Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of April 25, 2016
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.81/29-04-2016
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2016 > 25-04-2016 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of April 25, 2016

    Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților.  

Ședința a început la ora 16,35.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Valeriu Ștefan Zgonea, președintele Camerei Deputaților, înlocuit de domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistați de domnii deputați Niculae Mircovici și Laurențiu Chirvăsuță, secretari ai Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Dragi colegi, îmi cer scuze pentru întârziere. Îmi asum întreaga responsabilitate, îmi cer scuze tuturor colegilor parlamentari, ședința de la Grupul PSD a durat un pic mai mult. A fost o ședință confidențială, ca de obicei, așa încât... Toate lucrurile au fost bune.

Sunt 103 colegi, din cei 379 care au semnat prezența.

La primul punct, conform art. 94, vă informez că avem ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din 25 și 26 aprilie 2016 distribuită; programul de lucru pentru perioada 25-30 aprilie 2016, după cum știți, săptămâna aceasta lucrăm numai luni și marți, de acum și până la începutul lunii iunie acesta va fi programul nostru; lista rapoartelor depuse în perioada 18-25 aprilie 2016.

Punctul 2 al ordinii de zi, Ora Guvernului.

 
Video in format Flash/IOS Informare privind demisia domnului deputat Vlad Marcoci din Grupul parlamentar al PSD și activarea sa în Grupul parlamentar al PNL.  

Înainte de aceasta, dați-mi voie să vă informez că domnul Vlad Marcoci își încetează activitatea în Grupul parlamentar al PSD și se afiliază Grupului parlamentar al PNL; pe bună dreptate.

Ora Guvernului. Domnul ministru Achimaș este aici. Solicitarea este din partea PSD: "Accesibilitatea pacientului cu cancer la diagnostic și tratament în România".

Video in format Flash/IOS Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanta corporativă a întreprinderilor publice (PL-x 47/2012). (aprobarea desfășurării lucrărilor Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare în paralel cu plenul)  

Pe procedură, domnul Pâslaru. Există o chestiune pe care trebuie să o discutăm.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am rugămintea să permiteți Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare să lucreze în paralel cu plenul pentru 40 de minute, pentru că e o problemă urgentă și e necesar pentru a clarifica niște lucruri pentru votul final de mâine.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Dragi colegi, să vă spun despre ce este vorba. Sunt mai multe comisii care fac raport comun la Ordonanța nr. 109. (Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanta corporativă a întreprinderilor publice, PL-x 47/2012.)

Bun. A fost punctul de vedere, așa cum scrie Regulamentul, dezbătut în Comisia economică, s-a dus la Comisia juridică și trebuie făcută o armonizare între cele două comisii, astfel încât raportul să vină mâine pe ordinea de zi.

Din păcate, Biroul permanent de astăzi nu s-a întrunit, nefiind cvorumul necesar. Dar, așa cum scrie în Regulamentul Camerei Deputaților, se poate aproba în plen, Comisia pentru politică economică să lucreze pe textul Comisiei juridice, în paralel cu plenul, astfel încât la sfârșitul zilei de astăzi să avem raportul.

Vă supun votului dumneavoastră această propunere a Grupului parlamentar al PSD.

Cine este pentru? Vă rog, numărați.

Împotrivă? 58 de voturi pentru.

Abțineri? Nu avem.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputați prezenți care nu doresc să-și exprime votul? Nu sunt.

Unanimitate.

 
Video in format Flash/IOS Aprobarea unor modificări ale ordinii de zi.  

Dacă mai există... pe procedură? Vă rog frumos. Trebuie să începem Ora ministrului.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule președinte,

Am vorbit și cu ceilalți colegi. Vă propun ca PL-x 620/2015 de la poziția 13 să fiți de acord să meargă o oră la comisie, să lucreze în paralel cu noi, sau după ce terminăm Ora ministrului, pentru că sunt niște neconcordanțe și vor să le clarifice. E vorba numai de o oră.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc.

Poziția 13.O să avem două voturi: primul vot - vine pe poziția 2, după care este retrimis la comisie, în paralel cu plenul, astăzi. Da?

Poziția 13 devine poziția 2.

Voturi pentru? 53 de voturi pentru.

Abțineri? 3 abțineri.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputați prezenți care nu doresc să voteze? Nu sunt.

Aprobat.

 
Video in format Flash/IOS Proiectul de Lege pentru modificarea art. 391 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (PL-x 620/2015). (retrimis comisiei)  

Acum, PL-x 744/2015 se retrimite la comisie, să lucreze în paralel cu plenul, astăzi.

       

Domnul Ioan Munteanu (din sală):

PL-x 620/2015!

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Voturi pentru?

La mine, la poziția 13 este PL-x 744. PL-x 620 este la poziția 12. Îmi cer scuze!

PL-x 620 de la poziția 12 a devenit noua poziție 2.

Voturi pentru? 58 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputați prezenți care nu doresc să-și exprime votul?

Aprobat în unanimitate. Se lucrează în paralel cu plenul, să vină raportul.

Pe procedură, domnul deputat Márton Árpád-Francisc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Nu, domnule președinte, doamnelor și domnilor, am venit să-mi explicitez votul.

La primul vot ne-am abținut, pentru că n-am știut, n-am fost sigur dacă veți vota și a doua propunere de retrimitere la comisie, să nu pățim ca data trecută, când prima dată ați retrimis pentru trei săptămâni și pe urmă n-ați mai adoptat extinderea la 60 de zile.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Nu, am retrimis la comisie. Am repus pe punctul 2 PL-x 620/2015 și după aceea l-am retrimis la comisie, să lucreze în paralel cu plenul astăzi, pentru a veni cu raport suplimentar.

Mulțumesc foarte mult.

 
Video in format Flash/IOS Aprobarea unor modificări ale ordinii de zi.  

Altul?

Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Domnule președinte,

Vă mulțumesc mult de tot.

Aș vrea să trecem poziția 19, Pl-x 746/2015, este vorba de Propunerea legislativă privind înființarea, organizarea și funcționarea Direcției ...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Pe poziția 18 este Pl-x 746!

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

La dumneavoastră este 18, la mine este 19.

Mă rog, Pl-x 746, poziția 19, să o aducem pe poziția 9.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Perfect!

Voturi pentru? Vă rog să ridicați mâna. 58.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă?

Deputați prezenți care nu doresc să-și exprime votul? Nu sunt.

Aprobat în unanimitate.

Rămâne pe poziția 9, Pl-x 746/2015.

 
Video in format Flash/IOS Ora Guvernului - Dezbateri politice cu participarea ministrului sănătății, domnul Patriciu- Andrei Achimaș-Cadariu, la solicitarea Grupului parlamentar al PSD, cu tema Accesibilitatea pacientului cu cancer la diagnostic și tratament în România.  

Revenim la punctul 2. Din partea Guvernului, Excelența Sa, domnul ministru al sănătății, Patriciu Achimaș-Cadariu.

Având în vedere prevederile Regulamentului, vă prezint procedura de desfășurare a dezbaterilor și timpul maxim care trebuie să fie alocat participanților, după cum urmează: reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea - cinci minute pentru prezentarea temei; reprezentantul Guvernului - cinci minute; grupul parlamentar care a solicitat dezbaterea - trei minute pentru lămuriri suplimentare; fiecare grup parlamentar - câte trei minute; reprezentantul deputaților neafiliați - un minut. În final, domnul ministru mai are cinci minute.

Dacă sunt obiecții, comentarii? Nu.

Atunci supun votului aceste propuneri.

Voturi pentru? 61 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputați prezenți care nu doresc să-și exprime votul? Nu sunt.

Mulțumesc foarte mult.

În unanimitate a fost aprobat.

Îi dau cuvântul domnului deputat Buicu, președintele Comisiei pentru sănătate, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Aveți cinci minute pentru a vă prezenta opinia.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Domnule ministru al sănătății,

Stimate colege și stimați colegi deputați,

4% din pacienții cu cancer de pancreas supraviețuiesc la 5 ani. Rata de supraviețuire a cancerului de ficat la 5 ani este de 8%. Este a treia cauză de mortalitate, prin cancer, din lume. Rata de supraviețuire la 5 ani pentru cancer de plămân este de 2 până la 10% și provoacă cele mai multe decese, mai multe decât cancerul de sân și prostată la un loc. Cancerul de esofag are o rată de supraviețuire de 13% la 5 ani. Acestea sunt cifrele.

Strategia Națională de Sănătate pentru perioada 2014-2020, aprobată de Guvernul Ponta în noiembrie 2014, este angajamentul Partidului Social Democrat și al României de a asigura și promova sănătatea, ca determinant-cheie al unei dezvoltări durabile a societății românești, inclusiv din punct de vedere social, teritorial și economic, ca motor de progres și prosperitate a națiunii, reprezentând documentul-cadru menit să elimine punctele slabe identificate în sectorul de sănătate; reducerea inegalităților, optimizarea utilizării resurselor în condiții de cost-eficacitate și îmbunătățirea capacității administrative și a calității managementului la toate nivelurile.

Factorii esențiali pentru succesul acestei strategii sunt, în viziunea Partidului Social Democrat, asumarea, implicarea și acțiunea actorilor instituționali și specialiștilor. Reușita depinde de succesul în promovarea unei noi paradigme, pe care Partidul Social Democrat o susține, în care omul sănătos trebuie să fie obiectivul sistemului de sănătate.

Conform acestui cadru strategic, viziunea este reprezentată de o națiune cu oameni sănătoși și productivi, prin accesul la servicii profilactice, de urgență, curative și de reabilitare, în condițiile utilizării eficace și eficiente a resurselor disponibile.

Principiile de bază ale acestei strategii asumate sunt: accesul echitabil la serviciile esențiale, cost-eficacitate, fundamentarea pe dovezi, optimizarea serviciilor de sănătate cu accent pe serviciile și intervențiile cu caracter preventiv, dar și parteneriat cu toți actorii ce pot contribui la îmbunătățirea stării de sănătate.

Capacitatea de a răspunde nevoilor beneficiarilor este un aspect esențial al sistemului de sănătate.

Obiectivul 3, punctul 2 al acestei strategii, aprobate deja, prevede reducerea poverii cancerului în populație, prin depistarea în fazele incipiente de boală și reducerea pe termen mediu și lung a mortalității specifice, prin intervenții de screening organizat.

Direcțiile strategice și măsurile stabilite de Programul Partidului Social Democrat vizau: creșterea capacității de planificare și coordonare în domeniul controlului cancerului; consolidarea programului de screening pentru cancerul de col uterin, pentru atingerea în cel mai scurt timp a standardelor minimale de performanță programatică recomandate la nivel european și implementarea acestuia pe plan național, dar și dezvoltarea de proiecte-pilot cu bază populațională pentru dezvoltarea capacității tehnice și organizatorice în domeniul depistării precoce a cancerelor la sân și colorectal, conform ghidurilor europene pentru perioada 2014-2016 și evaluarea adecvată a acestor intervenții anterior extinderii pe plan național sau subnațional pentru perioada 2017-2020.

Domnule ministru,

Să fii pacient și mai ales să fii pacient cu cancer, în România, trebuie să însemne respect din partea sistemului de sănătate, trebuie să însemne asigurarea condițiilor și dreptul la viață.

Vă solicităm, domnule ministru, să asigurați, prin politicile promovate, accesul la servicii medicale, la metode de diagnostic și tratament modern pentru pacienții României.

Vă solicităm, domnule ministru, de asemenea, să adoptăm la nivel național Carta Drepturilor Pacienților Europeni bolnavi de cancer, care prevede dreptul fiecărui pacient, al fiecărui cetățean de a primi informațiile cele mai exacte și de a fi implicat proactiv în propria sa îngrijire.

Cetățenii români trebuie să beneficieze de politici publice de sănătate, bazate pe dovezi care să prevină cancerul, servicii de screening și de diagnosticare de calitate superioară care să fie acreditate și armonizate pentru a stabili standardul optim de îngrijire, dreptul de acces la toate informațiile cu privire la starea proprie de sănătate și dreptul de participa proactiv la luarea deciziilor cu privire la tratamentul personal, un plan clar și transparent de îngrijire personalizată pentru boală, înainte de începerea oricărui tratament, cu dreptul de a solicita o a doua opinie.

Domnule ministru,

Pentru toate acestea, vă rugăm, prin specialitatea pe care o aveți, să fiți alături de pacienții cu cancer din România.

Mulțumesc.

(În continuare, conducerea ședinței a fost preluată de domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Îl invit în continuare la tribună pe domnul ministru Patriciu Achimaș-Cadariu.

Domnule ministru, aveți cinci minute.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Patriciu-Andrei Achimaș-Cadariu (ministrul sănătății):

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vă mulțumesc, domnule președinte al Comisiei pentru sănătate.

Stimate doamne deputat,

Stimați domni deputați,

Vă mulțumesc că îmi dați ocazia să vă vorbesc despre subiectul care face obiectul preocupărilor mele de zi cu zi înainte de a ajunge ministru, care reprezintă o prioritate pentru mine, și mă bucur că ați amintit două elemente: prima, Strategia Națională de Sănătate, și a doua, Carta Drepturilor Pacienților Europeni.

Am să mă explic.

Știți părerea mea despre Strategia Națională de Sănătate, mi-am exprimat-o în repetate rânduri. Cred că este un document extrem de valoros, îl apreciez în mod particular și mi-am însușit-o.

În contextul Strategiei Naționale, problematica cancerului este fără doar și poate una de mare importanță și, așa cum s-a subliniat, mai ales prin prisma mortalității, reprezintă o problemă importantă de sănătate. Mai mult, anumite tipuri de cancer, altfel rezolvate în țări din Europa de Vest, reprezintă încă mari probleme de sănătate în România, cum ar fi problema cancerului de col uterin.

Să mă refer și la Carta Drepturilor Pacienților. Tocmai despre acest lucru este vorba. După cum știți, săptămânile trecute am prezentat Planul integrat național comprehensiv de control al cancerului. Știu că sună foarte pompos și nu acesta este scopul discursului meu. Ca să traduc, este, în fond, un plan de acțiune care se bazează întru totul pe Strategia Națională de Sănătate și care este elaborat după toate regulile europene în materie, fiind ultima țară care elaborează un astfel de plan de acțiune.

Ce trebuie el, în fond, să facă? Să transpună în practică, după modelul european, firește, și acest model - aș face doar o mică mențiune - este rezultatul colaborării între organizațiile de pacienți și profesioniști, și tocmai de aceea și-a dovedit atât de bine utilitatea și a reprezentat un model și pentru alte specialități care au preluat acest tip de colaborare.

De fapt, ce aduce el în plus față de situația în care ne aflăm, deoarece o să trec în revistă diversele subcapitole ale planului, unde vom recunoaște, firește, elemente de care dispunem deja.

Este un plan comprehensiv și integrat, în sensul în care definește în capitole extrem de bine precizate toate punctele pe care trebuie să le atingem pentru a da pacienților noștri cea mai bună șansă la viață, pentru a oferi pacienților noștri cea mai bună calitate a vieții și acest lucru, firește, nu în ultimul rând, prin formare de personal.

Planul național se adresează și populației sănătoase cu risc de a face cancer, firește, căreia îi sunt adresate măsuri de prevenție primară, prin diseminare de informații, combaterea factorilor de risc, vaccinuri, dar și prin prevenție secundară, screening.

Primul set de măsuri identificat în plan se referă la o mai bună înregistrare a bolnavilor de cancer, la registrele de cancer.

Sigur, în urma unui program mai vechi al Băncii Mondiale, s-a explicat că ele trebuie să fie regionale, s-a ajuns la această concluzie, unele funcționează, unele mai puțin. De ce este foarte important să le avem, dincolo de importanța lor excepțională, din punct de vedere științific? Ele ne vor ajuta foarte mult în planificare și mai ales în bugetare. N-am să insist, deoarece timpul este limitat. Voi reveni cu explicații, dacă veți considera necesar.

Al doilea set se referă la măsurile de prevenție primară, și aici ne intersectăm cu Planul de educație pentru sănătate. Am vorbit pe larg despre acesta cu o altă ocazie, așa că nu voi insista în acest moment.

Al treilea set de măsuri, prevenția secundară, și conform recomandărilor europene în domeniu, aici sunt trei localizări pentru care avem într-adevăr indicația de screening, respectiv cancerul de col uterin, cancerul mamar și cancerul colorectal.

Așa cum s-a subliniat, screeningul pentru cancerul de col uterin a debutat, este departe de a fi unul nu perfect, ci cel puțin acceptabil.

Aici ne confruntăm cu două probleme mari: una este formarea de personal; cealaltă, dezvoltarea rețelei, deoarece screeningul de cancer uterin nu înseamnă pur și simplu recoltarea unui examen Babeș-Papanicolau, înseamnă rețele, înseamnă laboratoare de referință, înseamnă control de calitate, lucruri care se construiesc în timp, pentru care am identificat finanțare extrabugetară în liniile 4.8 și 4.9.

De asemenea, exact conform recomandării din Strategia de Sănătate, am identificat finanțare pe fonduri europene, pentru a demara un pilot pentru screeningul cancerului mamar și un pilot pentru screeningul cancerului colorectal, sigur, la ambele sexe.

Al patrulea set de măsuri vizează accesul îmbunătățit al pacienților la diagnostic pozitiv și diagnostic stadial, diagnostic imagistic, citologic, anatomo-patologic. Aici marea problemă este standardizarea și identificarea laboratoarelor de referință, este un proces îndelungat, este un plan care, de altfel, împreună cu întregul plan, va fi în transparență și va putea fi citit și comentat, firește.

Al cincilea set de măsuri se referă la standardizarea, îmbunătățirea, uniformizarea procesului de diagnostic și tratament individualizat, în același timp reabilitarea, reintegrarea, paliația, creșterea calității vieții bolnavului cronic de cancer.

Aceste lucruri vor rezulta și mai clar consecutiv finalizării mapării nevoilor de sănătate, deoarece...Sigur, aici aș putea să vorbesc multe minute, am să mă refer, sigur, la punctele arzătoare: chirurgia care, fiind specialitatea mea, am să o evit acum, radioterapia și problema lipsei de aparate, programul Băncii Mondiale se desfășoară - și particip la toate aceste întâlniri pentru identificarea buncărelor unde pot fi finanțate aceste aparate - și, firește, medicamentele oncologice.

Un cuvânt doar despre paliație. Consecutiv mapării nevoilor de sănătate va rezulta foarte clar și acest lucru, după cum știm, mai ales atunci când tratăm stadii avansate, cum se întâmplă încă și se va mai întâmpla în anii care vin; 70% din pacienți au nevoie la un moment dat de servicii de paliație.

Al șaselea set de măsuri se referă la asistența și suportul social - și aici vom colabora cu Ministerul Muncii.

Al șaptelea set de măsuri. Asigurarea calității formării personalului sanitar în oncologie. La anumite aspecte m-am referit deja în zona de profilaxie secundară. Celelalte fac obiectul reglementărilor privind specialitățile la nivel european și subspecialitățile.

Și al optulea set de măsuri vizează cercetarea în oncologie, în colaborare cu Ministerul Învățământului și Cercetării.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Pentru trei minute are cuvântul, din partea Grupului PSD, doamna deputat de Galați, Roșca Lucreția.

Vă rog, doamnă deputat.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Lucreția Roșca:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru,

Subiectul despre care facem vorbire astăzi noi, parlamentarii, și dumneavoastră, ministru în funcție, este un subiect extrem de grav. Este grav, pentru că vorbim de oameni, pe care dacă nu-i ajutăm, bineînțeles viața le este în pericol.

Am să vă spun că într-un editorial gălățean de astăzi titlul mare era următorul: "Lipsa medicamentelor împotriva cancerului se acutizează". Și în articolul ca atare se specifică următorul lucru, că la Galați de două luni lipsesc mai multe medicamente din seria citostaticelor, dar aceste medicamente...

Deci declarația îi aparține șefei Colegiului farmaciștilor din Galați. Domnia Sa spunea că s-a sesizat și Avocatul Poporului, care a constatat că lipsesc medicamentele împotriva cancerului, cele ieftine, pentru că furnizorii nu le mai comercializează, nefiind suficient profitul pe care îl aveau.

Sigur că dumneavoastră știți lucrurile acestea, dar pentru că lucrurile se întâmplă de două luni, adică de când dumneavoastră sunteți ministru, trebuie să ne spuneți ce măsuri luați și când se va regla din nou piața acestor medicamente, pentru că, sigur, două luni pentru un pacient care-și modifică schema de terapie, înseamnă foarte mult timp pierdut în favoarea bolii. Așadar, întrebarea este: ce măsuri și cât de rapid le veți pune în aplicare?

Și pentru că tot vorbim despre subiectul cancer și radioterapie, mai am următoarele întrebări: când se vor publica prețurile pentru medicamentele din Canamedul pus spre transparență decizională pe site-ul ministerului la 28 martie, care a fost deja dezbătut? Sunt prețuri și medicamente care așteaptă publicarea de șase luni, după cum bine știți.

Și o altă întrebare, la care parțial dumneavoastră ați răspuns când ați luat cuvântul - spuneați așa: "Particip la Programul Băncii Mondiale și identific buncărele pentru plasarea aparatelor de radioterapie".

La Galați există un centru care deservește șase județe, căruia i se promite de cel puțin trei ani lunar că vine aparatul de radioterapie. După cum știți, în ultimele luni a picat și cel de la Constanța, solicitările au devenit - bănuiesc că știți -, greu de dus de centrul de la Galați, buncărul există, specialiști există, spații există... aparatul însă nu este.

Vă mulțumesc. Aștept răspunsurile.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Grupului PNL, dacă sunt intervenții? Nu.

Grupul UNPR, intervenții? Nu.

Din partea Grupului ALDE, dacă sunt intervenții? Nu.

Din partea minorităților naționale? Vă rog, domnul secretar Mircovici.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Niculae Mircovici:

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor,

Vorbesc ca membru al Grupului parlamentar al minorităților naționale, dar vă rog să luați demersul meu ca un demers personal al unuia care am înțeles astăzi că se înscrie în categoria celor care au speranța de viață de 5 ani, între 2 și 10 la sută, având un cancer pulmonar în stadiul 4, deci, stadiu terminal, deși eu am convingerea că în lupta asta cu boala nu neapărat statistica întotdeauna iese învingătoare. Și am senzația că peste 6-7 ani vom mai sta de vorbă.

Dar, domnule ministru, demersul meu este următorul: dumneavoastră sunteți în această specialitate oncologică și sunteți o somitate în materie. Dumneavoastră v-ați făcut un crez din lupta cu cancerul, un crez de viață, și nu din activitatea de ministru, în primul rând, în activitatea aceasta de medic oncolog.

Problema pe care eu vreau să v-o ridic este următoarea: în foarte multe situații, bolnavii de cancer depistați cu acest diagnostic sunt obligați, în prima fază, până când li se aprobă dosarul de către Casa de Asigurări de Sănătate, să-și sponsorizeze propria lor boală.

Știți dumneavoastră mai bine decât mine valoarea tratamentelor care se fac. Eu personal am avut experiența plății a 20 de mii de RON pentru cele două chimioterapii făcute, ceea ce înseamnă în limbajul omului de rând 200 de milioane de lei, după care mi s-a aprobat dosarul în Casa de Asigurări de Sănătate. Mulțumesc lui Dumnezeu că la primul CT de control s-a observat o reducere de aproape 60 la sută a tumorilor pe care le am.

Problema se pune, însă: nu ar fi moral și corect, la cheltuielile care se fac, nu pentru mine, pentru omul pentru care contează foarte mult cei 20 de mii de RON, de exemplu, ca, în momentul în care dosarul respectiv se aprobă și omul s-a împrumutat pentru a-și începe tratamentul, acești bani să fie cuprinși în firescul pe care-l asigură statul pentru tratament și ei să fie asigurați prin compensarea de către Casa de Asigurări de Sănătate a acestor cheltuieli? Mi se pare corect și normal și va fi încă un punct de încredere pentru bolnavul de cancer că va putea și va avea sprijinul statului în lupta cu această boală nemiloasă.

Vă rog să vă gândiți la acest aspect. Ar trebui să ne gândim și noi, domnilor, și, dacă nu există soluție din partea raportului dintre Casa de Asigurări de Sănătate și Ministerul Sănătății, să o facem noi, prin lege, astfel încât bolnavul de cancer să aibă plenitudinea tratamentului pe care-l asigură acest program și pentru activitatea viitoare, nu numai pentru momentul de dinaintea morții, să-l aibă din momentul în care începe lupta cu această boală.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenții din partea deputaților neafiliați? Nu sunt.

Domnule ministru, vă rog, aveți cuvântul pentru următoarele 5 minute.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Patriciu-Andrei Achimaș-Cadariu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și domni deputați,

Da, într-adevăr, sunt deficiențe în funcționarea programului de oncologie. Este departe de a fi perfect și îmi însușesc observațiile dumneavoastră și tocmai de astăzi avem un nou președinte, interimar, e drept, la Casă, cu care urmează, astăzi ne-am întâlnit pentru a pune la punct primele idei și ne întâlnim constant în zilele care urmează pentru a lămuri aceste aspecte.

În ceea ce privește problema medicamentelor și a radioterapiei, la Galați, de altfel, este o problemă națională și vă mulțumesc că ați sesizat-o. Punctual, dacă se referă la Tamoxifen, Tamoxifenul este la Unifarm și săptămâna aceasta va fi publicat și Canamedul.

Da, această problemă a apărut pe perioada mandatului meu. Nu caut scuze pentru această situație. Sigur, numărul personalului este foarte redus și este foarte dificil să găsim personal de specialitate. Am publicat mai multe concursuri, la care nu s-au înscris participanți și va trebui să găsim o soluție pentru acest lucru. De săptămâna aceasta, problema Tamoxifenului va fi rezolvată, dar asta nu înseamnă că nu vor apărea noi și noi probleme, fără doar și poate.

Pe termen scurt, sigur, soluția este una punctuală pentru fiecare medicament în parte. Pe termen mediu și lung, există o comisie numită și care a apărut pe site-ul Ministerului Sănătății și care lucrează la elaborarea unui nou Ordin 75 și se fac simulări pentru a vedea varianta cea mai bună.

În ceea ce privește problema radioterapiei, am văzut că lucrurile nu progresează deloc și de aceea, la ultima videoconferință cu reprezentanții Băncii Mondiale din Bruxelles și America, am participat personal și am spus că voi urmări modul în care verifică fiecare buncăr în parte, fiindcă au fost și sunt multe solicitări de care nici nu se știa, acolo a fost o suprapunere de comisii, sau a fost o comisie inițială care, sigur, plătea o consultanță, pe urmă a fost o comisie de la Agenția Europeană Atomică de la Viena. În final, trebuie să putem acoperi cât mai mult regiuni ale țării, fără a concentra, sigur, pentru Constanța am găsit o variantă în care am adus pacienții la București, dar asta nu se poate repeta la nesfârșit. Trebuie să ducem medicina lângă pacient, nu să ne apucăm să mutăm pacienții dintr-o parte în alta, în funcție de aparate care funcționează.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, domnule ministru.

Am încheiat dezbaterile politice de astăzi.

Urmează primirea de răspunsuri orale la întrebări și prezentarea interpelărilor.

 
    Primirea de răspunsuri orale la întrebările adresate membrilor Guvernului și altor conducători ai organelor administrației publice.  

După pauză

       

După pauză, ședința a fost condusă de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

 
Video in format Flash/IOS   Vasile Horga

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Stimați colegi,

Continuăm cu ședința consacrată răspunsurilor orale la întrebări, îl invit la microfon pe domnul Vlad Bontea, vicepreședinte al ANPC.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Vlad Bontea (vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului):

Mulțumesc frumos.

Doamnelor și domnilor deputați,

În perioada 2009-2015, diminuarea numărului de posturi al instituției noastre a fost de 203. În același timp, au crescut atribuțiile în ceea ce privește supravegherea și controlul pieței produselor și serviciilor, actuala structură organizatorică fiind la limita minimă de funcționare. În prezent, ANPC are un număr de 621 de posturi în toată țara, față de 826 în anul 2009.

Printre principalele atribuții ale ANPC, aceasta este autoritatea responsabilă pentru aplicarea legislației din domeniul financiar-bancar privind contractele de credit pentru consumatori. Autoritatea este punct național de contact pentru schimbul rapid de informații privind produsele periculoase dintre statele membre și Comisie. De asemenea, instituția noastră este autoritatea competentă pentru aplicarea prevederilor Regulamentului European 261/2004 privind drepturile pasagerilor care călătoresc cu avionul.

În sensul celor de mai sus, este de precizat că aria de competență a instituției a fost, ca întotdeauna, mereu extinsă în ultimii ani datorită elaborării și aplicării a 49 de regulamente europene, 41 de directive și decizii europene din diverse domenii de piață, produse alimentare, produse nealimentare, servicii, inclusiv servicii de plată, urmând să preia și atribuții conform Regulamentului nr.1177 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind drepturile pasagerilor care călătoresc pe mare și pe căi navigabile interioare.

În paralel cu diminuarea numărului de comisari din cadrul ANPC, a crescut numărul de petiții, după cum urmează: în anul 2013, numărul de petiții depuse la ANPC a fost de 56.358; în anul 2014, s-au depus 67.270, iar în anul 2015 - 80.841 de petiții.

Având în vedere numărul de petiții depuse până în prezent, în anul 2016 constatăm aceeași tendință de creștere față de anii 2014-2015. Precizăm că până la sfârșitul anului 2016, se va înregistra un număr de aproximativ 95 de mii de petiții, aproape dublu față de anul 2013.

În anul 2014, comisarii Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului au întreprins 114.840 de controale pentru cercetarea petițiilor consumatorilor, a tematicilor aprobate organizate la nivel național, regional sau local, asupra conformității și securității produselor și a serviciilor și a modului de respectare a intereselor economice ale consumatorilor.

În 2015, au întreprins un număr de 101.757 de controale. Scăderea numărului de controale se datorează creșterii numărului de petiții, diminuării controalelor în urma tematicilor și, bineînțeles, reducerii numărului de personal.

Precizăm că, în prezent, salariile instituției noastre se regăsesc la nivelul de salarizare din 2007, cum erau prevăzute în Ordonanța nr.6/2007.

Personalul ANPC a întâmpinat de foarte multe ori, în desfășurarea activității, agresiuni fizice și plângeri penale din partea operatorilor economici.

Toate aceste lucruri se întâmplă în timp ce comisarii Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului au salarii cuprinse între 900 și 1700 lei net.

Vă mulțumesc frumos.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, domnule deputat, un minut.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Vasile Horga:

Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, activitatea Autorității pentru Protecția Consumatorului în România este de salutat, dar ceea ce Guvernul României nu știe este faptul că această autoritate - de aceea am făcut și această declarație politică - nu poate, cu personalul pe care-l are în acest moment, să facă față nici la 1% din sesizările pe care consumatorul le face.

Avem în vedere faptul că consumatorii în România au din ce în ce mai multe obligații și foarte puține drepturi, astfel încât, în momentul în care caută să facă o reclamație, să rezolve o problemă pe care nu o pot rezolva în alt fel, se lovesc ca de un zid de modul în care comercianții le răspund și nu le satisfac cele mai elementare cerințe pe care un consumator trebuie să le aibă. De aia protecția consumatorului ar trebui întărită. Este una dintre instituțiile care ar putea să producă în România o schimbare fundamentală în mentalitatea comercianților și, totodată, să facă binele pe care-l așteaptă consumatorii de la această instituție și de la Guvernul României, în general.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Dumitru Niculescu

Domnul secretar de stat Botănoiu.

Am avut acuzații grave din partea pescarilor amatori.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Dumitru Daniel Botănoiu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale):

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Politica privind pescuitul în habitatele piscicole naturale se realizează de către Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură prin: măsuri de conservare a resurselor acvatice vii, prin reglementarea echipamentelor de pescuit, a efortului de pescuit, precum și a altor măsuri care determină starea resurselor.

De asemenea, alte măsuri sunt cele legate de protejarea și regenerarea resurselor acvatice vii, prin stabilirea anuală a TAC-ului, a cotelor de pescuit, a perioadelor de prohibiție, a zonelor protejate și a zonelor de cruțare, precum și a măsurilor preventive.

În sensul celor precizate, a fost elaborat Ordinul comun al ministrului agriculturii, dezvoltării rurale și ministrului mediului, apelor și pădurilor nr.368/391/2015, pe baza studiului privind aprobarea măsurilor de reglementare a efortului de pescuit și a cotelor de pescuit alocate pentru anul 2015, pe specii și zone.

Acest document a fost întocmit de către Stațiunea de Cercetare Piscicolă Nucet, în baza solicitării Departamentului pentru Ape, Păduri și Piscicultură, care a și achitat contravaloarea acestuia și a fost avizat de către Academia Română.

La Anexa IV din acest document sunt prezentate cotele de pescuit și efortul de pescuit pe toate lacurile de acumulare de pe râul Olt.

Atribuirea dreptului de pescuit comercial în habitatele piscicole naturale, cu excepția ariilor protejate natural se face având în vedere următoarele: cota și efortul de pescuit stabilite prin studiu anual de TAC pe toate zonele de pescuit, raportările și monitorizarea capturilor la ANPA, tradiție și continuitate în activitatea de pescuit comercial, domiciliul solicitantului să fie în zona atribuită la pescuit, precum și îndeplinirea obligațiilor cerute de Uniunea Europeană, întocmirea de chestionare, raportarea electronică a capturilor, sistemul de monitorizare a vaselor, după caz.

Și ultimul: completarea corectă și transmiterea la timp a documentelor de pescuit, jurnale de pescuit, documentații, descărcare, note de primă vânzare, note de transport.

Punctajul și alte măsuri referitoare la atribuirea dreptului și efortului de pescuit comercial se stabilește prin decizia președintelui ANPA.

Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură, ANPA, a susținut și susține necesitatea alocării de fonduri financiare pentru programele de refacere a potențialului piscicol natural cu material de populare obținut prin reproducerea artificială, alături de măsuri de reabilitare ecologică și de protejare a resurselor piscicole naturale.

În contextul celor de mai sus, considerăm că protecția, conservarea și menținerea biodiversității populațiilor piscicole din lacurile de acumulare de pe râul Olt trebuie să se bazeze pe o etapă inițială reprezentată de studii și acțiuni de cercetare științifică, atât prin caracterizarea din punct de vedere al stării de conservare, cât și prin identificarea amenințărilor asupra biodiversității.

Problema pescuitului pe râul Olt și în alte habitate piscicole naturale o reprezintă braconajul, în condițiile în care numărul de inspectori piscicoli este redus.

Din datele și informațiile transmise de către Filiala Regională Oltenia, în 2015 activitatea de pescuit comercial în județul Olt a fost efectuată de un număr de 64 de ambarcațiuni, pe care activează un număr de 129 de pescari autorizați ca societăți comerciale, PFA, II și IF -, societăți care, în marea lor majoritate, au fost înființate strict pentru activitatea de pescuit comercial.

Pentru protejarea bio-faunei, Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură a luat în considerare posibilitatea adoptării unor reglementări privind instituirea obligativității de eliberare a peștilor capturați în stare vie, precum și interzicerea totală a pescuitului pentru anumite lacuri de acumulare de pe râul Olt, pe baza unor studii și acțiuni de cercetare științifică.

Un aspect deosebit de important îl constituie eficientizarea activității de control și inspecție, prin suplimentarea numărului de inspectori ANPA și dotarea lor cu mijloace logistice.

În concluzie, apreciem că principalele măsuri care vizează protejarea și conservarea populației piscicole din lacurile de pe Râul Olt sunt: realizarea studiilor privind starea de conservare a resurselor și identificarea amenințărilor, identificarea speciilor și populațiilor de pești vulnerabile, refacerea potențialului piscicol prin popularea cu puiet, instituirea unor zone de protecție și refacere a habitatelor de reproducere, echilibrarea activităților de pescuit cu capacitatea de suport a resursei acvatice vii, precum și susținerea comunităților de pescari pentru refacerea fondurilor prin POPAM 2014-2020 - Programul Operațional de Pescuit și Afaceri Maritime.

Aceste măsuri trebuie să constituie baza unui plan de management integrat elaborat într-un mod participativ, cu implicarea tuturor factorilor interesați, asumarea planului de către comunitățile locale fiind o condiție importantă pentru dezvoltarea durabilă a zonei.

Vă mulțumesc frumos.

 
Video in format Flash/IOS   Florin Gheorghe

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule Botănoiu, mai aveți una cu producătorii de lactate, da? Domnul Niculescu nu este în sală, nu vrea precizări.

Vă rog, continuați.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Dumitru Daniel Botănoiu:

Mulțumesc frumos.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale elaborează politici, caută soluțiile cele mai bune pentru a sprijini fermierii și procesatorii, efectuează plăți și facilitează accesul acestora la fondurile europene, însă statul nu are ce căuta în fabrici sau pe exploatațiile fermierilor, afară de realizarea atribuțiilor de control atribuite prin legislație.

Astfel, fiecare producător sau procesator este responsabil de ceea ce produce și comercializează, succesul sau insuccesul întreprinderii sale constând în ceea ce scoate pe poarta fabricii spre comercializare. Altfel spus, succesul sau insuccesul întreprinderii stă în seriozitatea și responsabilitatea întreprinzătorului.

În situația în care sunt producători afectați de o criză pentru care nu se fac vinovați, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale poate decide asupra acordării de compensații. Sigur, situația "Brădetului" poate fi analizată în acest context.

Totodată, precizăm că Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor are prevăzute în Programul național de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor de origine animală o serie de criterii pentru identificarea fraudelor săvârșite de operatorii din industria alimentară care produc și valorifică lapte și produse lactate în scopul realizării unui venit suplimentar nejustificat prin inversarea de calitate în dauna consumatorul, cum ar fi: decelarea grăsimilor de origine vegetală din lapte și produse lactate, identificarea speciei de proveniență a laptelui pe baza profilului lipidic, punctul crioscopic pentru aprecierea integrității laptelui și depistarea eventualelor fraude prin adaos de apă în lapte.

De asemenea, s-au încheiat protocoale cu Ministerul de Interne și Agenția Națională de Administrare Fiscală pentru efectuarea de controale comune în vederea identificării și sancționării eventualelor practici frauduloase.

România, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a reușit nu demult să obțină atestarea și protecția de către Comisia Europeană a unor produse alimentare de origine protejată, cum este denumirea de origine protejată "telemea de Ibănești" și indicația geografică protejată "salam de Sibiu", aspect ce conduce la încurajarea producătorilor din mediul rural.

Pentru protejarea capitalului autohton din domeniul industriei alimentare, menționăm că, prin actele normative emise recent de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, se urmărește atât încurajarea micilor producători, au fost atestate astfel circa 520 de produse tradiționale românești, precum și a produselor de calitate fabricate după vechile rețete consacrate românești, obținându-se, în acest fel, de către industria alimentară din România, circa 108 produse de acest fel.

Aceasta constituie doar una dintre măsurile strategice avute în vedere de către conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în prezent lucrându-se la documentația și actele normative care vor conduce la promovarea și încurajarea produselor alimentare de origine montană, contribuind astfel la dezvoltarea economică a acestor zone.

Mulțumesc frumos.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da, domnule deputat, vă rog. Domnul Florin Gheorghe.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc pentru răspuns, domnule secretar de stat.

Într-adevăr, mă așteptam să veniți cu un răspuns documentat în legătură cu această problemă și sper ca și pe viitor să vă îndreptați atenția către producătorii autohtoni și să-i sprijiniți în nevoile pe care le au.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Mai este Ministerul Fondurilor Europene, care nu are nici ministru. Se solicită și amânare, văd.

 
Video in format Flash/IOS Prezentarea interpelărilor adresate Guvernului.  

Trecem la interpelări.

Video in format Flash/IOS   Liliana Mincă

Doamna Mincă. Aveți trei depuse, aveți dreptul să citiți una, da? Vă rog.

Video in format Flash/IOS    

Doamna Liliana Mincă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Interpelarea mea este adresată domnului Dacian Cioloș, prim-ministrul Guvernului României.

Subiectul interpelării: Compania Națională "Loteria Română SA" a încredințat administrarea activității sale unei persoane care figurează cu cazier fiscal. Nereguli grave în CNLR!

Domnule prim-ministru,

În data de 17 noiembrie 2015, în baza prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.159/1999, aprobată prin Legea nr.288/2001, modificată prin O.U.G. nr.77/2009 și Hotărârea de Guvern nr.870/2009, a prevederilor Ordinelor președintelui Oficiului Național pentru jocuri de noroc nr.289/2015, 293/2015, 547/2015 și a Hotărârii Adunării Generale a Acționarilor nr.1/2015, a fost convocată, la sediul Companiei Naționale "Loteria Română" SA, ședința adunării generale a acționarilor.

Pe ordinea de zi a ședinței s-a aflat numirea, în calitate de administrator al Companiei Naționale Loteria Română SA, a domnului Tudor Șimota, conform Ordinului președintelui Oficiului pentru jocuri de noroc nr.289/13.XI.2015. Numirea s-a făcut pe poziția vacantă de administrator până la aplicarea prevederilor O.U.G. nr.109/2911 privind guvernanța corporatistă a întreprinderilor publice, prevederi care nu s-au mai aplicat nici până în prezent, iar neregulile din Compania Națională "Loteria Română", nu doar în acest lucru constau.

Domnule prim-ministru, vă informez faptul că, în aceeași zi, pe 17 noiembrie 2015, s-a și încheiat un contract între domnul Tudor Șimota și Compania Națională "Loteria Română", deși legea prevede că atât numirea, cât și începerea activității efective a unui administrator să nu se realizeze decât după ce Oficiul Național al Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București eliberează actul doveditor prin care se arată dacă administratorul în cauză are sau nu cazier fiscal. Ei, bine, domnule prim-ministru, domnul Tudor Șimota, administrator al Companiei Naționale "Loteria Română" SA, are cazier fiscal, fapt dovedit prin rezoluția nr.199170 din data de 30 decembrie 2015, emisă de către ORC în dosarul nr.435548/26.XI.2015.

Rezoluția arată fără tăgadă că domnul Tudor Șimota prezintă fapte înscrise în cazierul fiscal, actul normativ încălcat fiind Ordonanța de urgență nr.39/2015.

Lăsând la o parte faptul că, din data de 17 noiembrie, când a fost numit și remunerat în baza contractului dintre el și Compania Națională "Loteria Română", încheiat în aceeași zi, adică în data de 17 noiembrie 2015, ca administrator, fără a se ști că are cazier fiscal până în data de 30 decembrie 2015, când ORC a emis dovada că domnul Șimota are cazier fiscal, acesta a îndeplinit ilegal funcția de administrator.

Vă aduc la cunoștință, domnule prim-ministru al României, că și în prezent domnul Tudor Șimota îndeplinește aceeași funcție, fără ca nimeni din Secretariatul General al Guvernului, care are în subordine Oficiul Național pentru jocuri de noroc, care controlează Compania Națională "Loteria Română", să se autosesizeze cu privire la aceste grave aspecte.

Prin urmare, având în vedere cele prezentate mai sus, domnule prim-ministru, vă solicit să-mi răspundeți la următoarea întrebare, în scris și verbal: ce urmăriți prin aceste numiri ilegale, ce măsuri veți dispune pentru ca această situație neconformă cu legile în vigoare din cadrul Companiei Naționale "Loteria Română" SA să înceteze?

Solicit acest răspuns, așa cum v-am spus, în scris și oral.

Deputat Liliana Mincă, deputat de Botoșani, Circumscripția electorală nr.7, Colegiul uninominal nr.3.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Sorin-Avram Iacoban

Domnul Iacoban.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am depus patru interpelări.

Aș vrea să v-o prezint pe cea adresată domnului ministru al sănătății, Patriciu-Andrei Achimaș-Cadariu și are ca subiect: "Scăderea numărului de paturi din spitalele din România".

Domnule ministru,

Printr-un proiect al dumneavoastră, al ministerului pe care-l conduceți, ați hotărât că în anul 2016 veți reduce numărul de paturi din spitale cu peste 4000 de paturi, continuând, de altfel, politica iresponsabilă a altui guvern, din 2010; așa, din pix, dintr-un simplu calcul contabil.

Într-adevăr, datele oficiale arată că România se menține la valori superioare mediei europene ca număr de paturi decontate prin asigurările de sănătate, dar nu mai puțin adevărat este că România se menține la valori superioare mediei europene și în cazul îmbolnăvirilor.

Astfel, știm cu toții că suntem pe primul loc în Uniunea Europeană la incidența bolilor cardiovasculare, la numărul de îmbolnăviri de tuberculoză, la numărul de decese ale pacienților de vârstă fragedă și la numărul de infecții intraspitalicești dobândite de pacienți.

Acest lucru ne face să credem că vina pentru numărul ridicat de paturi nu se datorează proastei administrări la nivel de unitate spitalicească, ci ineficienței în activitatea de prevenție. Rațiunea că trebuie să reducem numărul de paturi din spitale ca să ne raportăm la acordurile României cu Fondul Monetar Internațional, cu Banca Mondială sau cu Comisia Europeană este una greșită atâta timp cât în spitalele românești există numeroase cazuri în care pacienții stau înghesuiți câte doi sau chiar trei într-un pat.

Domnule ministru,

Am avut un ministru contabil, dar dumneavoastră sunteți medic care provine din sistemul medical public din România, și nu sunteți un contabil. Nu putem hotărî soarta pacienților români prin invocarea unei simple scheme de costuri, indiferent dacă această schemă a fost convenită cu unele organisme internaționale.

Avem de ales între a ne încadra în anumite limite de costuri și a condamna definitiv la moarte toți bolnavii din România.

Dacă dumneavoastră, de la înălțimea funcției pe care o aveți, nu știți că cetățenii români nu își permit să facă tratamente în străinătate sau la unitățile private medicale, este un lucru cu adevărat grav, care nu demonstrează altceva decât faptul că tehnocrația v-a îndepărtat foarte mult de la realitățile din România.

Astfel, având în vedere toate cele precizate, vă rog să aveți amabilitatea să răspundeți la următoarele întrebări:

  1. A scăzut, în ultimii doi ani, numărul de internări în unitățile spitalicești?
  2. În ultimii doi ani, nu s-au mai înregistrat cazuri de supraocupare în secțiile unităților spitalicești?
  3. Pe ce se fundamentează procentul de 30-40% de cazuri care au fost tratate în spital, dar care ar fi putut fi rezolvate în ambulatoriu de specialitate?

Solicităm răspuns scris pentru fiecare punct în parte, în termenul prevăzut de lege.

Sorin-Avram Iacoban, deputat de Iași.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Traian Dobrinescu

Domnul Dobrinescu. Domnul Dobrinescu.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Traian Dobrinescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată doamnei Anca Dana Dragu, ministru al Ministerului Finanțelor Publice, și are ca obiect: "Emiterea de urgență a normelor metodologice pentru OUG nr.8/2016".

Este binecunoscut faptul că pentru investițiile pe fonduri europene care nu se finalizează până la data de 30 iunie 2016 trebuie returnate în totalitate fondurile către Uniunea Europeană.

Pentru a evita restituirea banilor Comunității Europene, Guvernul actual a hotărât să acorde primăriilor garanții pentru obținerea creditelor cu care să reușească finalizarea acestor investiții, prin emiterea Ordonanței de urgență nr.8/2016 privind unele măsuri financiare în vederea finalizării proiectelor finanțate din fondurile Uniunii Europene aferente perioadei de programare 2007-2013, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, în data de 25 martie a.c.

Pentru proiectele finanțate din fondurile externe nerambursate în perioada de programare 2007-2013, care nu s-au finalizat în perioada de implementare, respectiv 31 decembrie 2015, s-au semnat acte adiționale de prelungire a duratei contractelor de finanțare, în scopul îndeplinirii integrale a obiectivelor și indicatorilor proiectelor și în vederea asigurării funcționalității acestora până cel mai târziu la data de 30 iunie 2016, din sursele beneficiarilor.

Dar ce este de criticat este faptul că nici pentru această dată Ministerul Finanțelor Publice nu a emis Normele metodologice pentru aplicarea OUG nr.8/2016, prin care primăriile să poată accesa credite și să achite contravaloarea lucrărilor executate.

Prin urmare, vă întreb, doamna ministru, care este termenul la care vor fi emise Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor OUG nr.8/2016, astfel încât comunitățile locale, în scurtul timp care a mai rămas, să poată achita cheltuielile necesare finalizării proiectelor până la data de 30 iunie 2016.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
Video in format Flash/IOS   Ioan Tămâian

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Tămâian? Văd bine, nu văd? Sunteți în sală, domnul Tămâian, nu? Vă rog.

Deschideți microfonul, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Ioan Tămâian:

Se aude, da?

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ioan Tămâian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Interpelarea mea este adresată domnului Vlad Alexandrescu, ministrul culturii.

Obiectul interpelării este: "Observații asupra Proiectului de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.8/1996 privind drepturile de autor, drepturile conexe, aflat în dezbatere publică."

Pe site-ul Ministerului Culturii, pe data de 4 martie a.c., în temeiul art.6 din Legea nr.52/2003 privind transparența decizională în administrația publică ați supus dezbaterii publice Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe.

Am primit numeroase sesizări asupra acestui proiect de act normativ prin care se dorește implementarea Directivei 26/2014 a Uniunii Europene, dar care nu respectă cerințele principiului subsidiarității, prin aplicare la dreptul intern deja reglementat.

Concret: se dă posibilitatea imixtiunii autorității în modul de funcționare al organelor de conducere din rândul fundațiilor și asociațiilor, se creează situații confuzionale deliberate în actul de gestionare colectivă și subordonarea acestora autorității publice ORDA.

Actul normativ nu folosește instrumentele juridice ale subsidiarității în elaborarea și reglementarea mecanismelor ce pot fi avute în vedere prin raportarea la directiva sus-menționată.

În niciun alt stat membru UE nu există o instituție publică cum se regăsește în România sub titulatura de ORDA și care să dicteze modul în care organismele de gestiune colectivă, devenite deja concurente, trebuie să obțină avize de funcționare și de gestionare a drepturilor de autor ale propriilor membri.

Reglementarea dreptului de autor se face potrivit elementelor subsidiarității, pornind de la necesitățile naționale locale spre interesele comunitare, și nu invers, cum încearcă să stabilească propunerea legislativă. Mai exact, este principiul conform căruia Uniunea nu întreprinde acțiuni - cu excepția domeniilor care țin exclusiv de competența sa, și nu propune proprietatea intelectuală - dacă acestea nu sunt mai eficiente decât acțiunile întreprinse la nivelul național, regional sau local.

Acest principiu este strâns legat de principiile proporționalității și necesității reglementării dreptului de autor la nivel național, conform căruia niciuna dintre acțiunile întreprinse de Uniune nu trebuie să depășească nivelul care este necesar pentru realizarea obiectivelor tratatului în speță - reglementarea cât mai simplă și eficace a domeniului, discuția reprezentând-o proprietatea intelectuală.

Propunerea legislativă se corelează direct cu Directiva Uniunii Europene din 2014 cu nr.26, cu celelalte reglementări specifice...

Da, îmi cer scuze, voi încheia.

Vă întreb, în încheiere, vă întreb dacă veți ține cont de observațiile enumerate și aștept răspuns în scris.

Cu deosebit respect, Ioan Tămâian.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Aurelian Mihai

Domnul Mihai. Domnul deputat Aurelian Mihai.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Aurelian Mihai:

Interpelare adresată doamnei Anca Dana Dragu, ministrul finanțelor publice.

Prevederile noului Cod fiscal pot afecta românii care muncesc în străinătate.

Stimată doamnă ministru,

În ultimele luni, s-a discutat foarte mult asupra modului în care prevederile noului Cod fiscal pot afecta românii care muncesc în străinătate, astfel că acest nou Cod fiscal are câteva referiri cu privire la acest aspect, referiri care trebuie clarificate.

În mass-media s-a adus la cunoștința românilor care muncesc în străinătate și care au domiciliul stabil în România, obligativitatea plății asigurărilor sociale și asigurărilor de sănătate în România, cetățeni care nu au un document care să ateste faptul că sunt asigurați în sistemul de sănătate al unei țări din Uniunea Europeană, dacă referirea se face doar la românii care trăiesc în spațiul comunitar european.

Legat de această situație, introducerea obligativității pentru cetățenii români în sensul explicațiilor către ANAF cu privire la stadiul de asigurat care își produce efectele în România constă cu siguranță într-o procedură încă neexplicată cu suficientă claritate, procedură necunoscută marii majorități a românilor din străinătate.

Așadar: care din prevederile noului Cod fiscal privesc categoriile de persoane care se află în străinătate și care vor plăti obligatoriu asigurările de sănătate în România și care este procedura pe care trebuie să o parcurgă pentru a plăti această asigurare?

Care sunt categoriile de persoane care se află în străinătate și care nu vor plăti obligatoriu asigurările de sănătate în România și ce pași trebuie să urmeze pentru înștiințarea ANAF cu privire la acest aspect?

Care sunt efectele nerespectării procedurii de înștiințare a ANAF cu privire la plata sau neplata asigurărilor sociale în statul în care se află?

Și ultima: Care sunt efectele neplății asigurărilor sociale în România, având în vedere faptul că acești cetățeni se află în străinătate?

Dincolo de toate aceste aspecte neplăcute, consider necinstită luarea în discuție a plății și a altor impozite și taxe pentru românii care trăiesc departe de casă, în situația în care românii din diaspora sunt deja cel mai mare investitor al țării, fluxul valutar către România fiind net superior din partea românilor care trăiesc în diaspora, depășind cu mult orice sumă a oricărui investitor străin și chiar totalul investițiilor străine directe, potrivit indicatorilor statistici.

Vă solicit răspuns în scris.

Aurelian Mihai, deputat diaspora.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Florin Gheorghe

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Florin Gheorghe.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Gheorghe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am o interpelare adresată atât domnului ministru al energiei, domnul Victor Vlad Grigorescu, cât și președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Energie, domnul Niculae Havrileț.

Obiectul interpelării: "Pierderile rețelelor de distribuție transferate în facturi."

Domnule ministru,

Domnule președinte,

Ultimul raport al Curții de Conturi a României reflectă nereguli majore în formarea prețului pentru consumatorii finali, în special casnici, motiv pentru care tarifele au crescut constant cu peste 33% în numai ultimii patru ani, în contextul în care în majoritatea statelor europene tarifele au stagnat sau s-au redus sensibil.

Cauza principală a acestei situații este identificată de către auditul Curții de Conturi în pierderile uriașe pe care le înregistrează rețelele de distribuție ca urmare a unei lipse vădite de investiții în infrastructură. Astfel, peste 82% din pierderile estimate la 4,62 de miliarde de lei au fost transferate către consumatorii finali cu acordul ANRE, în condițiile în care majoritatea societăților de distribuție și-au asumat un plan investițional pe termen scurt și mediu, care nu a fost realizat.

În aceste condiții, vă rog, domnule ministru și domnule președinte, să aduceți următoarele clarificări:

1. Care este baza legală pentru care s-a aprobat transferul pierderilor în sarcina consumatorilor finali?

2. De ce atât Ministerul Energiei, cât și ANRE nu acționează față de lipsa totală a investițiilor care trebuiau și trebuie realizate de către operatorii economici din distribuție?

Solicit răspuns în scris și oral.

Deputat PSD, Florin Gheorghe.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Declar ședința închisă.

 
       

Lucrările ședinței s-au încheiat la ora 17,55.

 
       

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania thursday, 14 november 2019, 11:49
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro