Andrei Daniel Gheorghe
Andrei Daniel Gheorghe
Ședința Camerei Deputaților din 17 mai 2016
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.96/25-05-2016
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2016 > 17-05-2016 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 17 mai 2016

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.6 Andrei Daniel Gheorghe - declarație politică despre impactul Scutului antirachetă asupra rolului geopolitic pe care îl joacă România;

   

Domnul Florin Iordache:

    ................................................
Video in format Flash/IOS

Îl invit, din partea Grupului PNL, pe domnul deputat Daniel Andrei Gheorghe.

Domnule deputat, aveți cuvântul, aveți 3 minute.

Se pregătește domnul deputat Ion Eparu, din partea Grupului PSD.

Video in format Flash/IOS

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Astăzi voi vorbi despre impactul amplasării Scutului antirachetă asupra rolului geopolitic pe care îl joacă România.

Fără doar și poate amplasarea Scutului antirachetă, conceput și construit de Statele Unite, partenerul strategic al României, la Deveselu, în județul Olt, reprezintă un pas spre reconfigurarea rolului geostrategic, militar și politic al României în Europa și în lume.

Fără să ne mai îndoim, este cert că în acest ansamblu de apărare colectivă reprezentat de NATO, rolul pe care îl joacă țara noastră va fi de acum încolo unul mult mai important, iar responsabilitatea pe care noi trebuie să ne-o asumăm, ca țară de frontieră pe acest flanc estic al NATO, va fi mult mai mare.

Ceea ce este important de precizat în acest moment este faptul că odată cu amplasarea acestui Scut antirachetă, rolul României trebuie regândit. Avem nevoie de o Românie care să-și regândească raporturile cu NATO, raporturile cu partenerul strategic, Statele Unite, și cu ceilalți aliați din cadrul Blocului Nord-Atlantic.

Și spun acest lucru, deoarece inclusiv riscurile de securitate colectivă care sunt asumate de România în acest moment sunt mult mai mari, importanța pe care România o joacă în acest ansamblu este mult mai mare și misiunea pe care o are România în acest proiect transcontinental de apărare colectivă, reprezentat de NATO, este una mult mai importantă decât a fost până acum.

Cred că trebuie să înțelegem că a venit momentul în care să investim mai mult în ceea ce înseamnă dezvoltarea capabilităților militare și totodată partenerii noștri - și mă refer, în primul rând, la Statele Unite - să conștientizeze că România nu este doar o țară de frontieră a civilizației occidentale, ci este un aliat care are dreptul de a-și afirma și a-și pune în valoare propriile sale resurse, și a-și apăra propriile sale interese.

De aceea, unul dintre lucrurile foarte importante, în perspectivă, - și dacă mă gândesc bine, văzând și reacțiile pe care Rusia le-a avut până acum la amplasarea Scutului antirachetă în România, văzând această revenire militară chiar neașteptată a Federației Ruse - o reprezintă prioritatea înarmării României. Și spun a înarmării, deoarece înarmarea, în primul rând, descurajează un potențial conflict, dincolo de a fi o cauză a unui conflict interstatal.

Dar trebuie să gândim, să vedem care vor fi principalii pași spre a ne recâștiga un anumit prestigiu și a ne deroba de acest rol marginal pe care l-am avut până acum în acest ansamblu euroatlantic.

De acum încolo, România este mult mai importantă și cred că ar trebui tratată ca atare, inclusiv de Statele Unite, care au avut până acum o prezență politică poate mult dimensionată, sub anumite aspecte, care țin de politica internă și relațiile instituționale din România. Și avem nevoie de două componente principale de dezvoltare în raport cu aliații noștri nord-atlantici: componenta economică, care, din păcate, a fost a fost neglijată în ultimii ani și mai ales componenta militară, componenta dezvoltării capabilităților militare și componenta schimburilor care țin de acea capacitate a noastră de a ne regăsi ca o armată puternică și o armată care poate să țină piept oricărei amenințări, indiferent din ce direcție ar veni ea.

De aceea, în NATO, România trebuie să joace rolul unui pivot regional, un pivot regional care să construiască un ansamblu de apărare colectivă în această zonă estică a Alianței Nord-Atlantice, alături de națiuni precum ar fi, să spunem: Polonia, Cehia, Slovacia, Bulgaria, de ce nu chiar Grecia, Țările Baltice, un ansamblu, un cordon, dar nu un cordon sanitar, ci un cordon de securitate regională, care să coboare de la Marea Baltică și să ajungă până la Mediterana și spre nordul Africii chiar. Spun acest lucru deoarece, în perspectivă, avem alte riscuri regionale, cauzate de degradarea situației politice dintr-o țară foarte importantă, membră a NATO - și mă refer la Turcia, care parcurge un proces de islamizare și care nu mai poate fi, din păcate, pe termen scurt - la cum se prezintă viața politică de acolo - un aliat sigur al Occidentului; ne referim la această reafirmare a intereselor geopolitice ale Rusiei, o Rusie care, cel puțin militar, își revine, în ciuda faptului că economico-social este măcinată de o serie de discrepanțe puternice și ne referim la necesitatea de a asigura această zonă a Balcanilor. Și, chiar în perspectivă, cred că NATO ar trebui să se gândească și spre integrarea Serbiei, dincolo de animozitățile care au fost în trecut și de Războiul din Kosovo din 1998-1999.

Ca atare, România trebuie să devină un factor activ în NATO, România trebuie să ridice capul sus și trebuie să investească în ceea ce înseamnă dezvoltarea capabilităților de apărare și a resurselor de siguranță națională.

De aceea, cred că România nu mai trebuie să fie băiatul care mătură frunzele în curtea unității NATO.

Vă mulțumesc.

Daniel Gheorghe, deputat PNL de Ilfov.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 17 noiembrie 2019, 6:41
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro