Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of April 4, 2016
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.62/08-04-2016
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
15-10-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2016 > 04-04-2016 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of April 4, 2016

    Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Ședința a început la ora 16,03.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii deputați Cristian Buican și Niculae Mircovici, secretari ai Camerei Deputaților.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Bună ziua, doamnelor și domnilor deputați.

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul celor 379 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența un număr de 127.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă informez că au fost distribuite deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de luni, 4, și miercuri, 6 aprilie; programul de lucru pentru perioada 4-9 aprilie 2016; lista rapoartelor depuse în perioada 29 martie-4 aprilie 2016; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Programul de lucru pentru astăzi: de la ora 16,00 până la ora 17,00 - dezbateri asupra inițiativelor legislative pentru care comisiile permanente au propus respingerea, iar de la ora 17,00 - dezbaterea moțiunii simple inițiate de un număr de 53 de deputați.

 
Video in format Flash/IOS Informare privind activarea în cadrul Grupului parlamentar al PSD a domnului deputat Dorin Silviu Petrea.

Stimați colegi,

Vă dau citire următoarei solicitări:

Subsemnatul Petrea Dorin Silviu, ales deputat în Circumscripția electorală nr. 9, Brăila, vă informez că, începând cu data de 30 martie 2016, voi activa în cadrul Grupului parlamentar al PSD.

Pe procedură, liderul Grupului parlamentar al PSD, domnul Florin Pâslaru.

Vă rog, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS Proiectul de Lege pentru condamnarea totalitarismului comunist și pentru cultivarea memoriei naționale antitotalitare (PL-x 617/2015). (retrimis comisiei)

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

În urma discuției pe care am avut-o cu liderii grupurilor parlamentare, precum și a doleanței din Biroul permanent, vă rog, poziția 1 de la respingeri, PL-x 617/2015, Proiectul de Lege pentru condamnarea totalitarismului, să îl retrimitem la comisie pentru o lună, patru săptămâni.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea făcută de liderul Grupului parlamentar al PSD, de retrimitere pentru o lună.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

A fost retrimis la comisie, termen o lună.

Alte intervenții?

Domnule Munteanu, vă rog.

 
Video in format Flash/IOS Propunerea legislativă privind modificarea art.109 alin.(1) din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (Pl-x 480/2015). (retrimisă comisiei)

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă solicit ca Propunerea legislativă nr. 480/2015 de la poziția 130 să fie adusă pe poziția 36 și să fie retrimisă la comisie.

E vorba de o completare. Se știe că astăzi pensiile se plătesc pe card. Cooperativele de credit bancar au solicitat și ele să aibă această posibilitate și mi se pare foarte corect.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Domnule Munteanu, discutăm punctual...

Pe ce poziție discutăm?

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ioan Munteanu:

Am spus, poziția 130, domnule președinte.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

130 și ...?

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ioan Munteanu:

130.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Acum s-a înțeles!

Este vorba de Pl-x 480?

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ioan Munteanu:

Exact!

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Corect. Așa, precizați, ca stafful să poată nota, să știm și noi!

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ioan Munteanu:

Așa am spus, domnule președinte.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Dumneavoastră solicitați ca Pl-x 480/2015 să fie adus pe poziția 37, că pe 36 este ...

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ioan Munteanu:

Și să-l retrimitem...

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Da, OK. Și, după care, dumneavoastră solicitați retrimitere.

Termen cât?

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ioan Munteanu:

Trei săptămâni.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Trei săptămâni.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ioan Munteanu:

Vreau să vă spun că 36 nu mai există, domnule președinte...

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Vorbiți la microfon!

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ioan Munteanu:

36 nu mai există, că l-ați retrimis deja. Deci era corect și 36, nu era nicio problemă.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Da, 36... Nu, 37...

Supun aducerea Pl-x 480/2015 pe poziția 37... și la comisie - este vorba de Comisia pentru muncă - trei săptămâni, da? Mulțumesc.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Retrimis, termen trei săptămâni.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ioan Munteanu:

Poziția 43, Pl-x 527/2013...

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Stați că ajungem la el, domnule Munteanu. Mai avem cinci poziții până la el.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ioan Munteanu:

Bine.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea Legii organizării și funcționării statisticii oficiale în România nr.226/2009 (Pl-x 498/2015). (rămasă pentru votul final)

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Ajungem la el și-l retrimitem atunci. Mai veniți o dată.

37. Propunerea legislativă pentru completarea Legii organizării și funcționării statisticii oficiale în România nr. 226/2009, Pl-x 498/2015.

Inițiatorul dorește să intervină? Nu dorește.

Din partea Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare, domnul președinte Mihai Tudose.

Vă rog, domnule președinte.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Mihai Tudose:

Raport asupra propunerii legislative pentru completarea Legii organizării și funcționării statisticii oficiale în România nr. 226/2009.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, comisia a fost sesizată cu propunerea legislativă mai sus menționată.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins inițiativa legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, iar Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii comisiei au dezbătut inițiativa legislativă în ședința din 8 septembrie 2015.

La lucrările comisiei a participat, în calitate de invitat, și doamna vicepreședinte Mihaela Elena Iagăr.

La propunerea legislativă au fost depuse o serie de amendamente care, supuse la vot, au fost respinse și se regăsesc în anexă.

Față de cele considerate mai sus, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii organizării și funcționării statisticii oficiale în România.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale?

Vă rog, domnule deputat.

Grupul PNL, și apoi domnul Iacoban, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Virgil Guran:

Este vorba despre statistica națională care, din păcate, nu este folosită în actul de guvernare. Avem vreo 1.800 de angajați acolo care de multe ori, în afară că înregistrează niște date, nu fac nimic.

De ce s-a propus acest lucru? Ca recensământul să se realizeze pe perioade mai scurte, adică la patru ani, după un program multinațional, pentru că aceste date trebuie să folosească în decizia economică. Nu sunt doar niște date... "Domnule, câți oameni mai avem în România, câte case mai avem în România...", sunt lucruri care ar trebui să folosească unui guvern și unui parlament, să vedem dinamica industrială, cam câți ingineri mai avem, ce trebuie să facem în învățământ pentru acest lucru, unde a scăzut natalitatea, ce se întâmplă în zona respectivă, unde sunt mai mulți șomeri și așa mai departe.

Deci este destul de complex acest lucru și ar trebui folosit. Chiar am ridicat această problemă în comisie, iar cei de la statistică au rămas surprinși când i-am întrebat dacă au niște date privind necesarul de ingineri, să spunem, în România sau de economiști, pentru a nu mai scoate pe bandă, inclusiv Ministerul Învățământului să se orienteze, să nu mai scoatem pe bandă economiști, și după ce termină facultățile n-au ce face.

Deci această statistică națională este foarte importantă. Și vă mai spun ceva, între noi fie vorba. Dacă ar fi fost în acest Program multianual și prevederea că într-un an de zile trebuiau publicate datele, cred că în 2012 nu mai aveam un președinte care ne-a mai chinuit încă vreo doi ani de zile, în România. Deci nu aveam nevoie de atâtea voturi, ci de voturile reale și scăpam de acest regim Băsescu.

Din acest punct de vedere, Partidul Național Liberal va vota împotriva respingerii.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnul Iacoban două minute.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi și colege,

Ne-am asumat, atunci când am intrat în Uniunea Europeană, și legislația europeană.

Prin urmare, înțeleg dorința colegilor noștri de a face un recensământ o dată la patru ani, pentru că așa prevede acest proiect de lege pe care-l discutăm acum, e vorba de completarea Legii nr. 226/2009 privind organizarea și funcționarea statisticii oficiale în România.

De asemenea, tot în acest proiect de lege se spune că publicarea datelor finale să se facă într-un termen de un an de la data la care s-a făcut recensământul.

Spuneam că trebuie să ne asumăm legile și regulamentele din Uniunea Europeană, astfel că Regulamentul nr. 763 al Parlamentului European și al Consiliului, din 9 iulie 2008, specifică foarte clar, la articolul 1, că țările din Uniunea Europeană instituie reguli pentru furnizarea decenală de date complete referitoare la populații și locuințe, deci o dată la 10 ani. Și la art. 5 alin. (1) se spune foarte clar că primul an de referință, conform regulamentului de care spuneam, este 2011. Și anii de referință se situează de fiecare dată la începutul fiecărui deceniu. Deci următorul recensământ va avea loc în 2021.

De asemenea, art. 5 alin. (2): "Statele membre furnizează Comisiei date finale validate, agregate și metadatate, în conformitate cu prezentul regulament, în termen de 27 de luni de la încheierea anului de referință".

Prin urmare, propun un vot pentru respingerea acestui proiect de lege, pentru că nerespectarea acestui regulament poate duce la infringement.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Alte intervenții? Nu mai sunt.

Rămâne la votul final.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea alineatului (1) al articolului 19<sup>4</sup> din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal (Pl-x 524/2015). (rămasă pentru votul final)

38. Propunerea legislativă pentru modificarea alin.(1) al articolului 194 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, Pl-x 524/2015.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Nu dorește.

Comisia pentru buget. Îl rog pe domnul deputat Emil Niță.

Vă rog să prezentați raportul.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Emil Niță:

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea alin. (1) al art. 194 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată spre dezbatere cu Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al art. 194 din Legea nr. 571/2003.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în ședința din 24 iunie 2015.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare inserarea în categoria scutirilor de impozite pe profit a operațiilor de retehnologizare a construcțiilor agrozootehnice, nefolosite sau abandonate în prezent, operațiuni efectuate prin reinvestirea unei cote-părți din impozit.

La lucrările comisiei și-au înregistrat prezența 31 de deputați, din totalul de 32 de membri ai comisiei.

În urma examinării propunerii legislative, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea acesteia, deoarece începând cu anul 2016 intră în vigoare noul Cod fiscal.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Dezbateri generale?

Domnul Ialomițianu, Grupul PNL, vă rog.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Gheorghe Ialomițianu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul PNL din Camera Deputaților va vota împotriva acestei inițiative... Poate și PSD-ul votează împotrivă! ... din două motive.

Motivul nnumărul 1. În Codul fiscal avem scutirea profitului reinvestit, s-a discutat, cu ocazia prezentării de către Guvern a proiectului de Cod fiscal. Sigur, profitul reinvestit este scutit de la impozitare până în 2016. Poate ne gândim să prelungim, că avem nevoie de investiții în economie.

Motivul 2. Inițiativa nu este foarte clară. Se vorbește la un moment dat de scutirea profitului reinvestit de la impozitare, și după aceea se vorbește de reducerea unei cote din impozitul pe profit.

Deci nu este foarte clar: ori nu impozitezi profitul reinvestit, ori reduci impozitul care a fost utilizat pentru anumite investiții.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Alte intervenții? Nu mai sunt alte intervenții.

Rămâne la votul final.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea art.176 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal (Pl-x 30/2015). (rămasă pentru votul final)

39. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 176 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Inițiatorii? Nu.

Comisia?

Domnule Niță, vă rog. Succint, vă rog.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Emil Niță:

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea art. 176 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 176 din Legea nr. 571/2003.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea și completarea art. 176 din Legea nr. 571/2003.

La dezbaterea acestei propuneri legislative au fost prezenți, în calitate de invitați, reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice.

În urma examinării propunerii legislative și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative, deoarece în anul 2016 intră în vigoare noul Cod fiscal.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Intervenții? Vă rog.

Domnul Ialomițianu.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Gheorghe Ialomițianu:

Chiar vreți să ne suprimați dreptul de a vorbi, domnule președinte?

Inițiativa se referă tot la Codul fiscal, este vorba de utilizarea unei accize reduse pentru motorină, în agricultură, problema este rezolvată în Codul fiscal, este un mecanism bine pus la punct, deci nu putem să susținem această inițiativă.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenții? Nu mai sunt.

Mulțumesc.

Rămâne la votul final.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal (Pl-x 517/2015). (rămasă pentru votul final)

40. Următoarea, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, Pl-x 517/2015.

Inițiatorii? Nu.

Comisia pentru buget. Domnul Emil Niță.

Vă rog, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Emil Niță:

Raport asupra Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe a fost sesizată spre dezbatere cu Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Propunerea legislativă a fost avizată favorabil de către Consiliul Legislativ și avizată negativ de către Guvern.

În conformitate cu art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, membrii comisiei au examinat propunerea legislativă în ședința din 8 septembrie 2015.

În urma examinării propunerii legislative și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative, deoarece în anul 2016 intră în vigoare noul Cod fiscal.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnul Ialomițianu, dezbateri generale. Grupul PNL. Vă rog.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Gheorghe Ialomițianu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este o inițiativă bună. Păcat că nu a fost cuprinsă în Codul fiscal.

Mai mult decât atât, a fost cuprinsă și în Programul de guvernare al USL-ului și nu v-ați respectat promisiunea față de producătorii din industria alimentară. De fapt, prin această inițiativă, ce se propunea? Ca o parte din TVA să rămână la producători pentru investiții, 15 puncte procentuale pentru investiții, pentru a crește oferta, să putem concura importurile pe care le-ați stimulat, domnilor de la PSD, în timpul guvernării. În ultimul an le-ați stimulat și avem o creștere economică nesănătoasă, bazată pe importuri, iar producătorii români nu sunt ajutați. Le-ați tăiat sumele de la investiții, dar nici nu v-ați ținut de Programul de guvernare.

Sigur că, în urma discuțiilor din 2015 dintre partidele politice, a fost o decizie politică să respectăm Codul fiscal într-o anumită formă și, din acest punct de vedere, sigur că vom vota împotriva acestei inițiative, dar ar fi bine să ne gândim și la producătorii români, nu numai să mâncăm cartofi din Polonia și nu din Brașov sau mere din alt județ, dar și să le importăm din Turcia sau din altă parte. Și îmi pare rău, că sunt colegi care au experiență în agricultură și vor să bruieze ceea ce spun, deși în culise mi-au spus că am dreptate.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Alte intervenții? Nu sunt.

Rămâne la votul final.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art.287 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal (Pl-x 516/2015). (rămasă pentru votul final)

41. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 287 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Inițiatorii? Nu.

Din partea Comisiei pentru buget? Tot domnul deputat Emil Niță. Vă rog să prezentați raportul.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Emil Niță:

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 287 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată spre dezbatere pe fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea art. 287 din Legea nr. 571/2003.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea art. 287.

În urma examinării propunerii legislative și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative, deoarece în anul 2016 intră în vigoare noul Cod fiscal.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Dezbateri generale?

Domnule Ialomițianu, vă rog.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Gheorghe Ialomițianu:

Chiar e o problemă serioasă, domnule profesor. Nu are legătură cu aprobarea Codului fiscal. Inițiativa are în vedere să se interzică consiliilor locale să modifice cuantumul impozitelor și taxelor locale. Ar fi o mare greșeală, pentru că zonele, din punct de vedere economic, diferă, nivelul veniturilor cetățenilor diferă de la o zonă la alta, plus interesele autorităților locale pentru a avea impozite și taxe pentru a finanța investițiile de la nivel local.

Deci nu putem să fim de acord, trebuie să lăsăm autonomia locală, adică să o respectăm, unele decizii să fie luate la nivel local. Ar fi chiar interzicerea unor drepturi la nivel local și am afecta foarte mult autonomia locală.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Alte intervenții? Nu mai sunt.

Rămâne la votul final.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea art.62 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal (Pl-x 519/2015). (rămasă pentru votul final)

42. Propunerea legislativă pentru completarea art. 62 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Din partea inițiatorilor dorește cineva? Nu.

Comisia pentru buget? Domnul deputat Emil Niță.

Vă rog, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Emil Niță:

Raport asupra Propunerii legislative pentru completarea art. 62 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată spre dezbatere cu Propunerea legislativă pentru completarea art. 62 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, membrii comisiei au examinat propunerea legislativă menționată mai sus în ședința din 8 septembrie 2015.

În urma examinării Propunerii legislative pentru completarea art. 62 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea acesteia, deoarece începând cu anul 2016 intră în vigoare noul Cod fiscal.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Domnule Ialomițianu, vă rog.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Gheorghe Ialomițianu:

Domnule președinte,

L-aș întreba pe reprezentantul Comisiei pentru buget, finanțe dacă nu s-ar fi aprobat Codul fiscal, am fi dat un vot favorabil? Nu cred.

Grupul PNL din Camera Deputaților nu susține această inițiativă. Motivul este unul singur: în Codul fiscal este reglementat foarte bine modul de impozitare a veniturilor din arendă.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.61/1993 privind alocația de stat pentru copii (Pl-x 527/2013). (retrimisă comisiei)

43. Următoarea, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii.

Procedură. Domnule Munteanu, vă rog.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule președinte,

Vă solicit retrimiterea la comisie pentru o perioadă de o lună de zile, am discutat și cu domnul Victor Dobre. E vorba de faptul că în raport nu s-a ținut cont de majorarea alocației la copii, care s-a întâmplat cu ceva timp în urmă, și atunci trebuie trecute și aceste lucruri. Adaug, cu amendamentul domnului Ialomițianu.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Retrimitere pentru o lună.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost retrimisă.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Lege pentru completarea art.170 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (PL-x 136/2015). (rămas pentru votul final)

44. Următorul, Proiectul de Lege pentru completarea art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, PL-x 136/2015.

Inițiatorul? Nu.

Din partea Comisiei pentru muncă, domnul președinte Adrian Solomon. Vă rog să prezentați raportul.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Adrian Solomon:

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în sensul ca indicele de corecție să se aplice și pensiilor de invaliditate, la data transformării acestora în pensie pentru limită de vârstă.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

A fost adoptat de Senat în ședința din 25 februarie 2015.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Comisia pentru muncă propune plenului Camerei Deputaților respingerea inițiativei legislative.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Rămâne la votul final cu propunere de respingere.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative privind interzicerea explorării și exploatării prin fracturare (fisurare) hidraulică a hidrocarburilor gazoase sau lichide și anularea licențelor exclusive de explorare a proiectelor ce utilizează această metodă (Pl-x 469/2013). (rămasă pentru votul final)

45. Propunerea legislativă privind interzicerea explorării și exploatării prin fracturare (fisurare) hidraulică a hidrocarburilor gazoase sau lichide și anularea licențelor exclusive de explorare a proiectelor ce utilizează această metodă, Pl-x 469/2013.

Dacă inițiatorul dorește? Nu dorește.

Din partea celor două comisii?

Comisia pentru industrii și servicii, domnul președinte Iulian Iancu. Raport comun, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare.

Domnule președinte Iulian Iancu, vă rog, prezentați raportul.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Iulian Iancu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi,

Atât Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, cât și Comisia pentru industrii și servicii, au fost sesizate în dezbatere în fond cu proiectul de lege menționat.

Aș vrea să vă spun că Senatul a respins această inițiativă legislativă.

De asemenea, Consiliul Legislativ a avizat negativ.

Guvernul nu susține.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a avizat negativ.

Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a avizat negativ.

În urma tuturor dezbaterilor, membrii celor două comisii propun plenului respingerea propunerii legislative.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale.

Domnul Cernea.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Toate aceste avize negative menționate anterior au un singur rezultat pentru România - unul negativ -, pentru că această tehnologie a fracturărilor hidraulice este una periculoasă pentru mediu, este periculoasă pentru comunitățile locale. Ea ar trebui interzisă prin lege. Cei care au susținut fracturarea hidraulică deja au avut de pierdut în plan politic, pentru că, iată, cetățenii s-au revoltat și la Pungești și în alte locuri. În multe țări și în tot mai multe state, inclusiv în Statele Unite, această tehnologie a fost deja interzisă prin lege. Nu putem construi o economie durabilă, o economie prietenoasă cu mediul, folosind astfel de tehnologii periculoase. Dimpotrivă, ar trebui să gândim dezvoltarea României într-un plan care să includă tehnologii prietenoase cu mediul și surse regenerabile de energie, sau ponderea surselor regenerabile să crească progresiv, poate în următoarele decenii să ajungă și până la sută la sută, așa cum deja unele state încearcă să o facă, de exemplu, Germania.

Sper foarte mult ca în cele din urmă această tehnologie să fie interzisă prin lege, dar asta depinde de votul dumneavoastră.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Iane, Grupul PSD. Vă rog.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Întâmplarea face să fiu unul dintre primii care au tras semnalul de alarmă asupra acestui risc de utilizare a acestei tehnologii. Se întâmpla în ianuarie 2012, când am adresat o scrisoare deschisă președintelui, premierului și președintelui Agenției pentru Resursele Minerale, de atunci.

Dar, pe de altă parte, evenimentele care au urmat au arătat că, de fapt, o dată, acest pericol la noi în țară nu există, pentru că, în urma explorărilor, nu s-a descoperit că ar fi suficiente zăcăminte, astfel încât să poată să fie făcute a aceste investiții și, pe de altă parte, de atunci și până acum, iată că doar în patru ani de zile tehnologia s-a schimbat foarte mult. După cum știți, această tehnologie implică de fapt injectarea unui fluid de fracturare care constă în mod normal din apă, nisip și aditivi chimici. Ei, problema se pune că acești aditivi chimici nu știm în ce măsură afectează mediul, solul și pânza freatică.

Revin și spun că vom respinge această lege, dar, cu siguranță, trebuie să ne aplecăm serios și la faptul că însăși Comisia Europeană a avut un punct de vedere prin comunicarea pe care a făcut-o cu privire la utilizarea acestei tehnologii în ceea ce privește folosirea solvenților și folosirea fracturării hidraulice, și concluzia acestei comunicări la nivelul Comisiei Europene a fost că încă nu există siguranța de a spune, cu certitudine, că această tehnologie este cu adevărat nocivă. Iar în ceea ce privește protecția mediului, se are în vedere, în această comunicare, că primează asupra oricărei tehnologii.

Deci vom respinge și vom reveni probabil cu o lege mult mai bună asupra acestei aspect.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenții? Nu mai sunt. Vă mulțumesc.

Mergem mai departe.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea reglementărilor Legii nr.94/2014 pentru aprobarea OUG 8/2009 privind acordarea tichetelor de vacanță (Pl-x 493/2015). (rămasă pentru votul final)

46. Propunerea legislativă pentru modificarea reglementărilor Legii nr. 94/2014 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea tichetelor de vacanță.

Inițiatorul dorește? Nu dorește.

Tot domnul Iulian Iancu - Raport comun, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru muncă și protecție socială.

Vă rog să prezentați raportul.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Iulian Iancu:

Stimați colegi,

Domnule deputat Munteanu, două comisii au fost sesizate în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru industrii și servicii. Au un raport comun.

Punctul de vedere al Guvernului este negativ.

De asemenea, în urma dezbaterilor a reieșit că această propunere este deja... a fost depășită prin elaborări de inițiative legislative care au modificat legislația incidentă și care au lăsat fără obiect reglementarea propunerii legislative în discuție.

Prin urmare, membrii celor două comisii propun plenului respingerea propunerii legislative.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenții dacă sunt la dezbateri generale? Nu sunt.

Rămâne la votul final, are caracter ordinar, cu propunere de respingere.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, cu modificările și completările ulterioare (Pl-x 56/2014). (rămasă pentru votul final)

47. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, cu modificările și completările ulterioare, PL-x 56/2014.

Propunerea comisiei, de respingere, nu a întrunit numărul necesar de voturi și s-a hotărât retrimiterea la comisie.

Raport suplimentar.

Comisia juridică, de disciplină și imunități, domnul deputat Varga. Vă rog.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Vasile Varga:

Vă mulțumesc.

Avem un raport suplimentar.

Camera a hotărât, la 3 iunie 2014, retrimiterea la comisie a acestei propuneri legislative.

Senatul a respins, în calitate de primă Cameră sesizată.

Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, de asemenea, a avizat negativ.

Guvernul nu susține adoptarea.

În baza argumentelor susținute și în urma dezbaterii, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, în unanimitate, menținerea soluției din raportul inițial și au hotărât să supună plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale?

Domnul Cernea.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Propunerea de față prevede ca numărul de semnături necesar pentru a se înscrie în cursa electorală pentru alegerile parlamentare, pentru un partid, să fie de minimum 25.000 de semnături, și pentru un independent, de minimum 5.000.

Actualmente, cerințele sunt 200.000 de semnături pentru partide, 100.000 de semnături pentru candidații independenți. Astfel de cerințe sunt excesive. Nu mai sunt întâlnite în niciun stat membru al Uniunii Europene. Vă dau un exemplu. În Spania este nevoie de 10.000 de semnături pentru a putea candida.

Numărul mare de semnături face ca în România să nu avem o reală competiție electorală, pentru că anumiți candidați, care poate ar avea ceva de spus și ar avea o șansă să obțină voturi, voturile pentru a accede în Parlamentul European, nu se vor putea înscrie. Colectarea unui număr atât de mare de semnături este, vă spun din experiență, un proces mult mai dificil decât cel de a strânge voturile necesare pentru a accede în Parlamentul European.

De aceea, și, iată, în societatea civilă, în dezbaterile publice din România se discută despre necesitatea de a da o șansă reformării clasei politice. Singura cale de a spera la așa ceva depinde, în mod crucial, de o reală competiție. Fără să avem o reală competiție, nu se va schimba nimic. Și vă spun că ar fi bine pentru sănătatea partidelor mari, pentru PSD și PNL, să existe o competiție mai largă. Pentru că, atunci când PNL și PSD vor simți că vin din urmă partide sau independenți care să le pună probleme electorale reale, atunci, și ele vor face efortul substanțial de a se reforma și de a atrage figuri noi sau persoane care să se bucure de o mai largă credibilitate.

De aceea, îndemnul meu este să votați acest proiect de lege, în ciuda rapoartelor negative, pentru că doar așa arătați că vreți să intrați în competiție și să câștigați pe drept alegerile, nu să eliminați din start competitori care ar putea face o figură frumoasă la alegerile europarlamentare.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc. Alte intervenții?

Doamna Cătăniciu. Vă rog.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raportul suplimentar de respingere este justificat.

Propunerea legislativă nu îndeplinește criteriile prevăzute de art. 6 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit căreia, proiectul de act normativ trebuie să instituie reguli necesare, suficiente și posibile, care să conducă la o cât mai mare stabilitate și eficiență legislativă.

Soluțiile pe care le cuprinde trebuie să fie temeinic fundamentate, luându-se în considerare interesul social, politica legislativă a statului român și cerințele corelării cu ansamblul implementărilor interne.

În acest sens, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a statuat că orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat. Lipsa de claritate și precizie a actelor normative poate crea premisele unor vicii de neconstituționalitate, prin raportare la prevederile art.1 alin.(5) din Constituția României, republicată, privind predictibilitatea legii.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc. Alte intervenții? Nu.

Rămâne la votul final, cu propunere de respingere.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea articolului 8 din Legea nr.339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope (Pl-x 497/2015). (rămasă pentru votul final)

48. Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 8 din Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope, Pl-x 497/2015.

Inițiatorul? Nu.

Vă rog, Comisia pentru sănătate și familie.

Vă rog, doamnă deputat.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Lucreția Roșca:

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins inițiativa.

Potrivit dispozițiilor art. 75, Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru sănătate și familie a hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Grupul parlamentar al PNL, domnul Crăciunescu. Vă rog.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Grigore Crăciunescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Legea nr. 339/2005 stabilește regimul juridic privind cultivarea, producerea, fabricarea, depozitarea, comerțul și distribuția, pe teritoriul național, a substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope.

În pofida eforturilor autorităților statului, de a reduce fenomenul traficului și al consumului de substanțe noi cu efecte psihotrope, se constată, în continuare, proliferarea acestuia, precum și creșterea numărului și a frecvenței cu care aceste substanțe ajung în diferite moduri să fie consumate în România.

Substanțele interzise la nivel internațional, ca fiind psihotrope, nu ajung să fie preluate prompt de legislația românească și să fie schimbate anexele la Legea nr. 339/2005.

Prin urmare, noi credem că se impune adoptarea acestui proiect de lege care să prevadă expres termenele în care se realizează actualizarea tabelelor prevăzute în anexele de la Legea nr. 339.

Ca urmare, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota împotriva respingerii acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc și eu.

Alte intervenții? Nu mai sunt.

Rămâne la votul final, cu propunere de respingere.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr.143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri (Pl- x 496/2015). (rămasă pentru votul final)

49. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, PL-x 496/2015.

Dacă dintre inițiatori dorește cineva? Nu dorește.

Raport comun, Comisia pentru sănătate și familie și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, vă rog, domnule Benga.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Ioan Benga:

În temeiul dispozițiilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru sănătate și familie și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, trimisă cu adresa Pl-x 496/2015, din data de 22 iulie 2015.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins inițiativa legislativă.

Potrivit dispozițiilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, punctul de vedere al Ministerului Sănătății.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 143 din 2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în vederea stabilirii unui termen maxim, astfel cum rezultă din cuprinsul expunerii de motive, pentru actualizarea tabelelor-anexă la respectivul act normativ, la propunerea Ministerului Sănătății și a Ministerului Afacerilor Interne, prin înscrierea de noi plante și substanțe ce pot fi periculoase pentru sănătatea populației, din cauza efectelor acestora, prin radierea unor plante sau substanțe, ori prin transferarea acestora dintr-un tabel în altul, în vederea protejării stării de sănătate a populației.

La ședința Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, din data de 2 septembrie, și-au înregistrat prezența 20 de deputați din totalul de 25.

La ședința Comisiei pentru sănătate și familie, din data de 16 septembrie 2015, și-au înregistrat prezența 16 deputați din totalul celor 19 membri.

În urma finalizării dezbaterilor, cele două comisii propun plenului Camerei Deputaților respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, întrucât instituirea unui termen pentru adoptarea unui act normativ la nivel de lege, fără corelarea acestuia cu termenele prevăzute pentru parcurgerea procedurilor de adoptare a unui act normativ de acel nivel, nu se justifică.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnul Crăciunescu, dezbateri generale, Grupul parlamentar al PNL.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Grigore Crăciunescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În momentul în care sunt transmise de către Comisia de stupefiante Organizației Națiunilor Unite acele substanțe care au efect asupra sănătății populației României, noi credem că este necesar să se prevadă în lege un termen maximal. Deci nu este vorba de a nu respecta toate procedurile în elaborarea unei legi, dar, ar trebui, prin lege, să stabilim ca în termen de 3 luni sau de 6 luni, sau de 9 luni, această modificare a anexelor la legea respectivă să se facă.

Prin urmare, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota împotriva respingerii acestui proiect de lege.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții? Doamna Cătăniciu.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raportul de respingere considerăm că este justificat, deoarece termenul propus este insuficient pentru parcurgerea tuturor etapelor necesare adoptării unui act normativ la nivel de lege, chiar și în procedură de urgență.

De asemenea, un alt aspect care ar trebui luat în considerare este cel legat de termenele deja stabilite de organismele internaționale de control, prin documentele emise, referitoare la datele limită de introducere sub control a unor substanțe identificate de acestea.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Da.

Alte intervenții? Nu mai sunt alte intervenții.

Rămâne la votul final.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea art.11 din Legea Cetățeniei Române nr.21/1991 (Pl-x 561/2015). (rămasă pentru votul final)

50. Propunerea legislativă privind modificarea art. 11 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, Pl-x 561/2015.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Nu.

Din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități? Domnul deputat Varga. Sunteți de serviciu, astăzi. Vă rog, raportul.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Vasile Varga:

Vă mulțumesc pentru aprecieri, domnule președinte.

Comisia a fost sesizată spre dezbatere în fond cu această propunere legislativă.

Consiliul Legislativ și Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor au avizat negativ această inițiativă.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat favorabil.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 141 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, având ca scop reglementarea problemei păstrării cetățeniei române de persoanele care au dobândit această cetățenie prin naștere.

În urma dezbaterii, membrii acestei comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Rămâne la votul final, cu propunere de respingere.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță (PL-x 458/2015). (rămas pentru votul final)

51. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță, PL-x 458.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Nu dorește.

Raport comun, Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru industrii și servicii.

Domnule președinte Solomon, Comisia pentru muncă și protecție socială, vă rog să prezentați raportul comun.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Adrian Solomon:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul de reglementare este modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 94 din 2014, în sensul ca o parte dintre voucherele de vacanță acordate angajaților să poată fi utilizate pentru plata taberelor școlare ale copiilor lor.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

A fost adoptată de Senat în ședința din 10 iunie 2015.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor în cadrul celor două comisii, acestea propun plenului Camerei Deputaților respingerea proiectului de lege.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale, dorește cineva? Nu dorește nimeni.

Rămâne la votul final, cu propunere de respingere.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art.10 pct.2<SUP>5</SUP> din Legea nr.152/1998, republicată, privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe, astfel cum a fost modificată prin O.G. nr.6/2014 (Pl-x 349/2015). (rămasă pentru votul final)

52. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 10 pct. 25 din Legea nr. 152/1998, republicată, privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe, astfel cum a fost modificată prin O.G. nr. 6/2014, Pl-x 349/2015.

Inițiatorii doresc? Nu.

Raport comun, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Laurențiu Nistor:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Notă asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 10 pct. 25 din Legea nr. 152/1998, republicată, privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe, astfel cum a fost modificată prin Ordonanța Guvernului nr. 6/2014.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea art. 10 pct. 25 din Legea nr. 152/1998, republicată, privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe, astfel cum a fost modificată prin Ordonanța Guvernului nr. 6/2014, trimisă cu adresa Pl-x 349 din 7 aprilie 2015.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în data de 31 martie 2015.

Consiliul Legislativ a avizat negativ inițiativa legislativă.

Guvernul României nu susține adoptarea inițiativei legislative.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 10 pct. 25 din Legea nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul că, în ipoteza vinderii locuințelor pentru tineri destinate închirierii, odată cu dobândirea dreptului de proprietate asupra locuinței, titularul contractului să dobândească și dreptul de proprietate asupra cotei-părți de teren aferente acesteia, în baza dreptului de proprietate asupra cotelor de teren aferente și în baza contractului de vânzare-cumpărare încheiat la unitatea administrativ-teritorială deținătoare, sumele obținute astfel urmând a fi virate la bugetul local.

În conformitate cu prevederile art. 61 și 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au examinat inițiativa legislativă în ședințe separate.

Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a dezbătut inițiativa legislativă în ședința din data de 16 iunie 2015.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a dezbătut inițiativa legislativă în ședința din 8 septembrie 2015.

Cu ocazia dezbaterilor, s-a constatat că, în raport cu măsurile preconizate în inițiativa legislativă, ar trebui să se țină cont de caracterul social pe care-l are programul de construcții de locuințe pentru tineri destinate închirierii. Astfel, includerea în prețul de vânzare și a prețului cotei-părți de teren nu ar conduce la includerea în prețul de vânzare și a părților de teren ar conduce doar la o majorare a prețului total de vânzare a locuinței.

S-a apreciat că modalitatea de calcul al prețului de vânzare a locuințelor are la bază, în esență, obținerea unui preț pe metru pătrat, care să fie sub prețul pieții, dar care să poată realiza o altă locuință.

Conform dispozițiilor art. 3 din Legea nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe, terenul pe care se realizează locuințe pentru tineri destinate închirierii poate fi proprietate publică ori privată a statului sau a unității administrativ-teritoriale, precum și proprietate privată a persoanelor fizice ori juridice, terenuri care au regim diferit.

Astfel, în situația terenurilor care fac obiectul domeniului public al statului, UAT-urile, în cazul terenurilor proprietate publică a statului puse la dispoziție de către autoritățile publice centrale care asigură administrarea locuințelor/terenurilor aferente, conform art. 20 alin. (4) din lege, și care nu au făcut în prealabil obiectul trecerii în proprietatea privată a statului, sunt incidente dispozițiile constituționale ale art. 136 alin. (4) referitoare la inalienabilitatea bunurilor proprietate publică.

Ca urmare a dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități și membrii Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea Propunerii legislative pentru modificarea art. 10 alin. (5) pct.25 din Legea nr. 152/1998, republicată, privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe, astfel cum a fost modificată prin Ordonanța Guvernului nr. 6/2014.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Intervenții? Dezbateri generale? Nu sunt.

Mulțumim pentru prezentare, domnule coleg.

Mai luăm unul, da? Ultimul.

Rămâne la votul final aceasta.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor (Pl-x 253/2015). (rămasă pentru votul final)

53. Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Dacă, din partea inițiatorilor dorește? Nu.

Comisia juridică, de disciplină și imunități, domnul deputat Varga. Vă rog, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Vasile Varga:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a fost sesizată spre dezbatere în fond cu această propunere legislativă.

Consiliul Legislativ a dat un aviz negativ.

Guvernul nu susține printr-un punct de vedere.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, de asemenea, au dat un aviz negativ.

În urma dezbaterilor, comisia a hotărât, în unanimitate, respingerea Propunerii legislative privind modificarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

La dezbateri generale, doamna Cătăniciu și apoi domnul Iacoban.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Se justifică raportul de respingere, având în vedere că alin. (3) al art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 a fost modificat prin Ordonanța Guvernului nr. 17/2014, pentru modificarea art.9 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Astfel, prin această modificare, s-a atins scopul urmărit de inițiatorii propunerii legislative, și anume acela de a conferi competența organului de executare, respectiv organului de specialitate al unității administrativ-teritoriale în a cărui rază teritorială domiciliază contravenientul, de a solicita instanței de judecată, în cadrul procedurilor de executare, transformarea amenzii în prestarea unei activități în folosul comunității.

Prin urmare, dat fiind faptul că propunerea legislativă vizează modificarea unei norme care nu mai are conținutul avut în vedere de către inițiatorii acesteia, iar modificarea survenită prin Ordonanța Guvernului nr.17/2014 este în sensul urmărit de către inițiatorii propunerii legislative, apreciem că acest proiect de act normativ a rămas fără obiect, justificându-se raportul de respingere.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Iacoban.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Scurt, ca să închidem ședința. Și eu spun că a rămas fără obiect, pentru că Ordonanța nr.17/2014 este mult mai completă. Ea stipulează și situația în care a fost achitată parțial amenda stabilită, cum se procedează.

Deci un raport de respingere se justifică.

Mulțumesc foarte mult.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Aici încheiem prima parte a ședinței noastre.

În câteva minute începem dezbaterea moțiunii simple.

 
    Dezbaterea moțiunii simple intitulate Drepturile omului nu sunt un lux!, inițiate de 53 de deputați.

După pauză

Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Începem partea a doua a ședinței de astăzi, stimați colegi.

Avem pe ordinea de zi moțiunea simplă inițiată de 53 de deputați.

În temeiul art.190 din regulament, întreb dacă vreunul din semnatari își retrage adeziunea la această moțiune? Nu. Înțeleg că toată lumea își menține adeziunea la această moțiune.

Pentru dezbaterea moțiunii, Biroul permanent și Comitetul liderilor vă propun următoarele: moțiunea simplă va fi citită de unul din semnatari, Guvernului i se rezervă 50 de minute pe care le utilizează la începutul și la finalizarea dezbaterilor; pentru dezbateri s-a luat în calcul câte zece secunde pentru fiecare deputat. Timpul maxim alocat grupurilor parlamentare se prezintă astfel: PSD - 24 de minute, PNL - 19 minute, UNPR - șase minute, ALDE - patru minute, UDMR - trei minute, minoritățile - trei minute, neafiliații - cinci minute.

Dacă sunt obiecții? Nu.

Supun votului aceste propuneri.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Cu unanimitate propunerile au fost adoptate.

Rog liderii grupurilor parlamentare să depună la secretarul de ședință, la domnul Mircovici lista cu numele deputaților înscriși pentru dezbateri.

Pentru citirea moțiunii de cenzură îi dau cuvântul doamnei deputat Steluța-Gustica Cătăniciu pentru a citi moțiunea.

Vă rog, doamna deputat.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Doamnă ministru,

Moțiunea simplă este intitulată la fel de simplu: "Drepturile omului nu sunt un lux!".

Această moțiune simplă supusă dezbaterii Camerei Deputaților este provocată de o afirmație a doamnei ministru Raluca Prună, referitoare la drepturile fundamentale ale omului, afirmație ce obligă Parlamentul României la o atitudine fermă de respingere a unei viziuni despre democrație ce pare să fie însușită, prin tăcerea unanimă a celorlalți membri ai Executivului și prin completa lipsă de reacție a primului-ministru, de întregul Guvern.

Citez: "Ordonanța de urgență a Guvernului nr.6 din 11 martie 2016 nu restrânge drepturi și libertăți, ci tocmai le face efective. Cu o urmărire penală și o combatere a infracționalității slabe, discuția despre drepturi e un lux teoretic."

Această curioasă și periculoasă declarație a fost făcută pe 14 martie 2016 de ministrul justiției, doamna Raluca Prună.

De atunci, niciun membru al Guvernului, începând cu prim-ministrul Dacian Cioloș, nu și-a arătat surprinderea față de o asemenea declarație. Ceea ce înseamnă că ea reflectă o opinie împărtășită de întregul Executiv. Opinia că puterile constituite în stat au precedență și sunt mai importante decât puterea constituantă, cea a cetățenilor. Drepturile și libertățile acestora din urmă sunt privite de actualul Guvern ca fiind o chestiune ornamentală, de aranjament instituțional, și nu ca un bun inalienabil ce le aparține și pe care statul nu poate face altceva decât să îl respecte și să îl protejeze.

Stimați colegi,

Poate că declarația nu ar trebui să ni se pară surprinzătoare, având în vedere că ministrul justiției a anunțat cu multă mândrie că împărtășește principiile unui mai vechi titular al acestui portofoliu, Monica Macovei, care spunea recent că în România "drepturile omului nu pot fi exercitate pe deplin!". Obișnuită mai degrabă să traducă decât să reflecteze asupra fundamentelor dreptului într-un regim democratic, doamna Prună nu a mai avut timp să aprofundeze gravitatea afirmațiilor europarlamentarului Macovei și a decis să le reia cu propriile sale cuvinte. O circumstanță agravantă, insistăm, o reprezintă asentimentul implicit fața de o asemenea opinie, dat de Guvern in ansamblul său.

Doamna ministru Raluca Prună trebuie să se decidă: este traducătoarea Monicăi Macovei și a altora cu tendințe autoritare și contrare statului de drept sau ministrul justiției independente și imparțiale, al cărei prim rol este acela de a proteja cetățeanul împotriva abuzurilor statului. Din păcate, s-a demonstrat încă o dată că nu este de ajuns să citești și să traduci legislația europeană pentru a înțelege principiile fundamentale ale sistemelor de drept ale națiunilor libere și democratice.

Și pentru că familiaritatea cu textele juridice al Uniunii Europene se pare că nu a folosit la nimic, este potrivit să-1 cităm pe celebrul judecător american Louis Brandeis cu o opinie privind tocmai interceptarea ilegală a convorbirilor telefonice: "A declara că în administrarea justiției penale scopul scuză mijloacele - a declara că Guvernul poate încălca legea cu scopul de a obține condamnarea unui infractor - ar aduce o teribilă răzbunare. Împotriva acestei doctrine periculoase, Curtea trebuie să se opună cu fermitate".

Ceea ce este mai îngrijorător este faptul că declarația doamnei Prună a venit la câteva zile după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului a explicat foarte clar în cauza Popoviciu contra României: "În ceea ce privește libertatea, lupta împotriva corupției nu poate justifica recurgerea la arbitrariu și la nelegalitate în situații în care oamenii sunt privați de libertate". Ar fi timpul ca actualul ministru al justiției să înțeleagă un principiu fundamental al constituționalismului democratic, ce-i rămăsese necunoscut și Monicăi Macovei: toți oamenii sunt nevinovați până când se pronunță o soluție de condamnare definitivă. Acesta este și motivul pentru care drepturile omului sunt esența inalienabilă a statului de drept.

Înainte de a cere reducerea pragului electoral, traducând încă o dată Constituția după viziunea antidemocratică a Monicăi Macovei, a verificat oare doamna Prună ce se întâmplă cu procurorii despre care CEDO spune că au încălcat drepturile fundamentale ale cetățenilor din România? Cum califică ministrul justiției faptul că într-o țară membră a Uniunii Europene, Serviciul Român de Informații a interceptat neconstituțional sute de mii, dacă nu milioane de cetățeni români?

Având în vedere faptul că, în ciuda funcției ocupate astăzi temporar, doamna ministrul Prună rămâne funcționar european, atragem atenția asupra obligației profesionale pe care o are, fie și doar în această din urmă calitate, de a respecta legislația și drepturile prevăzute de Dreptul Uniunii Europene, care primează asupra dreptului intern al statelor membre.

Reamintim doar câteva prevederi din dreptul Uniunii Europene, pe care, probabil, doamna Raluca Prună nu le-a remarcat vreodată sau poate le-a uitat, preocupată fiind să coboare pragul electoral în calitate de agent electoral al Monicăi Macovei. Articolul 6 din Tratatul asupra Uniunii Europene prevede faptul că: "Uniunea recunoaște drepturile, libertățile și principiile enunțate de Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, care are aceeași valoare juridică precum tratatele - paragraful 1; Uniunea aderă la Convenția europeană de apărare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale - paragraful 2; Drepturile fundamentale, așa cum sunt garantate de Convenția europeană a drepturilor omului și a libertăților fundamentale și așa cum rezultă din tradițiile constituționale comune ale statelor membre, fac parte din dreptul Uniunii, ca principii generale - paragraful 3".

Carta drepturilor fundamentale, act juridic obligatoriu pentru statele membre ale Uniunii Europene, cuprinde toate drepturile enunțate în jurisprudența Curții de justiție a Uniunii Europene, precum și drepturile și libertățile consacrate de Convenția europeană a drepturilor omului. Între cele șase mari capitole conținute de această Cartă se numără Libertatea și Justiția. În seria drepturilor circumscrise capitolului Libertății sunt enumerate expres: "dreptul la libertate și la siguranță, respectul vieții private, protecția datelor cu caracter personal". Capitolul Justiție enumeră, între altele, "dreptul la un recurs efectiv și la un tribunal imparțial, prezumția de nevinovăție și dreptul la apărare".

Or, toate drepturile enunțate mai sus de aceste texte pe care se fundamentează Uniunea Europeană sunt ignorate, stimați colegi, de doamna ministru Raluca Prună, atunci când se arată preocupată să apere interesele și privilegiile instituțiilor represive, și nu libertățile inviolabile ale cetățeanului. Ministrul Justiției nu trebuie să fie avocatul necondiționat al unor structuri de putere pe care cetățeanul nu le constituie prin vot, dar care, în România, sunt dotate cu o forță nelimitată și cu o totală lipsă de răspundere politică, administrativă, morală sau penală.

Am făcut această trecere în revistă succintă a drepturilor și libertăților fundamentale enunțate de dreptul Uniunii Europene pentru a evidenția că aceste texte juridice nu apără instituțiile abstracte și coercitive ale statului, nu apără statisticile triumfaliste ale parchetelor anticorupție și nici parteneriatul parchet-instanță, în detrimentul cetățenilor Uniunii Europene și a drepturilor lor fundamentale.

Vrem să afirmăm public faptul că noi, semnatarii prezentei moțiuni, nu ne simțim confortabil știind că Uniunea Europeană este deservită de funcționari care nu împărtășesc valorile și principiile fundamentale ale construcției Europene și care îndeamnă la nerespectarea lor.

Neîndoielnic, declarația ministrului justiției reprezintă un atac grav la adresa principiilor fundamentale ale statului de drept! Nu avem de-a face cu o eroare de comunicare, așa cum au încercat unii să explice neconvingător, ci cu expresia unei mentalități autoritare.

Stimați colegi,

Este adevărat că lupta împotriva corupției trebuie continuată, dar modul în care ea este purtată poate constitui o provocare pentru drepturile omului și poate genera multe întrebări, una dintre ele esențială, la care Parlamentul României, prin votul pe care îl va exprima pentru această moțiune, trebuie să răspundă: Sunt drepturile fundamentale ale omului un lux?

Un important lider european, Președintele Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne din Parlamentul European, se referea la declarația doamnei ministru astfel: "Cu privire la declarația ministrului justiției că drepturile civile sunt un lux teoretic, cred că astfel de declarații sunt greșite și îngrijorătoare. Asta pentru că limita dintre democrație și drepturile omului și anumite comportamente autoritare este foarte subțire. În democrațiile europene și din Uniunea Europeană trebuie să se asigure că drepturile omului sunt respectate. Marele test al democrației este cum îi tratezi pe oamenii de care majoritatea populației nu se sinchisește. Nu poți permite ca drepturile omului să fie considerate doar teoretice. Acest fel de limbaj arată faptul că ne deplasăm către un mod de gândire mai autoritarist."

Justiția este funcțională, doamnă ministru, atunci când apără drepturile și libertățile cetățenilor, nu interesele instituțiilor de forță, însă cu un ministru care consideră un lux drepturile fundamentale, justiția nu are cum să funcționeze. Este de neconceput ca într-o țară care se consideră stat de drept, membru al Uniunii Europene, lupta împotriva corupției să fie considerată un obiectiv prioritar și legitim, iar drepturile fundamentale ale omului un lux. Chiar și teoretic.

Declarația ministrului justiției a stârnit reacții indignate nu numai din partea presei libere, atât cât mai este, și a unor lideri naționali și europeni. Mulți cetățeni români, beneficiari ai actului de justiție, s-au revoltat, înțelegând gravitatea acesteia și faptul că ea ridică mari semne de întrebare cu privire la modul în care gândește și operează ministrul justiției. După un sfert de veac de la căderea comunismului, serviciile secrete primesc din nou - printr-un act al Guvernului inițiat de Raluca Prună, promovat de Dacian Cioloș și adoptat de toți membrii Executivului - dreptul de a face acte de cercetare penală. Sistemul judiciar din România nu mai este, în viziunea Guvernului Cioloș, o garanție a drepturilor și libertăților cetățenești, ci un câmp tactic de tip totalitar.

Pentru a nu exista niciun dubiu în ceea ce privește acțiunile anticonstituționale ale ministrului justiției, redăm următorul paragraf din Decizia nr.51 a Curții Constituționale a României din data de 16 februarie 2016. "În examinarea criticilor de neconstituționalitate, Curtea constată că nicio reglementare din legislația națională în vigoare, cu excepția dispozițiilor art.142 alin.(l) din Codul de procedură penală, nu conține vreo normă care să consacre expres competența unui alt organ al statului, în afara organelor de urmărire penală, de a efectua interceptări, respectiv de a pune în executare un mandat de supraveghere tehnică. Or, pornind de la datele concrete din speța dedusă controlului de constituționalitate, Curtea apreciază că reglementarea în acest domeniu nu poate fi realizată decât printr-un act normativ cu putere de lege, iar nu printr-o legislație infralegală, respectiv acte normative cu caracter administrativ, adoptate de alte organe decât autoritatea legiuitoare, caracterizate printr-un grad sporit de instabilitate sau inaccesibilitate."

Nu este deci de mirare că întregul sistem judiciar se află în stare de revoltă.

Asociația Magistraților din România - AMR - a considerat public această ordonanță ca o soluție de avarie ce ignoră cele mai elementare principii ale statului de drept, ca un demers ce contravine, în mod evident, drepturilor și libertăților omului și care îngenunchează din nou România, după 26 de ani de când această țară a plătit prețul democrației cu moartea a peste o mie de persoane.

La rândul ei, Uniunea Națională a Judecătorilor din România condamnă în termeni categorici faptul că Guvernul a acordat Serviciului Român de Informații, printr-o ordonanță de urgență, statutul de "organ special de cercetare penală", atribuind astfel unui serviciu de informații secrete un rol activ în procesul penal, fapt de natură a afecta drepturile fundamentale ale cetățenilor, inclusiv dreptul la un proces echitabil. Modul în care Guvernul a înțeles să rezolve situația rezultată în urma deciziei Curții Constituționale contravine în mod flagrant art.115 alin. (6) din Constituție, care prevede în mod neechivoc că ordonanțele de urgență nu pot afecta drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție.

Nu în ultimul rând, Asociația Procurorilor din România a considerat demersul ministrului justiției, concretizat prin Ordonanța de urgență nr.6/11 martie 2016, ca fiind situat în afara Constituției, solicitând Parlamentului României să-și exercite prerogativele constituționale cu celeritate, declanșând procedura de amendare a acestui act normativ.

Stimați colegi,

"Democrația este o formă de guvernământ în care cei liberi sunt la putere", spunea Aristotel. Doamna ministru Raluca Prună a demonstrat prin declarații și conduită că nu este o persoană liberă, că nu este o persoană care gândește liber, că nu vrea ca cetățenii acestei țări să fie oameni liberi, că dorește ca puterea să fie exercitată de personaje obscure și nereprezentative. Prin mandatul doamnei Raluca Prună în fruntea justiției se dovedește că, într-adevăr, ar fi un lux pentru România să aibă un ministru al justiției competent, responsabil și liber.

Votând această moțiune alături de noi, cei care am semnat-o, Camera Deputaților va transmite un semnal serios că drepturile omului nu sunt un lux. Exprimându-și votul în favoarea moțiunii Parlamentul îl va obliga, politic și moral, pe prim-ministru să reacționeze în singurul mod democratic la declarațiile doamnei ministru Raluca Prună. Lipsa de reacție, explicită și fermă, echivalează cu un asentiment dat declarației.

Dacă nu va înțelege singură câtă nesiguranță a generat doamna Prună prin activitatea la Ministerul Justiției ori dacă nu va fi înlăturată neîntârziat de către șeful Guvernului din orice poziție de decizie publică, înseamnă că ministrul justiției nu a făcut altceva decât să dea glas, prin declarația ce a dat titlul acestei moțiuni, precum și formă juridică, prin ordonanța pe care a inițiat-o, unei filosofii despre precaritatea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor ce este împărtășită de întregul Executiv. Vom ști atunci, deopotrivă noi, parlamentarii, și toți cetățenii, că Raluca Prună face parte dintr-un guvern a cărui misiune explicită este aceea de a pune capăt regimului democratic și de a institui puterea discreționară a instituțiilor represive ale statului.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

O invit în continuare la cuvânt pe doamna Raluca Alexandra Prună, ministrul justiției.

Aveți cuvântul, doamnă ministru.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Raluca Alexandra Prună (ministrul justiției):

Bună ziua!

Doamnelor și domnilor deputați,

În data de 14 martie 2016, am publicat pe pagina unei rețele de socializare următoarea frază: "Cu o urmărire penală și o combatere a infracționalității slabe, discuția despre drepturi este un lux teoretic."

Mă aflu azi, în fața dumneavoastră, deoarece un număr de deputați au considerat că afirmația mea ar constitui o amenințare la adresa drepturilor fundamentale.

Vă mulțumesc pentru că îmi dați oportunitatea să vă vorbesc pe această temă.

Care este argumentul pe care l-am folosit? Întrucât este evident pentru orice cititor de bună-credință că fraza incriminată conține un argument. Voi reformula acest argument cât se poate de clar.

Nu este suficient ca drepturile să fie proclamate. În fond, asta fac și statele totalitare. Simpla proclamare a drepturilor, prin Constituție sau prin convenții internaționale, nu este suficientă. Este necesară, dar deloc suficientă.

Drepturile trebuie să fie garantate. De către cine? De către statul care adoptă o constituție care aderă la convenții internaționale, care aderă la tratate precum cele constitutive ale Uniunii Europene.

Drepturile trebuie să mai poată fi exercitate în mod real.

Un stat captiv, un stat slăbit de corupție, de o combatere ineficientă a criminalității, mai ales a celei grave, de incapacitatea de a ține în frâu infracționalitatea, este un stat al drepturilor proclamate, dar care nu pot fi exercitate pe deplin.

Ce vreau să spun cu asta? Cei care au mers într-un club în București în octombrie 2015 sau la o cafea pe bulevardul Voltaire la Paris, în noiembrie 2015, cei care se aflau în Aeroportul Zaventem sau în metroul din Buxelles în martie 2016 aveau cu toții drepturi.

Situația pe care o denunț este de a avea numai un set de legi care afirmă, pur teoretic, drepturi și libertăți, dacă acestea pot fi încălcate prin eludarea sau aplicarea preferențială a legii în favoarea celor puternici și bine conectați.

Corupția, tratamentul preferențial în aplicarea legii, plastic spus, faptul că unii sunt mai egali decât alții sunt o povară pentru cetățeni și istoria recentă ne oferă un argument că legea trebuie aplicată fără excepție, fără rezerve și în mod egal. Numai așa drepturile pot trece pragul teoriei și al declarațiilor pentru a putea fi exercitate, în mod real, de către toți cetățenii țării.

Aceasta este singura interpretare corectă a afirmației mele pe care mi-o asum pe deplin. Resping categoric orice încercare de reformulare trunchiată și orice denaturare a sensului.

Suntem, așadar, de acord, eu, deputații care au semnat moțiunea, cei care nu au semnat-o și, în general, toți cetățenii României, drepturile nu sunt un lux.

Odată clarificat răspunsul afirmației mele, vă propun o formulă mai constructivă: să mutăm accentul discuției și al dezbaterii de la retorică, de la forma fără fond la interesul nostru comun - cetățeanul.

Prioritatea absolută a mandatului meu, cetățeanul acestei țări este centrul politicilor publice pe care l-am gândit pentru sistemul de justiție ca serviciu public. Avem o Constituție care garantează drepturi fundamentale ca dreptul la viață, la integritate fizică și psihică, dreptul la libertate individuală, dreptul la apărare, dreptul la libera circulație, la viața intimă, familială și privată.

Toate aceste drepturi trebuie ocrotite și garantate în aceeași măsură de către statul român și instituțiile sale, de noi, toți cei aflați în serviciul public.

Doamnelor și domnilor deputați,

E un loc comun faptul că într-o societate democratică drepturile și libertățile fundamentale trebuie protejate. Știm, de asemenea, că libertatea și siguranța sunt două deziderate sociale care adesea nasc tensiuni și dezbateri aprinse atunci când democrațiile sunt chemate să-și definească politici de combatere a criminalității și politici privind securitatea națională.

România nu este singulară în această privință. Fiecare societate trebuie, însă, să caute justa măsură. Noi, ca decidenți din puterea legislativă și din puterea executivă, avem obligația de a defini cu înțelepciune un punct de echilibru. Rolul nostru comun este acela de a construi un spațiu care să permită cetățenilor un trai în siguranță, o viață în care să se poată manifesta liber, să se poată deplasa fără teamă și să poată beneficia de toate garanțiile pe care o societate matură le poate oferi. Nu vreau să ne limităm dreptul efectiv la liberă circulație din frica de a lua avionul sau metroul. Vreau să mergem cu încredere într-un club, pe stradă, la spital, în școli.

Mă veți întreba poate unde e justiția în toate acestea și, în fond, de ce mă preocupă aceste teme? Răspunsul e simplu: justiția și aplicarea legii sunt peste tot. Justiția și aplicarea legii ne apără de hoți, ne țin la adăpost de traficanții de droguri, ne apără de terorism și de crima organizată.

Cred că asta ne dorim cu toții. În fiecare zi așteptăm soluții de la justiție. Când dorim o autorizație și, în mod abuziv, nu o primim, ne adresăm justiției. Când avem o neînțelegere cu un angajator abuziv sau cu un partener de afaceri necinstit, ne adresăm justiției. În cazul cel mai rău, când suntem victima unei infracțiuni, căutăm dreptatea în justiție.

De fiecare dată de la justiție așteptăm un răspuns drept, rapid și previzibil. Din toate aceste motive trebuie să dăm justiției instrumentele de care aceasta are nevoie: legi drepte și predictibile, instituții puternice și corecte, dar și capacitatea de a aplica legea în mod egal tuturor. Mai trebuie să-i dăm justiției resursele de care aceasta are nevoie. Nu în ultimul rând, trebuie să apărăm justiția de atacurile celor care se tem de ea. Într-o societate liberă nu există doar drepturi, după cum nu există doar obligații și știm de la Jean Jacques Rousseau că oamenii pot fi liberi numai sub domnia legii.

Acum, dacă-mi permiteți, câteva cuvinte despre context: Ordonanța de urgență nr. 6 din 11 martie 2016.

Ce prescrie ordonanța? Pune în acord legislația română cu cerințele din Decizia nr. 51/2016 a Curții Constituționale, tocmai printr-o garantare mai bună a drepturilor. Drepturi pentru cetățeni, în general, întrucât ordonanța garantează continuitate în combaterea infracționalității, dar drepturi și pentru cei care pot fi subiecte ale Legii penale, întrucât garantează că numai procurorul sau polițistul judiciar sunt cei care pun în executare mandatele de supraveghere tehnică.

Mai exact, ordonanța reține, ca organ de cercetare penală, procurorul și lucrătorul specializat de poliție judiciară. Ordonanța detașează lucrători de poliție judiciară sub autoritatea exclusivă a Parchetelor, tranșând de altfel o chestiune despre care România dezbate de mai bine de 15 ani. În fine, ordonanța instituie un control judecătoresc prin Înalta Curte de Casație și Justiție, asupra modului de punere în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică.

Ce mai face ordonanța? Creează cadrul legal ca un personal instruit special să pună în aplicare mandatele de supraveghere tehnică pentru infracțiuni de terorism și infracțiuni grave, care pun în pericol siguranța națională. Este vorba în mod limitativ și exclusiv de infracțiunile care se găsesc în titlul 10 din Codul penal. Citez, cu titlu de exemplu: "sunt infracțiuni de trădare, de spionaj, atentatul care pune în pericol securitatea națională, atentatul împotriva unei colectivități, compromiterea unor interese de stat.

Eu și echipa mea considerăm că aceasta e soluția optimă, deloc singulară în Uniunea Europeană, pentru a asigura o protecție efectivă a cetățenilor. S-a creat un vid care trebuia acoperit de pe o zi pe alta. Este prea mult? Ca ministru, mă uit în jurul meu la contextul european și răspunsul meu este categoric nu. Nu-mi pot permite riscul unei soluții mai îngăduitoare.

Ordonanța de urgență este acum pe masa Parlamentului. Este la aprecierea Domniilor Voastre, puteți adopta, modifica sau respinge ordonanța.

Guvernul a fost foarte clar și ferm când a adoptat ordonanța și a precizat că a adoptat o soluție de etapă. Guvernul era obligat la acțiune, pentru că orice vid legislativ și procedural ar fi generat efecte asupra eficienței luptei împotriva criminalității. În mod la fel de ferm și de clar, Guvernul a precizat că soluția durabilă va putea fi găsită doar în urma unei dezbateri ample în societate.

Doamnelor și domnilor deputați,

Cred că nu servește nimănui, în orice caz nu interesului pentru adevăr și pentru o dezbatere publică matură, să purtăm o discuție în termenii caricaturali ai moțiunii simple propuse astăzi.

România este un stat de drept, este membru al Uniunii Europene. România nu este un stat totalitar și nu se află sub controlul poliției politice. Trăim într-o țară în care măsurile preventive, inclusiv mandatele de supraveghere tehnică, toate, sunt dispuse de judecători independenți. Trăim într-o țară în care serviciile de informații se află sub controlul Parlamentului, al dumneavoastră.

Doresc să atrag atenția asupra unui mare pericol: construirea deliberată și constantă de către anumite părți interesate a percepției că instituții ale statului democratic sunt organe represive este și periculoasă, și de natură să erodeze fundamentele statului de drept.

Este rolul nostru comun al puterilor legislativă, executivă și judecătorească să marginalizăm vocile care subminează încrederea cetățenilor în capacitatea statului de a gestiona treburile publice.

Construirea încrederii începe de la un discurs responsabil și se consolidează prin colaborare și echilibru între puteri.

Sunt adepta dialogului deschis și al soluțiilor constructive. În acest spirit înțeleg să port un dialog permanent cu membrii Parlamentului pentru a promova o agendă ambițioasă a justiției și pentru a permite cetățenilor să-și exercite efectiv toate drepturile.

Doamnelor și domnilor deputați,

Moțiunea simplă nu este instrumentul prin care o ordonanță de urgență poate fi corectată, dacă este nevoie. Nu este nici instrumentul care va da răspunsul la soluția pe care România o va adopta în această materie. Am spus, repet: Parlamentului îi revine acum răspunderea constituțională cu privire la ordonanța de urgență. Stă în puterea Parlamentului să aprobe integral, să modifice sau să respingă Ordonanța de urgență nr. 6/2016.

Reiterez acum invitația către toate părțile interesate de a participa la o dezbatere publică serioasă, de conținut asupra viitorului cadru normativ în materia interceptărilor. Guvernul a anunțat deja demararea dezbaterii în cursul lunii aprilie.

Am făcut o promisiune la audierea din noiembrie 2015: conlucrarea cu Parlamentul nu este numai obligația mea de ministru, ci credința mea că fără dumneavoastră nu pot reuși să dau cetățeanului român un serviciu public de calitate. În acest sens, înțeleg să continui dialogul început cu președintele Camerei, cu președintele Comisiei juridice, cu dumneavoastră pentru promovarea de urgență a proiectelor de lege necesare pentru modificarea Codului de procedură penală, ca urmare a numeroaselor decizii de neconstituționalitate pronunțate de Curtea Constituțională din România.

În acest sens, al conlucrării, am înțeles să fiu și primul ministru al justiției, din ultimii 10 ani, care vine în Parlament, așa cum prevede legea, în mod expres, pentru a vă prezenta, pentru a prezenta forului legislativ Raportul privind activitatea Parchetelor. Am transmis președinților celor două Camere Raportul de activitate al Ministerului Public pe anul 2015 și aștept să-l pot prezenta în fața membrilor Parlamentului.

Împreună cu echipa mea am făcut într-un timp scurt multe lucruri concrete. Un exemplu aleatoriu care ține de laitmotivul acestei moțiuni de drepturi, și anume de drepturile celor condamnați este adoptarea, sub mandatul meu, a Regulamentului de aplicare a Legii executării pedepselor și a măsurilor privative de libertate - Legea nr. 254/2013 -, regulament care trebuia adoptat cu 24 de luni în urmă, adică în februarie 2014.

Închei spunând că dincolo de conceptele cu care noi, toți, operăm, legi, drepturi, norme, justiție, stat de drept, stau oameni. Cei care ne găsim în serviciul public - dumneavoastră și cu mine - trebuie să ne asumăm responsabilitatea de a ne face datoria, pentru a garanta cetățenilor, cei care ne-au învestit în mandatele noastre, exercitarea reală a drepturilor lor.

Acesta este crezul meu în slujba căruia îmi pun toată priceperea și experiența și întreaga experiență cu care lucrez. Îmi permit să cred că sunt pe drumul bun.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, doamnă ministru.

În continuare, începem dezbaterile.

Din partea Grupului ALDE, o invit pe doamna deputat Steluța-Gustica Cătăniciu.

Vă rog, doamnă deputat.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnă ministru,

Din tot discursul dumneavoastră nu ați convins pe nimeni asupra faptului că declarația a fost o eroare de comunicare. Dimpotrivă, ne-ați demonstrat încă odată că ea nu a fost o eroare de comunicare, ci a fost modul dumneavoastră de a vă raporta la justiția din România.

Dacă dumneavoastră considerați drepturile omului un lux, considerați pe bună dreptate că ele nu sunt necesare, nu toți românii trebuie să beneficieze de lux, chiar și în relația cu justiția, nu-i așa?

Ne-ați apostrofat aici pe noi, câți am fost prezenți în Parlament, spunându-ne că moțiunea noastră simplă, intitulată la fel de simplu, "Drepturile omului nu sunt un lux", este o caricatură.

De fapt, dumneavoastră și Guvernul din care faceți parte, puteți spune orice doriți, puteți face orice doriți, pentru că nu v-ați luat niciun angajament atunci când ați preluat guvernarea. Ați venit la Ministerul Justiției fără un program, fără o strategie, dar, probabil, ați acceptat ceea ce bine definea într-un citat rămas celebru Alvin Toffler: "Dacă nu ai o strategie proprie, atunci ești parte din strategia altcuiva".

Nu, doamnă ministru?

La fel de grav este faptul că ați venit ministru și ați devenit, prin votul Parlamentului, ați devenit ministru al justiției fără a avea nicio motivație încadrabilă în normele elementare ale oricărui manual de managementul resurselor umane.

Ca funcționar european, financiar vă iese cu minus să faceți pe ministrul justiției în România, și atunci de ce o faceți, doamnă ministru? Din dragoste de țară și pentru a face bine României și a reforma justiția ei? Ne cam îndoim, și aceasta doar dacă avem în vedere ce idei proliferați și cât mult bine vreți să faceți sistemului de justiție din România.

Faceți pe ministrul justiției pentru a vă folosi propria țară în mod cinic, ca material didactic, astfel încât în CV-ul dumneavoastră să apară calitatea de ministru, în speranța unei viitoare avansări la Comisia Europeană. Dumneavoastră nu aveți niciun fel de motivație profesională în concordanță cu funcția de ministru al justiției și știți foarte bine că în orice mediu profesional care se respectă nimeni nu recrutează sau numește o persoană a cărei motivație nu concordă cu funcția pe care urmează să o ocupe.

Ce motivație aveți să fiți un bun și responsabil ministru al justiției, când știți că la sfârșitul anului vă întoarceți la funcția bine plătită de la Bruxelles? Evident, nicio motivație și nicio responsabilitate. Indiferent de ce veți face și veți afirma nu răspundeți pentru nimic, în fața nimănui, nici măcar în fața propriei conștiințe. Ceea este la fel de grav este că prin conduita și atitudinea dumneavoastră compromiteți și ideea de funcționar european. În această calitate aveți obligația profesională de a respecta legislația și drepturile prevăzute de dreptul Uniunii Europene în care drepturile omului nu sunt un lux.

Doamnă ministru,

Toate reacțiile generate de întreaga dumneavoastră activitate, de declarațiile dumneavoastră, nu doar ar trebui să vă dea de gândit, ci ar trebui să vă determine să înțelegeți că soluția pentru o justiție independentă care să funcționeze este una singură: demisia dumneavoastră din fruntea Ministerului Justiției, pentru modul în care dumneavoastră înțelegeți să vă raportați la drepturile fundamentale ale omului considerându-le un lux, chiar și teoretic, nu pot exista motivări sau explicații.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

În continuare, domnul deputat Máté Ándras-Levente, Grupul UDMR.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Máté Ándras-Levente:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnă ministru,

Doamnelor și domnilor deputați,

Îmi pare nespus de rău că la un subiect politic așa de important suntem așa de puțini în sală, mai mult, lipsește un partid întreg, dar asta este...sau chiar două partide, n-am vrut să accentuez, dar mi se pare un subiect destul de important.

Și citez și eu: "Cu o urmărire penală și o combatere a infracționalității slabe, discuția despre drepturi e un lux teoretic", spunea doamna ministru, atunci când vorbea despre Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6 din 11 martie 2016.

Această afirmație, dacă nu e făcută într-un context cu totul și cu totul special ca cel precizat, poate prezenta un adevărat pericol pentru o societate sănătoasă și pentru existența unui stat de drept.

Constituția României, în Capitolul II "Drepturile și libertățile fundamentale", de la art. 22 până la art. 53 enumeră, precizează și garantează drepturile fundamentale ale cetățenilor.

Nu putem accepta de la nicio persoană, fie ea ministru al justiției, să abordeze în acest mod un subiect atât de sensibil și grav spunând că discuția despre drepturi e un lux teoretic.

Da, suntem de acord că în România lupta împotriva corupției trebuie să continue, dar aceasta nu trebuie să fie politizată și scoasă din context.

Într-un stat de drept nu putem accepta limitarea drepturilor fundamentale, fie doar parțială, fie doar pentru un minut, nici măcar pentru ca o anumită instituție să câștige o atribuție în plus. Atunci când drepturile și libertățile fundamentale sunt desființate, atunci când aceste drepturi sunt considerate drepturi ce pot fi suspendate sau încălcate în mod arbitrar, democrația și statul de drept se desființează, dând naștere la dictatură, anarhie și abuzuri împotriva oamenilor.

Constituția României este o constituție modernă. Nu numai că enumeră, dar și ocrotește aceste drepturi în mai bine de 20 de articole. În plus, tot această Constituție acordă prioritate legislației internaționale, atunci când există neconcordanță între dreptul intern și dreptul extern în ceea ce privește drepturile fundamentale.

Ciuntirea drepturilor fundamentale nu poate fi subiect al unei discuții, deoarece ar însemna sfârșitul unui stat de drept și începerea unei noi ere: o dictatură.

Valorile pe care se întemeiază Uniunea Europeană cuprinse în Convenția Europeană a Drepturilor Omului, preluând și dezvoltând drepturile și libertățile fundamentale ale omului din Declarația universală, adoptată în 1948, nu ne permit astfel de derapaje, deoarece, nu-i așa, aparținem clubului țărilor care le respectă.

Doamnă ministru,

Grupul nostru parlamentar a semnat moțiunea simplă pentru a vă da ocazia de a lămuri, de a da explicații necesare vizavi de cele afirmate în legătură cu drepturile fundamentale ale omului și acest lucru trebuie spus aici, în Parlament, de către dumneavoastră ce ați dorit să spuneți și dacă, într-adevăr, această afirmație vizează, așa cum apare pe o rețea de socializare: dreptul e un lux teoretic.

În funcție de ce spuneți de la acest microfon, respectând Parlamentul și dreptul unor deputați de a semna și a iniția o moțiune simplă, vom lua decizia în viitor cum vom proceda la votul final.

Vă mulțumesc mult.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Dezbaterile fiind încheiate, invit pe doamna ministru...

A, vă rog. Nu v-ați înscris, domnule deputat.

Nu ați fost în sală, bănuiesc, când am prezentat.

Vă rog.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință.

Într-adevăr, o moțiune față de un ministru este un mecanism democratic de dezbatere parlamentară și de luare eventuală a unei decizii parlamentare de înlocuire a acelui ministru. Din această perspectivă, demersul inițiat este perfect legitim și el merită respectat, indiferent cum a fost formulat sau justificat.

De asemenea, doamnă ministru, această formulare care a generat moțiunea de față, atunci când este auzită la un post TV sau când este citită poate să dea, în mod legitim, fiori pe șira spinării.

La o interpretare rapidă poate să sune foarte rău, de aceea cred că un ministru care formulează așa lucrurile este foarte bine că ajunge în fața Parlamentului să ofere explicații, să pună fraza respectivă în context, eventual să o reformuleze sau să explice mai clar sensul, iar eu v-am urmărit cu mare atenție și, personal, pe mine m-ați convins.

Ați vrut să spuneți, cel puțin așa înțeleg, că dacă nu avem instituții ale sistemului juridic puternice, atunci drepturile omului sunt amenințate, pentru că nu pot fi cu adevărat protejate.

Dacă acesta este sensul, eu vă dau dreptate și la moțiune anunț că nu voi vota moțiunea.

De asemenea, deși am semnat-o, deși sunt unul dintre semnatari, am semnat-o pentru că, repet, la o primă vedere, formularea poate să genereze o crispare, pe de altă parte, cred că este foarte bine să avem o dezbatere despre drepturile omului și despre echilibrul necesar legislativ pentru a garanta aceste drepturi, desigur, și pe baza unui sistem juridic puternic, dar care să nu încalce drepturile omului.

Așadar, cred că o astfel de dezbatere este foarte utilă. Mă bucur că ea are loc, dar sunt dezolat să văd, din nou, sala de plen cvasigoală, aproape că sunt mai mulți jurnaliști în sală decât deputați, ceea ce este, realmente, extrem, extrem de trist și așa cum am făcut și cu alte ocazii similare, voi face și acum două selfie-uri pentru a prezenta opiniei publice, le voi posta pe Facebook, pentru a prezenta interesul deputaților față de o temă de o maximă importanță pentru dezbaterea publică și dezbaterea democratică din România.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

O rog pe doamna ministru...

Așa înțeleg unii să-și facă... Asta este, din păcate.

Vă rog frumos, domnule Cernea, păstrați solemnitatea ședinței, dacă puteți.

Doamnă ministru, vă rog.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Raluca Alexandra Prună:

Vă mulțumesc.

Așa cum am spus în alocuțiunea mea, sunt recunoscătoare că am putut vorbi despre drepturile omului în fața Camerei Deputaților. S-a tot citat și citat din nou fraza pe care am spus-o. Eu sper că din aceste repetiții toată lumea, inclusiv cei care ne privesc, cetățenii români, în cazul în care au avut vreo rezervă să înțeleagă faptul că am vorbit despre o discuție despre drepturi ca fiind potențial un lux teoretic, în măsura în care statul este slab, captiv, slăbit din cauza diverselor, să zicem, slăbiciuni: poate fi corupție, poate fi o luptă ineficientă împotriva criminalității, mai ales a celei grave și, așa cum am spus în alocuțiunea mea, sunt, de asemenea, bucuroasă că, în fond, toți suntem de acord: drepturile, în mod categoric, drepturile nu sunt un lux.

Ceea ce statul care trebuie să garanteze și să facă astfel încât drepturile să se poată exercita în mod real este să creeze un cadru și legislativ, și de aplicare a legii, și cu privire la un sistem judiciar care să facă cu putință aplicarea legii fără rezerve, am spus, și în mod egal pentru toată lumea.

Vă mulțumesc și vă asigur de întreaga mea disponibilitate pentru a continua dialogul pentru promovarea unei agende ferme și ambițioase în beneficiul sistemului judiciar din România și, în primul rând, în beneficiul cetățeanului, care este primul dintre noi, noi înșine suntem cetățeni, suntem primii, deci, care avem interesul ca cetățeni să avem în justiție un serviciu public de calitate. Pentru că suntem într-un stat membru, suntem într-un stat de drept și nu există niciun fel de motiv să ne dorim standarde mai puțin ridicate decât în restul Uniunii Europene.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Dezbaterile fiind încheiate, exprimarea votului se va face miercuri, în ședința de vot final.

Acestea fiind spuse, stimați colegi, declar ședința închisă.

Vă mulțumesc.

Ne vedem miercuri, în ședința de plen.

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 18,03.

 
     

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania monday, 21 october 2019, 10:54
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro