Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of April 18, 2016
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.76/26-04-2016
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
18-09-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2016 > 18-04-2016 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of April 18, 2016

    Alocuțiunea domnului Saber Chowdhury, președintele Uniunii Interparlamentare, consacrată aniversării a 125 de ani de la afilierea Parlamentului României la Uniunea Interparlamentară.

Ședința a început la ora 17,32.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Valeriu Ștefan Zgonea, președintele Camerei Deputaților, înlocuit de domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistați de domnul deputat Cristian Buican, secretar al Camerei Deputaților și de domnul senator Alexandru Pereș, secretar al Senatului.

Din prezidiu a făcut parte domnul senator Augustin Constantin Mitu, vicepreședinte al Senatului.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă rog frumos să vă invitați colegii în sală. Ne cerem scuze pentru întârziere.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Declar deschise lucrările ședinței solemne comune a Camerei Deputaților și Senatului României privind aniversarea a 125 de ani de la afilierea Parlamentului României la Uniunea Interparlamentară.

(Se intonează Imnul național "Deșteaptă-te, române!")

Domnule președinte al Uniunii Interparlamentare,

Distinși reprezentanți ai Corpului diplomatic,

Stimați invitați,

Dragi colegi,

Anul acesta se împlinesc 125 de ani de la afilierea Parlamentului României la Uniunea Interparlamentară. 125 de ani de diplomație parlamentară dedicată promovării democrației reprezentative, soluționării pașnice a conflictelor și dezvoltării dreptului public internațional.

Vizionari precum Vasile Urechia, senatorul care a condus prima Delegație a României la Conferința Interparlamentară, dar care a pus și bazele Academiei Române și Ateneului, sau domnul Vespasian Pella, care a contribuit semnificativ la elaborarea normelor de drept internațional penal, au făcut ca Parlamentul României să fie prezent și activ pe scena luptei pentru pace prin dialogul legislativelor naționale încă de la începutul acestei lungi perioade în care România a fost parte a Uniunii Interparlamentare.

Din momentele cheie ale prezenței noastre în Uniunea Interparlamentară amintesc anul 1931, când România a găzduit la București a 27-a reuniune a Conferinței Interparlamentare, dar și anul 1995, când Uniunea Interparlamentară revine în România, se reunește aici, la București, pentru prima și singura dată după 1989 în Europa Centrală și de Est.

Cu mândrie suntem astăzi martorii unei amplori extraordinare a colaborării dintre Parlamentul nostru național - fie că este Senat, fie că este Camera Deputaților - și Uniunea Interparlamentară prin organizarea, deja pentru al treilea an consecutiv, a seminarelor regionale pe tema drepturilor omului și dezvoltării durabile.

La ceas aniversar, avem onoarea de a-l avea alături de noi pe Excelența Sa, domnul Saber Chowdhury, parlamentar din Bangladesh și președinte al Uniunii Interparlamentare.

Cu o educație preponderent britanică, Excelența Sa este absolvent al Universității din Londra, Școala pentru Studii Orientale și Africane, cu licență atât în economie, cât și în politică. Are înaltă pregătire juridică, finalizând în 1986 programul academic de la Universitatea Westminster pentru admiterea în barou.

Timp de zece ani a înființat și condus afaceri de succes în Bangladesh, cât și în Singapore. Începând cu 1996, s-a dedicat deplin politicii, fiind ales pentru primul său mandat de parlamentar, așa cum spuneam, în 1996.

Cu peste 20 de ani de experiență în înalte funcții politice și publice, Domnia Sa a acumulat o expertiză impresionantă în ceea ce privește funcționarea partidelor politice, dar și activitatea parlamentară și ministerială.

Un militant convins al libertăților și drepturilor fundamentale și un promotor de notorietate al statului de drept, Domnia Sa a fost acuzat și încarcerat în repetate rânduri pentru vederile sale politice.

Amnesty International l-a recunoscut drept prizonier de conștiință și a lansat o serie de acțiuni globale urgente în campania pentru eliberarea Domniei Sale, fiind în final eliberat în urma deciziei Curții Supreme în anul 2004.

Domnul Chowdhury continuă și în prezent să promoveze și să conducă inițiative la nivel local, național și internațional. Este implicat, nu în ultimul rând, activ și contribuie constructiv la îndeplinirea obiectivelor Uniunii Interparlamentare.

Mandatul Domniei Sale, Excelența Sa, domnul Saber Chowdhury, ca președinte al UIP, este marcat de coordonarea acțiunilor parlamentare pentru susținerea acordului istoric COP 21 de la Paris și de organizarea la New York a celei de a patra reuniuni a Conferinței mondiale a președinților de parlamente.

Domnia Sa și-a exprimat în numeroase rânduri susținerea pentru promovarea obiectelor și obiectivelor dezvoltării durabile și pentru impulsionarea acțiunilor parlamentare în acest sens.

Excelența Voastră,

Mister President, you have the floor!

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Saber Chowdhury (președintele Uniunii Interparlamentare):

Stimați președinți ai Parlamentului,

Domnule președinte și domnule vicepreședinte ai Grupului Interparlamentar Român,

Distinși miniștri,

Distinși membri ai Parlamentului,

Stimați membri ai comunității diplomatice,

Doamnelor și domnilor invitați,

Și, cum se spune la noi în țară, Salam Alecum și o după- amiază foarte plăcută.

Într-adevăr, este o onoare rară și un privilegiu pentru oricine din afara României să se adreseze Camerelor reunite ale Parlamentului și o fac acum, într-un moment important nu neapărat numai pentru Parlamentului României, ci pentru comunitatea parlamentară globală. Uniunea Interparlamentară și-a început călătoria în 1889, cu doar nouă membri fondatori.

În doi ani, în 1891, România s-a alăturat familiei și, de atunci, a fost mereu implicată adânc în activitățile Uniunii Interparlamentare, acesta fiind un alt motiv pentru care sunt astăzi aici, să organizăm un seminar regional privind dezvoltarea sustenabilă, arătând modul de conducere, coordonare, inițiativele, viziunea parlamentelor din regiune în acțiunea comună de a se adresa provocărilor cărora trebuie să le facă față. Și, bineînțeles, aceasta, în acest moment, când se sărbătoresc 125 de ani de membru UIP, este un reper pentru Parlamentul și oamenii din România și pentru comunitatea interparlamentară.

Vă rog să acceptați din partea Uniunii felicitările pentru acest eveniment istoric.

Cum am spus, doamnelor și domnilor, am început în 1889. Un englez și un francez au fost împreună, domnul Frédéric Passy și Mister William Randal Cramer, și au crezut în și au văzut valoarea dialogului interparlamentar, când parlamentarii pot să stea împreună, să uite de formalități și protocol, să-și scoată haina, să-și scoată cravata și să vorbească chestiuni concrete.

Și acesta a fost, într-adevăr, începutul multilateralismului, cu mult înaintea Națiunilor Unite, înaintea Ligii Națiunilor. Deci a existat ideea că dialogul adevărat poate soluționa probleme, divergențe și poate ajuta la pacea, stabilitatea și securitatea în lume.

Astăzi, UIP este angajată într-un spectru larg de chestiuni, dintre care nu cea mai din urmă este rolul femeilor în parlament, un parlament incluziv, care îi reprezintă și pe tineri, și minorități etnice și există această tradiție pe care o continuăm și astăzi. Deci democrația este la baza muncii noastre și nu uităm că oamenii sunt centrul tuturor activităților și muncii noastre.

De fapt, dacă ne uităm la implicarea României în UIP, o să vedem că a început cu mult înainte. Dumneavoastră ați organizat prima adunare UIP în 1931 în România și știm cum asta a contribuit la implicarea, în anii 1960, în discuții interparlamentare Est-Vest, începutul Proiectului Helsinki. A fost una dintre inițiativele dumneavoastră.

Deci, ca urmare, după căderea comunismului, ați organizat o a doua conferință, în 1995, care a adoptat o rezoluție substanțială pentru lupta împotriva corupției și privind necesitatea cooperării internaționale. Aceste chestiuni sunt la fel de actuale și astăzi ca atunci, în 1995.

Deci, raportul interparlamentar care trebuie să fie emis la sfârșitul acestui an tratează aceste chestiuni, transparență, responsabilitate.

Dați-mi voie să menționez aprecierea pe care UIP o are pentru președintele Camerei, pentru inițiativa sa, pentru domnul președinte al Comisiei pentru politică externă, domnul Borbély, pentru promovarea acestui angajament la nivelul UIP.

Dragi colegi parlamentari,

Trăim într-o lume care e din ce în ce mai mică și mult mai complexă și mai interdependentă ca niciodată. Global înseamnă local, local înseamnă global, iar cooperarea regională, de asemenea, este foarte importantă.

La nivel internațional, sunt politici care trebuie implementate la nivel local și național. Aici, UIP se află în elementul său. Noi vedem parlamentele nu numai ca organizații care au ștampilă, ci vedem că dezbaterile, discuțiile și criticile acțiunilor guvernamentale au un rol important, la fel ca și crearea de parteneriate între guverne și lucrul împreună pentru implementarea ambițioasei noastre agende privind dezvoltarea sustenabilă.

De asemenea, de multe ori, mai ales acum, când Organizația Națiunilor Unite a împlinit 70 de ani de activitate, avem cadrul pentru recuperarea în urma dezastrelor, avem acordul pentru dezvoltare sustenabilă și avem acordul privind modificările climatice. Toate acestea reflectă capacitățile noastre de a implementa și pune în aplicare legile și bineînțeles că noi, parlamentarii, trebuie să fim în primul rând al procesului.

Când este vorba despre țintele dezvoltării sustenabile, chestiunea este că pentru una din ele s-a muncit foarte mult, cea cu numărul 16 - instituțiile, guvernarea, cum se poate mări valoarea procesului, cum să facem ca guvernarea să fie nu doar un simplu mod de a atinge un obiectiv, ci un scop mai mare, mai ambițios. Dar nu uităm și alte domenii de obiective pentru care milităm - sănătatea, femeile, educația, oceanele, ecologia și punctul 17, parteneriatele, sunt foarte importante. Deci acum, privind înainte, ce se așteaptă de la parlamente? Ce facem noi ca parlamentari astăzi, ca să mișcăm procesul înainte? Aici aș dori să vă transmit câteva gânduri.

Mai întâi trebuie să stăpânim obiectivele. Deci acestea nu sunt numai obiective discutate la Paris sau New York, trebuie să facă parte din obiectivele națiunilor. Deci cum integrăm aceste obiective? Cum le aplicăm, cum le gestionăm, e foarte important. Asta e o primă sarcină.

A doua sarcină este legată de obiectivele dezvoltării sustenabile, care sunt foarte ambițioase. Deci avem 17 obiective, 197 de ținte și sute de indicatori, deci trebuie să ne stabilim prioritățile.

Știm ce spun obiectivele în ceea ce privește destinația, dar nu ne spun cum să ajungem la această destinație, asta trebuie să răspundem noi, ca parlamentari.

Fiecare țară va avea drumul ei și procedura ei, pentru că nu există o dimensiune valabilă pentru toți.

În al treilea rând, trebuie să găsim mecanisme eficiente să tragem guvernele la răspundere. Ca banii care sunt cheltuiți să fie cheltuiți în cel mai bun mod posibil. Și e vorba despre impactul pe care acest fapt îl are.

Și, în cele din urmă, dar nu în ultimul rând, trebuie să ducem și să explicăm obiectivele noastre oamenilor, pentru că oamenii nu știu care sunt aceste obiective și dacă oamenii nu le înțeleg beneficiile, acestea nu vor fi stăpânite la nivel național.

Acesta este de asemenea un rol suplimentar pentru noi față de rolul nostru de legislatori, deci emiterea legislației care să ne ajute să atingem obiectivele, asigurarea resurselor bugetului pentru proces, și asta este important, dar aceste obiective sunt importante și asta mă duce la miezul chestiunii. În ce măsură noi, ca parlamente, suntem apți pentru scop? În ce măsură putem să livrăm obiectivele? Și Uniunea Interparlamentară are mecanismele care ne permit evaluarea chestiunii și să discutăm noi idei, noi moduri de abordare. Și dorim să împărțim acestea cu dumneavoastră. În mod egal, dorim să învățăm de la dumneavoastră și să le împărtășim cu restul membrilor din lume. Deci acestea sunt foarte importante.

Privind mai larg la provocările complexe ale lumii de astăzi, nu putem să subestimăm valoarea diplomației parlamentare. Acesta este un proces vital, cu atât mai mult în lumea care este din ce în ce mai polarizată, căci există terorism, există modificare climatică, există lipsă de democrație. Diplomația parlamentară n-are alternativă. Și deci acest rol trebuie să ni-l asumăm.

Așa cum am spus mai devreme, parlamentarii din Est și Vest, care s-au întâlnit în anii '60, la apogeul Războiului Rece, au inițiat procesul de securitate și cooperare în Europa. Deci aceste teme - stabilitate, securitate, prosperitate - sunt la fel de valabile și astăzi ca și în anii '60.

Parlamentari și reprezentanți politici atât din partea greacă, cât și din cea turcă a Ciprului au deschis calea dialogului interetnic în insulă. Și tot datorită parlamentarilor, care au sesizat pericolul și relele constituite de minele antipersonal și munițiile cu fragmentare, s-a dat legislația națională de interzicere a acestor mijloace de teroare, conducând la semnarea Tratatului global din 1997 și la semnarea Convenției din 2008 privind submunițiile.

În toate legislațiile pe care le-am formulat, nu putem să pierdem din vedere faptul că noi reprezentăm oamenii, suntem răspunzători pentru bunăstarea și interesul oamenilor și pentru ei suntem răspunzători tot timpul.

Deci, ca parlamentari, trebuie să dăm un exemplu și să căutăm să îndeplinim aspirațiile și așteptările alegătorilor noștri și să ne respectăm angajamentele.

La nivelul implicării tinerilor în politică trebuie să perseverăm și să reîntinerim democrația și să dăm tinerilor posibilitate de exprimare.

Deci unii dintre membrii noștri parlamentari s-au implicat în abordarea imperativelor economice și morale privind o migrație mai inteligentă, mai dreaptă, mai umană. Am identificat bune practici și soluții la care vom continua să lucrăm împreună.

Extremismul violent e un risc și un pericol la care nimeni nu este imun. Trebuie să tăiem de la rădăcină cauzele și să susținem drepturile fundamentale, demnitatea umană.

Dragi membri, colegi parlamentari,

Haideți să lucrăm împreună și să dăm o față umană politicii și să promovăm toleranța, incluziunea și solidaritatea. Să continuăm să căutăm o viață mai bună pentru oamenii pe care îi reprezentăm.

Pentru Parlamentul și oamenii din România vă doresc o sărbătoare plăcută! Aveți pentru ce să fiți mândri, ați avut multe realizări.

Noi suntem foarte plăcut surprinși să putem participa la această aniversare și sperăm că aceste realizări vor fi o amintire tangibilă a istoriei și a contribuției voastre la această istorie.

Vă doresc bine pentru viitor, aștept să aveți încă cel puțin 125 de ani în Uniunea Interparlamentară și aștept ca Parlamentul român să continue să asigure conducere și integrare și să fie un bun exemplu în abordarea problemelor complexe ale lumii de astăzi.

Vă mulțumesc pentru această oportunitate și onoare și încă o dată dați-mi voie, în numele UIP, să vă felicit pentru aniversarea de astăzi.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte. (Aplauze.)

 
     

(În continuare, conducerea ședinței a fost preluată de domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

 
Video in format Flash/IOS Prezentarea și adoptarea Declarației Parlamentului României privind Obiectivele Dezvoltării Durabile.

Domnul Florin Iordache:

Mister President, thank you very much!

Îl invit în continuare la cuvânt pe domnul László Borbély, care este vicepreședinte al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare, pentru citirea declarației privind obiectivele de dezvoltare durabilă.

Domnul deputat, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Borbély László:

Stimate domnule președinte Saber Chowdhury, președintele Uniunii Interparlamentare,

Stimați domni vicepreședinți ai celor două Camere ale Parlamentului,

Distinși colegi și distinși invitați,

Dați-mi voie, la început, să vă spun câteva cuvinte în numele Delegației României la Uniunea Interparlamentară.

Este o zi specială pentru noi, pentru România, și e o zi specială pentru familia parlamentelor naționale, pentru că aici, chiar dacă avem discuții controversate, formăm o familie. Și familia aceea mare este familia celor 170 de parlamente, care se întâlnesc mai întâi mai puțini, în 1889, așa cum a menționat domnul președinte, nouă parlamente au făcut parte și iată, acum, reprezentăm circa 6,5 miliarde de oameni în toată lumea.

Și credeți-mă, eu am fost membru al Uniunii Interparlamentare în '90-'92 și iarăși am revenit pe baricade, cum se spune, acum un an de zile, a fost o distanță uriașă și ca profesionalizare a acestei instituții parlamentare globale. Credeți-mă, nu e numai turism parlamentar, cum au spus unii la începutul anilor '90. S-a schimbat, s-a profesionalizat și este partener al instituțiilor Organizațiilor Națiunilor Unite și datorită nouă, tuturor parlamentarilor care am fost membri de-a lungul anilor.

De aceea, acum trei ani de zile, am considerat că ar fi important să avem o colaborare cu Uniunea Interparlamentară. Am organizat, mai întâi, împreună un seminar pe drepturile omului în 2014, în 2015 și în 2016 două seminare, eu zic, importante pe dezvoltare durabilă. Și aș vrea din nou să-i mulțumesc domnului președinte Chowdhury, fără de care n-am fi putut să organizăm aceste seminare.

Aș vrea să-i mulțumesc și doamnei Anda Filip, care ocupă o poziție importantă acolo, la Geneva, în cadrul Uniunii Interparlamentare și, evident, ne-a ajutat foarte mult.

Și aș vrea să mulțumesc conducerii celor două Camere ale Parlamentului. Și dați-mi voie să mulțumesc și colegilor care stau acolo, în loja invitaților, care sunt participanți la seminar și cred că merită aplauze și domnul președinte și cei care au venit pentru acest seminar. (Aplauze.) Și sunt aici și colegi mai vechi care au fost membri ai UIP de-a lungul anilor.

Vreau să vă spun că este foarte important ce vom decide azi. Această declarație comună a celor două parlamente sper că ne va acorda o nouă dimensiune. O nouă dimensiune în ceea ce privește să gândim durabil, să avem o mentalitate de dezvoltare durabilă.

Și dați-mi voie să spun numai trei lucruri din această declarație puțin mai lungă, pentru că, evident, e o declarație aniversară.

Noi, Parlamentul României, avem o datorie imensă în următorii 15 ani, unu, să creăm, să ajutăm să creeze și România acel cadru care a însemnat în 2008 să avem o strategie de dezvoltare durabilă printr-o hotărâre de guvern. Am încercat noi, colegii și cu mine, când am fost ministrul mediului, să punem în practică, să implementăm această strategie cu mai puțin sau cu mai mult succes. Acum am intrat într-o nouă eră după declarația Organizației Națiunilor Unite din septembrie anul trecut. Și avem obligația ca noi, Parlament, să facem mai mult în acest sens.

Ce propunem prin această declarație? Mai întâi cred că știți că am înființat o puternică subcomisie de dezvoltare durabilă în cadrul Camerei Deputaților.

Am avut mai multe discuții și cu Academia Română și cu miniștri ai mediului sau ai economiei. Am cerut, prin această declarație, am solicitat Guvernului să reevalueze strategia din 2008, să ne-o aducă în Parlament cât de curând și s-o adoptăm în formă de lege, nu de hotărâre de guvern, care să fie transpartinică și, evident, în ceea ce privește timpul care ne desparte de 2030, câțiva ani, să fie durabilă, dacă tot vorbim de strategie de dezvoltare durabilă.

Doi. Am solicitat, considerăm, Guvernului că este bine să se înființeze, pe lângă Cabinetul primului-ministru, un Centru de coordonare intersectorială pe dezvoltare durabilă, e în Letonia, e în câteva țări, care poate să aducă la aceeași masă toate instituțiile implicate și, cel mai important, să cuantifice prin Institutul Național de Statistică, prin alte instituții, ceea ce înseamnă dezvoltare durabilă. Pentru că, dacă vorbim de 17 obiective și de 169 de țeluri până în 2030, cred că este o problemă foarte complexă pe care trebuie s-o înțelegem cu toții.

Și, în ultimul rând, noi, Parlamentul, trebuie să vedem care sunt legile care pun în practică aceste deziderate.

Cu acestea fiind spuse, dați-mi voie să citesc Declarația Parlamentului României privind Obiectivele de Dezvoltare Durabilă.

În luna septembrie 2015, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, un program ambițios care, asimilând experiența și rezultatele obținute în implementarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (2000-2015), stabilește noul cadru de acțiune pentru eliminarea sărăciei și a inegalităților la scară globală prin promovarea unei dezvoltări incluzive și echitabile, având ca fundament drepturile omului.

Cele 17 Obiective ale Dezvoltării Durabile, parte integrantă a Agendei, vor constitui, în următorii 15 ani, reperele esențiale ale cooperării internaționale și acțiunii statelor lumii pentru stimularea creșterii economice incluzive, realizarea de progrese în toate sferele vieții sociale, prevenirea și combaterea schimbărilor climatice și protecția mediului.

Parlamentul României susține importanța celor trei dimensiuni - economică, socială și de mediu - ale dezvoltării durabile, precum și necesitatea abordării lor integrate, în strânsă corelare cu îmbunătățirea cadrului și capacităților instituționale, atât la nivel național, cât și internațional. Afirmăm, în același timp, că pacea și securitatea, democrația și statul de drept, eliminarea oricărei forme de discriminare, consolidarea statutului femeilor, implicarea tinerilor și, nu în ultimul rând, buna guvernare sunt absolut esențiale pentru o evoluție ireversibilă pe calea dezvoltării durabile.

Mai mult, transformarea în realitate a noului concept al dezvoltării durabile este intrinsec legată de promovarea cunoștințelor, deprinderilor și atitudinilor care conduc la edificarea societății bazate pe cunoaștere și inovare și, implicit, la îmbunătățirea calității vieții. Astfel, educația, în sensul său cel mai larg, devin factorul indispensabil și o veritabilă forță motrice în îndeplinirea tuturor Obiectivelor Dezvoltării Durabile.

Prin natura sa eminamente reprezentativă și atribuțiile sale constituționale de legiferare, control și alocare a resurselor bugetare, Parlamentul României are un rol hotărâtor în asumarea, la nivel național, a Obiectivelor Dezvoltării Durabile, în transpunerea lor în priorități strategice, obiective și ținte specifice și în crearea condițiilor necesare pentru implementarea lor.

Asumându-ne pe deplin această responsabilitate, vom continua să adaptăm structurile și modul nostru de lucru pentru a asigura o abordare coerentă și unitară a Obiectivelor Dezvoltării Durabile în întreaga activitate parlamentară și pentru a facilita continuitatea demersului parlamentar de la o legislatură la alta.

Susținem, în același scop, integrarea Obiectivelor Dezvoltării Durabile pentru România într-un document programatic, care să asigure coagularea, pe termen lung, a voinței și efortului tuturor forțelor politice, independent de doctrină și de viitoarele majorități parlamentare.

Încredințați fiind că dezvoltarea durabilă nu reprezintă un scop în sine, ci singura cale spre realizarea drepturilor omului, a dezvoltării umane și a prosperității pentru toți, vom asigura implicarea activă a Parlamentului, încă din primele etape, în elaborarea noului cadru strategic național pentru dezvoltarea durabilă a României, precum și adoptarea lui, prin lege, de către Parlament.

Stabilirea axelor prioritare și a domeniilor majore de intervenție, cu luarea în considerare a strategiilor naționale relevante și a planurilor de acțiune aferente deja adoptate, ca și definirea și transpunerea în practică, la orizontul anului 2030, a componentelor viitorului cadru strategic, reprezintă sarcini de maximă anvergură și complexitate, care, considerăm, impun o coordonare intersectorială la cel mai înalt nivel, de către un organism plasat sub directa autoritate a prim-ministrului Guvernului României.

Parlamentul va acorda prioritate revizuirii și actualizării legislației naționale, astfel încât aceasta să poată susține, într-o manieră eficientă și integrată, toate obiectivele de dezvoltare durabilă ale României. În cadrul activităților de control parlamentar, vom solicita Guvernului informări periodice privind stadiul implementării politicilor naționale în domeniu și ne vom asigura că rapoartele naționale de etapă, elaborate de Guvern cu ocazia evaluărilor globale, realizate de Forumul Politic la Nivel Înalt al Națiunilor Unite privind Dezvoltarea Durabilă, sunt prezentate în prealabil Parlamentului, spre analiză și dezbatere.

Finanțarea dezvoltării durabile va trebui să constituie un reper important în alocarea resurselor bugetare. În același scop, vom avea în vedere măsuri de stimulare fiscală pentru încurajarea modelelor de producție și de consum sustenabile, creșterea investițiilor în sectoarele economice cheie, îmbunătățirea mediului economic, promovarea parteneriatelor public-privat.

Modernizarea și eficientizarea Sistemului Statistic Național, dezvoltarea și îmbunătățirea calității serviciilor și produselor statistice reprezintă cerințe esențiale pentru fundamentarea, monitorizarea și evaluarea corectă a politicilor naționale de dezvoltare durabilă. Parlamentul va susține măsurile de ordin legislativ și financiar, necesare transpunerii în practică a Strategiei de dezvoltare a Sistemului Statistic Național și a statisticii oficiale a României (2015-2020), creând astfel condiții pentru ca Baza de date privind Dezvoltarea Durabilă în România să ofere repere solide în evaluarea parcursului către realizarea obiectivelor naționale de dezvoltare și adoptarea, după caz, a unor măsuri corective.

Având convingerea că succesul României pe calea dezvoltării durabile este dat de măsura în care obiectivele pe care ni le propunem răspund în mod real așteptărilor și nevoilor populației, și deciziile adoptate pentru îndeplinirea lor se concretizează în creșterea calității vieții și a bunăstării individuale și colective, vom acorda prioritate implicării cetățenilor în activitățile și procesele parlamentare din sfera dezvoltării durabile, facilitându-le accesul la informație, consultare și participare.

Totodată, vom stimula dezbaterea publică privind dezvoltarea durabilă a României și vom crea premise pentru o mai bună concertare a acțiunii parlamentare în domeniu cu cea a instituțiilor naționale, a autorităților locale, a organizațiilor societății civile, a mediului academic, a sectorului privat, a altor actori importanți la nivel local, național și internațional.

(Apa este una din componentele dezvoltării durabile, scuzați-mă! Nu este în textul declarației.)

Politica națională de cooperare pentru dezvoltare reprezintă principalul instrument prin care România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene și donator de asistență oficială pentru dezvoltare, își îndeplinește angajamentele privind dezvoltarea durabilă asumate în plan extern. Parlamentul României susține actualizarea cadrului juridic și instituțional, a strategiilor și programelor naționale relevante, precum și identificarea unor mecanisme financiare inovatoare, astfel încât țara noastră să-și îndeplinească obligațiile internaționale, operativ și eficient în deplină concordanță cu noile Obiective ale Dezvoltării Durabile.

Apreciind contribuția semnificativă a Uniunii Interparlamentare la afirmarea, consolidarea și recunoașterea internațională a rolului esențial al parlamentelor în realizarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, Parlamentul României își reiterează atașamentul față de obiectivele acestei prestigioase organizații la care a aderat acum 125 de ani și se angajează să-și mobilizeze în continuare expertiza și resursele, acționând ca punct focal regional al UIP în sprijinul bunei guvernări și al dezvoltării durabile în Europa Centrală și de Est.

În același spirit, având convingerea că diplomația parlamentară oferă un spațiu generos și multiple oportunități de maximizare a contribuției parlamentelor la implementarea Obiectivelor Dezvoltării Durabile. Ne vom asigura că acestea ocupă un loc central pe agenda activităților de cooperare interparlamentară în plan bilateral, regional și multilateral la care participă Parlamentul României.

Vreau să vă mulțumesc pentru răbdare.

Domnule vicepreședinte, rog să supuneți la vot această declarație.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Da, vă mulțumesc mult.

Stimați colegi senatori și deputați,

Supun votului dumneavoastră Declarația privind obiectivele de dezvoltare durabilă.

Cine este pentru? Vă rog să votați. Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Declarația privind obiectivele de dezvoltare durabilă a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Stimați invitați,

Vă mulțumesc încă o dată pentru prezența la acest eveniment de importanță foarte mare pentru Parlamentul României.

Stimați colegi,

Mă bucur că am avut ocazia împreună să contribuim și să conturăm un viitor promițător prezenței românești la cea mai veche și mai prestigioasă adunare internațională la nivel global.

Acestea fiind spuse, declar închisă ședința solemnă aniversară, după care voi face un anunț privind adoptarea legilor.

 
Video in format Flash/IOS Informare privind depunerea la secretarii generali ai Camerei Deputaților și Senatului, în vederea exercitării de către deputați și senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, a următoarelor legi: <BR>- Legea privind înființarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (PL-x 762/2015) (adoptată în procedură de drept comun); <BR>- Legea pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.27/2011 privind transporturile rutiere (PL-x 192/2014) (adoptată în procedură de drept comun); <BR>- Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.6/2016 pentru modificarea art.28 alin.(4<sup>1</sup>) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii și libertatea de a furniza servicii în România (PL-x 74/2016) (adoptată în procedură de drept comun); <BR>- Legea pentru modificarea art. 33 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice (Pl-x 282/2014) (adoptată în procedură de drept comun); <BR>- Legea privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite (PL-x 743/2015/2016) (adoptată în procedură de drept comun).

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, astăzi, 18 aprilie 2016, s-a depus la secretarii generali ai Camerei și Senatului, în vederea exercitării de către deputați și senatori, următoarele legi adoptate de ambele Camere:

  • Legea privind înființarea Agenției Naționale privind ariile naturale protejate și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale a florei și faunei sălbatice - procedură de drept comun;
  • Cea de-a doua lege, pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere - procedură de drept comun:;
  • Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2016 pentru modificarea art. 28 alin. (41) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii și libertatea de a furniza servicii în România - procedură de drept comun;
  • Legea pentru modificarea art. 33 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice - procedură de drept comun;
  • Legea privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite - procedură de drept comun.

Termenul pentru sesizare este de 5 zile, începând de astăzi.

Acestea fiind spuse, stimați colegi senatori și deputați, vă mulțumesc mult și declar ședința închisă.

     

Ședința s-a încheiat la ora 18,18.

 
     

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania wednesday, 18 september 2019, 12:59
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro