Sonia-Maria Drăghici
Sonia-Maria Drăghici
Ședința Camerei Deputaților din 10 mai 2016
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.93/17-05-2016
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-11-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2016 > 10-05-2016 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 10 mai 2016

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.7 Sonia-Maria Drăghici - declarație politică intitulată "La mulți ani, România!";

   

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

    ................................................
Video in format Flash/IOS

Revenim la Grupul parlamentar al PSD. Domnul deputat Ovidiu Iane? Nu este.

Domnul deputat Florin Buicu? Nu.

Doamna deputat Sonia Drăghici.

Video in format Flash/IOS

Doamna Sonia-Maria Drăghici:

Declarația mea politică de astăzi se intitulează: "La mulți ani, România"!

10 Mai marchează pentru țara noastră trei momente istorice importante: începutul Domniei lui Carol I, încoronarea primului rege al țării și Independența de Stat.

La data de 10 mai 1877, Senatul României a votat Proclamația de Independență față de Imperiul Otoman. Războiul de Independență sau Războiul ruso-româno-turc din 1877-1878 a beneficiat de contribuția decisivă a trupelor române.

După Unirea Principatelor, s-au concentrat toate eforturile naționale în direcția consolidării statului, în vederea transformării sale într-un promotor puternic pentru câștigarea independenței naționale, cu suprimarea oricăror dependențe față de Poarta Otomană.

Cucerirea independenței reprezenta un deziderat fundamental al afirmării țării noastre în cadrul națiunilor europene, a împlinirii aspirațiilor multiseculare ale poporului român. Românii din toate provinciile istorice, din toate categoriile sociale și-au exprimat în variate forme dorința fierbinte de a milita pentru înfăptuirea dorinței seculare de independență națională.

Pentru aceasta, România a încercat la început să urmeze o cale diplomatică. În iunie 1876, Mihail Kogălniceanu, ministrul afacerilor străine de la acea vreme, adresează Turciei și Puterilor garante o notă diplomatică prin care solicita Europei recunoașterea individualității statului român, numele de România, și integritatea teritorială. Dar eforturile lui Mihail Kogălniceanu de a grăbi procesul, amenințând Guvernul Otoman că va trece la acțiuni militare dacă acesta nu recunoaște imediat independența României, nu au reușit să atragă sprijinul internațional și european, mai ales.

Calea diplomatică fiind respinsă, a rămas doar calea armelor. În acel moment Rusia era pregătită să intre în război împotriva Turciei, și atunci România se îndreaptă spre o alianță cu Rusia, pentru a-și câștiga independența prin forța armelor. La 31 martie 1877 Guvernul României dispune mobilizarea generală, iar la 10 aprilie 1877 România întrerupe relațiile diplomatice cu Poarta. La 24 aprilie 1877 Rusia a declarat război Porții Otomane și a început trecerea Prutului, dar, până la sosirea armatei țariste la Dunăre, linia fluviului a fost apărată de armata română.

La 29 aprilie, ca urmare a provocărilor făcute de Turcia, prin începerea bombardamentelor asupra orașelor românești de pe malul Dunării, Adunarea Deputaților a adoptat o moțiune prin care se declara în stare de război cu Imperiul Otoman. La 9 mai 1877, conform dorinței cetățenilor, armatei, opiniei publice, grupurilor politice și Guvernului, Parlamentul avea să proclame independența României. Mihail Kogălniceanu arăta că fiind în stare de război cu Înalta Poartă, legăturile cu puterea suzerană fiind rupte, "sîntem independenți, sîntem o națiune de sine stătătoare". În aplauzele deputaților și ale mulțimii care participa la manifestație, Kogălniceanu accentua: "Așadar, domnilor, nu am nici cea mai mică îndoială și frică de a declara ... că noi sîntem o națiune liberă și independentă".

Cu toate aceste, de-abia la 13 iulie 1978 se recunoaște independența României pe plan internațional, dar se pun două condiții: eliminarea tuturor restricțiilor religioase în exercitarea drepturilor politice și civile și acceptarea retrocedării sudului Basarabiei către Rusia. În compensație, România urma să primească Delta Dunării, Insula Șerpilor și Dobrogea până la linia trasată de la est de Siliștea, pe Dunăre, până la Mangalia, pe coasta Mării Negre. Tratatul de la Berlin făcea parțial, deci, un act de dreptate istorică.

Sărbătorim astăzi aniversarea Independenței de Stat, pentru care, alături de solemnitatea evenimentului, trebuie să ne exprimăm sentimentele de mândrie și demnitate națională, precum și cele comune cu celelalte țări europene, în rândul cărora am intrat după un asemenea îndelung proces.

La mulți ani, România!

Deputat Sonia Drăghici, Colegiul nr. 7, Oradea, Bihor.

Video in format Flash/IOS

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 19 noiembrie 2019, 16:57
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro