Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of May 9, 2016
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.90/13-05-2016
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
15-10-2019
14-10-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2016 > 09-05-2016 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of May 9, 2016

2. Dezbateri politice, cu participarea prim-ministrului, domnul Dacian Julien Cioloș, la solicitarea Grupului parlamentar al PNL, cu tema "Probleme grave din sistemul de educație încă nerezolvate".

   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

    ................................................
Video in format Flash/IOS

La punctul 2 al ordinii de zi avem Ora prim-ministrului.

Potrivit art.206 din Regulament și potrivit ordinii de zi și programului de lucru în ședința de astăzi, între 16 și 17, avem Ora prim-ministrului, unde dezbatem politic, la solicitarea Grupului parlamentar al Partidul Național Liberal și cu prezența prim-ministrului, următoarea temă: "Probleme grave din sistemul de educație încă nerezolvate".

Având în vedere prevederile regulamentare, vă prezint procedura de desfășurare a dezbaterii: prezentarea temei de către Grupul parlamentar al PNL cinci minute; după aceea, prim-ministrul 5 minute punctul său de vedere; grupurile parlamentare câte 5 minute, mai puțin deputații neafiliați care au doar 2 minute; în final, în finalul dezbaterii, bineînțeles, domnul prim-ministru răspunde intervențiilor.

Dacă sunt obiecții cu privire la această procedură regulamentară.

Cine este pentru? Rog secretarii să numere. (Discuții în sală.)

Vreau să vă consultați în grupul parlamentar, să vă informați unii pe ceilalți.

105 voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputați prezenți care nu doresc să-și exprime votul. Nu sunt.

Aprobat. Cu unanimitate a fost aprobat această propunere regulamentară.

Bun. Pe procedură, înainte de a da cuvântul domnului deputat Eugen Nicolăescu, liderul Grupului parlamentar al PNL, pe procedură, domnul deputat Mircea Dușa.

Domnule Dușa, aveți cuvântul pe procedură.

    ................................................
Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

Domnule lider de grup parlamentar, aveți cuvântul pentru a prezenta tema de astăzi. 5 minute.

Video in format Flash/IOS

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor deputați,

Aș dori în primul rând să subliniez că am apelat la prezența dumneavoastră, domnule prim-ministru, în Parlament, pentru că de trei luni ministrul educației ne transmite numai vorbe sugerând rezolvări superficiale nesustenabile. Sincer, nu cred că a înțeles ce dorim de la Domnia Sa. Afirmația că ține la școală reprezintă doar o judecată de valoare, incapabilă, însă, să producă rezultate.

Gravele probleme cu care se confruntă sistemul educațional, cu efecte devastatoare asupra viitorului tinerilor, resursa umană importantă a acestei țări reprezintă prioritatea parlamentarilor liberali. Au fost mesaje explicite, inclusiv de la președintele țării privind soarta absolvenților de liceu fără bacalaureat, dar degeaba.

Domnule prim-ministru,

Nu ne-am așteptat ca un guvern, cu un mandat de un an, să ne propună transformarea României peste noapte. Nici nu ar fi realist. Dar în acest moment în societate avem în domeniul educației două mari și grave probleme, probleme specifice unui sistem neperformant. Prima problemă o reprezintă cei peste 700.000 de absolvenți de liceu fără bacalaureat și uitați de societate, fără nicio șansă, oameni care numai Dumnezeu știe cum se descurcă, forță de muncă foarte tânără, necalificată, neutilizată, blocată, suspendată.

O a doua problemă gravă este prefigurarea a alte sute de mii de absolvenți care vor intra în aceeași indiferență a autorităților și vor îngroșa rândurile celor care nu au calificare și, prin urmare, nu vor avea viitor dacă nu se întreprinde nimic. Ce societate normală își bate joc de propriii tineri. O primă mare vulnerabilitate o reprezintă dezastrul care se prefigurează a fi examenul de bacalaureat din acest an. Acest aspect a fost de altfel subliniat chiar de ministrul educației, care a declarat că, și citez: "Examenul de bacalaureat de anul acesta nu poate fi ceva spectaculos". Din păcate, realitatea vine și confirmă pesimismul ministerial, dacă luăm în considerare rezultatele care s-au înregistrat la simularea examenului de bacalaureat din acest an, unde doar 38% din elevii de clasa a XII-a au obținut nota de trecere, și circa 25% din cei de clasa a XI-a.

Până astăzi n-am văzut nicio acțiune clară, fermă, din partea ministrului, care să caute depășirea unei situații dramatice pentru sute de mii de familii. Un ministru al educației care-și asumă doar rolul de comentator al unor realități care depind în mod direct de managementul său reprezintă un aspect nepermis și nejustificabil în exercitarea demnității publice. De aceea, vă propunem noi, domnule prim-ministru, câteva direcții de măsuri care se pot lua imediat dacă există dorință și profesionalism.

Este necesară urgent o optimizare a modului de organizare a bacalaureatului, astfel încât să-i putem asigura o transparență prin publicarea din timp pe site-urile Ministerului Educației, ale inspectoratelor școlare și ale liceelor a subiectelor pentru examenul de bacalaureat cu răspunsurile aferente. De ce subiectele trebuie să fie secrete? De ce să fie interpretabile? De ce să fie ocultate de unii interesați? Doar prin transparență se poate pregăti un examen de bacalaureat în care elevii să fie evaluați corect, iar rata de promovabilitate să fie una cu adevărat satisfăcătoare, care să reprezinte totodată și reflecția unui sistem educațional așa cum este astăzi.

Ministerul Educației, prin profesioniștii adevărați, trebuie să stabilească un număr de subiecte pentru fiecare disciplină la bacalaureat, atât cât se va aprecia că trebuie, în așa fel încât cine știe aceste răspunsuri să aibă capacitatea de a fi absolvent cu bacalaureat. S-a pierdut deja prea mult timp. Avem ani la rând perpetuate rezultate rușinoase ale examenului de bacalaureat. De aceea, guvernul pe care-l conduceți, domnule Cioloș, trebuie să pună capăt multor experimente nereușite ale miniștrilor responsabili de domeniul educației.

Apreciem, de asemenea, că s-ar impune o analiză serioasă în ceea ce privește introducerea unui examen de bacalaureat diferențiat, care să țină cont de profilul de studiu urmat de elevi în ciclul liceal. În anul 2017 ne dorim să asistăm la implementarea unui altfel de sistem construit pe baze solide și care să țină cont de aptitudinile fiecărui elev în parte, în concordanță atât cu ceea ce a studiat, cât și cu proiecția sa profesională. Dar trebuie acum pregătită schimbarea, pentru că altfel vom invoca din nou lipsa de timp și nerespectarea legii.

Nu în ultimul rând, un aspect de loc de neglijat în legătură cu discuția privind organizarea examenului de bacalaureat vizează luarea unor măsuri de asigurare a securității examenelor, cu accent pe recunoașterea importanței statutului profesorului în acest mecanism al evaluărilor naționale. Responsabilizarea profesorului în mod direct în cadrul acestui proces constituie elementul-cheie de care ministerul trebuie să țină cont în conturarea strategiei viitoare care să răspundă exigențelor de securitate pe care le presupun astfel de examene.

Domnule prim-ministru,

Mă refer acum la a doua mare problemă. Nu putem vorbi cu încredere și puțin optimism despre viitor dacă nu ne preocupăm cu adevărat de soarta celor peste 700.000 de absolvenți de liceu, dar care nu au promovat examenul de bacalaureat în ultimii ani nu neapărat din vina lor, acești tineri care au fost aruncați în societate fără șanse reale de a reuși în viață.

Da, domnule prim-ministru. Tema am solicitat-o noi și o să-l rog pe domnul președinte de ședință să ne dea voie să terminăm ceea ce avem de spus.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă rog frumos să finalizați. Mulțumesc mult.

Video in format Flash/IOS

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

O să încheiem, domnule președinte. Dar mai avem puțin.

Nu întâmplător v-am propus o modificare a examenului de bacalaureat prin creșterea transparenței și renunțarea la subiectivismul unor formulări de subiecte care-i încurcă chiar și pe profesori, în condițiile în care nu avem standardizată predarea și evaluarea. Soluții există dar până acum nu a existat voință guvernamentală. De aceea, implicarea dumneavoastră este decisivă.

Reglementarea din 2014 referitoare la învățământul terțiar trebuia să devină funcționabilă real, nu pe hârtie, prin emiterea unor noi norme metodologice aplicabile care să încurajeze universitățile, să le provoace să demareze organizarea colegiilor terțiare nonuniversitare. Șansa acestor tineri constă în operaționalizarea acestui sistem terțiar de învățământ, astfel încât să-și poată continua formarea profesională și să devină cetățeni activi la construcția unui stat cu adevărat european. Ministrul avea baza legală pentru o hotărâre de guvern care să asigure condiții favorabile pentru includerea unui număr cât mai mare de foști absolvenți în colegiile postliceale, spărgând monopolul unora asupra învățământului postliceal. Putea să inițieze de câteva luni bune cursurile de pregătire pentru foștii absolvenți, așa-numitele meditații. Poate că unii din cei peste 700.000 de tineri au renunțat, dar este datoria noastră să-i aducem la școală și să-i calificăm. Ministrul educației ori nu vrea, ori nu înțelege.

Dezbaterea generată de Președinția României, "România educată", este semnalul că societatea românească, în ansamblul său, trebuie să poarte un dialog onest și constructiv care să conducă la elaborarea unei legislații stabile și unitare în domeniul educațional. Este important să conștientizăm cu toții că cea mai sigură investiție pentru viitorul unei națiuni este în educație. Educația trebuie să fie și să rămână prioritatea oricărui guvern responsabil.

Mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

Grupul parlamentar al PSD nu a anunțat pe nimeni.

Vă rog frumos, domnule deputat Florin Pâslaru.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Vă mulțumesc.

Sigur, vom lua cuvântul.

Din partea grupului va vorbi domnul deputat Sorin Iacoban.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnul deputat Sorin Iacoban.

Aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ioan Munteanu (din bancă):

Premierul nu mai vorbește?

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

A! Scuzați-mă! Iertați-mă! Îmi cer scuze.

Singurul grup parlamentar care nu a avut nominalizare a fost Grupul parlamentar al PSD și domnul Mircovici mi-a atras atenția, și-i mulțumesc foarte mult.

Domnule prim-ministru, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Dacian Julien Cioloș (prim-ministrul Guvernului României):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Vă mulțumesc pentru această oportunitate de a avea o discuție, o dezbatere legată de educație și de importanța educației. Domnul deputat Nicolăescu a subliniat în principal două puncte pe care o să le ating în intervenția mea, dar dați-mi voie să profit de această oportunitate pentru a vă prezenta mai în sinteză și alte teme legate de educație care au fost abordate și sunt abordate de acest guvern.

Educația a fost mereu declarată o prioritate de guvernare. Reforme succesive au fost inițiate fără să fie finalizate de la un guvern la altul, iar atunci când s-a fixat un cadru reglementar stabil, cum a fost Legea nr. 1/2011, el a fost ulterior alterat de modificări repetate sau pur și simplu neaplicate. Aceste experimente succesive și-au lăsat amprenta pe conținutul și coerența sistemului românesc de învățământ. Ca și alte domenii, și învățământul a fost politizat prin modul cum au fost făcute numirile la inspectoratele școlare județene sau la conducerea unor unități de învățământ. Fără să-și fi propus la începutul mandatului încă o reformă a sistemului, acest guvern a abordat ca o prioritate o serie de probleme importante de implementare care blocau sau afectau calitatea actului educațional.

Voi începe cu învățământul preuniversitar și apoi câteva elemente legate de învățământul superior. Ne-am aplecat încă de la începutul mandatului pe identificarea acelor prevederi legale care fie nu aveau norme clare de implementare, fie pur și simplu nu erau respectate.

Manualele școlare, de exemplu, stipulate în Legea educației nu erau până acum asigurate financiar pentru elevii din clasele a XI-a și a XII-a. Pentru prima dată în ultimii ani, începând din această toamnă, elevii din clasele a XI-a și a XII-a nu vor mai trebui să-și plătească manualele. În scurt timp, după dezbaterea publică va fi adoptat și Statutul elevilor, care este deja prevăzut de lege, care să vină cu clarificări în privința drepturilor și obligațiilor acestora. Modificarea Regulamentului național de organizarea învățământului preuniversitar și dezvoltarea unui cod de etică pentru învățământul preuniversitar vor completa acest cadru.

S-au asigurat normele necesare finanțării unităților de învățământ particulare și confesionale acreditate așa cum o prevede legea. Principiul Legii educației, potrivit căruia banii urmează elevul, este extrem de important și, practic, începând cu acest an școlar, statul susține elevii în mod egal indiferent de tipul școlii la care aceștia merg.

O altă zonă ignorată până acum, însă deosebit de importantă, o reprezintă finanțarea drepturilor elevilor cu cerințe educaționale speciale integrați în învățământul de masă și care urmează curriculumul școlii de masă. Printr-o hotărâre de guvern care este deja în dezbatere publică, această problemă va fi și ea rezolvată.

Nu în ultimul rând, pentru a putea asigura o alocare eficientă a fondurilor, este necesar să avem o fundamentare clară a costurilor educației. Perioada în care alocarea banilor se făcea din pixul unui ministru trebuie să ia sfârșit. De aceea, am inițiat mecanismele necesare operaționalizării Consiliului Național de Finanțare a Învățământului Preuniversitar, structură care să vină cu o abordare fundamentată în calcularea costurilor educației.

Ministerul a lansat pentru prima oară în dezbatere publică planul-cadru pentru învățământul gimnazial, elaborat în urma unui profil al absolventului, care fundamentează structura și conținutul curriculei. Credem că într-o curriculă bazată pe profilul educațional al elevului: ce cunoștințe dorim pentru elev la absolvire, aceasta trebuie să stea la baza elaborării curriculei, în funcție de acest profil, apoi putem stabili și numărul de ore și conținutul efectiv al curriculei.

Știm că sunt multe păreri și viziuni în acest domeniu. De aceea, dezbaterea e importantă și sperăm într-una cât mai largă și mai inclusivă pe acest subiect. Ministerul a finalizat deja și lucrează în continuare la definitivarea unor strategii naționale în domeniul educației de care depinde și deblocarea fondurilor europene pentru învățământ.

Am auzit mult vorbindu-se în ultimele săptămâni despre ce nu face acest guvern pe această temă. Permiteți-mi, deci, să remarc aici, ca și în alte domenii, că am pornit de la o situație în care condiționalitățile ex ante pentru fondurile europene, după cum știți obligatorii pentru declanșarea utilizării fondurilor europene, nu erau îndeplinite la preluarea mandatului. Astfel, acum două săptămâni, am adoptat strategia educației și formării profesionale din România pentru perioada 2015-2020, strategie care va debloca fondurile care vizează formarea profesională din România. Pe 16 mai urmează să fie supus dezbaterii publice un document de poziție privind învățământul profesional dual, iar apoi, în a doua jumătate a lunii iunie, vom veni cu un pachet de acte normative care ar urma să pregătească operaționalizarea acestui sistem de învățământ reformat începând cu toamna acestui an. Și acest sistem de învățământ profesional dual aduce și o parte din răspunsul la întrebarea pe care a ridicat-o domnul Nicolăescu legat de ce facem cu acei absolvenți de liceu care n-au diplomă de bacalaureat și care doresc o orientare profesională mai clară.

Voi face aici o paranteză importantă: toți investitorii din domeniul productiv care vor să vină în România ne spun că așteptarea lor cea mai mare la acest moment, mai importantă chiar decât infrastructura rutieră, e un sistem de învățământ dual sau profesional care să asigure o forță de muncă calificată și continuu adaptată la nevoile pieței. E, de aceea, esențial pentru dezvoltarea României ca acest nou cadru să fie implementat cât mai curând. El nu vizează doar strict învățământul profesional dual și va asigura și o nouă abordare în consilierea vocațională a elevilor, chiar începând cu clasa a VII-a sau a VIII-a, care să-i ajute pe aceștia să facă alegeri vocaționale de profesie în paralel cu o mai bună orientare școlară, și în acest fel să evităm eșecul școlar, de multe ori eșec școlar chiar în pragul bacalaureatului.

Noul cadru normativ va permite calificări profesionale care merg dincolo de nivelul trei sau, altfel spus, echivalentul clasei a IX-a plus un an și jumătate, ducând formarea profesională și duală spre nivelul patru, echivalent cu clasa a XII-a, și nivelul cinci, sau formare profesională după liceu.

Vorbeam la început de managementul școlar și depolitizare. Organizăm în această perioadă într-un mod transparent concursuri pentru posturile de inspectori generali, inspectori generali adjuncți și directori ai Casei corpului didactic. Observăm că în unele județe nu se înscrie nimeni la concursuri, nici măcar cei interimari actuali. Prin procedura pe care o punem în practică, acești interimari nu vor mai putea să-și continue mandatul dacă nu se înscriu la concurs. Sperăm ca prin aceste concursuri să clarificăm și să stabilizăm pe baze profesioniste și managementul inspectoratelor.

În ceea ce privește învățământul superior, aș începe cu tema transparenței în educație și a managementului instituțional. Se lucrează la dezvoltarea integrată și la integrarea sistemului informatic din educație și cercetare. Pentru prima dată avem un registru matricol unic, registru care va face imposibilă emiterea în fals a unor diplome pentru persoane care primesc diplome, dar nu sunt înscrise la cursuri, așa cum a mai fost cazul. Prin conectarea cu date din preuniversitar vom putea totodată vedea, pe de o parte, întreg parcursul educațional, sau, altfel spus, trasabilitate transparentă, iar pe de altă parte, putem debirocratiza o serie întreagă de proceduri, precum admiterea, multe date fiind preluate direct din sistem, fără a mai fi nevoie de adeverințe.

Posibila conectare cu bazele de date de la Ministerul Muncii ne va putea arăta mai apoi, pentru prima dată, și gradul de angajabilitate a absolvenților de învățământ superior.

În ce privește finanțarea învățământului superior, pentru prima dată cred, metodologiile de finanțare care iau în considerare și performanța universității sunt adoptate la începutul anului universitar, și nu la sfârșitul anului sau ex post, ca până acum.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule prim-ministru, mă văd nevoit să vă rog frumos să încheiați. S-au făcut 10 minute.

Video in format Flash/IOS

Domnul Dacian Julien Cioloș:

O să vă rog, doar câteva minute să-mi permiteți, ca să pot să fac toată introducerea, chiar cu riscul de a scurta partea de intervenție la sfârșit.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Dacă liderii grupurilor parlamentare sunt de acord, pentru mine nu e o problemă.

   

(Liderii grupurilor parlamentare sunt de acord ca domnul prim-ministru Dacian Julien Cioloș să continue discursul.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Dacian Julien Cioloș:

Mulțumesc.

În vederea dezvoltării instituționale a universităților de stat, pentru prima oară metodologia specifică include posibilitatea finanțării unor proiecte instituționale subsumate priorităților guvernamentale în 2016, acestea vizând atragerea și susținerea grupurilor dezavantajate, internaționalizarea educației și transparența instituțională.

În urma adoptării Legii bugetului de stat, bursele studenților au fost deja crescute cu 20%, urmând ca în viitorul apropiat ministerul să vină cu o reformă a sistemului de acordare a burselor în colaborare cu reprezentanții studenților. A fost susținută autonomia universitară prin deblocarea, după o lungă perioadă de timp, a posibilității utilizării banilor din soldul universităților încă de la începutul acestui an, în vederea dezvoltării instituționale. Astfel, universitățile pot să-și utilizeze resursele pentru anumite investiții, pentru reabilitarea și consolidarea clădirilor din patrimoniu sau chiar pentru obținerea unor avize de funcționare. Se lucrează, totodată, pentru studenți la renunțarea la tichetele de accelerat pentru călătoriile cu trenul, studiindu-se posibilitatea de a fi înlocuite cu un număr nelimitat de călătorii pe această categorie de trenuri, prin acest demers ducând și la o reducere a procesului de birocrație.

Clarificarea cadrului normativ privind doctoratele din România știți că a fost o temă foarte sensibilă pentru societate. Pentru acest guvern nu e doar o problemă de credibilitate a școlilor doctorale din România, ci e și o chestiune de principiu, pentru că ține de integritate, de onestitate și de valori pe care noi le-am pus la baza programului de guvernare. Am emis în luna martie, după cum știți, un pachet normativ care să organizeze un proces transparent, dar și eficient de analiză a tezelor de doctorat bănuite de plagiat.

În ce privește Ordonanța de urgență care este acum pe masa dumneavoastră, a Parlamentului, vă invit să susțineți acest efort al Guvernului de a eradica plagiatul și de a restabili încrederea în valoarea studiilor doctorale din România. Codul studiilor universitare de doctorat a fost și el schimbat prin hotărâre de guvern. Avem acum un nou regulament de organizare a CNATDCU și o serie de softuri antiplagiat agreate și obligatorii pentru universități. Totodată, Ministerul Educației este în plin proces de selecție a noi membri CNATDCU pentru a asigura o structură care să fie credibilă, care să funcționeze pe baze transparente și în primul rând pe baze de profesionalism și de competență.

Ministerul Educației va lansa, totodată, un proiect de evaluare și acreditare a școlilor doctorale din România, concomitent cu transparentizarea informațiilor cu privire la școlile doctorale.

În acest an, educația poate și trebuie să devină o temă centrală pe agenda publică, alături de recredibilizarea sistemului de sănătate. Ca guvern independent politic, noi putem să propunem soluțiile care ni se par din punct de vedere tehnic cele mai solide. Dar apoi e necesară și o asumare politică și societală cât mai largă pentru ca reformele să treacă de testul timpului. Principiile de la care pornim și care trebuie să rămână sunt acelea că învățământul trebuie să fie pentru toți pe bază de calitate, materiale egale sau măcar comparabile între mediul rural și mediul urban.

Elevii și părinții trebuie să știe ce rost are școala pentru viața lor de viitori profesioniști, cetățeni, părinți și membri ai comunității. O școală bună se face cu educatori, învățători și profesori buni. Și în primul rând cu o conducere competentă din punct de vedere managerial și ferită de ingerințe politice.

Învățământul superior trebuie să-și întărească credibilitatea, iar diplomele și doctoratele pe care le generează sunt puncte de pornire în acest proces.

Legat de pregătirea pentru bacalaureat, pot să vă spun că în cursul lunii februarie au avut loc deja simulări, cu rol reglator, pentru a verifica stadiul pregătirii elevilor, dar și pentru a-i obișnui cu situația de examen.

La nivelul fiecărei unități de învățământ s-au realizat planuri de remediere, precum și un program special de pregătire a elevilor, în vederea susținerii bacalaureatului. Programul s-a realizat în afara orelor de curs.

Inspectoratele școlare care au considerat necesar au decis și organizarea unor simulări locale.

La nivelul ministerului s-au organizat centrele de examen și centrele de evaluare și au fost emise ordinele necesare organizării.

Centrul Național de Evaluare și Examinare a publicat pe site-ul ministerului modele de subiecte. Și se iau măsuri necesare și pentru definitivarea variantelor de subiecte pentru examen.

Ceea ce a fost propus aici ar presupune o schimbare a regulilor în timpului jocului și nu cred că în felul acesta am contribui la creșterea calității rezultatelor examenului de bacalaureat în acest an.

Cred, pe de altă parte, că trebuie să cultivăm, în primul rând, exigența. Și cred că această pregătire care se face pentru bacalaureat poate să ducă la rezultate mai bune.

În ceea ce privește colegiile terțiare nonuniversitare, în anul 2015-2016, funcționează deja, conform informațiilor care mi-au fost transmise de la ARACIS, 6 colegii terțiare nonuniversitare.

Și am luat notă și de propuneri care au fost făcute aici, legate de îmbunătățirea sistemului de învățământ pentru acei absolvenți care au absolvit liceul, dar nu au diplome de bacalaureat, care doresc o orientare profesională. Cred că acest sistem pe care îl avem în vedere, de dezvoltare a învățământului profesional și de mai bună orientare educațională și profesională, va aduce răspunsuri și la aceste întrebări care au fost ridicate.

Vă mulțumesc pentru atenție.

    ................................................
Video in format Flash/IOS

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule prim-ministru,

Domnule viceprim-ministru,

Domnilor miniștri,

Dragi colegi și colege,

Vă mulțumesc, domnule prim-ministru, că sunteți astăzi aici, la invitația colegilor noștri liberali - vedem și câtă importanță dau acestui eveniment, în funcție de numărul în care sunt în sală.

Dar ascultând cu atenție ceea ce dumneavoastră ne-ați spus, aici, de la tribuna Camerei Deputaților, ar mai fi câteva întrebări de pus și voi fi scurt, pentru că timpul nu-mi va permite.

Am aprobat, la propunerea dumneavoastră, domnule prim-ministru, pentru educație, pentru 2016, un buget de 3,54% din PIB, deși cel din 2015 era 3,9. Cum știm că 10% se blochează de către Ministerul de Finanțe, aș vrea să vă întreb, domnule prim-ministru, cum vă veți descurca până la sfârșitul anului cu un buget de 3,15%, având în vedere faptul că salariile cadrelor didactice au crescut, în 2015, cu o medie de 15%, iar tarifele la utilități au crescut și ele? Și având în vedere acest lucru, aș vrea să vă pun o întrebare punctuală.

Aici, în Parlamentul României, am aprobat o lege prin care profesorii care nu au câștigat în instanță sau care nu au acționat în instanță își vor primi drepturile salariale pe perioada 2008-2011. Aș vrea să vă întreb dacă veți pune în aplicare această lege și veți face aceste plăți.

Mai departe aș vrea să mă refer la succintul dumneavoastră program de guvernare în ceea ce privește educația.

Ați promis prin acest program de guvernare că veți lua măsuri de corelare a ofertei educaționale, atât în mediul preuniversitar, cât și în mediul universitar, cu cerințele de pe piața muncii și cu nevoile societății digitale. Cum veți face acest lucru, pentru că până acum, cel puțin eu, ca vicepreședinte al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, nu am văzut nicio măsură?

Tot în programul de guvernare ați menționat: "redefinirea statutului cadrului didactic în societate, prin salarizare, carieră și criterii de evaluare a performanței".

Domnule prim-ministru și domnule ministru,

Dacă vorbim de salarizare, nici până acum nu ați adus, în plenul Parlamentului, Legea salarizării unice în sistemul bugetar, prin care se spunea foarte clar cum vor fi salarizați profesorii din sistemul de învățământ.

Mai mult, vorbind de carieră, știm cu toții aici că Departamentul de formare a cadrelor didactice din Ministerul Educației este Cenușăreasa ministerului, subfinanțat și cu o lipsă clară de viziune. Cât despre criteriile de evaluare a performanței, știți că nu s-a făcut nimic și nu vreau să mai continui.

Referitor la corelarea ofertei educaționale cu piața muncii. Nici până la această dată, domnule prim-ministru, Ministerul Educației nu a propus universităților specializările pe facultăți, deși prevederea legală este ca aceasta să se facă în primele 6 luni ale anului universitar.

Aș vrea să vă întreb: când se va face această propunere pentru specializările pe facultăți și dacă se va ține cont de ceea ce a muncit ARACIS-ul și în 2016?

De asemenea, v-aș întreba dacă aveți în viziune schimbarea sistemului de finanțare per elev, pentru că este un sistem care nu mai corespunde realităților societății românești.

Trebuie să știți, dragi colegi, că noi finanțăm un elev, într-un an, cu mai puțin decât o face statul german într-o lună.

Cum veți reuși să schimbați acest sistem, pentru a putea încuraja performanța? Pentru că acest sistem de finanțare per elev nu încurajează performanța.

Și, în final, domnule prim-ministru, aș vrea să vă întreb ce intenții de finanțare a investițiilor în școli aveți? Pentru că nu am auzit în discursul dumneavoastră. Pentru că s-a constatat, la nivelul municipiului București, cel puțin la clasa pregătitoare, pentru anul 2016, că avem peste 30 de elevi într-o clasă.

Vă mulțumesc foarte mult.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc și eu.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna deputat Cherecheș.

Doamna deputat, aveți cuvântul.

De la Minorități, domnul Zisopol, da?

Video in format Flash/IOS

Doamna Florica Cherecheș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați,

Mi-aș fi dorit să aud mai multe lucruri concrete, pentru că de promisiuni, planuri de viitor, măsuri pentru îmbunătățirea educației l-am auzit vorbind și pe domnul ministru Curaj.

Au trecut însă 6 luni din mandatul dumneavoastră și am văzut puține îmbunătățiri efectiv. Ce se va întâmpla din luna iunie încolo este greu de crezut că se va putea finaliza.

Și temerea mea este că vom avea din nou o vară fierbinte. Asta înseamnă ordonanță de urgență sau ordonanțe de urgență care să modifice substanțial Legea educației, așa cum, din păcate, ne-am obișnuit, ne-a obișnuit Guvernul PSD în ultimii ani.

Și, din păcate, asta înseamnă nesocotirea rolului Parlamentului și a dezbaterilor pentru o astfel de lege și un domeniu atât de important cum este educația.

Este bine-cunoscut faptul că sistemul românesc de învățământ a trecut printr-o lungă serie de transformări, mai bune sau mai puțin bune, dar conform Raportului de audit al Curții de Conturi, "Analiza fundamentării și evoluției situației obiectivului privind creșterea procentului absolvenților de învățământ superior, în conformitate cu prevederile Strategiei Europa 2020", este clar că un învățământ superior performant nu se poate clădi decât pe un învățământ preuniversitar performant. Fără o bază temeinică în învățământul preuniversitar, învățământul terțiar universitar sau nonuniversitar riscă să eșueze calitativ.

Se impune o analiză serioasă în ceea ce privește introducerea unui examen de bacalaureat diferențiat, care să țină cont de profilul de studiu urmat de elevi în ciclul liceal și de aptitudinile fiecărui elev în parte.

Din păcate însă sistemul nostru de învățământ nu are conturat profilul absolventului la sfârșitul fiecărui ciclu școlar, lucru absolut esențial pentru a elabora în mod corect politicile educaționale.

Cum altfel să știi să croiești programe școlare și planuri-cadru corecte, dacă nu știi ce vrei să obții în final?

Domnule prim-ministru,

Vrem să asigurăm un viitor și un loc potrivit, în România, pentru toți tinerii. Vrem să nu ne mai plece copiii din țară. Și cred că dumneavoastră aveți pârghiile necesare pentru a iniția o dezbatere serioasă asupra rezolvării acestor probleme și să găsiți soluțiile atât de necesare.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Educația este o prioritate națională, trebuie să constituie un obiectiv pentru noi toți, și nu doar un slogan repetat în momente importante.

Este esențial să mărim semnificativ numărul consilierilor școlari, ca să oferim elevilor din gimnaziu, încă din primele clase de gimnaziu, orientare profesională de calitate, pentru a-i ajuta să-și descopere abilitățile naturale și să ia o decizie rațională în ceea ce privește viitorul lor profesional.

Vă îndemn, cu tot respectul, stimați membri ai Guvernului, să vă consultați între dumneavoastră, dar și cu agenții economici, pe tema organizării cât mai adecvate a sistemului de formare profesională în România, pentru a înțelege ce anume se caută pe piața muncii și cum puteți colabora pentru a asigura forța de muncă pe care aceștia și-o doresc.

S-a vorbit mult în ultima perioadă de necesitatea și oportunitatea dezvoltării învățământului profesional și a celui în sistem dual. Ați amintit și mă bucură acest lucru. Există nenumărate exemple de bună practică, în țările europene, pe care România le poate adapta realităților noastre și le poate transforma rapid în modele de succes.

Cu toate acestea, de ani de zile vorbim și nu facem pași concreți. Este timpul să trecem de la declarații la fapte concrete, ca să dăm o șansă și acelor elevi care nu au un nivel ridicat academic, dar ar putea face performanță în învățământul profesional.

Nu toți copiii noștri trebuie să termine un liceu, să dea bac-ul și să intre la facultate. Nu e o rușine ca unii, mai slabi din punct de vedere academic, să învețe o meserie și să se califice într-un domeniu căutat pe piața muncii.

Partidul Național Liberal consideră că adevărata protecție socială pentru tinerii care nu și-au luat examenul de bacalaureat nu este oferirea unui ajutor de șomaj, încurajând astfel lenea și dependența, ci posibilitatea de a învăța o meserie, de a dobândi o calificare, pentru a-și câștiga independența cât mai curând în viață.

Dar și mai bine ar fi dacă i-am consiliera și i-am orienta, astfel încât, după clasa a VIII-a, să-și aleagă traseul profesional potrivit pentru fiecare. Depinde doar de ei ca, mai apoi, după ce învață o meserie, să se pregătească și să-și dea, dacă doresc, examenul care atestă finalizarea studiilor liceale.

Trebuie să-i responsabilizăm mai mult pe tineri, ca să înțeleagă că viitorul le stă în mâini, că ei sunt responsabili pentru soarta lor și că doar prin muncă cinstită și perseverentă vor putea să-și facă un rost în această lume.

Pe de altă parte, nicio reformă reală nu se poate face fără bani. Așa că sper ca la rectificările de buget să reușiți să alocați bani suplimentari educației, iar înainte să vă încheiați mandatul să fundamentați un buget semnificativ crescut, pentru că, cu 3% buget pentru educație, nu se poate face performanță. Toate țările europene și toate țările din lume dovedesc acest lucru, ai nevoie de cel puțin 5%, dacă nu chiar dublu, pentru a face performanță.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc.

Doamna deputat Bogdănici. Aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Doamna Camelia-Margareta Bogdănici:

Bună ziua!

Hristos a înviat!

Domnule prim-ministru Cioloș,

Domnule viceprim-ministru,

Domnule ministru,

Dragi colegi,

Nu mai este pentru nimeni o noutate faptul că sistemul educațional românesc este în colaps, așa cum este și sănătatea, cu deosebirea că distrugerea educației nu o putem vedea în direct la televizor, așa cum vedem moartea sportivilor pe teren.

Fenomenul de distrugere a educației este cronic, lent dar sigur și ne vizează pe toți.

Pentru că lucrez de 31 de ani în sănătate și de peste 25 de ani în educație, mă voi referi la educația medicală.

Investim în studiile tinerilor care urmează UMF-ul timp de 6 ani și apoi nu-i folosim. Circa 10%-15% din absolvenți nu iau examenul de rezidențiat și în loc să-i trimitem în zone cu deficit de medici îi lăsăm și, bineînțeles, pleacă în străinătate.

De altfel, pentru că examenul de rezidențiat nu valorifică decât cunoștințele teoretice și nu ține cont deloc de abilitățile și de manualitatea absolvenților, așa cum se întâmplă în toată Europa, studenții foarte buni aplică, încă din facultate, direct pentru un rezidențiat afară. Deci România rămâne doar cu banii cheltuiți pe studii.

O a doua problemă care apare în educație este și atunci când vorbim de medicii rezidenți.

Am să vă citesc o postare de pe Facebook-ul meu, în timp de sărbătoare: "Doamna doctor, de ce nu aud niciodată să se spună că cei mai mulți medici pleacă din țară pentru că aici, după ce termină rezidențiatul, rămân fără serviciu, pentru că nu se scot posturi? Și asta în condițiile în care se vorbește mereu despre un personal medical insuficient în spitale. Poate puneți dumneavoastră punctul pe i".

Eu vă rog pe dumneavoastră, Guvern, să puneți punctul pe i.

Da, poate nu știați că sunt medici specialiști care nu-și găsesc un post. Sunt alți bani cheltuiți fără să folosim resursa umană. Ce să mai spun că sunt anumite specialități care nu se scot de ani de zile?

Și pentru că am văzut tragedia din sport, vă rog să verificați câți medici specializați pentru medicină sportivă au fost pregătiți în ultimii ani? Mai sunt și alte exemple.

Și vreau să vă mai spun încă un lucru. Am întrebat, de nenumărate ori, Ministerul Sănătății, Ministerul Educației, Ministerul Muncii, cine trebuie să aibă grijă de absolvenții fără rezidențiat sau de specialiștii fără post.

Răspunsul a fost că nu este treaba niciunui minister. Cât nu învață, nu mai sunt la Ministerul Educației, cât nu mai sunt... cât nu au contract cu Casa, nu țin de Ministerul Sănătății, iar Ministerul Muncii nu e... nu ține de ei.

Rog Guvernul să aibă grijă de acești români cu educație superioară.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

Domnul deputat Márton Árpád-Francisc.

Domnule vicelider, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule prim-ministru,

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Permiteți-mi ca la această dezbatere să mă refer la învățământul în limba minorităților naționale, pentru că membrii acestor comunități reprezintă mai mult de 10% din România, deci acest tip de învățământ este la fel de important ca și celelalte tipuri de învățământ.

Din specificul acestor forme de învățământ rezultă multe probleme: unele nerezolvate, unele care necesită din când în când o mai mare aplecare, cum ar fi, de exemplu: numărul mic de elevi care frecventează o astfel de clasă. De aici rezultă și problema finanțării acestui învățământ per capita, ceea ce s-a spus aici, această finanțare, care urmează elevul, dacă un număr restrâns de elevi frecventează o astfel de formă de învățământ, nu este suficientă.

Cealaltă problemă este cea a manualelor în limba minorităților naționale. Costă mai scump. Totuși, ele trebuie să fie performante; a manualelor specifice pentru limba și literatura română. Evident, astfel de manuale necesită inclusiv o modalitate de verificare specifică. Toate urmând să fie elaborate de Ministerul Învățământului, atât programele speciale, cât și modalitățile de verificare a cunoștințelor.

Toate acestea însă într-adevăr intră în atribuțiile Ministerului Învățământului și fiecare minoritate are specificul său, deci reprezentanții acestor comunități sunt cei care trebuie să semnalizeze problemele cu care se confruntă.

Sunt însă două probleme legate de...

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule Árpád, îmi cer scuze, vă rog frumos să continuați.

Video in format Flash/IOS

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Dacă îmi permiteți, mulțumesc, domnule președinte.

Deci două probleme legate de învățământul universitar. În Legea în vigoare de 5 ani, printre altele, este o prevedere destul de clară, în art. 135, "Linia de studiu din cadrul universității multilingve și multiculturale se organizează în departamente. Cadrele universitare aparținând liniei de studiu adoptă și elaborează un regulament de funcționare propriu care stabilește procedurile de alegere și alte aspecte specifice structurilor organizatorice ale liniei de studiu respective, în concordanță cu carta universitară, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi".

Totodată, art. 363 explicitează care sunt aceste universități: Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, în limbile română, maghiară și germană; 2. Universitatea de medicină și Farmacie din Târgu Mureș, în limbile română și maghiară; 3. Universitatea de Artă Teatrală din Târgu Mureș, în limbile română și maghiară.

Universitatea Babeș-Bolyai și Universitatea de Artă Teatrală din Târgu Mureș s-au conformat acestor prevederi legale, însă 5 ani nu au fost de ajuns pentru UMF Târgu-Mureș.

Cum vedeți dumneavoastră rezolvarea acestei probleme?

Și mă bucur că într-adevăr ați reușit să adoptați normele metodologice de finanțare a învățământului particular și confesional preuniversitar.

Însă totodată aceeași lege prevede și posibilitatea de cofinanțare a universităților particulare.

Poate ar fi cazul să elaborați și normele de aplicare a acestei prevederi legislative.

Vă mulțumesc.

   

(În continuare, conducerea ședinței a fost preluată de domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul vicepreședinte al comisiei, domnul Zisopol.

Video in format Flash/IOS

Domnul Dragoș Gabriel Zisopol:

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte de ședință.

Stimați invitați,

Doamnelor și domnilor deputați,

Pentru că majoritatea problemelor învățământului în limbile minorităților naționale sunt probleme ale învățământului românesc, am să mă refer la acestea.

Consider că sistemul educațional românesc trebuie să devină motorul dezvoltării României și ca atare trebuie să avem în vedere, pe de o parte, reforma curriculară, debirocratizarea sistemului de învățământ, Legea manualelor școlare, statutul personalului didactic și exemplele ar putea continua.

În ceea ce mă privește, consider că nu putem face toate aceste lucruri dacă învățământului nu-i vom aloca 6%, cel puțin 6% din PIB, și cel puțin 1% din PIB să alocăm cercetării. În caz contrar, vom avansa atât de încet în domeniul educației și cercetării, încât vom rămâne mult mai în urma țărilor europene cu care ne place să ne comparăm.

Și pentru că se vorbește și se scrie foarte mult despre sistemul educațional finlandez și nu numai, considerându-l ca un exemplu pozitiv, vă rog să-mi permiteți să vă citesc câteva fraze care vă vor evidenția importanța celor susținute de către mine anterior.

Elevul de 15 ani așteaptă autobuzul urban care-l va lăsa la poarta școlii; nu există autobuze școlare. Biletul este subvenționat de către municipalitate. Conform legii, niciun elev nu poate locui la mai mult de 5 km de școală. 75% dintre materii sunt comune în toată țara; restul îl alege școala, în acord cu profesorii, părinții și elevii. Fiecare doi elevi au câte un calculator. Cărțile sunt gratuite, materialul școlar e gratuit, mâncarea este gratuită. Legea finlandeză obligă ca meniul să fie gratuit, nutritiv și cu multe feluri de salate și fructe. Se bea apă sau lapte - și nu întâmplător spun aceste lucruri, pentru că știu câte tipuri de proiecte legislative trec prin comisia noastră de specialitate. Costurile le plătește municipalitatea fiecărui oraș. Când se lasă seara, elevul și fratele lui, care au învățat să gătească la școală, pregătesc cina pentru părinții lor, dacă aceștia întârzie la serviciu. Copiii finlandezi au foarte multe teme pentru acasă - subliniez. Pentru elevi școala este ca un serviciu. Educația fiecărui copil costă statul finlandez 200.000 de euro, de la grădiniță până la absolvirea unei universități. "Sunt banii cei mai bine folosiți din impozitele noastre". Studenții plătesc doar cărțile și mâncarea - atenție! - 2,5 euro, la restaurantul facultății. Elevii au un respect total față de profesori. Într-o școală din centrul Capitalei, Helsinki, sau dincolo de Cercul Polar, nivelul este același. Președinta Finlandei, licențiată în drept și profesoară, spunea: "Când îi cert pe studenții mei - și vă mărturisesc că am încercat și eu același lucru la mine la universitate - le spun că irosesc banii contribuabililor". Nu există repetenți, deși nu există decât o singură oportunitate de a lua un examen, pentru simplul motiv - și vă rog să fiți atenți - că viața însăși nu se trăiește decât o singură dată. Orele sunt scurte, de 45 de minute. Elevul încă nu s-a hotărât ce vrea să facă în viață - chimie, medicină etc. Îl întreb dacă este fericit. Fără să clipească îmi răspunde: "Da".

Dar există un secret. În jurul anului 1600, s-a legiferat că cine nu știe să scrie și să citească nu are voie să facă copii - o chestie foarte interesantă.

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați invitați,

Permiteți-mi să-l întreb pe domnul prim-ministru: considerați că sub auspiciile Proiectului național "România educată" vom reuși să rezolvăm cel puțin o parte dintre toate aceste probleme?

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Grupului ALDE, domnul deputat Ștefan-Alexandru Băișanu.

Vă rog, domnule deputat, aveți 5 minute.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ștefan-Alexandru Băișanu:

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Permiteți-mi să încep spunându-vă că mă simt oarecum supărat, pentru că fiind Ora prim-ministrului, îl văd nevoit pe prim-ministru să stea în spatele meu, în mod normal ar fi trebuit să mă adresez lui. Poziția e una care nu ne avantajează nici pe mine, nici pe dumneavoastră, domnule prim-ministru.

Ascultându-vă, totuși, vreau să vă spun, domnule prim-ministru, că am avut senzația că sunt la Paris, și nu sunt în România, că vorbim despre învățământul franțuzesc, și nu românesc.

Ascultându-vă, am observat că bunele intenții sunt la mare rang, sunt acolo, sunt pe masa dumneavoastră.

Vorbeați la un moment dat de nevoia recâștigării încrederii cetățenilor români vizavi de sistemul de învățământ și de sănătate.

În opinia mea, recâștigarea încrederii cetățenilor nu trebuie să fie un act în sine; acest lucru se dobândește în urma unor acțiuni clare, care pot depăși momente grele ale evoluției unui sistem.

De aceea, vă spun, domnule prim-ministru, că dacă în 2015 am avut un buget de 3,9, iar astăzi avem un buget de 3,54 plus stopajul, acel 10%, de frica fenomenului de a nu angaja foarte multe și de a nu primi suficienți bani la bugetul de stat, iată că ajungem undeva la 3,2%, ceea ce înseamnă, în fapt, jumătate din ceea ce și-au propus toate partidele prin acel pact semnat cu foarte multă vreme în urmă.

Știu, mi-aș fi dorit din tot sufletul să vorbesc astăzi cu Alexandru Ioan Cuza, dar știu și sunt conștient că vorbesc cu Dacian Julien Cioloș.

Vă fac o propunere, totuși, coborâți puțin în adâncul sistemului de învățământ, mergeți, vă rog din tot sufletul, la clasa a V-a, de exemplu, și o să vedeți cam ce curriculă stufoasă, obositoare uzează capacitățile unui copil de 10, 11 ani. Am să vă spun că un copil de clasa a V-a, de exemplu, domnule prim-ministru, învață la școală care trebuie să fie autorizațiile pe care le are de obținut o persoană care trebuie să-și construiască o casă și veți vedea acolo vreo 11 instituții ale statului care trebuie să ofere astfel de autorizații și pe care copilul trebuie să le învețe mot ŕ mot.

Am dat acest exemplu pentru a vă face să înțelegeți că sistemul de învățământ românesc nu este unul formativ, ci unul care obligă tânărul, care obligă copilul să învețe fără noimă o mulțime de informații pe care în maximum 3-4 zile le și uită. Totodată, așa cum am exemplificat, am oferi și copiilor noștri obiecte care nu au nicio legătură cu buna lor dezvoltare de-a lungul timpului.

Important pentru mine este și faptul că foarte mulți dintre copiii noștri învață după-amiază, au orele după-amiază. Ce înseamnă să ai un copil care vine la orele 20,00 seara acasă, obosit și pleacă a doua zi, în jurul orei 12,00, 13,00 la școală, exact în momentul în care organismul uman intră în zona cererii de alimentare și de odihnă.

Toate lucrurile acestea mă fac pe mine să înțeleg de ce avem, până la urmă, de-a lungul a 12 ani, la final de evoluție preuniversitară 7.500 de elevi care nu trec bacalaureatul și foarte mulți care se află în situația de a-l fi trecut cu note de 5 și 6.

Nu avem școli de meserii, nu avem decizii hotărâtoare vizavi de colegiile de învățământ terțiar nonuniversitar, nu reușim să finanțăm suficient învățământul de toate categoriile, universitățile se zbat între a fi private și de stat, de fapt e un amalgam, sunt și de stat, și private, statul se face că plătește, dar cu certitudine părintele și studentul plătește cu siguranță.

Vă rog, domnule prim-ministru, să aveți voința de a coborî în sălile de clasă, să vorbiți cu profesorii, cu elevii și să vă lămuriți, o dată pentru totdeauna, ce ar trebui să facă cu adevărat un tehnocrat.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Și ultimul vorbitor, din partea deputaților neafiliați, domnul deputat Sturzu Mihai. Aveți două minute.

Vă rog, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS

Domnul Mihai-Răzvan Sturzu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor,

În primul rând vreau să apreciez faptul că prim-ministrul Cioloș a subliniat importanța învățământului dual în România. La noi acasă, la Brașov, sunt foarte multe locuri de muncă, în jurul Brașovului, de care tinerii au nevoie și pentru care tinerii au nevoie să fie bine pregătiți.

Prin urmare, aș aprecia, domnule prim-ministru Cioloș, dacă în această privință, în afară de cuvinte și proiecte, am avea și câteva soluții concrete în cel mai scurt timp.

În al doilea rând, un subiect foarte important pe care vreau să-l aduc în atenția dumneavoastră astăzi este educația pentru sănătate în școli și cum această oră de educație pentru sănătate poate fi introdusă în trunchiul comun, alături de alte materii precum religia.

Am primit scrisori, am primit mesaje de la organizațiile de elevi care, pe bună dreptate, spun un lucru foarte important, și anume faptul că la vârsta lor, de 13, 14, 17, 18 ani au foarte mare nevoie de spiritualitate, este adevărat, au foarte mare nevoie și părinții, și bunicii îi duc la biserică, dar poate mai multă nevoie au să fie corect informați în ceea ce privește viața lor și sănătatea lor, să nu fim rușinați să vorbim chiar de educația sexuală în școli, în cadrul acestor ore de educație pentru sănătate.

Și, în fine, al treilea subiect pe care vreau să vi-l aduc astăzi în atenție, având în vedere că noi, deputații independenți, avem dreptul la un singur punct de vedere, o singură intervenție de două minute, este un mesaj din partea colegului meu, Remus Cernea, care vă întreabă punctual și am dori și am aprecia răspunsurile dumneavoastră astăzi la aceste întrebări, dacă există un plan de introducere a unei ore de etică în curricula școlară - este o întrebare și pentru domnul ministru Curaj, dar așteptăm răspunsul de la prim-ministrul Cioloș.

Vă mulțumesc foarte mult.

O zi frumoasă tuturor!

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, domnule prim-ministru Dacian Cioloș. Au fost terminate intervențiile.

Domnule prim-ministru, vă rog să răspundeți.

Video in format Flash/IOS

Domnul Dacian Julien Cioloș:

Mulțumesc pentru această dezbatere.

Voi încerca să trec în revistă succint întrebările pe care le-ați pus sau temele pe care le-ați ridicat și să subliniez de la început, să mai spun încă o dată că nu este intenția noastră să venim cu ordonanțe de urgență neapărat prin care să schimbăm în profunzime Legea educației. Considerăm că în mandatul scurt pe care îl avem la dispoziție, așa cum am spus și în introducere, esențial este să contribuim la implementarea unor decizii legislative care se află în lege, dar care, de când legea a fost adoptată, până acum n-au fost implementate și de care sistemul de educație are nevoie. Și am menționat în intervenția mea mai multe astfel de lucruri pe care le-am făcut și care sunt în lucru și pe care urmează să le facem.

Apropo de buget. Ați vorbit de cei 10% care sunt blocați de Ministerul de Finanțe Publice, din ansamblul bugetului, nu doar din bugetul educației.

Vreau să vă spun că aceia nu sunt bani pierduți de care sănătatea nu va beneficia, ci doar pe prima parte a anului, până la rectificare și până când vedem cum evoluează gradul de colectare pentru că, vă reamintesc, anul acesta implementăm pentru prima dată noul Cod fiscal, care vine cu anumite facilități fiscale și care ar putea să aibă un impact și asupra bugetului. Și atunci, pentru a putea controla deficitul bugetar, am prevăzut această regulă de 10% tampon, dar care bani vor fi deblocați pentru educație, ca și pentru celelalte domenii și oricum am precizat deja că educația și sănătatea sunt priorități pentru noi, în acest an, și dacă în funcție de modul cum se cheltuiesc banii la un domeniu sau altul, la rectificare va fi nevoie, e clar că educația și sănătatea vor fi printre prioritățile de realocare. Deci eu nu-mi pun problema de a tăia și mai mult din ceea ce a fost deja decis de către dumneavoastră în Legea bugetului, aprobată pentru 2016.

Legat de oferta educațională și de corelarea cu nevoile pieței.

Dincolo de ceea ce fac universitățile și de modul în care provocăm mediul universitar să-și folosească inclusiv autonomia universitară pentru o mai bună adaptare a ceea ce formează la nevoile pieței, ceea ce v-am spus că intenționăm să facem și aici nu-i vorba doar de promisiuni sau de vorbe, am declanșat deja acest proces, această strategie pentru educație și formare profesională și duală, ea există deja, e adoptată de Guvern. În urma acestei strategii urmează să venim cu un plan concret de măsuri și cu legislație apoi, în așa fel încât - și acesta este un angajament al Guvernului - până în toamna acestui an să avem cadrul normativ și instituțional pregătit, în așa fel încât din toamna acestui an să avem primele structuri, instituții de formare profesională, formare duală, funcționale sau care să poată să fie funcționale.

Pot să vă spun că aici așteptările sunt foarte mari și din partea sectorului economic care așteaptă de mulți ani de zile acest cadru normativ, ne-am angajat să-l oferim, și acest cadru normativ va contribui și la o mai bună adaptare a ofertei educaționale la nevoile pieței, pentru că va fi o legătură directă și nemijlocită între sectorul economic, între sectorul productiv și sistemul educațional.

Pe de altă parte, sigur, e vorba și de adaptarea ofertei educaționale la nevoile pieței, dar e vorba și de orientarea profesională a tinerilor absolvenți, din timp, spre domeniile unde ei au cea mai mare șansă de reușită. Și aici, v-am spus, prin modul în care vrem să abordăm această orientare vocațională a elevilor, încă din clasa a VII-a și a VIII-a, cu aceste instrumente intenționăm să contribuim la această mai bună legătură dintre ce se face în sistemul educațional și ce se întâmplă pe piața muncii, în așa fel încât să avem un procent de reușită de integrare în câmpul muncii cât mai ridicat.

Legat de specializările pe facultăți, hotărârea de Guvern este finalizată, din câte am înțeles, ea urmează să fie supusă dezbaterii publice și apoi adoptată, deci vom avea și această decizie privind specializările pe facultăți foarte repede.

Legat de sistemul de finanțare pe elevi și de o mai bună adaptare a finanțării la nevoi, vă spuneam că suntem în curs de a activa ceea ce prevede încă o dată Legea educației de mai mulți ani de zile și până în acest an n-a fost activat și creat acest Consiliu național de finanțare a învățământului preuniversitar, care ar trebui să aibă tocmai acest rol, de a face studii, de a elabora indicatori prin care să putem orienta sursele financiare mai bine spre nevoile educaționale și aceste surse financiare să nu fie orientate în mod subiectiv, cum se întâmpla de multe ori până acum.

Strategia pentru infrastructura educațională, care este așteptată de doi ani de zile pentru a putea utiliza fonduri europene din programul operațional regional este acum, în sfârșit, în curs de finalizare, lucrăm la ea și o vom finaliza și o vom avea în sfârșit în cursul acestui an.

Legat de educație și sănătate vreau să vă spun că lucrăm la schimbarea sistemului de rezidențiat, după discuții pe care le-am avut cu conducerile universităților de medicină și farmacie din țară, ne gândim și la un sistem de rezidențiat mai bine adaptat, cum ați spus și dumneavoastră, la realitățile din țară, la realitățile locale, și lucrăm la ideea unei descentralizări a organizării rezidențiatului în mai multe centre din țară, în așa fel încât medicii rezidenți să poată să fie distribuiți și la spitalele locale și ne gândim chiar să punem în practică ideea și sugestia care vine din partea unor universități de medicină de a organiza chiar stagii de până la 6 luni ale medicilor rezidenți în anumite spitale locale.

Legat de Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș și de ceea ce ați precizat legat de învățământul în limbile minorităților, aici există legea, într-adevăr, dar pe de altă parte Guvernul, ministerul, nu poate să intervină în autonomia universitară dincolo de ceea ce legea prevede.

În concluzie, vreau să vă spun că nu am vorbit doar de bune intenții în ceea ce am spus astăzi, ci am vorbit de măsuri concrete care au fost deja luate și altele pe care le avem în pregătire și tot ceea ce v-am spus aici sunt angajamente pe care Guvernul și le asumă, ca până la sfârșitul mandatului acestui Guvern sau până la sfârșitul acestui an să le finalizăm. Ele sunt lucruri care pot fi făcute, sunt lucruri care sunt așteptate de sistemul educațional, care în cursul anilor trecuți de la adoptarea Legii educației nu au fost implementate și pe care ne-am luat angajamentul să le facem, să le implementăm.

Am mai vorbit și de curriculă, de nevoia unei mai bune adaptări a curriculei la profilul absolventului pe care îl așteptăm, la o mai bună adaptare a acesteia la ceea ce elevul, la ceea ce tânărul, copilul, poate să facă. Aici credem și vrem să venim cu propuneri și în această direcție. E nevoie nu doar de o mai bună elaborare a curriculei, dar cred că trebuie să investim și într-o altă abordare pedagogică, pentru că nu-i suficient să avem pe hârtie un mai bun program educațional, o mai bună curriculă, ci trebuie să avem și profesori care să fie bine formați și să aibă instrumentele pedagogice necesare pentru a aplica aceste metode noi. Și aici cred că mai sunt pași de făcut, într-o mai bună profesionalizare a formării pedagogice, poate chiar un master pedagogic la care să ne gândim, pentru o mai bună rigoare în formarea celor care urmează să lucreze cu copiii.

Vă mulțumesc încă o dată pentru oportunitatea pe care mi-ați oferit-o, de a vorbi de educație, și vreau să vă asigur că ceea ce am spus aici și angajamentele pe care ni le-am luat le vom duce la bun sfârșit.

Mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, domnule prim-ministru.

Dezbaterile politice au fost încheiate.

În continuare, stimați colegi, urmează sesiunea consacrată răspunsurilor la întrebări și prezentarea interpelărilor.

Mulțumesc.

La revedere!

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania wednesday, 16 october 2019, 0:56
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro