Plen
Ședința Camerei Deputaților din 10 mai 2016
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.93/17-05-2016
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2016 > 10-05-2016 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 10 mai 2016

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:

 

Ședința a început la ora 8,33.

Lucrările ședinței au fost conduse în prima parte de domnul deputat Mihai Alexandru Voicu, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii deputați Niculae Mircovici și Laurențiu Chirvăsuță, secretari ai Camerei Deputaților.

 
Sorin-Avram Iacoban - declarație politică intitulată Guvernul meu, pe cale de dezintegrare;

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Bună dimineața!

Începem prima parte a ședinței de astăzi, dedicată declarațiilor politice.

Conform obiceiului, alternativ, pe grupuri, domnul deputat Sorin Iacoban, Grupul parlamentar al PSD.

 

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi,

Astăzi, declarația politică, "Guvernul meu, pe cale de dezintegrare".

Domnilor colegi,

Dragi români,

Vă place cum este guvernată țara? Sunteți mulțumiți de rezultatele guvernării Cioloș? Considerați că tehnocrații Guvernului Iohannis au reprezentat adevărata schimbare cerută în Piața Universității?

La aceste întrebări, răspunsurile sunt negative, pentru că simțim asta din viața de zi cu zi.

Guvernul tehnocrat anunțat, cu surle și trâmbițe, s-a subțiat destul de mult, spre nemulțumirea domnului președinte care, întristat de scăderea popularității sale în rândul românilor, a anunțat la Timișoara că "Guvernul meu" nu mai este "Guvernul meu".

Ministrul fondurilor europene a plecat deoarece ministerul condus de domnia sa nu a reușit să atragă niciun euro de la preluarea mandatului.

Doamna ministru de la Ministerul Muncii și-a dat demisia după un scandal provocat de forma actului normativ ce trebuia emis de Guvern, privind salarizarea unică a bugetarilor.

Domnul ministru al culturii a fost demis de primul-ministru Dacian Cioloș, după desfășurarea unor scene în Palatul Victoria, desprinse, parcă, din filmele cu gangsteri, după spusele domnului ministru, care fusese amenințat, în mod repetat, de colegii domniei sale, pentru îndrăzneala de a promova unele acte normative care ar fi adus atingere intereselor tehnocraților.

Domnul ministru al sănătății și-a dat demisia după scandalul dezinfectanților din spitale, scandal cu iz penal, în situația în care viața românilor este pusă în pericol din cauza infecțiilor intra-spitalicești, dobândite în timpul terapiilor medicale care au loc în instituțiile medicale din România.

Noul Minister al Consultării Civice și pentru Dialog Public are o existență doar în acte și inutilă, de vreme ce, în ultima perioadă, tot mai mulți sindicaliști au ieșit în stradă, protestând împotriva politicilor acestui Guvern.

Au ieșit în stradă sindicatele din învățământ, sindicatele din sănătate, cele din Poșta Română și din industria minieră și, mai nou, oameni simpli, îngrijorați de bâlbele guvernamentale și de incompetența actualilor miniștri care poate genera o adevărată tragedie.

În ultima perioadă, însă, ministrul care cataloga românii ca fiind cetățeni de doi lei, a dispărut, oarecum, din lumina reflectoarelor, ceea ce ne-a determinat să ne întrebăm: ce se întâmplă, cu adevărat, la Ministerul Finanțelor?

După ultimele date apărute și în presa de specialitate, se pare că Ministerul Finanțelor Publice și, în speță, Guvernul României, a cam scăpat bugetul țării de sub control. Astfel, încasările au scăzut în medie cu 3-4 sute de milioane de euro în primele luni din 2016, prin raportare la aceleași luni ale anului 2015, situație în care se prefigurează o pierdere totală de 2-3 miliarde de euro până la sfârșitul acetui an.

Ministerul Finanțelor încearcă să ascundă premisa de dezastru economic, care se pare că este inevitabilă, făcând raportări globale pe două luni, trei și patru luni, astfel încât, în rezultatele prezentate să fie prinsă și luna ianuarie 2016, o lună în care s-a realizat un însemnat excedent în materia colectării de taxe.

Care sunt cauzele care au condus la pierderi lunare de 3-4 sute de milioane de euro, prin raportare la aceeași perioadă a anului 2015? Nu greșim dacă ne putem gândi că o pierdere totală de 2-3 miliarde de euro nu se poate acoperi decât cu împrumuturi de la instituțiile internaționale financiare. Adică, tocmai de la acele instituții de unde o parte din miniștrii actuali, între care se regăsește și doamna ministru al finanțelor, și-au luat salariul lunar.

Și, atunci, stăm să ne întrebăm: nu cumva situația aceasta este provocată tocmai de către actualii miniștri, poate în mod premeditat, în încercarea acestora de a transforma România din nou în piața financiară de desfacere pentru FMI și Banca Mondială? Și dacă mai punem la socoteală și faptul că fostul Guvern Ponta a căzut după ce s-a anunțat oficial că a fost achitat integral împrumutul României la FMI, putem înțelege că în cauză sunt mari semne de întrebare în ceea ce privește loialitatea față de populație a actualului Guvern.

În încheiere, nu pot să nu remarc faptul că analiștii economici de prestigiu anunță în media noastră că România a intrat deja în stagnare economică, stagnare care va fi confirmată și întărită la sfârșit de an 2016, cu precizarea că în anul 2017 stagnarea se poate transforma în recesiune economică.

Dragi colegi,

Aceasta este cartea neagră a rezultatelor "Guvernului meu", un guvern format din persoane care nu cunosc realitățile economice și sociale ale acestui popor, un guvern iresponsabil și lipsit total de expertiză, un guvern care, în scurt timp, va instituționaliza falimentul ca politică de stat.

Vă mulțumesc pentru atenție, deputat de Iași, Sorin-Avram Iacoban.

 
 

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Nuțu Fonta - semnal de alarmă în legătură cu starea deplorabilă a DN 18, ce asigură legătura dintre Maramureș și Suceava;

Din partea Grupului parlamentar al PNL, momentan, nu este niciun coleg.

Dacă este prezent domnul deputat Nuțu Fonta, Grupul parlamentar al UNPR?

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

 

Domnul Nuțu Fonta:

Vin în fața dumneavoastră cu o problemă legată de începutul mandatului meu de parlamentar, problema veșnică a lui DN 18, legătura dintre Maramureș și Suceava.

Domnule prim-ministru Dacian Cioloș,

De mai bine de doi ani de zile, fac întrebări și fac declarații politice pe această temă, adresându-mă tuturor factorilor de decizie, actuali sau foști secretari de stat, miniștri ai transporturilor, inclusiv domnului fost prim-ministru.

Nu aș putea accepta dezinteresul arătat de cei a căror responsabilitate este asigurarea condițiilor decente de transport pentru locuitorii și turiștii dintr-o zonă cu potențial turistic enorm.

În numele celor aproape 50.000 de locuitori din Borșa, Moisei, Cârlibaba și Ciocănești reafirm și aduc la cunoștința Guvernului României faptul că această întârziere de rezolvare a problemei Drumului Național 18 este dezastruoasă pentru zonă și locuitorii săi. Cele patru localități, de o frumusețe aparte, recunoscută pe plan intern și internațional, cu un potențial turistic fantastic și cu o faimă recunoscută la nivel național în ceea ce privește păstrarea și perpetuarea obiceiurilor tradiționale românești străvechi, au ajuns în pragul falimentului din punct de vedere economic și social, dintr-un singur motiv: starea deplorabilă a DN 18.

Deși la începutul anului 2015 am fost asigurat că în semestrul II al anului vor începe efectiv lucrările de reabilitare pentru acest tronson, DN 18 Moisei-Iacobeni, nici în momentul de față nu s-au început lucrările. Doresc să cred că asumările făcute de responsabilii Ministerului Transporturilor, prin răspunsurile date la întrebările și interpelările făcute de mine în calitate de deputat, se pot bucura de o urmă de credibilitate, în continuare.

În orice țară civilizată, oamenii ar trebui să fie pe primul loc în ceea ce privește prioritățile decidenților politici și administrativi. Ca locuitor al orașului Borșa nu pot să fiu de acord cu revolta locuitorilor, dar, totodată, vă spun că au dreptate. Starea impracticabilă a DN 18 a paralizat aproape toate activitățile economice și sociale din zonă, atât turismul și prelucrarea lemnului, cât și cele conexe - comerț, transport, construcții, servicii etc. Afacerile mor una câte una, locurile de muncă dispar, această zonă urmând a fi transformată dintr-o zonă care aducea plusvaloare economiei naționale într-una asistată din punct de vedere social.

CNADNR a comunicat, în iulie 2015, rezultatul procedurii de reatribuire a contractelor privind DN 18, pentru Lotul 1 Moisei - Borșa și Lotul 2 Borșa-Șesuri, firmele câștigătoare fiind SC Tehnic Asist SRL & SC Specialist Consulting SRL și S.C. Antrepriza de Reparații și Lucrări ARL Cluj SRL, iar conform fișelor de lucrări termenul de începere a lucrărilor era data de 15 martie 2016. Am sperat că demararea efectivă și finalizarea lucrărilor să nu fie îngreunate de cei responsabili cu punerea în practică a acestui proiect, aceștia să dea dovadă de seriozitate și că de data aceasta promisiunile oficialilor CNADNR să fie onorate.

Dacă pot să înțeleg unele întârzieri datorate rezilierii contractelor de reabilitare anterioare, actuala stare de fapt nu poate avea nicio justificare. Nu pot fi acceptate indolența responsabililor din CNADNR, care întârzie cu justificări reabilitarea DN 18. Asistăm azi la o încercare a incompetenței prin proceduri birocratice, prin pasarea responsabilităților de aprobare a soluțiilor tehnice de la structura națională la cea regională, de la o structură regională la alta și așa mai departe, până la încheierea exercițiului bugetar actual. Nu înțeleg cum este posibil ca persoane plătite din banul public să împiedice demararea lucrărilor, fie din incompetență sau indolență, sau fie din fugă de responsabilitate.

Domnule prim-ministru,

Nu sunt de acord cu această soluție a nesupunerii civice, dar nici nu pot să accept ca persoane pe care deja le suspectez de rea-credință, să-și bată joc de drepturile locuitorilor din Borșa, Moisei, Cârlibaba și Ciocănești.

Solicit intervenția corpului de control al primului-ministru pentru identificarea cauzelor care au condus la această situație, remedierea deficiențelor semnalate, cât mai urgent. Este necesară o stabilitate, în regim de urgență, o verificare a CNADNR la nivel național sau regional, structură responsabilă cu aprobarea proiectului tehnic. Intervenția de la cel mai înalt nivel guvernamental se impune, deoarece izolarea de mai bine de 5 ani a celor peste 50.000 de cetățeni români și lipsa unui culoar de transport funcțional între Maramureș și Moldova constituie o gravă problemă de siguranță națională. Lipsa unei reacții urgente din partea persoanelor responsabile mă va obliga să cer o analiză a acestei situații în Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Aștept, domnule prim-ministru, să îmi infirmați temerile și să nu dezamăgiți așteptările maramureșenilor de la guvernul tehnocrat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
Ion Eparu - declarație politică: Sistemul de învățământ superior din România este dependent de rezultatul slab al învățământului preuniversitar și neraportat la piața muncii, conform raportului prezentat recent de Curtea de Conturi a României;

Dacă domnul deputat neafiliat Mihai Deaconu este prezent? Nu este, momentan.

Revenim la Grupul parlamentar al PSD și dau cuvântul domnului deputat Ion Eparu, următorul pe lista Grupului PSD.

 

Domnul Ion Eparu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi, cu totul întâmplător, vine, cumva, în continuarea discuțiilor de ieri, când, de la acest microfon, a încercat să răspundă la unele întrebări izvorâte din viața reală a sistemului de învățământ, prim-ministrul Dacian Cioloș.

Întâmplător, declarația mea politică era scrisă pe aceeași temă. Are un titlu ceva mai lung: "Sistemul de învățământ superior din România este dependent de rezultatul slab al învățământului preuniversitar și neraportat la piața muncii, conform raportului prezentat recent de Curtea de Conturi a României".

Stimați colegi,

De curând, Curtea de Conturi a făcut public un raport asupra activității din zona învățământului superior din țara noastră. Pe mai bine de 90 de pagini, sunt inserate observații care, odată în plus, cel puțin mie, care provin din sistemul de învățământ, mi-au produs îngrijorări deosebite.

Vin în fața dumneavoastră cu încercarea de a sublinia, odată în plus, câteva deficiențe ale activității din sistemul educațional pe care, dealtfel, le-au subliniat și autorii raportului.

Raportul, așa cum am spus și cum am constatat, în opinia mea este bine întocmit și temeinic documentat. Concluziile, repet, sunt însă îngrijorătoare și aș vrea să vă prezint și dumneavoastră patru dintre acestea.

În primul rând, s-a subliniat faptul că evoluția demografică are implicații majore și asupra procesului de învățământ. Astfel, raportul arată că populația din grupa de vârstă 0-19 ani, s-a redus cu 3,3 milioane de persoane în perioada 1990-2015, iar pentru anii 2015-2040, se prevede o reducere cu aproape 700 de mii de persoane.

Conform prognozei Eurostat, populația din grupa de vârstă 20-64 de ani va scădea cu două milioane de persoane în 2040, față de anul 2015.

În această situație, cifre de 900 de mii, așa cum a fost în anul școlar 2006-2007, de 400 de mii în anul școlar 2013-2014, înscriși în anul I la facultăți, sunt deja cifre de vis.

În al doilea rând, calitatea slabă a învățământului preuniversitar se consideră că afectează sistemic calitatea actului de învățământ superior.

La testele PISA, adică la testele care evaluează standardizat internațional și se administrază elevilor de 15 ani în aproximativ 60 de țări din întreaga lume și la care România participă din anul 2000, elevii români au obținut în permanență rezultate slabe. În 2012, de exemplu, România se afla pe penultimul loc, înaintea Bulgariei.

În acest context, desființarea învățământului profesional s-a dovedit clar a fi un eșec, pentru că s-a dat drum liber elevilor slab pregătiți spre sălile de curs din universități, în condițiile în care multe instituții de învățământ superior nu mai organizează examene de admitere.

Un criteriu elocvent al competitivității învățământului superior românesc îl reprezintă fluxurile studenților internaționali, iar România are fluxuri nete negative, ceea ce înseamnă că numărul studenților români care pleacă la studii în străinătate este mai mare decât numărul studenților străini care apelează la serviciile educaționale din România.

Trebuie spus că în România există 103 instituții de învățământ superior, însă doar două din acestea se regăsesc în topul primelor o mie de instituții de învățământ superior și 6 în următoarele o mie.

Dacă ținem seama de faptul că, acum doi ani, în primele o mie de locuri, aveam patru universități, dacă ținem seama că raportul se referă la perioada 2011-2015, atunci, poate că este firesc să ne întrebăm dacă nu cumva au început să se vadă consecințele nefaste ale actualei legi a educației. Și sunt obligat să spun de la acest microfon că mă întreb, în modul cel mai serios, dacă prezența în fruntea ministerului a unui cadru didactic universitar, care a lucrat la fundamentarea actualei legi, este sau nu întâmplătoare?

În ultimul rând, dintre factorii semnalați de raportul Curții de Conturi ca fiind unul dintre cei mai importanți factori, absolvenții de învățământ superior nu găsesc o piață a muncii corelată, ci aproape paralelă. Raportul arată că România se află în postura unei țări furnizoare de forță de muncă calificată. România internalizează costurile formării și externalizează beneficiile ei. De aceea, este necesară formarea unei politici de finanțare care să țină cont de domeniile de specializare, cu fluxuri migratorii semnificative.

În concluzie, stimați colegi, consider că este necesar ca legătura dintre universități și piața muncii să fie corelată și consolidată.

Subscriu la atenționarea din raport, care spune că: "ratele de angajare a absolvenților trebuie să devină criterii de performanță ale universităților și, în consecință, criterii de finanțare."

Ion Eparu, deputat, Colegiul nr. 10, Prahova.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
Aurelian Mihai - reliefarea semnificațiilor zilelor de 9 și 10 Mai;

Domnul deputat Aurelian Mihai, Grupul parlamentar al PNL.

 

Domnul Aurelian Mihai:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi, bună dimineața și, încă o dată, Hristos a înviat!

Ne transmite istoria, după lungi și îndelungate așteptări, că 9 Mai nu este altceva decât un motiv de mândrie națională.

9 Mai, ziua în care, în Parlamentul României, prim-ministrul de atunci, Mihail Kogălniceanu, a dat citire Proclamației privind independența de stat a României, independență obținută în urma vitejiei ostașilor români pe câmpurile de luptă, în urma vitejiei călărașilor, a dorobanților, a celor care, la sud de Dunăre, au făcut tot posibilul ca numele de român să fie cunoscut pe tot continentul; oastea alcătuită de oameni simpli, oastea alcătuită din bărbați adevărați care au îngenunchiat un imperiu - și nu este puțin lucru în istoria României.

Spunea cineva că independența de stat a României nu a fost un gest spontan; nici nu are cum să fie așa ceva. Este rodul acelor bărbați care au gândit acea mișcare înainte de 1877 și a celor care, la 1848, au dăruit României cei mai frumoși ani din istoria sa din secolul XIX. Și iată că acel 9 Mai a rămas în istoria României ca una dintre cele mai glorioase zile ale noastre, ale românilor.

9 Mai mai este și Ziua Europei, motiv pentru care salutăm de aici, din Camera Deputaților, comunitățile de români care trăiesc în Europa, începând din Cipru și până în Islanda, și până la Oceanul Atlantic, în Insulele Tenerife, unde se află mulți români care au sărbătorit ieri, în țările unde locuiesc, această zi istorică care marchează încă o etapă în istoria țării noastre.

Dar avem un 10 Mai, 10 Mai despre care nu se vorbește foarte mult, 10 Mai care a fost o zi de sărbătoare importantă pentru români. Și acel 10 Mai poate că ar fi cazul să revină în atenția și a policienilor, și a românilor, pentru că este trecutul nostru. Iar trecutul trebuie respectat. Acel 10 Mai în care liberalismul în România construia această țară, în care se făceau acele reforme, în care se înființau instituții care sunt și astăzi prezente, în care liberalii construiau cărămidă cu cărămidă ceea ce înseamnă România, nu va fi uitat niciodată de cei care-și respectă trecutul și istoria; și avem tot dreptul să o facem.

Dacă noi, ca români, astăzi, și ca politicieni, nu am închis acest capitol al României, în această legislatură, am sentimentul și aproape convingerea că datoria noastră este ca în anii umători să pregătim unirea cu Basarabia, cu frații noștri de peste Prut. Iar, dacă Dumnezeu va vrea ca acest destin al României să se înfăptuiască, atunci poate ar trebui să ne gândim că am face pași mai repezi către acest viitor și mult mai siguri, iar acest lucru nu înseamnă altceva decât a ne respecta ca români. Ce este al nostru trebuie să fie al nostru. Noi nu-i uităm niciodată pe cei care au luptat în toate aceste secole, ca să avem o țară, să fim respectați și să avem sentimentul că Dumnezeu iubește România și certitudinea.

Vă mulțumesc mult.

Deputat pentru diaspora, Aurelian Mihai

 
 

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
Sorin Constantin Stragea - declarație politică intitulată 9 Mai - triplă sărbătoare a poporului român;

Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna Birchall nu este.

Domnul deputat Sorin Stragea.

 

Domnul Sorin Constantin Stragea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "9 Mai - triplă sărbătoare a poporului român".

Ziua de 9 mai are o triplă semnificație în conștiința poporului român: proclamarea independenței de stat a României la 9 mai 1877, victoria Coaliției în cel de-al Doilea Război Mondial la 9 mai 1945 și Ziua Europei.

Ziua de 9 Mai conține reverberații istorice pentru români, fiind în primul rând ziua în care Parlamentul țării proclamă în anul 1877, cu unanimitate de voturi, "Independența absolută a României". Este momentul așteptat de multe generații, moment în care ministrul de externe Mihail Kogălniceanu, putea rosti cuvintele: "Suntem o națiune liberă și independentă", iar această independență a fost pecetluită prin sângele vărsat la Plevna, la Rahova, de vitejii ostași români.

Ziua de 9 Mai înseamnă și victoria forțelor aliate împotriva Germaniei naziste. La 9 mai 1945, sub loviturile concentrice ale forțelor aliate, Germania a fost silită să. capituleze necondiționat. Astfel, cel de-al Doilea Război Mondial declanșat pe axa Berlin-Roma-Tokio în anul 1939 a luat sfârșit în Europa. În rândul statelor învingătoare se află și țara noastră care, sub conducerea Regelui Mihai I, la 23 august 1944, iese din alianța cu Germania nazistă și se alătură țărilor aliate, cu întreg potențialul economic și armata de peste 600 de mii de oameni.

Ziua de 9 Mai, Ziua Europei, nu înseamnă numai nașterea proiectului european, ci și sărbătoarea anuală a păcii și unității în Europa. În 1985, liderii Uniunii Europene, în cadrul Summitului de la Milano, au decis ca la 9 mai să fie sărbătorită Ziua Europei. Parlamentul European a recunoscut oficial ziua de 9 mai ca sărbătoare oficială în anul 2008. Aderarea României la Uniunea Europeană, care a avut loc la 1 ianuarie 2007, a însemnat mai puține frontiere, mai multe oportunități, un mediu mai curat, egalitate de șanse, libertate și securitate.

Importanța construcției europene este evidentă și nu trebuie argumentată. Faptul că România este parte a acestei construcții este poate cea mai mare realizare după obținerea independenței.

Deputat Sorin Stragea, Colegiul nr. 7 Lugoj, Timiș.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Vă mulțumesc mult, domnule deputat. Mulțumesc și pentru încadrarea în timpul regulamentar de 3 minute.

 
Virgil Guran - declarație politică despre învățământul românesc;

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Virgil Guran.

 

Domnul Virgil Guran:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică este despre învățământul românesc.

Aud, de foarte mult timp, vorbindu-se despre reformarea învățământului, despre o nouă organizare și, sincer să fiu, m-a interesat foarte mult acest fenomen. Dar ceea ce pot să observ este că această reformare nu este în concordanță cu ceea ce înseamnă dezvoltarea economică și socială a unei țări.

Și, aici, dau un singur exemplu: observăm că informatica, IT-ul, este foarte important în ultimul timp în țările dezvoltate și, din păcate, acest lucru nu este suficient de bine tratat în România.

Chiar am fost la un liceu, la o clasă de informatică, și am avut surpriza ca în clasă elevii să-mi spună: domnule, dar ce să învățăm noi la informatică, pentru că știm mai mult decât profesorul. În momentul acela, discutând cu directorul, directorul mi-a dat o replică pertinentă și mi-a spus: domnule deputat, la 1200-1300 de lei, ce fel de informatician credeți că vine să facă ore la noi? Cu alte cuvinte, dacă vrem să dezoltăm acest sistem, trebuie ca oamenii să fie bine plătiți și să vină oameni bine pregătiți.

Și de ce spun că este foarte important acest lucru? Tot ce înseamnă dezvoltare în viitor ține de IT. Noi avem tineri care au competență în acest domeniu și au înclinații spre acest domeniu, pentru că avem foarte mulți tineri care lucrează în străinătate și au rezultate deosebite.

Cred eu că ar trebui să tratăm cu multă seriozitate și cred eu că ar trebui să facem împreună o lege prin care să înființăm o universitate care să se ocupe de inovare și de informatică, o universitate special pregătită în acest sens, pentru că locurile de muncă vor fi foarte multe în domeniu și este un domeniu în care plusvaloarea este foarte bine plătită. Cred că este o direcție pe care putem să dezvoltăm țara și putem să dezvoltăm forța de muncă în România. Sper să putem discuta cât mai mulți, de la toate grupurile parlamentare, și să luăm o astfel de hotărâre înțeleaptă.

Vă mulțumesc.

Deputat PNL, Virgil Guran.

 
 

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
Sonia-Maria Drăghici - declarație politică intitulată La mulți ani, România!;

Revenim la Grupul parlamentar al PSD. Domnul deputat Ovidiu Iane? Nu este.

Domnul deputat Florin Buicu? Nu.

Doamna deputat Sonia Drăghici.

 

Doamna Sonia-Maria Drăghici:

Declarația mea politică de astăzi se intitulează: "La mulți ani, România"!

10 Mai marchează pentru țara noastră trei momente istorice importante: începutul Domniei lui Carol I, încoronarea primului rege al țării și Independența de Stat.

La data de 10 mai 1877, Senatul României a votat Proclamația de Independență față de Imperiul Otoman. Războiul de Independență sau Războiul ruso-româno-turc din 1877-1878 a beneficiat de contribuția decisivă a trupelor române.

După Unirea Principatelor, s-au concentrat toate eforturile naționale în direcția consolidării statului, în vederea transformării sale într-un promotor puternic pentru câștigarea independenței naționale, cu suprimarea oricăror dependențe față de Poarta Otomană.

Cucerirea independenței reprezenta un deziderat fundamental al afirmării țării noastre în cadrul națiunilor europene, a împlinirii aspirațiilor multiseculare ale poporului român. Românii din toate provinciile istorice, din toate categoriile sociale și-au exprimat în variate forme dorința fierbinte de a milita pentru înfăptuirea dorinței seculare de independență națională.

Pentru aceasta, România a încercat la început să urmeze o cale diplomatică. În iunie 1876, Mihail Kogălniceanu, ministrul afacerilor străine de la acea vreme, adresează Turciei și Puterilor garante o notă diplomatică prin care solicita Europei recunoașterea individualității statului român, numele de România, și integritatea teritorială. Dar eforturile lui Mihail Kogălniceanu de a grăbi procesul, amenințând Guvernul Otoman că va trece la acțiuni militare dacă acesta nu recunoaște imediat independența României, nu au reușit să atragă sprijinul internațional și european, mai ales.

Calea diplomatică fiind respinsă, a rămas doar calea armelor. În acel moment Rusia era pregătită să intre în război împotriva Turciei, și atunci România se îndreaptă spre o alianță cu Rusia, pentru a-și câștiga independența prin forța armelor. La 31 martie 1877 Guvernul României dispune mobilizarea generală, iar la 10 aprilie 1877 România întrerupe relațiile diplomatice cu Poarta. La 24 aprilie 1877 Rusia a declarat război Porții Otomane și a început trecerea Prutului, dar, până la sosirea armatei țariste la Dunăre, linia fluviului a fost apărată de armata română.

La 29 aprilie, ca urmare a provocărilor făcute de Turcia, prin începerea bombardamentelor asupra orașelor românești de pe malul Dunării, Adunarea Deputaților a adoptat o moțiune prin care se declara în stare de război cu Imperiul Otoman. La 9 mai 1877, conform dorinței cetățenilor, armatei, opiniei publice, grupurilor politice și Guvernului, Parlamentul avea să proclame independența României. Mihail Kogălniceanu arăta că fiind în stare de război cu Înalta Poartă, legăturile cu puterea suzerană fiind rupte, "sîntem independenți, sîntem o națiune de sine stătătoare". În aplauzele deputaților și ale mulțimii care participa la manifestație, Kogălniceanu accentua: "Așadar, domnilor, nu am nici cea mai mică îndoială și frică de a declara ... că noi sîntem o națiune liberă și independentă".

Cu toate aceste, de-abia la 13 iulie 1978 se recunoaște independența României pe plan internațional, dar se pun două condiții: eliminarea tuturor restricțiilor religioase în exercitarea drepturilor politice și civile și acceptarea retrocedării sudului Basarabiei către Rusia. În compensație, România urma să primească Delta Dunării, Insula Șerpilor și Dobrogea până la linia trasată de la est de Siliștea, pe Dunăre, până la Mangalia, pe coasta Mării Negre. Tratatul de la Berlin făcea parțial, deci, un act de dreptate istorică.

Sărbătorim astăzi aniversarea Independenței de Stat, pentru care, alături de solemnitatea evenimentului, trebuie să ne exprimăm sentimentele de mândrie și demnitate națională, precum și cele comune cu celelalte țări europene, în rândul cărora am intrat după un asemenea îndelung proces.

La mulți ani, România!

Deputat Sonia Drăghici, Colegiul nr. 7, Oradea, Bihor.

 
 

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

 
Florica Cherecheș - declarație politică cu titlul Familia, în contextul alegerilor;

Doamna deputat Florica Cherecheș, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal.

 

Doamna Florica Cherecheș:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează: "Familia, în contextul alegerilor".

Ziua Internațională a Familiei, sărbătorită la 15 mai, cade în acest an în prima decadă a campaniei pentru alegerile locale. Știind acest lucru și preocupată fiind de problematica familiei, mă întreb câți candidați vor cuprinde în programele lor electorale măsuri concrete de sprijinire a familiei?

Susținerea familiei este de importanță majoră în orice stat, pentru că ea stă la baza societății. În istorie s-a constatat că atunci când familiile au fost puternice, societatea a fost puternică și sănătoasă și a prosperat. Politicienii și societatea civilă deopotrivă trebuie să fie preocupați de familie, nu doar la nivel declarativ, ci și prin fapte concrete. România străbate astăzi un an de iarnă demografică, cu un spor natural negativ, și pierde în fiecare an în jur de 80.000 de cetățeni, echivalentul a două mici orașe. Este o situație foarte grea, dar care necesită măsuri urgente și ferme, care să încurajeze familiile tinere să aducă pe lume copii, și apoi să le ofere cele mai bune condiții pentru creșterea și educarea lor.

Un grup de organizații reunite sub denumirea generică "Coaliția pentru familie" a demarat în noiembrie, anul trecut, acțiunea prin care și-au propus să strângă cel puțin 500.000 de semnături pentru o inițiativă legislativă de modificare a art. 48 din Constituție, astfel încât definiția familiei să prevadă că "familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor".

Inițiativa a adunat peste 3 milioane de semnături, acum acestea fiind validate conform legii, iar apoi inițiativa va ajunge la Parlament. Este un demers major și important care a coalizat mulți cetățeni preocupați de viitorul națiunii noastre, de păstrarea identității noastre și a valorilor creștine care-i reprezintă pe cei mai mulți dintre români. Căsătoria este o instituție care răspunde unui interes public, unei necesități pentru binele comun al societății: garantarea reînnoirii generațiilor, a lizibilității filiației copiilor, a educației copiilor, a stabilității și securității adulților și copiilor. Ea beneficiază de protecție din partea societății și a statului.

În sprijinul familiei și implicit al societății trebuie să luăm măsuri urgente în domeniul educației, și anume, investiție în infrastructură, creșterea calității actului educațional, dezvoltarea și promovarea învățământului profesional pentru a reduce șomajul; apoi, în domeniul social, o protecție reală pentru grupurile dezavantajate și persoane cu dizabilități, scuturând sistemul de persoanele care mimează handicapul în scopul obținerii unor foloase materiale; accent pe integrarea copiilor cu nevoi speciale, a tinerilor proveniți din centrele de plasament.

O altă măsură este aceea pentru susținerea tinerelor familii, sau mai multe măsuri, prin crearea unui mediu economic favorabil și stabil pentru a facilita oferta de locuri de muncă, acces la locuințe ieftine închiriate sau în proprietate, crearea de locuri suficiente în creșe și grădinițe moderne, cu personal suficient și, nu în ultimul rând, încurajarea revenirii românilor din străinătate, prin facilitarea reintegrării lor în societate.

Acestea sunt câteva dintre cele mai importante măsuri care trebuie luate urgent în sprijinul familiei și ele presupun o bună comunicare și colaborare între toți factorii implicați. Mi-aș dori să-i văd pe candidații care ne vor prezenta în perioada aceasta programele lor, cuprinzând și astfel de proiecte, pentru a încuraja tinerii să-și asume responsabilitatea formării unei familii, pentru a aduce pe lume copii, a-i educa și a-i crește, astfel încât să se încadreze cu ușurință în societate și să-și găsească rostul în țara noastră.

Viitorii primari trebuie să fie preocupați de bunăstarea cetățenilor, de asigurarea unui aer cât mai curat și a spațiilor verzi suficiente, de crearea de locuri în creșe și în grădinițe, de atragerea de investitori care să creeze locuri de muncă, de asigurarea unor servicii medicale corespunzătoare, de înfrumusețarea și animarea comunităților lor.

Protecția socială trebuie făcută cu responsabilitate, acolo unde este cu adevărat nevoie, și nu în mod artificial pentru asigurarea unor voturi sigure.

De ziua lor, le doresc multă sănătate familiilor din România, armonie și bună înțelegere și să aleagă la 5 iunie lideri autentici, cu viziune, care să conducă destinele comunităților lor în următoarea perioadă spre prosperitate și bunăstare.

Florica Cherecheș, deputat al PNL de Oradea.

 
 

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Mulțumesc, doamnă deputat.

 
Iacob Pușcaș - declarație politică O rezoluție a Parlamentului pentru imigranți;

Mergem la Grupul neafiliaților, domnul deputat Iacob Pușcaș.

Reamintesc tuturor colegilor rugămintea de a se încadra în timpul prevăzut de Regulament, de trei minute.

Mulțumesc.

 

Domnul Iacob Pușcaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Voi vorbi astăzi despre o rezoluție pe care consider că Parlamentul ar trebui să o dea cu privire la imigranți.

Ceea ce se întâmplă acum în Europa, cu această invazie ilegală de imigranți musulmani, despre care nimeni nu pare să știe când se va termina, este cu neputință de înțeles dacă nu avem o privire globală asupra lumii, dacă nu știm nimic despre faptul că, încă din 1922, Planul Kalergi prevedea o amestecare provocată a raselor în Europa, cu scopul ștergerii identității popoarelor, pentru dispariția sentimentului național, a statelor naționale înseși, în ideea că astfel se va realiza, în vederea restaurării noii ordini mondiale, descreștinarea bătrânului nostru continent. Să nu ne mire deci că această ofensivă demografică deliberată, în urma căreia autoritatea statelor membre ale Uniunii Europene se dovedește deseori neputincioasă în fața unor sfidătoare acte de violență, este acum regizată prin specularea suferinței valurilor manevrate de imigranți care execută "planul mărunt", dar cu consecințe extrem de riscante, de destabilizare, nu doar sub aspectul unui atentat la democrația europeană, ci și al unei încercări bine organizate și finanțate, de a se lua în stăpânire Europa din perspectivă demografică, culturală, politică și religioasă.

Luând în calcul multiplele motive care derivă din această migrație ilegală, despre a cărei alarmantă amploare și-au manifestat dezacordul guverne europene, cum ar fi cel al Franței, Cehiei, Poloniei, Ungariei etc., poporul român s-a exprimat prin diferite acțiuni împotriva angajării României, pe fondul poziției nu foarte clar exprimate la nivel prezidențial și guvernamental, în demersurile UE și a altor oficiali occidentali de a transforma țara noastră într-un model de gazdă europeană pentru acest aflux uman cu o mentalitate atât de diferită de noi. Ținând cont de această voință a poporului, cu atât mai mult cu cât Parlamentul României este organ reprezentativ al poporului român și unica autoritate legislativă a țării, este evident că orice discuție pe acesta temă și orice poziție exprimată trebuie să pornească de la acest aspect esențial.

În consecință, consider că se impune ca Parlamentul să urgenteze luarea în dezbatere și emiterea unei Rezoluții cu privire la statutul imigranților pe teritoriul României, care să stea la baza asumării unei mai ferme poziții oficiale comune a României în cadrul Uniunii Europene și în conformitate cu prevederile Convenției I pentru refugiați, să se nuanțeze în termeni categorici nu numai limitarea cât mai drastică a numărului de imigranți repartizați României, dar și obligativitatea acestora de a-și asuma juridic respectarea legilor țării gazdă, precum și acordarea dreptului de ședere temporară până la soluționarea conflictelor din țările lor de proveniență.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Mulțumesc și eu.

Mulțumesc și pentru încadrarea în timp.

 
Tudor Ciuhodaru - declarație politică despre lupta cu mafia din sistemul de sănătate;

La Grupul PSD, dacă este domnul deputat Florin Buicu? Nu este.

Domnul deputat Tudor Ciuhodaru.

 

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulțumesc din suflet, domnule președinte.

Recunosc că întotdeauna am considerat că imaginea face cât o mie de cuvinte și mi-aș fi dorit ca astăzi să fie mai mulți parlamentari în sală, să fie și ministrul interimar al sănătății, și ultimii șase miniștri de pe acolo, dacă se poate și cei doi președinți care au primit informări de la SRI, pentru ca eu să vă arăt astăzi o imagine, poate vede toată lumea, cu doi pacienți în pat. Nu e din Guiana, nu e din Zair, nu e din India sau din Pakistan, ci este din Centrul Universitar Medical Iași, dintr-un spital aflat în subordinea Ministerului Sănătății.

Aici s-a ajuns după ce a fost desființat spitalul de urgență, aici s-a ajuns după ce s-a desființat acel Centru de traumă pe care-l înființasem și nu pot să constat în aceste zile decât că suntem o țară cu sănătatea furată, ministrul pleacă, mafia din sănătate și cea din administrație rămân, iar în acest moment, când văd că în sănătate se iau doar măsuri reactive, găsind de fiecare dată firul de pai din ochii altuia și nevăzând bârna din ochii noștri, lucrurile nu pot să evolueze favorabil.

Solicit azi ministrului interimar al sănătății să se gândească și la un proiect în acest domeniu. Vorbesc de... poate un kamikaze, care să aibă curajul să spună lucrurilor pe nume și care să se lupte cu mafia din sistemul de sănătate. Nu cred că lucrurile acestea se vor rezolva prea repede, dar, pentru viața pacienților din România, cred că sunt mulți care trebuie să plece.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Andrei Daniel Gheorghe - declarație politică cu tema Agricultura românească, la răscruce;

Domnul deputat Daniel Gheorghe, Grupul parlamentar al PNL.

 

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se numește: "Agricultura românească, la răscruce".

Inițiativa legislativă cu privire la modificarea Legii nr. 17/2014, pe care am depus-o împreună cu alți 23 de colegi liberali, reprezintă un gest prin care încercăm să venim în întâmpinarea necesităților agricultorilor români și să apărăm proprietatea autohtonă asupra terenurilor agricole. Filtrarea vânzării terenurilor spre cetățenii străini, deși vine destul de târziu, în raport cu cele petrecute în ultimii ani, este o măsură legitimă prin care noi, parlamentarii PNL, avem în vedere limitarea procesului de acaparare a terenului agricol de la noi din țară de către diverși investitori străini, mai mult ori mai puțin specializați în dezvoltarea sectorului agricol ori care, unii dintre ei, este posibil să răspundă unor interese publice ori de natură transnațională care nu corespund intereselor românești. Măsurile pe care noi le propunem vin spre a da curs unui raport de echilibru între întreprinzătorul român și investitorul străin, egalitatea de șanse competiționale, mai ales în contextul în care mulți investitori străini beneficiază de subvenții publice substanțiale din țările de origine, protecția mediului și, nu în ultimul rând, apărarea intereselor financiare ale statului român.

Nu trebuie să excludem din discuție nici faptul că terenul arabil reprezintă cea mai mare resursă regenerabilă a economiei naționale, iar agricultura și siguranța alimentară reprezintă niște domenii cheie ale siguranței naționale.

Se vorbește tot mai des despre posibilitatea unei mari crize alimentare în secolul XXI, fapt care trebuie să ne facă să înțelegem că păstrarea pământului arabil în proprietatea românească și preponderența capitalului autohton în sectorul agricol sunt fundamentale pentru asigurarea nevoilor vitale ale poporului român. S-a gândit oare cineva cât de trist și de periculos ar arăta, pe fondul unei potențiale crize alimentare mondiale, momentul în care noi, românii, ne-am cumpăra propriile noastre produse din import la suprapreț pe fondul unei penurii de alimente? Ne dăm noi seama, oare, ce armă geopolitică poate deveni în timp monopolul străin asupra pământului României?

Negocierea de către fostul Guvern a liberalizării vânzării terenurilor agricole a fost făcută în dezinteres față de interesele agricultorilor români și în spiritul servil cu care responsabilii noștri au învățat să trateze relația cu Uniunea Europeană.

În realitate, nimeni nu ne obliga la această soluție extremă, dovadă stând și legislațiile în domeniul tranzacțiilor agricole care există în țările europene, și mai ales în fostele țări ale lagărului socialist, țări care au știut să impună condiții prin care să filtreze vânzarea terenurilor către străini și să apere interesele producătorilor locali. Așadar, ținând cont de legislația existentă în domeniu, în țări precum Germania, Polonia, Austria, Cehia, Ungaria, Slovacia și nu numai, proiectul nostru de lege nu doar că nu încalcă normele și prevederile europene în materie, ci este chiar unul moderat, profund realist și care vine spre a solicita o serie de condiții de minim bun-simț pentru o națiune care se pretinde a fi demnă.

Legea pe care noi, parlamentarii național-liberali, dorim s-o ducem la îndeplinire, în virtutea apărării drepturilor producătorilor români și a susținerii capitalului românesc într-un mediu în care pornește în vizibil dezavantaj în fața capitalului străin, vine în moștenirea tradiției dreptei liberale românești, cea a Brătienilor, care, pornind de la principiul "prin noi înșine", a știut să înțeleagă rolul esențial pe care îl joacă promovarea intereselor economice locale și naționale în contextul dezvoltării unei națiuni durabile și solide din punct de vedere economic, social și cultural.

Să nu uităm niciodată diferența pe care trebuie să o facem între investițiile directe străine în economie și capitalurile speculative, care prin mari fonduri de investiții internaționale cumpără deja suprafețe uriașe de teren în România.

Închei cu afirmația marelui Vintilă Brătianu, care spunea despre capitalul străin că trebuie să fie "un adjuvant al capitalului românesc".

Daniel Gheorghe, deputat al PNL de Ilfov.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Mihai Deaconu - declarație politică intitulată Dificultăți în aplicarea unei noi legi electorale;

Dacă domnul deputat neafiliat Mihai Deaconu este?

Da. Rog să intervină.

 

Domnul Mihai Deaconu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează: "Dificultăți în aplicarea unei noi legi electorale".

Spuneam în urmă cu câteva săptămâni că aceste alegeri vor fi atipice din pricina interpretării Legii nr. 115/2015 și arătam încă de atunci câteva nereguli în procesul democratic de alegere a autorităților publice locale.

În ultimele două săptămâni am putut vedea cu toții multe alte probleme care au reieșit din interpretarea diferită a prevederilor legale de către fiecare birou electoral de circumscripție.

Principalul subiect care a atras critici a fost depunerea candidaturilor, incluzând aici întocmirea dosarelor de candidatură complete, cât mai ales a listelor de susținători. S-au depus multe contestații și în spețe asemănătoare au fost oferite soluții diferite în: cadrul birourilor electorale, dar și în cadrul judecătoriilor și tribunalelor.

Au fost candidaturi ale candidaților independenți și ale partidelor politice mai mici care au fost respinse în urma verificării listelor de susținători, fără să știm cum s-a făcut această verificare și cum s-a determinat gradul de invalidare a numărului de susținători, astfel încât să se treacă sub pragul minim de semnături și să fie respinse dosarele, sau din cauza faptului că nu erau trecute localitatea și județul în care domiciliază susținătorii. Și, în același timp, au fost admise și declarate definitiv candidaturi asupra cărora planează suspiciuni și acuzații însoțite de dovezi privind fraudarea listelor de susținători.

Au fost situații în care dosarele de candidați au fost respinse din cauza unor scăpări în redactare, pentru care li s-a spus oamenilor când au depus dosarele să stea liniștiți, chiar dacă ordinea listelor și documentelor din dosarele originale și dosarele copie nu era aceeași din lipsă de atenție, iar a doua zi le-a fost respinsă candidatura.

Or, în această imagine de ansamblu nu ne rămâne decât să tragem concluzia că poate legea nu este suficient de clară și astfel permite interpretări diferite și excese de zel din partea celor care sunt puși să o aplice.

Un alt aspect care mi se pare cel puțin greșit este faptul că pe perioada campaniei electorale, în privința afișajului electoral, se permite afișarea unui singur afiș pe panourile special amplasate în locuri vizibile. Având în vedere că s-a limitat paleta de modalități de informare a cetățenilor cu privire la candidați, măcar aceste panouri de afișaj electoral să fi fost amplasate în locuri cu adevărat tranzitate și pe ele să se poată lipi afișe de către toate partidele pe toată suprafața spațiului desemnat fiecărui competitor.

Atâta timp cât cetățenii sunt chemați la vot pentru a alege reprezentanții în trei instituții ale administrației publice locale și anume, primar, consilier local, consilier județean, logic este ca pe panouri să se regăsească afișe ale fiecărui partid politic cu candidații pentru fiecare instituție, astfel încât oamenii să înțeleagă cine și unde candidează.

În schimb, în lege scrie că este voie un singur afiș, iar după ce în acest weekend au fost lipite primele afișe, prin țară au apărut și primele probleme. Candidații de la toate partidele, în diverse județe, au lipit câte trei afișe, unii mai ghinioniști au fost pe punctul de a primi amenzi de la Poliția locală, alții, mai norocoși, nici nu vor fi întrebați despre acest aspect. Se creează o situație de confuzie fără să fie la mijloc rea-credință, ci doar o interpretare eronată a textului legii sau o legiferare greșită în Comisia comună de cod electoral.

Dar suntem abia la începutul campaniei electorale și probabil pe parcurs ne vom întâlni cu toții cu alte probleme.

Vă mulțumesc.

Deputat Mihai Deaconu, Colegiul nr. 3, Circumscripția electorală nr. 3, Argeș.

 
 

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Radu Zlati - comentarii pe marginea discursului prim-ministrului pe teme de învățământ.

În acest moment, au mai rămas prezenți în sală, care s-au înscris la cuvânt, doar deputați din Grupul parlamentar al PNL.

Le dau cuvântul în ordinea transmisă de grup: domnul deputat Radu Zlati.

 

Domnul Radu Zlati:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Ieri am ascultat cu mult interes discursul domnului prim-ministru Dacian Cioloș pe teme de învățământ.

Deși am fost foarte atent, ceva mi-a scăpat. Mi-a scăpat pentru că nu era prezent acolo și anume, sunetul banilor. Nicio politică națională nu se poate face fără finanțare adecvată.

În comparație cu noi, state care proveneau de asemenea din ceea ce s-a numit fostul lagăr sovietic au înțeles acest lucru. Frații noștri din Moldova, cărora noi le plângem de milă, din cauza situației lor economice, politice, sociale și așa mai departe, în ultimii 15 ani au alocat în medie, anual, 7% din PIB-ul lor pentru educație. Ceva mai curajoși, cei din Lituania, care și-au propus un proiect de țară care rezidă în mare măsură în dezvoltarea tehnologiei, au alocat pentru educație 17%, în medie, în ultimii 15 ani.

Noi ne mândrim cu un fabulos 3,4%, în medie, pe ultimii 15 ani. Să nu ne mire că într-un viitor mediu sau îndepărtat România se va instala solid pe ultimul loc în ceea ce privește educația în Europa.

Suntem deja pe un onorabil loc penultim. Am putea să recuperăm întârzierile, dacă cineva, om politic sau tehnocrat, o forță care să aibă în spate asentimentul clasei politice românești, ar înțelege că educația trebuie să aibă nu acel 6%, scris în lege, niciodată aplicat, ci mult mai mult, că 6% trebuie să fie un minim.

În loc de aceasta, oferim discursuri frumoase, uitând că dacă n-am fi făcut școala în vremea aceea, a "regretatului regim", probabil că am fi cules și astăzi ceapă, pentru că, ghinion, liceele agricole se desființează în mândra Românie pe care noi cu toții am construit-o după 1989.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Radu Zlati, deputat de Cluj.

 
 

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Mulțumesc mult.

 
Corneliu-Mugurel Cozmanciuc - declarație politică cu tema Acțiuni viitoare ale clasei politice românești;

În continuare, sunt doar deputații liberali.

Domnul deputat Mugurel Cozmanciuc.

 

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

Bună dimineața!

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi vizează tema "Acțiuni viitoare ale clasei politice românești".

Și aș începe prin a spune că anul 2016 s-a remarcat ca fiind un an caracterizat prin impredictibilitate și acțiuni care au adus, per total, atingeri democrației și poate chiar și statului de drept.

Însă avem datoria axiologică și politică să ne gândim la două evenimente majore care fac obiectul identității noastre statale. Mă refer, în primul rând, la Centenarul Marii Uniri, din anul 2018, dar și la faptul că, în anul 2019, România va prelua, pentru prima dată de la aderare, președinția Consiliului Uniunii Europene.

Vă supun atenției faptul că Centenarul Marii Uniri nu reprezintă doar o sărbătoare, ci și construcția unor lucruri palpabile. În mod evident, instituțiile de profil din România trebuie să înțeleagă că statutul de țară membră, cu drepturi depline, a Uniunii Europene, nu mai e doar o perioadă de acomodare, ci trebuie trecut la o etapă următoare, anume: acțiuni concrete.

Nu putem vorbi despre dezvoltare durabilă, din moment ce regiunea istorică a Moldovei nu beneficiază de rețele solide de transport, iar accesul limitat la infrastructură duce la un acces limitat la condiții de trai decente.

De aceea, din cei 700 de kilometri operabili de autostradă care tranzitează teritoriul României, niciunul până în momentul de față nu străbate Moldova. Și de aceea, în această zonă vorbim despre un nivel de trai scăzut.

Dezvoltarea unitară și durabilă a țării este un obiectiv pe care îl folosesc foarte mulți dintre oamenii politici, însă cred că acest deziderat trebuie să se materializeze și într-o infrastructură corect construită care să marcheze anul 2018 ca un an cu adevărat al Marii Unirii.

Această autostradă despre care vorbim ar face legătura, în același timp, și cu Republica Moldova și ar grăbi procesul ei de aderare către Uniunea Europeană.

Zona istorică a Moldovei este caracterizată printr-o bogăție culturală, însă această bogăție nu poate fi fructificată fără o infrastructură care să permită accesul la promovarea ei.

Mergând mai departe, anul 2019 trebuie tratat cu atenție maximă, dar și cu seriozitate. România va da primul test important, la nivel european, în momentul în care va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene. De aceea, trebuie să dăm dovadă de mai multă efervescență politică, pentru a demonstra valorile naționale, și anume: democrația constituțională, statul de drept, integritatea teritorială, demnitatea, cultura, spiritul civic, într-un cuvânt, dorind să ne afirmăm identitatea națională.

Statul român a fost pilon statornic pentru regiunea din care face parte, un partener de încredere și un aliat de nădejde, la nivelul alianțelor și parteneriatelor în care activează, un vector al democrației și stabilității, în contexte geopolitice instabile.

Argumentele acestea sunt suficiente pentru a prelua președinția Consiliului Uniunii Europene. Însă aceste argumente trebuie să devină și un deziderat pentru modernizarea statului român.

Preluarea președinției nu va fi o misiune ușoară, dar cred că avem resursele necesare pentru a duce la bun sfârșit cu succes această misiune.

Vă mulțumesc.

V-a vorbit Mugur Cozmanciuc, deputat PNL.

 
 

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Mulțumesc mult, domnule deputat.

 
Lucia-Ana Varga - declarație politică prilejuită de Ziua Internațională a Familiei;

Doamna deputat Lucia Varga.

 

Doamna Lucia-Ana Varga:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Duminică, România sărbătorește Ziua Internațională a Familiei. Este un prilej pentru noi, oamenii politici, de a face un bilanț al măsurilor pe care fiecare formațiune politică, fiecare instituție le-a luat pentru sprijinirea familiilor din România.

Și, desigur, întrebarea se adresează, în primul rând, celor din arcul de guvernare, celor care sunt parlamentari, care asigură o majoritate parlamentară și care au condus România în ultimii 2 ani - și mă refer aici la PSD - care constat că nu au luat măsuri coerente pentru sprijinirea familiilor din România.

Ca partid de opoziție, desigur, este și pentru noi momentul unui bilanț. Și noi, Partidul Național Liberal, am sprijinit, chiar din opoziție, familiile din România, prin dublarea alocației pentru copii, prin creșterea indemnizațiilor pentru copii.

Considerăm însă că nu este suficient, considerăm că trebuie să facem mai mult și, de aceea, în 18 ianuarie, am adoptat, în unanimitate, în forul nostru de conducere, Biroul Politic Național al Partidului Național Liberal, o rezoluție pentru sprijinirea familiilor active din România, în vederea refacerii echilibrului demografic.

Problemele familiilor din România trebuie identificate și trebuie găsite soluții pe termen mediu și lung la aceste probleme.

Am făcut o evaluare, împreună cu Organizația de femei a Partidului Național Liberal, asupra situației familiilor din România, asupra problemelor cu care se confruntă. Și vă enumăr doar câteva: dificultăți în achiziționarea unor locuințe pentru tineri; lipsa locurilor în creșe și grădinițe; școli în care se învață în două schimburi; un sistem de educație care nu oferă perspectivă absolvenților de liceu și absolvenților de facultate; un sistem de sănătate care nu pune accent pe prevenție, pe asigurarea unei stări de sănătate corespunzătoare pentru cetățeni; măsuri fiscale insuficiente pentru angajații cu copii - iată câteva dintre gravele probleme cu care se confruntă familia din România.

În perioada aceasta, Partidul Național Liberal lucrează la un set de politici coerente, la o viziune pe termen mediu și lung, pentru a sprijini familiile din România.

Nu trebuie să fim doar spectatori la datele statistice, la semnalele de alarmă trase de specialiști, care ne spun că dacă nu luăm măsuri de sprijinire a familiilor din România este amenințat însuși viitorul acestei națiuni.

Am să enumăr câteva dintre proiectele majore pe care le propune Partidul Național Liberal, și anume: locuințe pentru familii cu copii; programul școală cu program prelungit; creșe și grădinițe pentru copii; măsuri fiscale de stimulare a familiilor active din România.

Aceste politici publice vor fi supuse dezbaterii în perioada următoare și ele, desigur, vor trebui aprobate în Parlament. Și, de aceea, fac apel la toate forțele politice, la toată societatea civilă, să sprijine proiectele demarate de Partidul Național Liberal, pentru sprijinirea familiilor active din România, în vederea refacerii echilibrului demografic.

Trebuie să lăsăm deoparte orgoliile, pentru că acest proiect amplu, dincolo de doctrină politică, este un proiect despre viitorul acestei națiuni, este un proiect despre viitorul României.

La mulți ani, tuturor familiilor din România!

La mulți ani, România!

Mulțumesc.

 
 

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Mulțumesc, doamnă deputat.

 
Gabriel Andronache - declarație politică: România europeană.

Ultimul vorbitor, domnul deputat Gabriel Andronache.

 

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează "România europeană".

Stimați colegi,

Într-o perioadă în care statele europene se confruntă cu multiple provocări, nu numai de ordin economic și politic, ci și umanitar, aniversarea celor 66 de ani de la înființarea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, care a stat la baza Uniunii Europene, trebuie să regăsească statele membre ale acestei entități sui generis într-un proces de maturizare, pe fundalul unei încrederi sporite în puterea sa a de a deveni o forță politică și economică.

Marcăm, așadar, momentul istoric când Robert Schuman și Jean Monnet, alături de alți vizionari, au pus bazele unui proiect de anvergură prin care s-a urmărit implementarea unui sistem supranațional care să asigure un mediu de dezvoltare socioeconomică într-o atmosferă pașnică.

Din acest proiect care inițial era dedicat gestionării resurselor de cărbune și oțel pentru cele 6 state fondatoare, treptat s-a ajuns la constituirea unei adevărate instituții supranaționale, cu crearea unei piețe unice pe întreg teritoriul uniunii.

În zeci de ani, după mai multe transformări statutare, s-au dezvoltat o serie de instituții comunitare care elaborează reglementări aplicabile în toate statele membre, având ca finalitate o mai mare stabilitate și prosperitate.

Remarcăm câteva dintre elementele pe care se bazează funcționarea acestei uniuni: valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților, valori care sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați; instituirea unei uniuni economice și monetare, a cărei monedă este euro, în temeiul unei cooperări loiale; Uniunea și statele membre se respectă și se ajută reciproc în îndeplinirea misiunilor care decurg din tratatele fundamentale.

Funcționarea Uniunii se întemeiază pe principiul democrației reprezentative, iar cetățenii sunt reprezentați direct la nivelul Uniunii, în Parlamentul European - una dintre cele mai importante instituții europene.

În calitate de cetățean european, consider ziua de 9 Mai a doua zi ca importanță pentru România, pentru statul contemporan român.

Deputat de Brașov, Gabriel Andronache, deputat liberal.

 
 

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Deoarece nu mai sunt colegi prezenți care să fie înscriși pe lista de declarații politice, închid prima parte a ședinței.

La ora 10,00, se reia plenul.

Mulțumesc.

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 17 noiembrie 2019, 7:57
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro