Plen
Ședința Camerei Deputaților din 23 iunie 2016
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.113/29-06-2016
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2016 > 23-06-2016 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 23 iunie 2016

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

     

Ședința a început la ora 8,32.

Lucrările au fost conduse de domnul deputat Mihai Alexandru Voicu, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Bună dimineața!

Deschidem ședința de astăzi, dedicată declarațiilor politice.

 
Video in format Flash/IOS Mihai Baltă - intervenție cu titlul: Ștefan Luchian;

Dau cuvântul domnului deputat Mihai Baltă, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Mihai Baltă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea de astăzi este intitulată "Ștefan Luchian".

Comemorăm zilele acestea 100 de ani de la moartea unui titan al picturii românești, cel dintâi pictor modern al țării, Ștefan D. Luchian. S-a născut la Ștefănești, județul Botoșani, la 1 februarie 1868.

Pasionat de muzică, cu un talent incomensurabil în aprecierea profunzimii culorilor, a devenit unul dintre cei mai străluciți coloriști ai picturii.

A studiat la Universitatea Națională de Arte din București, Academia de Arte Frumoase München, Academia Julian de la Paris, dar s-a desprins de tendințele artei de agrement din acea vreme, fiind caracterizat de contemporanii săi ca "un refractar, un revoltat, un luptător pentru libertate" - referința lui Alexandru Bogdan - Pitești, "Impresión d'art", "Revista Orientală", mai 1896.

Peisagist de excepție, un fin observator al naturii, spunea că "Natura nu trebuie s-o imiți, nici să o copiezi, trebuie să lucrezi în felul ei". Cel care a îmbinat în arta românească natura cu fresca aflate pe bisericile din Evul Mediu, florile cu suferința, realismul cu revolta, a lăsat neamului său lucrări de referință. A creat un buchet de tablouri de o coloristică și varietate impresionantă: "Anemone", "Garoafe", "Trandafiri", "Maci", "Albăstrele", "Bujori", "Dumitrițe", "Imortele", "Crizanteme galbene", "Gura Leului" etc., care l-au consacrat ca "pictor al florilor".

A primit îndemnul spre o "artă realistă" de la maestrul său Nicolae Grigorescu, realizând peisaje din periferia săracă: "Mahalaua Dracului", "Case bătrânești", "Ghereta din Filantropia", "Puț în mahala", "Birt fără mușterii" etc., portrete: "Moș Nichifor Cobzarul", "Hahamul din Moinești", "Safta florăreasa", "Păstorița", "Cap de bătrân", "Cerșetorul", "Muncitoarea", devenind protestatar, reflectând la durerile celor mulți, creând lucrări de un dramatism tulburător: "La împărțirea porumbului", "Spălătoreasa", "La fântână", "Lăutul" și compoziții - "1907".

Lucrările sale "Anemone" și "Autoportret cu pensula în mână" încep să fie considerate de către specialiștii de pretutindeni drept unele dintre marile tablouri ale lumii.

După o viață intensă, Ștefan Luchian s-a stins, asemenea unei lumânări ce arde și se consumă mult prea repede, la data de 28 iunie 1916.

În întregul său, arta lui Ștefan Luchian exprimă trăsături esențiale ale specificului nostru național.

Celebrul critic de artă francez Jacques Lassaigne, autorul unei biografii a marelui nostru pictor, prezentând evoluția artistică a acestuia, îl caracteriza succint astfel: "Luchian a știut să rămână în întregime român, adoptând în același timp tonul cel mai universal".

Mulțumesc.

Mihai Baltă, Colegiul nr. 5, Botoșani.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Vă mulțumesc mult, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Ioan Tămâian - declarație politică: PSD și dublul limbaj: și la guvernare, și în opoziție;

Domnul deputat Ioan Tămâian, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Ioan Tămâian:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am o declarație politică: "PSD și dublul limbaj: și la guvernare, și în opoziție!".

Este evident pentru toată lumea faptul că Partidul Social Democrat joacă la două capete, că este și la putere, dar și în opoziție. La guvernare, reprezentat prin viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, Vasile Dîncu, prin oamenii rămași în eșaloanele 2-3, adică secretari de stat și directori în ministere, și prin anumiți prefecți. În opoziție, atunci când marți, 21 iunie, când Dragnea și Tăriceanu au respins Guvernului Cioloș Legea de abilitare prin care Guvernul poate să dea peste vară acte normative.

Și atunci întrebăm și noi cine este onest față de Guvernul Cioloș: noi, PNL-ul, care-l susținem, sau PSD-ul care, iată, profită în fiecare zi în toate structurile din deconcentrate și a căzut în Senat Legea de abilitare, sau PSD-ul, căruia îi este permis ca în toate deconcentratele să aibă reprezentanți, iar, la momentul actual, 90% din administrație se face cu oameni de la PSD care au exercitat presiuni foarte mari în timpul campaniei electorale pentru alegerile locale?

Este clar faptul că PSD a acționat permanent în sensul sabotării Guvernului Cioloș, printr-un joc dublu: în interior, prin oamenii rămași în eșaloanele 2 și 3, iar din exterior prin atacurile politice ale PSD-ului, cu amenințarea depunerii moțiunii de cenzură.

Noi, membrii Partidului Național Liberal, dorim ca Guvernul Cioloș să realizeze în cel mai scurt timp depesedizarea administrației publice centrale și locale. Avertizăm asupra faptului pericolului menținerii în funcție a acestor persoane, riscând ca efectele guvernării Cioloș să fie subminate.

Deputat Ioan Tămâian, PNL Sibiu.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

O să luăm o pauză de zece minute și dacă nici peste zece minute nu apare niciun alt coleg care dorește să prezinte declarații politice, vom închide ședința.

 
    Andrei Daniel Gheorghe - declarație politică intitulată Legea electorală, un act normativ ratat;

- După o scurtă pauză -

Video in format Flash/IOS  

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Continuăm ședința cu declarații politice. Are cuvântul domnul deputat PNL, Daniel Gheorghe.

Domnule deputat, aveți cuvântul, vă rog.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se numește "Legea electorală, un act normativ ratat".

Se vorbește mult, în ultima vreme, despre parlamentarii care își fac legi pentru ei, cu dedicație. Sigur, pentru membrii presei sau pentru analiștii-comentatori ai scenei politice, poate fi o expresie utilă.

De cele mai multe ori însă e o formulă lipsită de conținut. Pentru că foarte recent, chiar la alegerile locale din 5 iunie, am asistat - neputincioși, din păcate - la reversul medaliei. Am văzut cu toții ce se întâmplă când parlamentari din toate partidele fac o lege, atenție!, nu pentru ei înșiși, ci chiar împotriva lor, a politicienilor, dar și mai grav, împotriva electoratului.

Legea electorală în baza căreia s-a desfășurat campania electorală din luna mai a fost un act normativ ratat în adevăratul sens al cuvântului. De fapt, pentru cei mai mulți români, nu a existat campanie electorală și nu au existat suficiente surse de informare privind oferta electorală. O țară în care îți este permis să-ți lipești un afiș din kilometru în kilometru e o țară care nu permite campania electorală.

Am intrat, din nou, în zodia extremelor. De la opulența electorală a anilor anteriori, de la panourile gigantice din marile orașe și blocurile de 8 sau 10 etaje pe care apărea chipul zâmbitor al vreunui candidat, în 2016 am asistat la campania electorală mută. Mută și oarbă, căci - întrebați-i pe cetățeni dacă aveți senzația că lucrurile stau altfel - nu s-a văzut și nu s-a auzit nimic. Absurdul a mers până la a interzice tricourile cu mesaje electorale. În campania electorală din 2016, iată, nici hainele nu-s permise.

E bine totuși, dacă-mi permiteți o glumă amară, că nu am interzis și culorile asimilate partidelor, căci ar fi fost un început de vară tare trist cromatic. În fapt, am avut de-a face nu cu o campanie electorală, ci mai curând cu o "carantină electorală".

Apoi, avem Autoritatea Electorală Permanentă transformată, prin actuala lege, într-un adevărat jucător politic. Multitudinea de restricții impuse de legea electorală - inclusiv în zona online, unde am legiferat, practic, haosul - oferă AEP oportunități nebănuite de a interveni în procesul electoral, de a se implica indirect în campanie și de a patrona birocratic un fenomen natural, firesc, cum este cel al exercitării dreptului la vot. Să nu ne păcălim singuri, fără o campanie electorală liberă, fără ca fiecare cetățean interesat să aibă acces la toate informațiile pe care le dorește despre partid sau candidat, nu avem vot liber.

Iar dacă am ajuns la capitolul birocrație, trebuie să ating unul dintre punctele absurde, nu doar nerezonabile, ale actualei legislații. Condiționarea validării mandatelor aleșilor locali de depunerea unui raport contabil la AEP e o prevedere la limita democrației. Dacă în România un bilanț e pus pe picior de egalitate cu votul cetățenilor, atunci, doamnelor și domnilor, avem o problemă de înțelegere a democrației.

Spunem că ne dorim debirocratizare. Spunem, da, dar acționăm contrar. Spunem că vrem transparență și un stat mai suplu, dar inventăm restricții inutile și creștem Autoritatea Electorală Permanentă până la nivelul unei instituții de forță.

Susținem că vrem ca românii să voteze. Și ce facem? Îi încurajăm să stea nepăsători acasă în ziua votului, desființând până și ideea de campanie electorală, unul dintre puținele momente în care cetățenii noștri deveneau interesați de politică.

Stimați colegi,

Urmează alegerile parlamentare. Să schimbăm împreună Legea electorală nu pentru noi, căci votul va fi strict politic, pe liste, ci pentru români, care trebuie să aibă dreptul să știe pe cine și de ce pot alege.

Vă mulțumesc.

Daniel Gheorghe, deputat PNL de Ilfov.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Mihăiță Calimente - declarație politică referitoare la situația militară a României în flancul estic al Europei;

Deoarece din partea altor grupuri parlamentare nu sunt prezenți colegi, continuăm tot cu Grupul PNL, cu domnul deputat Mihăiță Calimente.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Mihăiță Calimente:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică va fi în legătură cu situația militară a României din această zonă a Europei.

România anului electoral 2016, cu toate aspectele economice, politice, sociale ale acestei perioade trebuie să privească cu mare atenție și către ceea ce se întâmplă în jurul său, mai ales la politica dusă de Rusia în ultima perioadă.

Din această perspectivă, pare că elementele păcii și războiului au revenit în Europa. Nimeni nu-și dorește războiul cu Rusia, nici nuclear, nici convențional, nici hibrid, de niciun fel. De aceea, reacția cea mai convenabilă este aceea de a preveni, de a impune coexistența pașnică.

Politicile de putere aplicate de Rusia, în special în spațiul postsovietic, dar anunțate și pentru Europa, amenințarea cu utilizarea forței și utilizarea propriu-zisă a forței pentru modificarea frontierelor creează o nouă realitate de care trebuie să devenim conștienți.

Problemele păcii și războiului au revenit în Europa și acest fapt trebuie conștientizat nu numai la nivel oficial, al declarațiilor, ci chiar la nivelul populației.

În acest context, măsurile de asigurare, adaptare și descurajare ale NATO sunt esențiale pentru securitatea statelor din flancul estic, inclusiv a României, dar totuși ele nu trebuie să conducă la izolarea automată a Rusiei, ci la edificarea unor situații favorabile pentru dialog și consens.

Statele din flancul estic sunt încă vulnerabile în fața provocărilor inițiate de Moscova. Astfel, securitatea colectivă și pregătirea integrată pentru anumite situații delicate sunt esențiale în vederea consolidării unui profil solid de descurajare.

NATO reprezintă principalul pilon de securitate pentru statele din flancul de est. Atât în strategia de securitate a Poloniei, dar și a statelor baltice și României, este menținut rolul esențial jucat de NATO pentru securitatea acestor state. Astfel, măsurile de intensificare demarate de către aliați reprezintă un pas pozitiv, în vederea solidificării asigurării acestor state. Pentru România, inițierea și efectuarea a cât mai multe exerciții militare în cadrul NATO reprezintă un pas înainte. Acestea mărturisesc postura de descurajare din regiune și aprofundează interoperabilitatea militară dintre statele din flancul estic.

Planurile consimțite la Summitul precedent din Țara Galilor trebuie implementate pentru a constitui o descurajare și o adaptare corespunzătoare la adresa amenințărilor din prezent.

De asemenea, România va trebui să susțină o viziune echilibrată asupra eforturilor de descurajare în flancul estic.

Atenția aliaților trebuie să fie distribuită uniform în cadrul flancului estic, evitându-se astfel decalajele privitoare la angajamentul aliat. Flancul estic are state care traversează o perioadă la fel de volatilă. Statele baltice sunt vulnerabile prin prisma armatelor reduse și apropierii de Rusia. Totuși, se poate observa vulnerabilitatea la fel de mare a Poloniei, a României și mai ales după amenințările nevoalate ale președintelui Vladimir Putin.

Nu în ultimul rând, România ar putea să susțină un angajament mai mare al NATO, în vecinătatea estică, România are un interes natural în a menține o vecinătate stabilă. Astfel, încurajarea unui proces de reformare a sectorului de securitate din Ucraina, coroborat cu o colaborare militară amplificată cu Republica Moldova și Georgia, ar reprezenta acțiuni deziderabile pentru interesele statului nostru, pe termen lung și mediu.

Tot în acest context apărut este de salutat inițiativa Președintelui României, Klaus Iohannis, de creare a unui pol de stabilitate militară în zona Mării Negre.

Așadar, în acest context internațional și regional complex, România trebuie să aibă o atitudine demnă de statutul său, de cea mai mare țară din flancul estic al NATO, pilon important de stabilitate în zonă. În mod cert, singura opțiune de neacceptat pentru România, la Summitul NATO de la Varșovia, este să nu ia opțiunea importantă pentru a deveni cel mai important furnizor de securitate din regiune.

Vă mulțumesc.

Mihai Calimente, deputat PNL.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Mulțumesc mult, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Ioan-Cristian Chirteș - declarație politică privind viitorul cercetării forestiere;

Continuăm cu domnul deputat Cristian Chirteș, Grupul parlamentar al PNL.

Domnule deputat, vă rog, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Ioan-Cristian Chirteș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin prezenta declarație politică, doresc să semnalez un aspect deosebit de important în ceea ce privește viitorul cercetării forestiere, și anume conflictul apărut în cadrul Institutului Na?ional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea".

În prezent, realizarea Inventarului Forestier Na?ional se face de către acest institut, înfiin?at prin Hotărârea Guvernului nr. 318/2015, pe bază de contract, cu finanțare anuală de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Institutul își desfășoară activitatea în coordonarea Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică și Inovare, organ de specialitate cu personalitate juridică, aflat în subordinea Ministerului Educației și Cercetării Științifice. Informațiile produse de Inventarul Forestier Național, inclusiv cele cu caracter de securitate națională, sunt avizate intern conform procedurilor institutului. Astfel, sunt transmise către beneficiar doar acele informații care se avizează intern, deși IFN-ul poate produce mult mai multe informații. În acest fel este restricționat sau condiționat într-un fel sau altul accesul ministerului la informațiile pe care IFN-ul le poate furniza. De asemenea, utilizarea sau nu a unor date IFN sau a unor resurse umane sau materiale pentru cercetare este de facto la latitudinea conducătorului institutului, și nu a beneficiarului direct al datelor IFN-ului.

Din punctul de vedere al conflictului de interese, institutul este o instituție direct interesată în cercetare. Există posibilitatea exercitării unor presiuni asupra personalului IFN pentru a contribui cu date și resurse pentru realizarea de publicații științifice.

De asemenea, institutul este și gestionar de pădure și în această calitate ar putea fi pus în dificultate de anumite evidențe ale tăierilor ilegale de arbori sau de modul de evaluare a masei lemnoase aplicat de echipele de teren.

Din punctul de vedere al securității naționale, având în vedere că Legea nr. 51/1991 a introdus ca amenințare la securitatea națională orice acțiuni care au ca efect periclitarea, gestionarea ilegală, degradarea ori distrugerea fondului forestier, ministerul are ca îndatorire să ia măsurile necesare pentru aplicarea Legii privind securitatea națională în domeniile în care își desfășoară activitatea sau în problemele de care se ocupă. Marea majoritate a informațiilor în legătură cu gestionarea fondului forestier care fac obiectul de activitate al Inventarului Forestier Național sunt informații clasificate, deoarece, după modificarea operată prin Legea nr. 2/2016, ele reprezintă informații, date și documente de interes pentru securitatea națională.

Mai mult, în data data de 9 noiembrie 2015, conducerea Institutului Na?ional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea" a transmis Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și Ministerului Educației și Cercetării Științifice o adresă prin care consideră că structurile IFN-ului nu mai pot funcționa în cadrul institutului și propun trecerea acestora în subordinea altor instituții.

Consider că Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor trebuie să inițieze o ordonanță de urgență privind înființarea Centrului pentru Inventarul forestier național, denumit în continuare IFN, în subordinea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, prin preluarea atribuțiilor și a personalului de la Serviciul Inventarul forestier național, din cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea".

Vă mulțumesc.

Cristian Chirteș, deputat de Mureș.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Mulțumesc mult, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Eleonora-Carmen Hărău - declarație politică cu privire la o documentare privind necesitatea limitării efectelor inundațiilor;

Are cuvântul doamna deputat Carmen Hărău, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Doamnă deputat, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Când plouă un pic mai mult în județul Hunedoara o iau drumurile, o iau munții la plimbare pe drumurile județe, torentele se revarsă peste culturi și fac prăpăd, văile dau năvală în casa oamenilor și din motivul acesta, pentru că s-a întâmplat în Hunedoara în luna care tocmai trece, am făcut o documentare ale cărei concluzii vreau să le împărtășesc cu dumneavoastră pentru că, din păcate, situația județului Hunedoara nu este singulară. Se întâmplă aceasta la noi, în județ, un județ neinundabil până mai acum vreo 5-6 ani, pentru că infrastructura hidro în județ a devenit practic inexistentă. Deși există canale, construite încă de pe vremea Austro-Ungariei, care preiau apa, surplusul de apă și aveau grijă să ofere apa preluată când se înregistrează surplus în perioadele secetoase, ele sunt acum înierbate și în marea lor majoritate colmatate. Multe dintre ele au fost retrocedate împreună cu proprietatea asupra terenului, cu terenurile aflate în proprietate privată, iar agricultorii le mai folosesc doar ca să-și grănițuiască parcelele de teren, nemaivorbind de diguri, de absența digurilor, nemaivorbind de faptul că inclusiv arterele de circulație noi se construiesc în județul Hunedoara, fără parapeți.

Stimați colegi,

Populația afectată s-a consolat oarecumva cu gândul că li se poate întâmpla așa ceva, iar noi se pare că ne uităm neputincioși la acest fenomen și nu este cazul să facem asta. Ei se mulțumesc cu pumnul de mărunțiș despăgubire pe care-l cerșetoresc și în stânga, și în dreapta, și care nu compensează daunele pe care le înregistrează, pagubele pe care le înregistrează, mulți dintre ei văzându-și prăpădită agoniseala de o viață.

Propun colegilor noștri să ne aplecăm cu toată atenția asupra acestei probleme. La momentul acesta nu există nici măcar conștiința vinovăției sinistraților care nu-și curăță, deși ar fi de datoria lor să o facă, rigolele de pe lângă poartă. Nu există la momentul acesta nici măcar un demers local de educare în sensul asigurării gospodăriilor și nu există la momentul acesta nicio perspectivă, niciun plan sistematic de prevenire a acestor probleme. Documentarea pe care am avut grijă să o fac și în legătură cu care vorbesc acum a fost făcută la ministerul de resort și în administrațiile locale afectate.

Stimați colegi,

Sunt bani europeni... Trebuie să ne aplecăm cu diligență asupra acestei probleme, să vedem care este posibilitatea de a nu sta cu brațele încrucișate și cu gândul la Dumnezeu, în legătură cu aceste calamități naturale. În județul Hunedoara au produs prăpăd cursuri de râu care sunt posibil de sărit de pe un mal pe altul, fără să ai antrenament de atlet de performanță. Este incalificabil ce ni se întâmplă și vă rog frumos să sprijiniți următoarele inițiative pe care le voi avea pe această problemă.

Sunt Carmen Hărău, deputat liberal de Hunedoara.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Dan Coriolan Simedru - declarație politică referitoare la lipsa unei comunicări adecvate în legătură cu promovarea votului prin corespondență;

Urmează la cuvânt domnul deputat Dan Simedru, Grupul parlamentar al PNL.

Domnule deputat, vă rog.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea de astăzi se adresează direct primului ministru, domnul Dacian Cioloș.

Domnule prim-ministru Dacian Cioloș, Guvernul pe care-l conduceți face prea puțin pentru popularizarea votului prin corespondență.

La alegerile parlamentare din această toamnă românii din diaspora își vor putea exercita dreptul de vot prin intermediul votului prin corespondență.

Faptul că românii din afara granițelor au această posibilitate, cadrul legal fiind stabilit prin legea adoptată în Parlament anul trecut, lege pentru care Partidul Național Liberal a purtat adevărate bătălii politice în Comisia de Cod electoral cu PSD-ul, care a blocat constant această lege, reprezintă o oportunitate imensă care nu trebuie ratată.

Guvernul Cioloș are datoria acum și responsabilitatea implementării legii, iar actorii principali sunt Ministerul Afacerilor Externe și Autoritatea Electorală Permanentă.

Mai sunt aproximativ două luni până la încheierea procedurii de înscriere în Registrul Electoral a celor care optează pentru votul prin corespondență, iar numărul românilor care și-au manifestat intenția de a apela la acest tip de vot este redus, raportat la totalul cetățenilor români din diaspora. Astfel, până la data de 21 iunie existau 1.007 solicitări de vot prin corespondență și 334 solicitări de înființare de secții de votare în apropierea domiciliului sau reședinței.

Semnalele pe care le-am primit de la mai mulți români stabiliți în afara granițelor vizează lipsa unei comunicări adecvate din partea autorităților statului în legătură cu promovarea procedurilor ce trebuie urmate pentru a beneficia de acest drept.

Consider că instituțiile statului nu pot asista pasiv la acest fenomen și singura lor grijă să fie efectuarea de informări periodice în legătură cu numărul românilor din afara granițelor care s-au înscris pentru votul prin corespondență.

Este o abordare complet greșită și care riscă să creeze din nou haos și un val de nemulțumire din partea românilor cu drept de vot atât din diaspora, cât și din partea familiilor din țară, care le sunt aproape și îi susțin.

Imaginea românilor stând la cozi interminabile la ambasadele și reprezentanțele consulare pentru a vota se poate repeta. Dacă Guvernul nu acționează rapid și nu demarează o campanie susținută de informare în rândul diasporei, prin intermediul căreia să fie diseminate informațiile necesare, astfel încât cetățenii români să poată decide în cunoștință de cauză asupra modalității de vot pe care o au la dispoziție, la toamnă vom avea din nou un blocaj pe votul în diasporă.

Domnule prim-ministru Dacian Cioloș, Guvernul pe care îl conduceți face prea puțin la nivel de comunicare pentru organizarea acestui scrutin. Când există o multitudine de posibilități de a face publicitate acestui tip de scrutin, constat o amorțeală inexplicabilă din partea autorităților care ar trebui să se preocupe intens de acest aspect.

Ați fost creditat cu multă încredere de către Președintele României, Klaus Iohannis, care a beneficiat de o mare susținere din partea românilor din afara granițelor la votul din 2014.

Ați primit votul de învestitură în Parlament din partea liberalilor, organizarea ireproșabilă a votului prin corespondență fiind cap de afiș între solicitările pe care vi le-am adresat.

Ce faceți cu acest bagaj imens de încredere, domnule prim-ministru?

Ne aflăm într-o etapă în care Guvernul trebuie să tureze motoarele și să ia măsuri concrete de popularizare a acestui tip de vot în rândul cetățenilor români din afara granițelor.

Faceți acest lucru acum, domnule Cioloș, pentru a nu regreta mai târziu! Nu este o amenințare, este un apel la acțiune pe care îl fac de la tribuna Parlamentului.

Românii din străinătate sunt interesați de realitatea națională, iar prin prezența numeroasă la scrutinul prezidențial au dovedit că doresc să se implice în deciziile care ne privesc pe toți.

Statul român are obligația să-și facă datoria și să organizeze exemplar acest scrutin, pentru că este primul test pe care îl dăm în aplicarea legii care reglementează acest nou tip de vot.

Domnule prim-ministru, vă rog să vă achitați onorabil de această responsabilitate și să rezolvați imediat problema.

Vă mulțumesc.

Dan Coriolan Simedru, deputat PNL de Alba.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Virgil Guran - declarație politică cu privire la o ofertă ignorată de construcție de autostrăzi din partea unei companii chineze.

Urmează la cuvânt domnul deputat Virgil Guran, Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Virgil Guran:

Mulțumesc, domnule președinte.

Acum aproximativ doi ani, Guvernul Ponta a avut o vizită importantă, premierul Chinei.

Mi-aduc aminte cu câtă pompă s-a discutat despre investițiile chineze din România, cu toate că am semnalat de atunci o mare aberație, după părerea mea: investiții în capacitate de producție energetică, în România, unde avem posibilitatea să producem 20.000 de Mega pe oră, dacă folosim toate capacitățile, și de fapt noi consumăm doar 7.000 de Mega și mai exportăm vreo 1000 de Mega.

Mi-am dat seama că această aberație nu poate fi pusă în practică, dacă avem un pic de minte, să începem să producem și să nu avem ce să facem cu ceea ce producem.

S-a mai discutat despre exporturi de animale, nu s-a întâmplat nimic. În schimb, acum câteva zile, participând la o discuție cu un grup de oameni de afaceri, de investitori străini, am aflat că printre altele s-a făcut și o ofertă de construcție de autostrăzi, din partea unei companii chineze, a doua companie ca putere economică din China, iar oferta era cam la jumătate de preț față de ce se realizează acum în construcția de autostrăzi în România sau din ce ar trebui să se realizeze, pentru că nu prea se realizează nimic. Cu forță de muncă din România, cu materiale din România, deci exact ce ne-ar trebui pentru a realiza repede și ieftin autostrăzile de care avem nevoie.

Mă întreb: de ce nu se poate finaliza un astfel de proiect? O fi incompetență? O fi prostie sau hoție la mijloc? Pentru că în momentul în care ai o ofertă de genul acesta și o refuzi sau o ignori înseamnă că există un dedesubt pe care deocamdată noi nu-l înțelegem.

Sper ca adevărul să iasă la suprafață și poate viitorul Guvern să ia în calcul în a lucra și cu societăți care vin să lucreze repede și ieftin.

Nu mai putem invoca Uniunea Europeană, pentru că în Polonia se face acest lucru de mult, Anglia lucrează cu societăți din China, fără probleme. Așa că singura soluție este puțină competență și puțină dorință de a face lucruri deosebite în această țară.

Vă mulțumesc.

Deputat PNL, Guran Virgil.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Deoarece nu mai sunt deputați înscriși la cuvânt, închid ședința de astăzi.

Vă mulțumesc.

O zi bună!

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 9,16.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 15 noiembrie 2019, 2:33
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro