Mihăiță Calimente
Mihăiță Calimente
Ședința Camerei Deputaților din 23 iunie 2016
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.113/29-06-2016
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2016 > 23-06-2016 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 23 iunie 2016

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.4 Mihăiță Calimente - declarație politică referitoare la situația militară a României în flancul estic al Europei;

   

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

    ................................................
Video in format Flash/IOS

Deoarece din partea altor grupuri parlamentare nu sunt prezenți colegi, continuăm tot cu Grupul PNL, cu domnul deputat Mihăiță Calimente.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Mihăiță Calimente:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică va fi în legătură cu situația militară a României din această zonă a Europei.

România anului electoral 2016, cu toate aspectele economice, politice, sociale ale acestei perioade trebuie să privească cu mare atenție și către ceea ce se întâmplă în jurul său, mai ales la politica dusă de Rusia în ultima perioadă.

Din această perspectivă, pare că elementele păcii și războiului au revenit în Europa. Nimeni nu-și dorește războiul cu Rusia, nici nuclear, nici convențional, nici hibrid, de niciun fel. De aceea, reacția cea mai convenabilă este aceea de a preveni, de a impune coexistența pașnică.

Politicile de putere aplicate de Rusia, în special în spațiul postsovietic, dar anunțate și pentru Europa, amenințarea cu utilizarea forței și utilizarea propriu-zisă a forței pentru modificarea frontierelor creează o nouă realitate de care trebuie să devenim conștienți.

Problemele păcii și războiului au revenit în Europa și acest fapt trebuie conștientizat nu numai la nivel oficial, al declarațiilor, ci chiar la nivelul populației.

În acest context, măsurile de asigurare, adaptare și descurajare ale NATO sunt esențiale pentru securitatea statelor din flancul estic, inclusiv a României, dar totuși ele nu trebuie să conducă la izolarea automată a Rusiei, ci la edificarea unor situații favorabile pentru dialog și consens.

Statele din flancul estic sunt încă vulnerabile în fața provocărilor inițiate de Moscova. Astfel, securitatea colectivă și pregătirea integrată pentru anumite situații delicate sunt esențiale în vederea consolidării unui profil solid de descurajare.

NATO reprezintă principalul pilon de securitate pentru statele din flancul de est. Atât în strategia de securitate a Poloniei, dar și a statelor baltice și României, este menținut rolul esențial jucat de NATO pentru securitatea acestor state. Astfel, măsurile de intensificare demarate de către aliați reprezintă un pas pozitiv, în vederea solidificării asigurării acestor state. Pentru România, inițierea și efectuarea a cât mai multe exerciții militare în cadrul NATO reprezintă un pas înainte. Acestea mărturisesc postura de descurajare din regiune și aprofundează interoperabilitatea militară dintre statele din flancul estic.

Planurile consimțite la Summitul precedent din Țara Galilor trebuie implementate pentru a constitui o descurajare și o adaptare corespunzătoare la adresa amenințărilor din prezent.

De asemenea, România va trebui să susțină o viziune echilibrată asupra eforturilor de descurajare în flancul estic.

Atenția aliaților trebuie să fie distribuită uniform în cadrul flancului estic, evitându-se astfel decalajele privitoare la angajamentul aliat. Flancul estic are state care traversează o perioadă la fel de volatilă. Statele baltice sunt vulnerabile prin prisma armatelor reduse și apropierii de Rusia. Totuși, se poate observa vulnerabilitatea la fel de mare a Poloniei, a României și mai ales după amenințările nevoalate ale președintelui Vladimir Putin.

Nu în ultimul rând, România ar putea să susțină un angajament mai mare al NATO, în vecinătatea estică, România are un interes natural în a menține o vecinătate stabilă. Astfel, încurajarea unui proces de reformare a sectorului de securitate din Ucraina, coroborat cu o colaborare militară amplificată cu Republica Moldova și Georgia, ar reprezenta acțiuni deziderabile pentru interesele statului nostru, pe termen lung și mediu.

Tot în acest context apărut este de salutat inițiativa Președintelui României, Klaus Iohannis, de creare a unui pol de stabilitate militară în zona Mării Negre.

Așadar, în acest context internațional și regional complex, România trebuie să aibă o atitudine demnă de statutul său, de cea mai mare țară din flancul estic al NATO, pilon important de stabilitate în zonă. În mod cert, singura opțiune de neacceptat pentru România, la Summitul NATO de la Varșovia, este să nu ia opțiunea importantă pentru a deveni cel mai important furnizor de securitate din regiune.

Vă mulțumesc.

Mihai Calimente, deputat PNL.

Video in format Flash/IOS

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Mulțumesc mult, domnule deputat.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 29 februarie 2020, 10:55
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro