întreaga materie din perspectiva unui cult anume. Or, cred că veți fi de acord cu mine, cu toții, indiferent cum veți vota, că dacă un elev are anumite convingeri religioase sau nu are nicio convingere religioasă, poate se consideră ateu, dacă este forțat să asiste la orele de religie care prezintă o perspectivă religioasă diferită de convingerile sale, suntem în fața unui abuz. Acest abuz am dorit să îl înlătur prin propunerea legislativă de față. Colegii de la comisie, din păcate, nu au înțeles - îmi pare foarte rău - nu au înțeles despre ce discutăm și au pus familia sau drepturile familiei mai presus de un drept individual.

Dreptul la libertate de gândire, de conștiință și de religie, repet, este un drept absolut, el nu poate fi în niciun fel lezat. Or, din considerente care nu au legătură nici cu doctrina, nici cu principiile juridice care stau la baza inițiativei pe care am inițiat-o, raportul Comisiei pentru învățământ a fost, în cele din urmă, unul negativ.

Apelez - e ultimul cuvânt al meu pe acest proiect de lege - apelez la înțelepciunea dumneavoastră: gândiți-vă la situații similare în care dumneavoastră ați putea fi puși la o vârstă de 14 ani, sau copiii dumneavoastră, sau rude ale dumneavoastră, sau orice copil din România.

O ultimă idee: realmente nu putem spera la un învățământ de calitate dacă nu respectăm până la ultima literă drepturile fundamentale ale copiilor din România și dacă îi supunem la astfel de abuzuri de ordin religios în învățământul public.

Mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Calimente.

Video in format Flash/IOS

Domnul Mihăiță Calimente:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Înțeleg preocupările colegului nostru pentru drepturi și libertăți, înțeleg această preocupare a Domniei Sale ca tinerii de 14 ani să își poată alege, spune Domnia Sa, religia, numai că, de obicei, copiii nu își aleg religia la 14 ani, pentru că sunt botezați pe la vârsta de două, trei luni, dacă eu mi-aduc bine minte. Și eu sunt ortodox pentru că părinții mei m-au botezat ortodox. Cel care este catolic, probabil că a fost botezat catolic de către părinții lui.

Sigur, există bisericile neoprotestante, unde botezul sau binecuvântarea se primește la o vârstă adultă, la unele dintre ele la 33 de ani, vârsta lui Iisus, depinde de cultul religios. Dacă copilul s-a născut, așa cum remarcați, într-o familie de atei, probabil că și el va fi ateu, pentru că a fost crescut în această idee.

La 14 ani, un copil care este ortodox, să hotărască să devină catolic, mi se pare foarte puțin probabil, nu există această posibilitate. Sigur, nu exclud ca să existe un număr limitat de asemenea lucruri, dar copilul probabil că este influențat de altcineva din afara familiei și numai atunci probabil că-și poate schimba religia în care a fost botezat.

Din acest motiv, consider că această propunere este neavenită, pentru că, până la urmă, nu este vorba despre alegerea la 14 ani a unui cult pe care să-l urmezi la școală, ci este vorba de cultul în care te-ai născut și ai fost botezat.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Mircovici.

Video in format Flash/IOS

Domnul Niculae Mircovici:

Doamnelor și domnilor colegi,

Colegul Zisopol a prezentat raportul Comisiei pentru învățământ, în calitate de vicepreședinte al acestei comisii. Eu, în calitate de membru al Grupului parlamentar al minorităților naționale, vreau să exprim punctul de vedere al acestui grup, în sensul că noi vom vota împotriva unei astfel de inițiative legislative, plecând și de la considerentul și nevoia de a ne prezerva tot ceea ce înseamnă și de a ne apăra tot ceea ce înseamnă elementele de cultură ale minorităților naționale, unul dintre ele reprezentat de religie.

Din fericire, în Grupul parlamentar al minorităților naționale avem toate felurile de religii sau foarte multe religii, dar tot din fericire, nu avem niciun ateu. Și cred că acest element reprezintă un lucru foarte important, pentru a înțelege mai bine sensul în care a fost făcută această inițiativă legislativă.

Am tot respectul pentru tânăra generație, pentru că am lucrat atâția ani în învățământ și în același timp am tot respectul față de colegii mai tineri pe care-i avem în Parlament. Problema este, însă, că nu putem să interpretăm legea așa cum ne interesează pe noi, la un moment dat. Prevederile art. 491 alin. (2) din Codul civil se referă la un cu totul alt aspect. Da, asigură libertatea de conștiință, în sensul că tânărul își poate alege, din acest punct de vedere, o opțiune religioasă pe care să și-o manifeste el, ca persoană, la un moment dat, dar în niciun caz nu poate să-și aleagă un obiect de studiu, așa cum este prevăzut el în programa școlară. Acest lucru este numai de competența Consiliului de administrație al școlii, care stabilește cum anume este realizată programa școlară și care sunt reglementările pe care trebuie să le respecte un elev.

Și, în fine, aș vrea să mai fac o remarcă - sper să nu supăr pe nimeni prin această remarcă - mă bucură faptul că majoritatea dintre noi, deputații din Camera Deputaților, suntem fie părinți, fie unii chiar bunici și mai puțini suntem cei care nu avem copii și probabil că urmărim și interesul propriilor noastre familii, așa cum urmărim și interesul tuturor celorlalți care au copii în această țară, mai ales acum, când suntem într-o Europă destul de zbuciumată, în care din anumite motive, opțiunile unor copii pot fi tranșate diferit. Să nu ne uităm decât la una anume cult religios, care încearcă în momentul de față să treacă în lipsa de responsabilitate a copiilor tot ceea ce înseamnă atentatele care pot avea loc, să nu uităm că ISIS-ul în momentul de față are o bază în acești copii care, din punct de vedere legal, încă nu sunt în starea de a decide singuri și de a înțelege semnificația gesturilor pe care le fac.

Haideți să fim noi cei care înțelegem de ce este bine să ne substituim acestor copii, până în momentul în care ei, cu adevărat, vor înțelege un lucru. Nu există nicio limitare în ceea ce privește un drept fundamental prin această decizie a părinților, pentru că inclusiv Codul civil prevede că pentru acte importante copilul are nevoie, chiar dacă a împlinit vârsta de 14 ani, de semnătura, de acceptul părintelui său.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Szabó Ödön, Grupul UDMR.

Video in format Flash/IOS

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Desigur, această inițiativă legislativă vine în consonanță cu propunerile de până acum ale domnului Cernea, pe care le-am avut în această Cameră a deputaților, și prevede o contradicție pe care încearcă să o constate între Codul civil și Legea educației naționale.

Este foarte important să vedem că cele două lucruri sunt diferite. Una este libertatea de a-ți alege liber, de la 14 ani, religia și altceva este ca, în cadrul instituționalizat al educației, părintele decide care sunt acele ore pe care, ori prin Consiliul profesoral, aflate la decizia școlii, le acceptă ca și ore opționale, le propune propriului copil, crezând că acelea îl vor ajuta să se afirme în perioada în care va fi liber să ia orice decizie cu privire la propria soartă sau la soarta societății.

În acest context, decizia care se în interiorul școlii este o decizie educațională a unui părinte într-o zonă unde această libertate există. Părintele nu poate interveni ca în ora de biologie, de exemplu, să se poată preda sau nu creaționismul sau evoluționismul și nu înțeleg de ce domnul Cernea nu este îngrijorat de ce, de exemplu, copilului meu, care sunt credincios catolic, obligatoriu statul îi propune o anumită ideologie evoluționistă în ceea ce privește crearea ființei umane.

Deci, toate inițiativele dumnealui vin să apere drepturile doar ale unei părți din cadrul societății și nu vin să dea posibilitatea și unui credincios catolic, ortodox, protestant, neoprotestant, în cazul în care într-o materie obligatorie să se prevadă doar o singură opțiune și nu cealaltă opțiune.

În acest context, eu cred că este foarte clară diferența între libertatea de a-ți alege religia, care nu este îngrădită, copilul poate merge la orice biserică, poate să-și asume orice identitate religioasă, și altceva este responsabilitatea părintelui de a da o direcție educației propriului copil. Lucrurile nu trebuie amestecate.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulțumesc.

Văd o rumoare în sală, de ce iau cuvântul. Este drept la replică, este conform Regulamentului, mi-a fost pronunțat numele de două ori, am tot dreptul să iau cuvântul, ca și dumneavoastră, în cazul în care vă pronunț numele.

Vă mulțumesc.

La biologie se studiază știință. Știința nu este ideologie. Știința se bazează pe fapte, pe experiment, pe probe, iar acum avem un consens științific că evoluționismul este corect. Sigur, pot exista viziuni religioase creaționiste, dar acelea nu sunt știință și nu au cum să fie predate la biologie, nicăieri în lumea civilizată.

Revenind la ora de religie, în momentul în care îți asumi o confesiune sau o abordare nereligioasă asupra lumii, este un abuz să fii forțat să asiști la orele de religie care prezintă o altă perspectivă confesională decât cea pe care o ai tu. Este un abuz religios.

Dacă noi avem în România și consfințim prin lege astfel de abuzuri, evident că nu respectăm drepturile copiilor. Iar, repet, acesta este un drept absolut - libertatea de gândire, de conștiință și de religie - nimeni nu-l poate știrbi. Iar la ora de religie, dacă această oră nu este o oră de educație religioasă, în sensul tare al cuvântului, ci este o oră de prezentare a unei confesiuni. Educația înseamnă să prezinți mai multe culte, mai multe perspective, educația înseamnă pluralism de idei, nu o perspectivă unilaterală, prin care uneori copiii sunt supuși chiar unor forme de îndoctrinare religioasă.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Alte intervenții? Nu mai sunt.

Vă reamintesc că avem propunere de respingere. Inițiativa legislativă rămâne pentru ședința de vot final.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania saturday, 14 december 2019, 0:24
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro