Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of April 11, 2016
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.68/15-04-2016
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2016 > 11-04-2016 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of April 11, 2016

2. Dezbateri politice, cu participarea prim-ministrului, cu tema "Reforma administrației publice".  

   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

    ................................................
Video in format Flash/IOS

La punctul 2 al ordinii de zi, în temeiul art. 206 din Regulamentul nostru, avem Ora prim-ministrului - "Reforma administrației publice". Participă Excelența Sa, domnul prim-ministru Dacian Cioloș.

În conformitate cu prevederile regulamentare, desfășurarea acestei dezbateri politice este astfel; domnul prim-ministru are 15 minute pentru prezentarea temei de dezbateri politice. Dar, vă informez, domnule prim-ministru, că liderii grupurilor politice parlamentare au decis, fiind o temă de importanță majoră, să asculte toată expunerea dumneavoastră, indiferent cât se încadrează ea în timp. După care, grupurile parlamentare și reprezentantul deputaților afiliați au astfel: 5 minute pentru fiecare grup parlamentar, 2 minute pentru reprezentanții deputaților neafiliați.

La finalul dezbaterii, prim-ministrul are 5 minute.

Începem dezbaterile.

Are cuvântul prim-ministrul Guvernului României, domnul Dacian Cioloș.

Domnule prim-ministru, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Dacian Julien Cioloș (prim-ministrul Guvernului României):

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

La ultima noastră întâlnire, aici, la Camera Deputaților, am promis că o să vin cu o propunere clară de reformă a administrației publice românești. Atunci când am discutat și despre prefecți, v-am sugerat să punem și această temă într-un context mai larg, o propunere de reformă a administrației pe care ne-am inclus-o în Programul de guvernare și legat de care vrem în două luni, să zicem, să venim cu o propunere sau cu un pachet de propuneri legislative clare.

Reforma administrației este un proiect care privește întreaga societate românească. Este și o premisă a recâștigării încrederii în stat. Știm că în ultima perioadă există din ce în ce mai multe semne de interogare legate de eficiența statului, de încrederea în clasa politică și cred că aici am avea cu toții de câștigat ca, prin această reformă a administrației publice, prin creșterea eficienței, a transparenței administrației publice, prin profesionalizarea administrației publice, prin clarificarea relației cu politicul, să recâștigăm încrederea cetățenilor în stat și să reîncepem un proces de modernizare a statului.

România nu se poate moderniza și nu va avansa economic, nu va putea elimina în mod consistent corupția fără o reformă a administrației publice locale și centrale. Pentru că viziunea de dezvoltare economică riscă să rămână doar un deziderat, dacă nu avem și o administrație publică performantă și credibilă. Degeaba avem proiecte de dezvoltare economică cu potențial, degeaba avem potențialul economic al țării pe care vrem să-l punem în valoare, dacă nu avem o administrație publică în măsură să dubleze acest proiect de dezvoltare economică, cu un rol al statului clar definit, care să acompanieze mediul economic în procesul de dezvoltare.

În aceeași măsură, lupta anticorupție riscă să devină principalul instrument de modernizare a statului, atâta vreme cât lupta anticorupție ar trebui să fie doar un instrument de însănătoșire a societății, dar, dacă lupta anticorupție nu este urmată îndeaproape de o reformă a administrației publice, care să fie orientată spre transparență și profesionalizare, riscăm doar să rămânem cu sublinierea cazurilor de corupție, fără să corectăm și problemele la rădăcina lor. Și reforma administrației publice asta își propune, să prevină problemele de corupție și să le corecteze la rădăcina lor, prin redefinirea cadrului în care administrația publică să lucreze.

Pe de altă parte, cetățenii sunt din ce în ce mai exigenți și cu modul în care se cheltuiesc banii publici, și aici avem nevoie atât de eficiență, cât și de transparență. Dar, pentru eficiență, avem nevoie în primul rând de politici publice care să fie clar definite, de o prioritizare a obiectivelor de politici publice și de instrumente care să arate, să măsoare și eficiența utilizării banului public.

Avem nevoie deci de o clarificare urgentă pe aceste subiecte și vă propun aici o discuție despre cum să stabilim o relație sănătoasă și transparentă între responsabilitatea administrativă, pe de o parte, și responsabilitatea politică în funcția publică, pe de altă parte, și cum să ne asigurăm că toți cei care intră în administrația publică și care promovează o fac în primul rând pe criterii de competență și de performanță.

De asemenea, vrem să tratăm, cu această ocazie, și o problemă legată de, la care am primit mai multe sesizări, observații și propuneri din partea aleșilor locali, chestiunea privind incompatibilitățile în administrație. Știu că există un proiect la care Agenția Națională de Integritate lucrează și cred că e important să luăm în discuție cât mai repede, pentru a clarifica aceste lucruri și a lăsa deoparte ambiguitățile care, de multe ori, blochează administrația. Și cred că, în primul rând, pe subiectul legat de funcția publică, responsabilitatea în funcția publică și prestările de servicii publice către comunitățile locale, pe acest gen de subiect, ar trebui să clarificăm lucrurile, pentru a fi foarte clară responsabilitatea obligației și limitările aleșilor locali, în ceea ce privește gestiunea acestor servicii publice locale și să vedem care e varianta cea mai bună.

Propunerile de reformă pe care vi le supun dezbaterii se bazează pe mai multe documente strategice și analitice. N-am pornit noi de la zero pregătirea acestor reforme ale administrației, ea nu este decât încununarea unui proces de analiză și de elaborare strategică care are loc deja de câțiva ani de zile. Există mai multe documente pe care le-am găsit la Guvern în momentul în care ne-am instalat, care au stat la baza analizei pe care v-o propunem și a ideilor pe care vi le supunem astăzi. La acestea am mai adăugat și experiența și observațiile proprii în cele patru luni de guvernare, care au arătat câteva disfuncționalități în modul în care funcționează administrația publică și pe care, la fel, le avem la baza propunerilor pe care vi le facem.

Am identificat trei piloni principali pentru reforma administrației publice. E vorba de funcția publică, pe de o parte, de definirea funcției publice, a statutului funcționarului public, a modului în care se face recrutarea și progresia în carieră, a responsabilităților pe care le are funcționarul public. Apoi, al doilea pilon e legat de administrația publică centrală și al treilea pilon legat de administrația publică locală.

Ne dorim cu intervenția de astăzi să lansăm o dezbatere publică pe aceste subiecte care să aibă loc în cursul lunilor aprilie-mai, în așa fel încât în iunie să fim în măsură să venim cu un pachet de propuneri legislative, pe care să-l supunem discuției și aprobării în Parlament.

Aș vrea, înainte de a intra în propunerile pe care vrem să le facem, să vă rezum și principalele probleme pe care le-am identificat pentru fiecare dintre cei trei piloni.

Legat de funcția publică, am constatat, așa cum am văzut că mulți dintre dumneavoastră au constatat, inclusiv public, politizarea excesivă și netransparentă și, de multe ori, diletantă a administrației publice, care a dus la instabilitate în funcționarea administrației, cu reorganizări instituționale și cu modificări legislative frecvente, cu o legiferare ad-hoc, cu un exces de numiri temporare, care ar duce la instabilitatea în procesul decizional în administrație.

De exemplu, din 2008 și până acum, Legea nr. 188/1999 a statutului funcționarilor publici, a fost modificată de nu mai puțin de 22 de ori. Nu există totodată un sistem coerent și motivant de dezvoltare a carierei în funcția publică pe mai multe niveluri. În momentul de față, avem doar trei niveluri de evoluție în funcția publică, ceea ce creează foarte repede o anumită aplatizare a motivării de progres în carieră.

Pe de altă parte, sistemul de recrutare este excesiv de birocratic și neperformant, știți că se bazează în mare parte pe memorie, pe capacitatea de a memora legi și acte normative, și nu atât pe capacitatea de sinteză, pe capacitatea analitică, pe competența în management, în planificarea activității și așa mai departe.

În administrația publică centrală observăm multe suprapuneri și neclarități ale mandatelor instituțiilor centrale, ministere, agenții, care, odată cu modificări succesive de legislație, își redefinesc obiectivele, și de multe ori ne întâlnim cu mai multe instituții care își asumă aceleași atribuții. Organigramele, de cele mai multe ori, nu reflectă responsabilitățile pe care instituțiile respective le au și sunt, de foarte multe ori, mai ales instrumente de schimbare din funcțiile de conducere a unor persoane.

Vedem totodată calitatea slabă a politicilor publice, lipsa de coordonare și de coerență în implementare, lipsa fundamentării adecvate, pe bază de date și de analize. Este aici de notorietate și calitatea slabă a cheltuielilor publice și lipsa unei legături clare între rezultatele obținute și resursele care sunt utilizate. De cele mai multe ori nu există analize de impact, atunci când se orientează fonduri spre anumite linii bugetare, și nu există o corelare între obiectivele de politici publice asumate, sumele alocate și performanța la care ne așteptăm de la cheltuirea acestor fonduri publice.

În administrația centrală, în lipsa unor responsabilizări foarte clare, vedem un proces foarte greoi de asumare a deciziei, asta și pentru că nu avem o separare clar definită a responsabilităților de demnitar sau de ales local, de funcționar public sau de contractual. Și, în lipsa acestor clarități, vedem pe pașapoartele de semnături de aprobare a unor decizii foarte multe semnături, dar, până la urmă, pe nimeni care să-și asume o responsabilitate în luarea deciziei respective.

La nivelul administrației publice locale, avem costuri foarte ridicate, pentru a întreține administrații locale ale unor localități mici care au o capacitate financiară și instituțională slabă, cu consecințe grave asupra dezvoltării economice locale. Astfel, peste 50% din comunele din România, în momentul de față, nu-și pot acoperi cheltuielile de funcționare cu propriile venituri, pe care le pot degaja, ca să nu mai vorbim apoi de proiecte de investiții pentru dezvoltare.

Totodată, observăm o lipsă a coordonării strategiilor și a programelor de investiții în infrastructura locală. Avem mai multe surse de finanțare, mai multe programe, care, de cele mai multe ori, se suprapun în prioritățile pe care le finanțează sau chiar nu au priorități foarte clar definite de finanțare.

Sistemul de transferuri de la bugetul de stat este frecvent schimbat și nu sprijină în mod durabil și obiectiv cele mai sărace comunități locale. Aici, de multe ori, Fondul de rezervă al Guvernului este un instrument principal de reechilibrare, dar nu pe criterii obiective a nevoilor de finanțare a diferitelor colectivități locale.

Care sunt, pornind de la aceste observații, principalele coordonate ale reformei administrației publice pe care o propunem?

În ceea ce privește funcția publică, ne propunem, în primul rând, o transparentizare a relației administrației publice cu nivelul politic, o creștere a profesionalismului resurselor umane și, din această perspectivă, vedem și procesul de depolitizare, depolitizare nu atât printr-o scădere a rolului politicului, care rămâne determinant în modul în care administrația publică își face treaba, pentru că administrația publică trebuie să aplice programe de guvernare, dar avem nevoie mai ales de o transparentizare și o clarificare a relației între nivelul politic decizional și administrația publică.

Ne dorim totodată o definire a unui mod de funcționare clar al administrației, prin eliminarea excepțiilor și a derogărilor de la reguli, care fac imprevizibile de cele mai multe ori deciziile. Apoi, o consolidare a unor politici publice bazate în primul rând pe rezultate și, în același timp cu reforma administrației, dincolo de lupta anticorupție, să insistăm mai mult pe prevenția anticorupției prin claritate și transparență.

La aceste ținte putem ajunge printr-o revizuire a modului de funcționare a Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, astfel încât să vorbim de o gestiune mai eficientă și mai clară a resurselor umane din administrație.

În același timp, ne gândim la o reînființare a Institutului Național de Politici Publice, care să vină cu o politică de formare profesională, atât o formare a celor care vor să intre în sistem, dar mai ales pentru creșterea performanței funcționarilor prin formare continuă. Totodată, pentru a ne asigura de obiectivitatea modului în care ANFP-ul își face treaba și a procesului de recrutare, dar mai ales a procesului de modificare a legislației care vizează administrația publică, atunci când este cazul, ne gândim să propunem crearea unui consiliu profesional sau de expertiză care să funcționeze pe lângă ANFP, care să reunească expertiză independentă și obiectivă și care să aibă rolul de a oferi expertiză și puncte de vedere pe propunerile de modificare a legislației, pe programele de recrutare, de analiză a nevoilor de funcționari publici, și pe elaborarea programelor de formare pentru creșterea performanței în administrație. Deci, practic, am avea acest dispozitiv de pregătire a resurselor umane, care ar include ANFP-ul, pe de o parte, INA, pe de altă parte, cu un rol redefinit, și acest consiliu științific sau de expertiză, cu un rol în evaluarea și avizarea politicii de resurse umane în administrația publică.

Totodată, ne propunem un cadru de competențe generale și specifice, care să fie clar definite pentru toate funcțiile publice, atât cea de demnitar, cât și cea de funcționar public, dar și cea de contractual. În momentul de față, în legislație, nu este foarte clar delimitată responsabilitatea unui funcționar public, de exemplu, și cea a unui contractual care, în mod normal, ar trebui să aibă sarcini foarte precise și bine delimitate, și acest cadru de competențe generale, pe de o parte, dar și cel de competențe specifice ar permite și o mai bună politică de recrutare a resurselor umane pentru acoperirea acestei competențe bine definite.

Apoi, o relație între nivelul de salarizare și gradul de motivare a funcționarilor în exercitarea funcției publice, o relație directă între venit și performanța individuală.

Apoi, un sistem de recrutare care să fie bazat, în primul rând, pe un concurs național pentru intrare în sistem, în așa fel încât toți funcționarii publici să plece de la un nivel minim de competență generală, care să nu se bazeze mai ales pe memorie, așa cum e în momentul de față, ci să se bazeze pe anumite competențe generale, pe care oricare funcționar trebuie să le aibă, legate de capacitatea de înțelegere, capacitatea de analiză, de sinteză, de cunoaștere a anumitor domenii și, apoi, odată ce candidații au trecut de acest concurs național de intrare în sistem, ei să poată să fie recrutați pe baza unui proces de selecție, în funcție de profilul postului pe care ar urma să-l ocupe.

Organizarea sistemului de carieră, care ar urma să fie structurat pe mai mult de trei grade, în așa fel încât să existe o motivare pe perioada carierei în funcția publică de a evolua și deci de a trece și la diferite trepte de salarizare, în funcție de acest progres în carieră, progres în carieră care să se bazeze nu doar pe vechime, ci și pe competență și abilități specifice, care să poată să fie demonstrate. Deci să existe posibilitatea de a progresa, fără neapărat a aștepta un anumit număr de ani de vechime, care să fie acumulați pentru cei care dovedesc competență și capacitate de asimilare profesională, să aibă această posibilitate de evoluție în carieră.

Ne propunem, totodată, să definim funcții sensibile, mai ales la nivel de management, pentru care mandatul ar trebui să fie limitat în timp și pentru care să introducem un sistem de rotire pe funcții, obligatoriu, în așa fel încât pe anumite posturi să nu se poată sta mai mult de 4-5 ani.

Totodată, apropo de aceste funcții sensibile, ne propunem să venim cu standarde de etică și de integritate, care să fie foarte clare pentru toți funcționarii. Delimitarea aceasta clară despre care vorbeam, a nivelului până la care se poate coborî cu intervenția politicului în numirea pe funcții, ne propunem s-o facem pornind și de la obiectivele pe care le urmărim de fapt în această reformă a administrației, care presupune în primul rând o eliminare a arbitrariului deciziei politice în aplicarea politicilor publice, dar și o responsabilizare mai mare a funcțiilor de conducere din administrație în aplicarea Programului de guvernare. Pentru că, practic, relația dintre politic și administrație ar trebui să fie definită în așa fel încât obiectivul principal să fie acela de aplicare în mod coerent și efectiv a programului de guvernare care, la rândul lui, ar trebui să aibă definite obiective foarte clare. Deci, practic, această relație între nivelul decizional politic, la nivel de demnitar, și nivelul executiv al administrației ar trebui să fie canalizat spre aceleași obiective.

Și atunci, pornind de la această observație, principalul obiectiv pe care ni-l propunem este să eliminăm arbitrariul în această relație a nivelului politic cu nivelul executiv al administrației și o claritate mai mare în această relaționare. Aceasta presupune în primul rând programe de guvernare care să fie coerente, apoi mecanisme de aplicare care să fie asumate și transparente la nivelul Guvernului și al administrației publice, pentru că pornim de fapt de la observația că sistemul democratic, ca atare, presupune, pe de o parte, partide politice, care să vină cu programe de guvernare consistente și aplicabile, și responsabile, și care sunt validate prin vot, și apoi o administrație publică în măsură să implementeze eficient programele de guvernare respective. Și, pornind de aici, vă propunem spre dezbatere și discuție trei scenarii, despre modul în care putem redefini această relație între nivelul de decizie politică și nivelul de execuție administrativă.

În primul scenariu, vă propunem ca, pe lângă nivelul de demnitar, ministru și secretar de stat, pe care îl avem în momentul de față, să integrăm în această categorie și prefecții și subprefecții care reprezintă Guvernul în teritoriu. Asta ar însemna că prefecții și subprefecții, împreună cu miniștrii și secretarii de stat, vin împreună cu Guvernul, pleacă împreună cu Guvernul și își asumă împreună programul de guvernare și aplicarea programului de guvernare, atât la nivel de Guvern, la nivel central, cât și la nivel teritorial. Însă aceasta ar presupune, pentru memoria instituțională la nivelul prefecturilor, să avem secretari generali ai prefecturilor cu statut de înalt funcționar public și care să fie numiți strict pe bază de competență, printr-o procedură administrativă, și atunci am avea nivelul prefectului cu responsabilitate politică executivă de aplicare a programului de guvernare și administrația, aparatul de lucru al prefectului, care ar porni de la nivel de secretar general, și unde recrutarea și funcționarea s-ar face strict pe bază profesională și de competență.

Totodată, în administrația publică centrală, pentru nivelul mai jos de secretar de stat, director general, director și așa mai departe, recrutarea s-ar face strict pe criterii profesionale, cu combinarea acestui sistem în care avem, pe de o parte, pentru un post de director general, să spunem, o recrutare pe baza unei comisii de recrutare, care trece în revistă competențele specifice pentru acel post, comisie de recrutare care ar propune apoi decidentului, demnitarului o listă scurtă cu 2-3 nume, de pe care să facă numirea finală. În felul acesta, avem atât recrutarea pe baze profesioniste, cât și să luăm în considerare și compatibilitatea dintre demnitarul care va lucra cu acel înalt funcționar public și care va avea un cuvânt de spus, dar un cuvânt de spus în mod clar, transparent, obiectiv și strict pe baza acestui proces de recrutare obiectivă.

Al doilea scenariu, care este puțin mai provocator, din acest punct de vedere, al relației cu nivelul de decizie politic și nivelul administrativ, ar presupune o integrare a realității de facto, în modul în care se face de facto și real, în momentul de față, recrutarea pe posturi de conducere, dar cu introducerea unor reguli clare, transparente și obiective în acest proces. Și asta prevede coborârea numirilor la nivel politic sau asumate de partidul care vine la guvernare nu doar la nivelul miniștrilor, secretarilor de stat și prefecților, dar și la nivelul directorilor generali, al conducătorilor de agenții și al directorilor de deconcentrate.

Deci, asta înseamnă că atât miniștrii secretari de stat, cât și prefecții care sunt demnitari, dar și nivelul de director general, director de deconcentrate vin și pleacă odată cu Guvernul și întreg acest aparat își asumă politic aplicarea programului de guvernare, cu diferența că, pentru înalții funcționari publici, pentru nivelul de directori generali, directori de deconcentrate și prefecți, recrutarea s-ar face prin intrarea în sistem, în primul rând, deci nu s-ar putea recruta pe aceste posturi decât acei înalți funcționari care au dat un examen de intrare în sistem și care, odată intrați în sistem, pot să fie apoi recrutați pe bază de competență de către partidul sau coaliția care vine la guvernare și numiți pe posturile respective. Și, în felul acesta, și acest nivel și-ar asuma în mod efectiv programul de guvernare.

Aceste niveluri ar pleca, deci și directorii de deconcentrate și directorii generali din ministere ar pleca, ar veni odată cu Guvernul și ar pleca odată cu Guvernul, cu diferența că directorii generali, directorii de deconcentrate rămân în corpul funcționarilor publici și pe perioada în care nu sunt pe o funcție executivă efectivă și ei rămân într-un fel de rezervă de cadre pentru partidele care i-au numit, rămân în această rezervă de cadre, cu condiția că trec în continuare prin procesul de formare profesională și de examene periodice, o dată pe an sau o dată la doi ani, pentru a putea rămâne cu statutul de funcționar public.

Sigur, aici, principalul avantaj pe care îl vedem este faptul că, prin această coborâre a nivelului de politizare, practic profesionalizăm și partidele politice, creăm în acest fel și pentru partidele politice un corp de funcționari care, în perioada în care nu execută o responsabilitate administrativă, pot să rămână la dispoziția partidelor și, în felul acesta, profesionalizăm și partidele sau stimulăm crearea unui corp de profesioniști, de expertiză în rândul partidelor, care pot ajuta partidele la elaborarea unor programe de guvernare mai bune, mai coerente, care să fie și aplicabile odată ce partidul respectiv ajunge la guvernare. Și, în felul acesta, avem funcționari care sunt activi în momentul în care sunt pe o anumită funcție, atunci când partidul care i-a numit este la guvernare și, în momentul în care pleacă cu partidul respectiv, ei pot sprijini partidele în elaborarea de programe de guvernare, de politici publice pe care să le propună.

Într-un al treilea scenariu pe care vi-l propunem discuției, ar fi vorba de un statu-quo îmbunătățit, adică rămânem așa cum e legislația în momentul de față, cu nivel politic la ministru și secretar de stat, și de la prefect, director general în jos rămân funcționari, înalți funcționari în prima categorie și apoi funcționari publici, însă cu aplicarea efectivă a legislației actuale, care ar presupune că exercitări temporare ale unor funcții de conducere ar fi eliminate și am merge pe o întărire a corpului de înalți funcționari publici din care să se facă aceste numiri pe posturi de conducere, strict pe criterii profesionale și de competență.

Deci, acestea sunt cele trei scenarii pe care vi le propunem.

Ca să rezum: un prim scenariu, care ar presupune alăturarea subprefecților și prefecților la categoria de demnitari și de la director general în jos, înalți funcționari și funcționari publici recrutați strict după criterii de competență și obiectivitate; scenariul doi, în care am coborât cu numiri cu asumare politică și la nivel de director general și director de deconcentrate, însă directorii generali și directorii de deconcentrate ar rămâne funcționari publici activi pe perioada în care își asumă mandatul și pasivi în restul perioadei, însă cu mențiunea că ei pot rămâne în corpul funcționarilor, chiar dacă sunt pasivi, cu condiția că continuă programe de formare și că dau anumite examene de competență periodice o dată pe an sau la doi ani; și al treilea scenariu - care este statu-quo îmbunătățit, adică nivel de ministru și secretar de stat asumat politic și, de acolo în jos, nivel de funcționar recrutat strict pe bază de competențe, fără asumare politică.

În ceea ce privește administrația publică centrală, în pachetul de reformă ne propunem, în primul rând, o definire clară a mandatelor și responsabilităților la nivelul instituțiilor administrației publice centrale, o separare clară a procesului de elaborare de politici și procesului de implementare a politicilor în cadrul instituțiilor centrale, o redefinire, în acest context, a rolului cabinetelor de miniștri și de secretari de stat, care ar trebui să își asume un rol în această parte de elaborare a politicilor și de urmărire a implementării, pentru a asigura urmărirea și asumarea politică a implementării Programului de guvernare, roluri clar definite pentru principalele instituții care au funcții intersectoriale în cadrul Guvernului - mă refer aici la Cancelaria primului-ministru, la Ministerul de Finanțe, Ministerul Justiției, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, care sunt ministere cu rol orizontal în definirea și urmărirea implementării politicilor publice și a politicii bugetare, monitorizarea implementării politicilor și a priorităților de guvernare prin introducerea obligativității realizării atât a evaluărilor de impact, care sunt prevăzute și în momentul de față în lege, dar și a evaluărilor finale pentru politicile publice, îmbunătățirea sistemului de programare bugetară multianuală și, în acest context, și îmbunătățirea și întărirea rolului sistemului informatic de urmărire a implementării politicilor publice, o simplificare și o reducere a birocrației în raport cu cetățenii și cu mediul de afaceri.

În ceea ce privește administrația publică locală, dat fiind faptul și că este an electoral, nu ne-am propus să facem minuni cu această reformă, în schimb, vrem să punem în dezbatere și să creăm cadrul juridic și oportunități pentru a veni cu câteva soluții la problemele pe care le-am ridicat înainte, și anume, faptul că avem multe localități de dimensiuni mici, care nu reușesc să-și asigure, să-și acopere cheltuielile de funcționare și să aibă resurse de finanțare pentru investiții, programe de dezvoltare. Și aici ne gândim la soluții realiste în ceea ce privește problema aceasta a fragmentării unităților administrativ-teritoriale, ne gândim în special la două variante pe care să le propunem. În primul rând, fuziunea administrativă voluntară, acolo unde există această dorință la nivelul unor unități administrativ-teritoriale, să creăm cadrul legal pentru ca această fuziune administrativă să se poată face pe baza unor criterii simple, cum ar fi populația, suprafața, distanța față de centrul noii unități administrativ-teritoriale. Dar, încă o dată, această fuziune s-ar face într-o primă fază pe baze voluntare.

Și, în al doilea rând, a doua variantă care poate să fie complementară la aceasta, ar fi consolidarea și stimularea cooperării intercomunale, pornind și de la exemplul grupurilor de acțiune locală, care ar putea să fie scheletul, baza acestor cooperări intercomunale întărite, mai bine structurate și care cooperări să fie susținute și din punct de vedere bugetar, mai ales pentru anumite proiecte de investiții sau pentru proiecte de îmbunătățire a funcționării administrative.

Ne propunem, totodată, măsuri pentru îmbunătățirea politicilor de investiții locale. Și aici mă gândesc la introducerea de standarde comune de calitate și de selecție a proiectelor de investiții, indiferent din ce surse de finanțare provin pentru mai multă coerență și predictibilitate în utilizarea fondurilor publice. Ne gândim, totodată, să continuăm procesul de descentralizare, care să se refere la acele funcții prin a căror furnizare de către autoritățile locale obținem beneficii pentru cetățeni și la implementarea unor mecanisme de transparență și de participare cetățenească, așa cum ne forțăm să facem și la nivel central.

În încheiere, vreau să vă spun că, atunci când discutăm de acest pachet de legi, e important să ne gândim și la responsabilitatea pe care o avem în pragul centenarului României.

Cred că la 100 de ani de la crearea statului unitar român modern, avem o responsabilitate în plus pentru a veni cu un stat modern, care presupune în primul rând o administrație modernă, o administrație eficientă și funcțională. Și eu aș pune această reformă a administrației publice pe care v-o propun în acest context, ca o datorie pe care ar trebui să ne-o asumăm cu toții în pregătirea acestui centenar. Ar fi cred că modalitatea cea mai bună de a răspunde la așteptările pe care le au cetățenii de la noi pentru mai multă credibilitate a statului și pentru mai multă eficiență a funcționării aparatului statului.

Acestea sunt cele câteva idei pe care vi le propun, în următoarele săptămâni până la sfârșitul lunii, vom veni cu cele trei strategii, pe cei trei piloni mari: funcția publică, administrația publică centrală și administrația publică locală. Și, pornind de aici, vă propun să dezbatem aceste idei, vom fi receptivi la propunerile pe care le veți face, în așa fel încât, în luna iunie, să venim cu pachetul de propuneri legislative pe care sper să-l putem adopta până la vacanța parlamentară din vară, pentru ca în a doua jumătate a anului să începem implementarea acestuia.

Vă mulțumesc și aștept cu interes opiniile, părerile dumneavoastră la aceste idei.

Mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, domnule prim-ministru.

Îl invit la microfon pe viceliderul Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Victor Paul Dobre.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

În primul rând, aș vrea să salut faptul că, de la înalta tribună a Parlamentului, primul-ministru al Guvernului relansează în spațiul public o dezbatere extrem de importantă și pe care adesea o uităm, trecem pe lângă ea, reforma administrativă.

S-ar putea ca unii să spună că un guvern care are un mandat determinat și nu are o majoritate politică în Parlament, își depășește undeva atribuțiile, sau așteptările, sau obiectivele, sau ceea ce poate face. Nu, eu cred că este foarte important ceea ce face astăzi premierul și este foarte important având în vedere contextul politic. Practic, în scurt timp, începe campania pentru alegerile generale electorale locale. În toamnă va fi campania pentru alegerile parlamentare. Această dezbatere - și dacă reușim să facem și pași în direcția celor propuse, e foarte importantă.

Doamnelor și domnilor,

De peste 20 de ani, toate guvernele și toate partidele clamează tema reformei administrației. Dar realitatea este că întreaga legislație este cea din anii ’90, care a suferit, bineînțeles, modificări, îmbunătățiri, perfecționări. Dar, în acest moment, sistemul administrativ românesc, în totalitatea lui, și-a atins limitele. Realitățile sociale, realitățile economice și realitățile demografice de care pomeneați atestă această atingere a limitelor.

Administrația publică românească trebuie reformată de o manieră tranșantă, începând, domnule prim-ministru, cu administrația centrală. Trebuie spart monopolul acesta dâmbovițean. Prea multe lucruri depind de București, prea multe decizii depind de București. Guvernul, agențiile sunt supradimensionate. Un stat modern înseamnă să duci decizia cât mai aproape de cetățean. Am dat foarte multe atribuții autorităților județene, locale, dar nu le-am dat autoritate și nu le-am dat resurse; aici au rămas, aici, pe malul Dâmboviței. Și cred că o reformă a administrației trebuie să înceapă cu o reformă majoră a administrației centrale. În afară de direcțiile importante ale politicii statului - externe, apărare - în rest, foarte multe componente ale sistemelor publice, sociale - sănătate, învățământ - ar trebui transferate spre autoritățile locale, dar de o manieră reală, să le dăm autoritate și resurse. Din păcate, o problemă care rămâne în continuare și e greu de gestionat, poate, în perspectiva centenarului, este apariția regiunilor.

O altă componentă importantă o reprezintă, și în special în ceea ce privește autoritățile publice locale, atât la nivel de județ, cât și de localități, faptul că trebuie să redefinim atribuțiile primarului, atribuțiile președintelui consiliului județean, atribuțiile consiliului local, ale consiliului județului. Trebuie definite în contextul nou în care au primit o serie întreagă de responsabilități, fără, însă, a umbla la cadrul legislativ. Trebuie regândită Legea nr.215, în ansamblul ei.

Suntem de acord cu dumneavoastră că trebuie să facem o depolitizare care să țină cont de o stabilire clară și transparentă, la nivelul structurilor administrative, până unde merge politizarea, pentru că trebuie, totuși, să menținem, cum corect propuneați, o logică politică a unor funcții care țin exclusiv de punerea în aplicare a voinței politice, care își are esența în votul cetățenilor.

Sunt interesante cele trei scenarii privind funcția publică. Poate că unele pot fi și combinate, dar, ceea ce este real, avem nevoie de o transfuzie masivă de oameni tineri, de oameni pregătiți, de oameni care să aibă o perspectivă a carierei, de oameni care să nu mai plece, de oameni care să fie motivați. Este un șantier greu, dificil, dar, dacă nu-l vom face, vom plăti cu generațiile viitoare.

Domnule prim-ministru, recent, Partidul Național Liberal a propus un demers pe care vrem să-l punem și în dezbaterea Parlamentului, l-am transmis și colegilor de la celelalte partide privind problema incompatibilităților în ceea ce privește administrația. Avem o serie de propuneri, suntem gata să le discutăm cu Guvernul, cu ANI, cu toate instituțiile interesate, pentru că au trecut destui ani, sunt lucruri care nu sunt clarificate suficient, sunt lucruri care dau naștere la discuții și la diverse situații complicate.

De asemenea, salutăm această deschidere spre transparența actului administrativ. Credem, însă, - și aici ne alăturăm dumneavoastră -, că o reformă majoră a statului, pentru că despre lucrul acesta discutăm, nu se poate face în lipsa unui proiect național, în lipsa unui consens major al principalilor actori politici. Diverse forțe politice au încercat, în anii din urmă, o reformă mai mare sau mai mică. În general, au eșuat. S-au reglementat niște chestiuni, s-au rezolvat niște probleme punctuale, dar ceea ce dorim - Românie cu administrație de sub până jos, eficientă, o administrație în slujba cetățeanului, o administrație modernă, în sensul a ceea ce se întâmplă în țările colege din Uniunea Europeană, în special cele mai dezvoltate, nu se poate face în lipsa unui consens, în lipsa unui proiect național.

Propunerea dumneavoastră, perspectiva centenarului, este și mobilizatoare și interesantă.

De asemenea, PNL va contribui, atunci când veți transmite propunerile legislative, la dezbaterea lor.

Dar încă o dată salut, în primul rând, acest demers al dumneavoastră de a relansa o temă atât de importantă. Prea adesea am ajuns să nu mai vedem pădurea de copaci.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Daniel Constantin, din partea Grupului parlamentar al ALDE.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Daniel Constantin:

Domnule președinte, stimați colegi, vă mulțumesc.

Domnule prim-ministru, așa cum bine știți și am afirmat de foarte multe ori, încă de la începutul mandatului dumneavoastră, ALDE s-a poziționat în opoziție cu Guvernul pe care dumneavoastră îl conduceți. Cu toate acestea, cred eu că rolul opoziției nu este numai acela de a critica, ci de a avea o atitudine constructivă, mai ales atunci când proiectele sau când așteptările cetățenilor sunt foarte importante și ele trebuie să fie duse la îndeplinire de guvern, în egală măsură, însă, și de către parlamentari sau partide politice.

Din acest punct de vedere, vreau să vă asigur că ALDE, în perioada următoare, va fi foarte activ în ceea ce înseamnă procesul de dezbatere publică pe care dumneavoastră l-ați lansat astăzi cu privire la reforma în administrația publică.

O să încerc să fie foarte scurt. Mi-am notat câteva probleme din cele pe care dumneavoastră le-ați ridicat și vreau să vă spun de la început că mă bucur că, după discuția pe care am avut-o la nivelul Parlamentului, în urmă cu o lună de zile, chiar în Camera Deputaților, cu privire la numirile de prefecți, s-a înțeles un mesaj foarte important și că în propunerile pe care dumneavoastră le-ați făcut urmează ca funcția de prefect să facă parte din funcțiile asumate din punct de vedere politic. Cred că este o idee foarte bună, care va duce, în perioada următoare, la înlăturarea demagogiei care există de foarte mulți ani, din anul 2006, în jurul acestei funcții.

În egală măsură, mă bucur că ați vorbit de un sistem de salarizare motivant, un sistem de salarizare care să funcționeze în funcție de performanța pe care funcționarii publici, sau cei care sunt contractuali, o au în calitatea funcției pe care o exercită.

Vreau să vă spun că, în calitate de ministru al agriculturii, am avut în vedere această măsură și este un lucru care se poate verifica, pentru că a funcționat cu succes. Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale funcționează de trei ani de zile pe acest sistem de salarizare motivațional. Jumătate din veniturile pe care le au angajații de acolo sunt în funcție de performanța pe care o înregistrează. Poate că și acesta a fost unul din motivele care, în final, au dus ca, pe zona de dezvoltare rurală, gradul de absorbție să se apropie de 90%.

În egală măsură, ați ridicat problema bugetului multianual. Este un lucru pe care îl îmbrățișăm și noi, cei din ALDE. Vreau să vă spun că nu mai târziu de toamna anului trecut, am aprobat, la nivelul Parlamentului, cu ajutorul colegilor din toate partidele politice, un proiect de lege care vizează, o lege, devenită lege, într-un final, care vizează reabilitarea sistemului de irigații și care prevede un buget multianual de 5 ani de zile. Problema acestei măsuri nu este aceea de a o aproba, ci aceea de a o respecta atunci când se aplică și când se aprobă o astfel de lege sau un astfel de buget multianual.

Vă reamintesc faptul că, deși proiectul de lege, legea din noiembrie, promulgată de președintele Iohannis, spune că în anul 2016 ar trebui să avem 145 de milioane de euro din bugetul de stat pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigații, acest lucru nu este respectat de Legea bugetului de stat pe anul 2016. E un lucru pe care cred că trebuie să-l aveți în vedere, dar, repet, măsura pe care ați propus-o este mai mult decât bine-venită.

În egală măsură, ați vorbit de unitățile administrativ-teritoriale și de un proces de comasare pe care, în mod nefericit, l-am mai traversat, dacă nu mă înșel, în anul 2010. Cred că este o măsură la care trebuie să reflectați ceva mai mult, pentru că, și la propriu, și la figurat, nu face altceva decât să îndepărteze cetățeanul de administrația publică.

E un lucru, însă, pe care, sigur, cu argumente, o să-l dezbatem în această perioadă și vă promit că și noi o să fim extrem de activi.

De asemenea, procesul de regionalizare, cred că este un proces care trebuie să revină pe agenda politică a tuturor partidelor politice, procesul de descentralizare, de asemenea, un proces foarte important. Regret că nu am avut ocazia, în perioada mandatului nostru, să-l ducem la finalizare, însă sunt instituții care au început acest proces de descentralizare a deciziei, de transformare a unor instituții care funcționează în subordinea aparatului central, în instituții care sunt mai aproape de cetățean, funcționează în subordinea consiliului județean sau a primăriei. Este exemplul direcției agricole, acolo unde, în anul 2014, dacă nu mă înșel, sau începutul anului 2015, activitatea s-a împărțit în două: o activitate care în mod normal trebuie să rămână în subordinea statului - și mă refer aici la zona de inspecții - și o activitate care ține de politica agricolă și care poate funcționa fără niciun fel de probleme la nivel local, având în vedere și specificul acestei zone, și anume că, totuși, poate că ar trebui să fim ceva mai aplicați, să luăm măsuri, cum să spun, cu impact județean, dacă nu chiar regional, atunci când vorbim de zona de agricultură.

De asemenea, mă bucur foarte tare că regândiți, printre altele, și definirea funcției de secretar de stat. Așa cum este astăzi, funcția de secretar de stat implică responsabilitate foarte mare și o autoritate prea mică pe care o au cei care sunt în aceste funcții și poate că ar fi bine să încercăm să reglăm mai bine toate aceste lucruri.

Acestea sunt doar câteva din lucrurile care mi-au atras atenția. Vreau să fiu, așa cum am spus, foarte scurt și să vă promit tuturor celor care veți lucra la acest proces de reformă a administrației publice că în noi veți găsi un partener și vom propune în perioada următoare câteva măsuri pe care și noi le avem în vedere, astfel încât administrația publică centrală și locală să funcționeze la parametri ceva mai ridicați.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul Cseke Attila, Grupul parlamentar al UDMR, se pregătește domnul Varujan Pambuccian.

Video in format Flash/IOS

Domnul Cseke Attila-Zoltán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule prim-ministru,

Stimați invitați,

În administrația publică, UDMR urmărește și își dorește o administrație și proceduri administrative mai simple, cu reducerea birocrației, stabilitate și siguranță inclusiv financiară pentru profesioniștii din acest sistem și o descentralizare profundă către autoritățile administrației publice locale, câteva elemente legate de ceea ce ne dorim și de ceea ce ne-a prezentat și domnul prim-ministru.

În ceea ce privește managementul funcției publice, noi credem că... și suntem interesați în crearea unei legislații prin care să se susțină o perspectivă profesională, o carieră, un drum în cariera funcționarului din administrație publică, fie că e centrală sau locală, care, desigur, trebuie corelată cu o lege a salarizării, prin care, între altele, să nu mai existe acea diferențiere între domeniile de activitate pentru aceeași funcție și aceeași muncă prestată.

De asemenea, credem că această salarizare trebuie să aibă în vedere niște chestiuni specifice și să ofere posibilitatea acordării de forme, stimulente, o dată pe mediul rural, pentru că în administrația publică locală în mediul rural e o lipsă acută de personal calificat. Și, de asemenea, credem că, pe modelul altor țări, trebuie să existe o reglementare, dacă vreți, generală, un drept al autorităților locale de a acorda stimulente într-un anumit procentaj pentru cei care au criterii de performanță în acea administrație publică locală.

Trebuie să avem încredere în aleșii noștri. Că sunt buni, că sunt răi sunt ai noștri și trebuie să avem încredere, sunt votați de comunitatea locală și ei sunt cei care știu cel mai bine care sunt cei care performează în autoritățile locale.

Salutăm necesitatea dezbaterii separării palierului politic de palierul administrativ. Suntem de acord cu domnul prim-ministru în ceea ce privește realitatea de astăzi. Să nu ne ascundem după deget: de zece ani de zile am reglementat că instituția prefectului este o instituție apolitică, dar toți prefecții au fost politici. Toate guvernele au fost politice, pentru că au mandat de la Parlament, care este un for eminamente politic, care reprezintă partide politice și fiecare guvern a avut prefecții lui. Astfel încât această dezbatere că prefectul este apolitic trebuie să se sfârșească. Prefectul este o funcție politică. Despre ceea ce credem că trebuie discutat este aceea că rolul prefectului astăzi este mult prea întărit.

Nu vedem de ce un prefect are o putere mai mare sau prerogative mai mari decât un președinte de consiliu județean, care este ales de către comunitatea județului.

În ceea ce privește incompatibilitățile, eu cred că lucrurile sunt foarte simple. Trebuie să nu mai existe incompatibilități în mediul public-public.

Cine este mai legitim dacă nu primarul, viceprimarul, președintele consiliului județean sau vicepreședintele de a reprezenta comunitatea locală în consiliul de administrație la școli, la spitale, la operatori care sunt în proprietatea autorităților locale? Păi de aceea l-am votat, ca să ne reprezinte nu numai în funcția executivă, ci în toate problemele comunității. Că avem astăzi incompatibilități între funcția de primar și funcția de membru în consiliul de administrație la o școală subordonată primăriei, nu vă supărați, trebuie să închidem această discuție, pentru că n-are niciun rost.

De asemenea, credem că funcționarea unităților administrativ-teritoriale trebuie să se bazeze pe două principii simple, bine cunoscute: principiul subsidiarității și principiul autonomiei locale.

Trebuie să vedem și faptul că unele autorități locale care s-au înființat după 1990 prin reorganizări au rezultate chiar bune. Oamenii sunt mulțumiți. Comunitatea locală e mulțumită. Iar principiul subsidiarității înseamnă a aduce mai aproape de cetățean un serviciu public.

Din acest punct de vedere, noi nu susținem niciun fel de fuziune, nici voluntară, mascată, nemascată sau impusă. Ceea ce este aproape de cetățean este cel mai bine. De ce vrem să îndepărtăm de cetățean, de ce vrem să îl punem pe drumuri să meargă la o primărie la zeci de kilometri?

În ceea ce privește tema regionalizării, nu există o obligație europeană pentru a crea regiuni administrative, o spunem foarte clar. Există o obligație de a avea regiuni de dezvoltare, conform Regulamentului 1059/2003.

Din punctul nostru de vedere, astăzi nu avem regiuni de dezvoltare care să respecte acest regulament. Scopul politicii regionale, conform Tratatului Uniunii Europene, este acela de a reduce decalajul între regiunile de dezvoltare. În România, în ultimii 12 ani, s-a întâmplat exact pe dos.

Diferența economică între regiunile de dezvoltare a crescut continuu. Avem din opt regiuni, două: București - Ilfov și Regiunea Vest, cu centrul la Timișoara, care se dezvoltă și sunt peste media țării, și acestea sunt și cele mai mici ca număr de locuitori și număr de județe. Și avem alte șase regiuni de dezvoltare supradimensionate, din punctul nostru de vedere, formate din cinci, șase, chiar șapte județe și unele dintre ele ating și peste 3 milioane de locuitori. Performanța sau contraperformanța - dacă vreți - din păcate, se vede.

Și o ultimă chestiune, stimați colegi, domnule prim-ministru, legată de descentralizare. De multe ori vorbim despre asta și mult prea puține lucruri se întâmplă. Și, din păcate, și aici se mai întâmplă și pe dos.

Cred că știți, domnule prim-ministru, că de la 1 februarie contribuabilii mijlocii din această țară, care, până acum, își administrau problemele în județe, la direcțiile județene de finanțe publice... au fost centralizate și se duc la centrul regiunilor de dezvoltare, la sute de kilometri. Este vorba de... și sunt în această situație mii de contribuabili mijlocii în toată țara.

Deci vorbim despre descentralizare, dar, printr-un ordin al ANAF-ului din 1 februarie, am făcut centralizare și am pus pe drumuri contribuabili care plătesc impozite și taxe în bugetul de stat.

Altfel, evident, noi susținem descentralizarea. Suntem promotori ai descentralizării. Sunt și astăzi la autoritățile locale unele responsabilități care nu au ce căuta acolo și sunt foarte multe responsabilități care au ce căuta la autoritățile locale și nu sunt acolo.

Vă sprijinim, domnule prim-ministru, să susțineți acest proces și să nu vă fie frică să demarați un proces real de descentralizare și de transfer către autoritățile locale de prerogative.

Mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnul lider al Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Varujan Pambuccian.

Excelență, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Ca orice sistem pe care vrei să-l construiești sau să-l schimbi, sistemul administrativ trebuie gândit de la utilizatorul final, de la ce vrea el. Și utilizatorul final vrea așa: vrea, dacă se poate, să nu vadă funcționar la față; vrea, dacă se poate, să aibă trasabilitate și predictibilitate pe fiecare lucrare pe care îl obligă legea să o facă; vrea, dacă se poate, să nu trebuiască să se învoiască să meargă la un ghișeu de la care ia o hârtie pe care trebuie să o ducă la alt ghișeu, ca să mai ia încă cinci hârtii de acolo și, cu cele zece de acasă, să meargă la al treilea ghișeu, unde să i se spună să vină peste o săptămână.

Am ajuns în situația asta din două motive: din cauza faptului că nu am reformat structural administrația și din cauza faptului că nu am informatizat-o. Acestea două lucruri trebuie făcute.

Prima, sigur, presupune adăugarea regiunilor în Constituție, aglutinarea entităților administrativ-teritoriale, de exemplu: eliberarea orașelor mari de chinga comunelor care stau lipite de jur-împrejurul lor și posibilitatea lor de a se dezvolta este frânată așa, prin eliminarea unui număr foarte mare - niciodată n-am știut de ce le spune așa - de deconcentrate, de ce le spune așa nu știu, sună chimic, și înlocuirea unui număr mare, e adevărat, de oameni, dar asta e lumea în care trăim, tehnologia înlocuiește omul, din sistem.

Și lucrul acesta se poate face simplu, l-am spus unui număr... nici nu mai știu câtor guverne, e un proiect simplu. Ar costa și foarte puțin, și așa și trebuie făcut, dacă s-ar face cu angajați ai unei entități în subordinea primului-ministru, și nu scos pe o piață în care să coste de zece ori mai mult decât face. În plus, acei angajați ar putea nu doar să-l facă, ci să-l și întrețină.

Ce trebuie făcut? E simplu. Interfața dintre orice entitate, că este cetățean sau organizație, cu statul se face prin intermediul unui formular. E standardizat. Dacă se analizează toate formularele pe care le avem - n-a făcut nimeni asta, am întâlnit secretari generali de ministere care nu știau care sunt formularele aferente ministerului lor, nu știe nimeni care-s toate formularele din România, e adevărat. Dar, dacă s-ar face o analiză a lor, s-ar găsi atomii informaționali, s-ar stabili cine trebuie să fie proprietarul cărei baze de date, s-ar adresa corect acele baze de date și după aceea s-ar face o interfață simplă, care să funcționeze de la calculator la telefonul mobil, o foarte mare parte dintre cetățeni ar fi foarte fericiți, pentru că și-ar rezolva absolut orice treabă pe care o au de rezolvat cu statul de acolo de unde sunt, de acasă, de la serviciu. N-ar mai trebui să mai piardă zile în șir, n-ar mai trebui să ajungă la o înțelegere cu persoana de la ghișeu, ar ști în orice moment în ce stadiu este lucrarea pe care au cerut-o, și șefii celor care ar trebui să mai facă operațiuni umane în sistemul acesta ar putea să măsoare foarte precis eficiența fiecăruia dintre angajați și, din calculele pe care le-am făcut - ultima oară l-am prezentat Guvernului în 2011 proiectul acesta -, cam o cincime din ce se cheltuiește acum în zona administrației publice centrale și locale s-ar mai cheltui.

Ar fi bine și pentru buget, dar cel mai bine ar fi pentru cei care n-ar mai fi puși pe drumuri. Apropo, spunea cineva înainte, de ANAF. Cel mai interesant este că, atunci când te duci la o administrație financiară, la casierie scrie "Nu acceptăm plata cu cardul bancar."

Noi, din halul ăsta, putem ajunge foarte repede într-o situație extrem de avantajoasă și pentru buget, și pentru cetățeni. Totul e să vrem.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Mihai Sturzu, deputat neafiliat.

Excelență, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Mihai-Răzvan Sturzu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Excelența Voastră, domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

În plenul acestui Parlament am luat de foarte multe ori cuvântul și, ce cele mai multe ori, am fost critic cu Guvernul Cioloș, pe care nu l-am votat. Însă, astăzi, stau aici, în fața dumneavoastră și vă spun că în proiectul de astăzi Guvernul Cioloș are toată susținerea mea.

Aveți dreptate, administrația publică din România trebuie modernizată, trebuie profesionalizată, trebuie să se facă lucrurile mult mai transparent și cu orientare doar către cetățean.

Haideți să ajungem, în România anului 2016, la constatarea foarte corectă a faptului că cei care administrează țara noastră nu sunt șefii cetățenilor, ci sunt angajații cetățenilor și trebuie să lucreze pentru cetățeni. Ăsta ar fi un lucru foarte bun.

Și, evident, fără să am punctul dumneavoastră de vedere către toată țara, domnule Cioloș, aș vrea să vă propun să facem un experiment amândoi. Vă invit ca dumneavoastră să mergeți la Zalău, la dumneavoastră acasă, eu merg la Brașov, la mine, și întrebăm fiecare pe stradă 50 de oameni dacă știu câți consilieri locali are Consiliul Local de la Zalău sau Brașov și dacă știu măcar trei nume. Nu vor ști.

Din păcate, doamnelor și domnilor, o problemă foarte mare o reprezintă consiliile locale și cum sunt ele alcătuite, pentru că acești oameni sunt votați de cetățeni, dar reprezintă interesele lor și ale partidelor lor în consiliile locale și atât timp cât un consilier local poate fi revocat de partidul care l-a pus acolo, deși a fost votat de cetățeni, evident că el nu va avea alt interes acolo decât al partidului său, ceea ce nu este OK.

Astfel încât, domnule Cioloș, pe toate palierele avem treabă foarte multă de făcut, dar vorbim și poate este momentul să vorbim acum, pentru că alegerile locale sunt aproape, despre felul în care cetățenii simt că pot participa la viața cetății lor și în felul în care sunt reprezentanți și în felul în care consilierii locali și ai administrației publice locale lucrează pentru cetățeni.

Vă mulțumesc foarte mult.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, domnule deputat.

În încheiere, îl invit pe Excelența Sa, domnul prim-ministru al României, domnul Dacian Cioloș pentru a concluziona.

Domnule prim-ministru, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Dacian Julien Cioloș:

Vă mulțumesc în primul rând pentru abordarea pozitivă pe care ați avut-o legat de aceste propuneri și vă asigur că, în săptămânile următoare, atât cu dumneavoastră, cât și cu mediul profesionist neguvernamental, Guvernul va fi deschis pentru a dezbate pe aceste idei. Suntem conștienți de faptul că ceea ce am pus astăzi pe masă sunt idei clar perfectibile, legat de statutul funcționarului public și de relația dintre administrație și nivelul politic care trebuie să-și asume programul de guvernare. Aceste scenarii sunt, într-adevăr, supuse discuției, pot fi modificate, putem fuziona.

Important este ca, până la sfârșitul lui mai, să găsim soluțiile cele mai bune și cele mai eficiente și, mai ales, așa cum am spus când am avut discuția despre prefecți, să eliminăm, pe cât posibil, ipocrizia din modul de elaborare a legilor și modul de aplicare a lor și sper eu să găsim o formulă care să fie și aplicabilă ca atare începând chiar, de ce nu, anul acesta.

Vreau să vă reclarific - cred că am făcut o eroare atunci când v-am vorbit de acel dispozitiv instituțional de recrutare și formare a funcționarilor, deci era vorba de Agenția Națională a Funcționarului Public, de Institutul Național de Administrație, și nu Institutul Național de Politici Publice, care, sigur, e o organizație neguvernamentală, are rolul lui, dar, în punct de vedere administrativ, e vorba de INA - Institutul Național de Administrație, pe care ne propunem să-l recreăm și căruia să-i redefinim rolul și atribuțiile atât pentru a forma potențiali viitori funcționari publici, dar și pentru a asigura formarea continuă a celor care, odată intrați în sistem, au nevoie să se pună la curent și vor trebui să se pună la curent cu noutăți pentru a putea trece acele teste de promovare în carieră și acel consiliu profesional care ar trebui să aibă un rol de menținere a echilibrului, obiectivității și profesionalismului în elaborarea și implementarea legislației privind funcționarul public.

Vorbeați aici dumneavoastră de o logică politică, pentru că, sigur, politicul ales, și aici vorbim și de recredibilizarea partidelor politice, politicul ales își asumă responsabilitatea în aplicarea programului de guvernare.

Vreau să insist încă o dată avem nevoie într-adevăr de logică politică în funcționarea administrației, dar mai ales de eliminare a arbitrarului politic, pentru că cred că asta a făcut cel mai mult rău încrederii pe care... sau neîncrederii, mai degrabă, a cetățeanului în administrație, acest arbitrar în procesul de numire pe funcții și în procesul decizional. Prin măsuri pe care ni le propunem, de reformare a administrației, vrem, în primul rând, să eliminăm arbitrarul politic și să intrăm într-o logică bazată pe transparență, pe coerență și pe profesionalism, indiferent că e vorba de asumarea politică a unor decizii sau de aplicarea lor de către funcționari profesioniști.

Și aici, vorbind și de tineri, de modul cum am putea atrage tinerii, cred că, în primul rând, dacă dăm mai multă coerență și claritate procesului de recrutare în funcția publică și, mai ales, a perspectivelor de carieră, eliminând deci arbitrarul în numiri și în progresia în carieră și stabilind o relație clară între nivelul de salarizare și performanță, cred că în felul acesta putem atrage și tineri care sunt interesați de o carieră în administrație, dar care vor o carieră, în primul rând, previzibilă, pe bază de competență.

Și soluțiile pe care vi le-am propus țin cont și de nevoia partidelor care vin la guvernare de a se asigura că pot să-și aplice programul de guvernare atât timp cât obiectivele lor sunt clare, transparente, bine definite și nu sunt neapărat ascunse. Atât timp cât un partid își asumă un program de guvernare și principalul lui obiectiv este să aplice programul de guvernare respectiv, din ceea ce v-am propus cred că putem găsi soluții în așa fel încât să punem în valoare atât competența, performanța și profesionalismul administrației, dar și responsabilitatea politică în aplicarea unui program de guvernare.

Ați făcut unii dintre dumneavoastră mențiuni și legate de regionalizare. Lucrăm și la acest lucru. Sigur, nu am vrut și nu vrem să ne asumăm lucruri pe care știm că nu le putem duce până la capăt, dar ne dorim să relansăm discuția, dezbaterea și despre regionalizare, conștienți fiind de faptul că o decizie privind regionalizarea merge dincolo de o modificare legislativă. Însă, în acest context al reformei administrației publice, inclusiv administrația publică locală, putem reintroduce și această dezbatere legată de regionalizare și vedem până unde putem merge cu acest proces de dezbatere și eventual de pregătire a deciziilor.

La fel, așa cum v-am spus, suntem deschiși să discutăm, dar într-un mod profesionist și transparent, pe chestiunile legate de incompatibilități și conflict de interese și, în acest context, de o redefinire clară a statutului primarilor, a aleșilor locali. Obiectivul nostru este să mergem pe o politică de prevenție a incompatibilităților și a conflictului de interese printr-o definire cât mai clară, atât cât ne stă în putință, a acestor elemente.

Și aici, cu siguranță, vom lucra și cu Autoritatea Națională de Integritate care știu că a progresat deja în această direcție.

Vreau să îl asigur și pe domnul Pambuccian că, ceea ce spunea dânsul legat de restructurare și de informatizare a administrației considerăm că este un element esențial pentru reducerea birocrației și pentru transparentizarea procesului decizional și a utilizării resurselor publice și ne propunem, chiar dacă, trebuie să recunosc, nu este ușor, o compatibilizare a diferitelor platforme informatice pe care lucrează diferitele structuri administrative.

S-au cheltuit foarte mulți bani pe aceste platforme informatice, care, de cele mai multe ori, sunt folosite mult sub capacitatea la care au fost proiectate, tocmai din cauza acestei lipse de compatibilitate.

Ceea ce ne propunem este să creștem acest grad de compatibilitate și să informatizăm un maxim de servicii publice care sunt furnizate populației, dar și un maxim de schimb de date și de informații între instituții publice în procesul decizional și de urmărire a implementării politicilor publice.

Vă mulțumesc încă o dată pentru dezbaterea de astăzi și vă propun să continuăm această dezbatere în formate modulabile în următoarele săptămâni și sper eu ca acest subiect să fie și unul din subiectele de campanie pe perioada campaniei electorale alegerilor locale, care sperăm noi să fie și un furnizor de idei pe care să le putem integra în acest proces.

Mulțumesc încă o dată și sunt gata să revin în fața dumneavoastră pentru a continua și a finaliza această dezbatere.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule prim-ministru, vă mulțumesc foarte mult.

Doamnelor și domnilor, declar ședința închisă.

Ne vedem la ora 18,00, în plenul reunit.

   

Ședința s-a încheiat la ora 17,25.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania thursday, 22 august 2019, 21:14
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro