Plen
Ședința Camerei Deputaților din 28 iunie 2016
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.116/06-07-2016
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2016 > 28-06-2016 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 28 iunie 2016

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:

     

Ședința a început la ora 8,28.

Lucrările ședinței au fost conduse în prima parte de domnul deputat Florin Iordache, președintele Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii deputați Ion-Marcel Ciolacu și Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaților.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Bună dimineața, stimați colegi.

Declar deschisă ședința de astăzi, 28 iunie 2016, consacrată declarațiilor politice.

 
Video in format Flash/IOS Sorin-Avram Iacoban - declarație politică intitulată Guvernul Cioloș, o recidivă a Guvernului Boc;

Încep cu domnul deputat Sorin-Avram Iacoban, Grupul PSD.

Vă rog, domnule deputat, aveți trei minute.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi și colege,

Astăzi, declarația politică "Guvernul Cioloș, o recidivă a Guvernului Boc."

Dragi colegi,

Haideți să facem un mic exercițiu de logică: dacă eliminăm ilicitul penal din definiția recidivei, aceasta ar putea fi definită ca fapta unei persoane care, după promovarea unei politici total iresponsabile și nedrepte, o lege sancționată de popor, săvârșește cu intenție sau cu intenție depășită, după o perioadă de timp, aceeași faptă cu aceleași rezultate sociale.

În baza acestei definiții, adaptate la realitățile zilei, dacă analizăm declarațiile guvernanților din 2010 cu cele ale guvernanților din 2016, putem constata, fără echivoc, că actualul guvern tehnocrat se află în stare de recidivă față de Guvernul Băsescu-Boc în ceea privește dezastrul social în care urmează să arunce țara.

Astfel, în 6 mai 2010, Traian Băsescu, în calitate de președinte, făcea următoarele declarații care îngrozeau poporul român, citez: "În ședința de guvern de miercuri probabil că se va adopta o hotărâre. Nu este o rețetă ușoară, dar e necesară, pentru că în momentul de față lucrează maximum 3 milioane de oameni. Economia reală e cea care s-a restructurat puternic în 2009. Ea a reacționat corect la priză. Cel care nu a reacționat corect la criză este statul. Statul arată așa, ca un om foarte gras, care s-a cățărat în spatele cuiva subțirel, iar asta e economia. Reducerea fondului de salarii pentru tot aparatul bugetar din România cu 25%, iar până la sfârșitul anului șefii de instituții au obligația să facă selecția și să-i aleagă pe cei mai buni. Toate salariile vor fi afectate, inclusiv salariul minim, însă Guvernul va compensa diferența, astfel încât salariul minim să nu scadă sub 600 de lei. Ajutorul de șomaj se reduce cu 15%. Este previzibilă o reducere a pensiilor cu 15%. Se va proceda și la reducerea masivă a subvențiilor".

Revenind la anul de grație 2016, în care domnește politica tehnocrată, să comparăm aceste declarații cu declarațiile noului ministru al muncii și protecției sociale, care sunt parcă desprinse din manualul de politică PDL-istă, manual folosit cu fidelitate și de fostul președinte Traian Băsescu, singurul președinte care a condus o țară suspendat fiind de Parlamentul reprezentativ, fără ca decizia de suspendare să fie revocată.

Iată ce declară domnul ministru al muncii: "Nu există nicio țară în lume care să aibă mai multe beneficii din partea statului, salarii mai mari pentru funcționari și, în același timp, taxe mai mici. Nu există așa ceva. Deci trebuie să păstrăm un echilibru, pentru că la finalul zilei, dacă nu ne mai ajung banii, va trebui să tăiem de undeva. Și vom tăia iar din salariile publice. Este un avertisment foarte serios." Un avertisment serios?

Dragi colegi,

Mi se pare că este o amenințare atât la adresa Parlamentului și, implicit, la adresa poporului român. În primul rând, domnul ministru se pare că nu cunoaște Constituția, adică legea fundamentală în care se explică în clar până unde pot acționa și care sunt limitele puterii statului.

Domnule ministru, dumneavoastră reprezentați puterea executivă, adică puterea care asigură punerea în aplicare a politicilor asumate de legislativ. În ce țară civilizată, domnule ministru, ați auzit dumneavoastră că reprezentanții puterii urechează politicile promovate de reprezentanții puterii legislative... și se pare că această putere este ridicată la nivel de politică de stat în guvernul tehnocrat!

Iată că după doar după câteva zile recidivează și doamna ministru al justiției, Raluca Prună, care declara, nici mai mult, nici mai puțin faptul că, citez: "Am fost nu de mult somată să spun ce înțeleg prin restaurație. Exact asta, mai înțeleg - parafrazând - o tiranie parlamentară."

Domnilor guvernanți,

Domnilor miniștri,

Chiar dacă ați lipsit de la lecția de bun-simț față de națiune, ținem să vă precizăm totuși că atributul suveranității în România îl deține poporul, atribut pe care îl exercită, prin organele sale reprezentative, adică prin Parlamentul României. A acuza Parlamentul României de tiranie nu este altceva decât a acuza însuși poporul de tiranie, considerând că tirania poporului afectează în mod nedrept, spuneți dumneavoastră, valorile unui stat democratic.

De ce să fie tăiate salariile din sectorul bugetar și de ce să nu fie executate averile marilor corupți, de exemplu, domnilor miniștri? Întrebări la care, domnilor guvernanți, bunul-simț ar trebui să vă facă să reflectați.

Dragi colegi liberali, în încheiere, o scurtă întrebare pentru Domniile Voastre: puteți credita politica de genocid social anunțată de către Guvernul tehnocrat? Să fie la români memoria colectivă chiar atât de scurtă?

La aceste întrebări, dragi colegi din Partidul Național Liberal, aveți obligația să răspundeți urgent nu mie, nu colegilor din Parlament, ci poporului român, cel care a trecut epoca Băsescu la pagina de erată din istoria românilor!

Vă mulțumesc.

Deputat de Iași, Sorin-Avram Iacoban.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc mult.

 
Video in format Flash/IOS Aurelian Mihai - intervenție prilejuită de Congresul românilor de pretutindeni;

În continuare, domnul deputat Aurelian Mihai, Grupul PNL. Vă rog.

Și apoi domnul deputat Florin Tătaru de la Baia Mare.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Aurelian Mihai:

Bună dimineața, domnule președinte.

Stimați colegi,

24-25 iunie au fost zilele în care pentru prima dată în România s-a organizat, sub egida Parlamentului, firește, Congresul românilor de pretutindeni, congres în urma căruia s-a ales Consiliul pentru românii de pretutindeni.

Ceea ce doresc să transmit este faptul că acest for, constituit sută la sută din reprezentanții românilor care trăiesc în străinătate, ei înșiși venind din diaspora în acele zile în Parlamentul României, este un for care are un caracter consultativ și, evident, prin textul legii, prevederea este destul de clară pentru activitatea dumnealor de a trimite informări, analize și recomandări, atât comisiilor parlamentare, Ministerului Afacerilor Externe, Departamentului Politici pentru relația cu românii de pretutindeni sau oricărei alte instituții cu atribuții în ceea ce privește diaspora românească.

Deci, având în vedere un astfel de caracter consultativ, salut încă o dată pe toți cei care au dorit să participe la acest eveniment, pe cei care i-au susținut și, bineînțeles, începând de aici înainte îmi exprim bucuria de a putea colabora cu dumnealor în ceea ce privește atragerea de beneficii pentru românii din diaspora. Este o noutate, de asemenea, faptul că la nicio săptămână de zile după încheierea acestor lucrări, aici, în Parlamentul României, avem deja patru inițiative legislative pe care le vom depune, inițiative legislative la care au lucrat acești oameni, inițiative legislative care nu fac altceva decât să privească în mod direct românii din diaspora și, evident, găsirea de noi și noi soluții pentru atragerea de rezultate, tocmai pentru acești cetățeni care trăiesc departe de casă.

Încă o dată îmi exprim mulțumirea pentru reușita acestei organizări și, repet încă o dată, chiar dacă legea s-a lăsat așteptată timp de 9 ani pentru a fi aplicată și respectată, iată că de această dată, an de an, așa cum este și caracterul legii, pentru că acest congres se va organiza an de an, vom avea posibilitatea, românii care au experiența vieții departe de casă, să ne angajăm într-un astfel de proiect, pentru a participa și la viitoarele ediții ale congresului.

Îl salut încă o dată pe președintele acestui for, domnul Marius Livanu, un român care trăiește în Italia, cel care va conduce Consiliul românilor de pretutindeni de aici înainte, pe durata a cel puțin un an de zile.

Felicitări!

 
Video in format Flash/IOS Florin-Cristian Tătaru - declarație politică: Absența proiectelor pentru infrastructură generează o situație alarmantă pentru România;

Domnul Florin Iordache:

Domnul Florin Tătaru.

Se pregătește doamna Marioara Nistor, Grupul UNPR.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin-Cristian Tătaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am să vă rog frumos să-mi dați voie să dau citire la două declarații, ambele fiind de mare actualitate.

Prima declarație se numește "Absența proiectelor de infrastructură generează o situație alarmantă pentru România".

Prin Programul Operațional pentru Infrastructură Mare, POIM, 2014- 2020, România are alocate aproximativ 9,4 miliarde de euro prin Fondul European de Dezvoltare Regională și prin Fondul de Coeziune. Mai mult de jumătate din finanțarea totală pentru POIM, 6,8 miliarde de euro, sunt prevăzute pentru infrastructura de transport, 37% pentru dezvoltarea sectorului de mediu, iar 5% pentru sectorul energetic.

Banii ne stau la dispoziție, însă noi nu reușim să aplicam proiecte noi pentru perioada de finanțare 2014-2020. Ritmul de pregătire a proiectelor privind infrastructura de transport este unul extrem de lent, fapt cel puțin îngrijorător. În plus, avem proiecte nefinalizate din punct de vedere al documentelor necesare pentru Bruxelles, ceea ce înseamnă că există riscul ca România să nu poată folosi banii europeni alocați și să suporte din bugetul național cheltuielile necesare.

Cetățenii români au nevoie de trenuri rapide, însă pentru asta avem nevoie de sine de tren noi, avem nevoie de autostrăzi si infrastructură. România are nevoie de acestea pentru a se putea dezvolta, pentru a-și putea dezvolta turismul și industriile.

Să vă dau un exemplu. Eu sunt din Baia Mare. O călătorie cu trenul până la București durează aproximativ 12 ore, uneori chiar mai mult, ceea ce este inacceptabil. Italia își schimbă pentru a doua oară șinele de tren tot pe bani europeni. Noi de ce nu putem? Investitorii din zona Maramureșului se plâng că nu avem infrastructură și știu foarte bine că aceasta este o problemă națională.

Fac un apel la dumneavoastră, stimați colegi, și la ministrul transporturilor, Dan Marian Costescu. Reprezentanții de la Bruxelles ne trimit semnale constante și avertismente cu privire la această situație alarmantă și cu privire la faptul că încă nu s-a adoptat Masterplanul General de Transport, în forma agreată în cadrul negocierilor din 2015 dintre Comisia Europeană și Guvernul României. Vom pierde banii de la Uniunea Europeană pentru infrastructură din cauza lipsei de eficiență a ministerului în a genera proiecte care să fie finanțate prin fondurile structurale și de investiții europene. Pierdem deja și vom pierde în continuare investitori și turiști și nu ne permitem acest lucru. România și românii nu își permit acest lucru, așa că solicit Guvernului Cioloș să facă un efort pentru a valorifica la maximum fondurile structurale și de investiții europene pentru proiectele de transport.

 
Video in format Flash/IOS Florin-Cristian Tătaru - declarație politică: Criza Brexit și impactul asupra României;

Cea de-a doua declarație, domnule președinte, se numește "Criza Brexit și impactul asupra României".

Referendumul din Marea Britanie și criza numită Brexit prin care toată Uniunea Europeană trece în această perioadă pare a fi o glumă pentru președintele României. Domnul Klaus Iohannis ne anunța la finalul săptămânii trecute că Brexit-ul naște oportunități pentru România și că astfel va începe un nou proiect de țară. Îl așteptăm și sunt convins că oamenii politici din PSD vor colabora pentru a dezvolta și pentru a implementa acest proiect de țară.

Totuși, domnule președinte, ne tot anunțați și ne tot vorbiți despre acest proiect de la preluarea mandatului de președinte al României. De aceea, îl așteptăm încă și sperăm că acesta există și în realitate.

Cu toate acestea, îmi permit să îl contrazic pe președintele Iohannis cu privire la Brexit. Ba da, Brexit-ul va afecta România și va afecta românii, și nu doar pe cei plecați la muncă în Marea Britanie. Regatul Unit a dat naștere unui bulgăre foarte periculos, care momentan zdruncină stabilitatea construcției europene.

Nu, nu este suficient, domnule președinte, să le spuneți românilor să își păstreze calmul, pentru că sunt părinți ai căror copii lucrează sau învață acolo, sau invers, copii ce au rămas singuri sau în grija rudelor pentru ca părinții să le ofere un trai mai bun. Oamenii au nevoie de răspunsuri și este datoria dumneavoastră să le oferiți.

În Maramureș, mii de oameni lucrează în fabricile de confecții ce produc pentru clienți din Marea Britanic, firme care au relații contractuale directe cu firme din Anglia, firme care creează locuri de muncă și care acum se află în incertitudine. Aceste firme lucrează atât cu lire, cât și cu lei și, din păcate, au pierdut aproximativ 20% prin deprecierea cursului valutar. În Vrancea, situația este similară.

Așa că haideți să fim sinceri! Românii, la fel ca toate națiunile implicate în tot ceea ce înseamnă comerț internațional și libera circulație în spațiul european, vor fi afectați, însă procesul de negociere pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană este abia la început. Așadar, românii și firmele românești care lucrează cu cele din Anglia au timp să își evalueze direcțiile și să schimbe modul de operare pentru a scădea pierderile și pentru a optimiza producția și profitul. Este important însă să nu pierdem locuri de muncă din cauza acestei crize, iar aici este necesar un efort comun al autorităților naționale și al antreprenorilor.

În mod cert, urmează o nouă configurație economică, politică și socială pentru Uniunea Europeană, însă sper ca Uniunea Europeană să iasă mai puternică în urma Brexit-ului.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Marioara Nistor - declarație politică intitulată Îmbătrânirea populației, o problemă de siguranță națională;

Doamna Marioara Nistor, Grupul UNPR.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Marioara Nistor:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Îmbătrânirea populației, o problemă de siguranță națională".

Stimate colege,

Stimați colegi,

România se confruntă în ultimii ani cu o problemă critică, aceea a îmbătrânirii populației. Datele prezentate de Institutul Național de Statistică atrag atenția că procesul de îmbătrânire a populației s-a adâncit în ultimul an, un lucru alarmant pentru țara noastră. Acestei probleme trebuie să i se ofere un răspuns din partea statului român cât mai curând.

Scăderea natalității trebuia să fie încă de acum 10-15 ani un motiv de îngrijorare pentru autoritățile române, deoarece este afectată forța de muncă a țării, este afectat viitorul României. Factorii principali care influențează procesul de îmbătrânire sunt migrația, rata scăzută a natalității, nesiguranța zilei de mâine.

În privința problemei natalității, noi, politicienii, avem responsabilitatea să gândim acele programe sociale care să contribuie la întinerirea populației și să le oferim posibilitatea să rămână în țara lor celor care își propun să plece în străinătate la muncă.

Problema natalității în România este într-adevăr una reală și trebuie tratată serios de orice guvern și partid responsabil. Încurajarea natalității trebuie să fie o prioritate pentru orice guvernare. Oferirea de sprijin familiilor pentru creșterea copiilor, acordarea de facilități pentru tinerele familii, toate acestea sunt modalități prin care politica de natalitate a țării noastre poate să se dezvolte.

Mulți români aleg să plece în căutarea unui trai mai bun pentru ei și familiile lor. Criza economică prin care a trecut România a încurajat acest curent care a făcut ca populația să îmbătrânească, iar forța de muncă să scadă. România se află într-un moment economic prielnic, care poate fi utilizat pentru a propune măsuri prin care românii plecați în afara granițelor să se întoarcă acasă. Sunt sigură că mulți dintre cei care și-au lăsat în urmă familiile sunt dornici să revină acasă dacă li se oferă condițiile necesare pentru a avea un trai decent.

Pentru UNPR, problema demografică este una extrem de importantă. În vara anului 2015, a fost lansat Programul național "Siguranță și prosperitate pentru România". Primul punct al planului este cel referitor la renașterea națională, prin care înțelegem restabilirea echilibrului demografic, grav afectat în ultimii ani.

Prin urmare, ceea ce propunem noi pe scena politică este guvernarea orientată spre familii și nu spre indivizi. Familia trebuie să fie unul dintre principalii beneficiari ai politicilor guvernamentale.

Creșterea natalității este principala soluție pe termen lung la criza demografică. Politicile de creștere a natalității nu trebuie să se reducă doar la sprijinul material pentru familiile tinere. Cred că trebuie să pornim în dezbaterile publice asupra unui acord privind politicile natalității de la respectul față de natalitate și, în mod firesc, de la respectul față de mame. Cred că abia din acel moment vom fi motivați să aplicăm politici publice care să reușească să readucă familia pe primul loc al societății românești.

Vă mulțumesc.

Marioara Nistor, deputat, Colegiul nr. 9 Brăila.

 
Video in format Flash/IOS Florin Iordache - declarație politică cu titlul Proiectul Uniunii Europene, un proiect care trebuie să continue;

Domnul Florin Iordache:

(Coboară la tribună.)

Bună dimineața, stimați colegi.

Am și eu o declarație: "Proiectul Uniunii Europene, un proiect care trebuie să continue".

Am văzut cu toții referendumul din Marea Britanie, atât de controversatul Brexit. S-au pronunțat locuitorii din Marea Britanie pentru acest referendum de săptămâna trecută și, iată că, printr-un vot majoritar, 52%, au decis că trebuie să iasă din Uniunea Europeană.

Din punctul meu de vedere, clasa politică și premierul David Cameron este primul care ar trebui să înțeleagă că a abordat greșit această problematică. S-a văzut că odată cu adoptarea acestui referendum lira sterlină a scăzut dramatic, sunt o serie de repercusiuni care, din punctul meu de vedere, piața muncii, piața financiară și toate celelalte, vor avea efecte nefaste pentru Marea Britanie. Dar problematica, din punctul meu de vedere, trebuie privită altfel. Adică, s-a văzut că sunt anumite probleme și la Bruxelles și cred că, cu înțelepciune, cu tact, cei care... reprezentantul comisiei, Parlamentul European, toți ceilalți trebuie să gândească în urma acestui referendum, iar cuvântul de ordine este acesta, că Proiectul Uniunii Europene, ca proiect global, trebuie să continue cu anumite reformulări, regândiri și reorganizări.

Este un proiect la care România cred că a demonstrat că este parte importantă a Uniunii Europene și cu toții trebuie să învățăm că acest referendum, care din păcate, din punctul meu de vedere, a fost validat, este un referendum care nu mai trebuie să se repete în Uniunea Europeană.

Mulțumesc.

(Revine la prezidiu.)

Video in format Flash/IOS Mihai Deaconu - declarație politică Casa Regală, mai aproape de statul român;

Domnule Mihai Deaconu, vă rog.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Mihai Deaconu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Casa Regală, mai aproape de statul român".

Când vorbim despre suveranitate și independență națională ne gândim cu toții în mod inevitabil la monarhie, la Casa Regală a României, care a condus statul român spre modernizare, având la bază principii europene pe care în secolul al XIX-lea le admiram atât de mult, încât am fost dispuși să ne punem viața în joc de nenumărate ori.

Abdicarea forțată a Regelui Mihai la 30 decembrie 1947 a schimbat soarta țării noastre și modul în care românii s-au raportat la monarhie. Chiar și acum, la 26 de ani de la schimbarea regimului comunist cu unul democratic, există susținători puternici ai revenirii la monarhie ca regim politic, deși după 1990 s-au făcut pași lenți pentru recunoașterea drepturilor familiei regale a României.

Imediat după alegerile locale din 5 iunie 2016, s-a creat o dispută pe apropierea de Casa Regală între politicienii de la vârful PSD și PNL care s-au întrecut în a-și adjudeca rolul de inițiatori ai proiectului legislativ privind Statutul Casei Regale a României.

Se pune întrebarea dacă interesul manifestat de aceștia este unul normal, de punere în legalitate a înaltei instituții regale, prin crearea unui cadru normativ specific, sau este doar un nou prilej de imagine și cu țintă electorală, având în vedere numărul destul de mare de pro monarhiști care refuză să meargă la vot de 26 de ani.

Iar faptul că, chiar și președintele PSD, Liviu Dragnea, a afirmat că acest act normativ ar trebui adoptat cât mai repede printr-o ordonanță de Guvern, mă face să cred că presiunile privind recunoașterea personalității juridice a Casei Regale vin și din interiorul acesteia, moștenitorii regelui fiind conștienți de consecințele trecerii în neființă a suveranului.

Proiectul propune, pentru buna organizare și funcționare a persoanei juridice, acordarea posibilității de angajare a unui aparat administrativ format din 20 de persoane și darea în folosință pentru 99 de ani a Palatului Elisabeta. Devenind o instituție de utilitate publică care va fi sprijinită financiar din bugetul de stat pentru cheltuielile curente și o parte din proiecte, Șeful Casei Regale va fi invitat, cel puțin o dată pe an, să se adreseze senatorilor și deputaților prin prezentarea unui raport de activitate.

În contextul dat, țin să mă adresez Guvernului și celorlalte autorități ale statului și, în calitate de parlamentar de Argeș, să le amintesc faptul că tot din aceste motive ar trebui să se urgenteze lucrările de la Catedrala Arhiepiscopală și Regală de la Curtea de Argeș care va adăposti criptele familiei regale a României și a cărei construcție a început în anul 2009, fiind preconizată a fi terminată în cinci ani. La această necropolă se lucrează însă și acum, cele 16 morminte aflate la intrare fiind finalizate, însă mai sunt multe lucrări de executat. Probabil principala cauză a prelungirii proiectului sunt banii care, deși provin de la Ministerul Culturii, de la Fundația Regală Principesa Margareta și de la Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, din donații, aceștia au fost virați în cont pe rând, lucrările executându-se în raport de alocările bugetare.

Mă adresez în mod direct domnului prim-ministru Cioloș să analizeze acest aspect și, dacă este posibil, în situația unei rectificări bugetare, Guvernul să aloce banii necesari pentru finalizarea acestui edificiu de o mare însemnătate pentru poporul român.

Nimeni nu cred că și-ar dori ca atunci când inevitabilul se va întâmpla, altețele regale ale lumii să fie nevoite să treacă printre schele pentru a-l conduce spre odihnă veșnică pe ultimul Suveran al României.

Vă mulțumesc.

Deputat Mihai Deaconu, Colegiul nr. 3, Circumscripția nr. 3 Argeș.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Eleonora-Carmen Hărău - considerații legate de lecția populismului în politică în noua situație europeană;

Doamna Carmen Hărău, Grupul Partidului Național Liberal.

Se pregătește domnul Virgil Guran.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi,

Recentul vot al britanicilor pentru ieșirea din Uniunea Europeană dovedește ce este în stare să facă populismul în politică. Actorii politici, susținători ai ieșirii britanicilor din Uniunea Europeană, încep să dea rând pe rând înapoi și să-și recunoască minciunile din campania Brexit. Trist, adevărat și, din păcate, cu influență asupra întregului continent european. Dacă tot s-a întâmplat lucrul acesta, va trebui să fim foarte atenți la posibilitatea noastră, a tuturor, de a învăța ceva din acest incident nefericit. E foarte greu să te bați cu argumente raționale cu populismul.

Un eveniment sau o întâmplare, un fenomen de dată recentă: mi-aduc aminte în 2012 de cele 20.000 de euro promise de domnul Diaconescu tuturor celor care vor vota astfel încât Domnia Sa să ajungă la guvernare. Era evident o imposibilitate. Dar n-a fost percepută ca imposibilitate, și nefiind percepută ca imposibilitate, partidul Domniei Sale a ajuns în Parlament pentru scurtă durată, e foarte adevărat, dar lucrul acesta s-a întâmplat.

Va trebui să gestionăm situația politică a României noi, ca politicieni responsabili, astfel încât să evităm oricare dintre noi derapajele populiste aducătoare de mare nefericire pe termen mediu și lung, inclusiv pentru manipulatori și pentru cei care le propagă.

Am trecut în sensul acesta printr-o experiență de acest tip, o experiență nefericită, pierderea de către candidatul liberal al Primăriei Municipiului Hunedoara. Deci ne-am confruntat, din punct de vedere politic, noi, hunedorenii, foarte recent cu o astfel de problemă.

Pe de altă parte, Brexit-ul, care fără doar și poate va fi în cele din urmă înfăptuit, că democrațiile vechi sunt democrații adevărate, peste vocea poporului n-au cum trece elitele, va trebui să ne găsească pregătiți să utilizăm oportunitățile care ni se deschid în față, mai cu seamă în ceea ce privește relocarea fondurilor financiare, relocare care va trebui să găsească în România un partener credibil, un partener stabil, un partener dezirabil.

Închei, solicitându-vă și dumneavoastră, tuturor, sprijinul de a tempera panica fără rost care a început să se manifeste în societatea românească, și anume aceea că România va avea de suferit din punct de vedere economic, in integrum, și fiecare cetățean în parte, din cauza Brexit-ului. Slavă Domnului, Anglia, Regatul Unit, nu face parte din Uniunea Euro, moneda lor nu ne afectează în tranzacțiile economice, iar mișcările bruște economice făcute de indivizi și de colectivități umane se pot întoarce dramatic împotriva acestora.

Deocamdată, să contribuim la consolidarea mesajului oficial transmis de Președintele României și de Guvernatorul Băncii Naționale, și anume acela că România se găsește la adăpost de fluctuațiile de bursă și de fluctuații majore de curs.

În final, doresc succes delegației României la Uniunea Europeană, pentru susținerea cât mai bună a intereselor României în noua configurație europeană care începe acum să se construiască.

Carmen Hărău, deputat liberal de Hunedoara.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Virgil Guran - despre seriozitate, naționalism, pregătire, o adevărată lecție de viață a Islandei la campionatul de fotbal;

Domnul Florin Iordache:

Domnul Virgil Guran.

Vă rog, domnule deputat, aveți trei minute.

Se pregătește doamna deputat Florica Cherecheș.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Virgil Guran:

Mulțumesc, domnule președinte.

Europa este frământată de multe lucruri, în momentul de față, dar în afară de subiectul zilei, Brexit, Europa este preocupată în ultimul timp și de fotbal.

Este adevărat că pentru noi, pentru români, această etapă s-a încheiat foarte repede. Am auzit tot felul de explicații, de lamentări. Ce este foarte clar: lipsa de interes pentru sport în România se dovedește că nu aduce rezultate și dovedește că atât pe plan sportiv, cât și pe planul sănătății, avem mari probleme.

În schimb, am văzut aseară o lecție - unii spun o lecție de fotbal, eu nu o consider o lecție de fotbal, ci o lecție de viață: o națiune mică, Islanda, care este cât municipiul Cluj-Napoca, a dat o adevărată lecție, calificându-se, în detrimentul Angliei. Astfel s-a dovedit că seriozitatea, că naționalismul, că pregătirea și hotărârea sunt foarte importante.

Este adevărat, mulți nu dau o importanță deosebită sportului, dar sportul spune mult despre o națiune. Și sportul spune mult despre hotărârea unei națiuni, despre felul în care se luptă acea națiune.

Și uite că aseară am văzut că nu mai există națiuni mari, națiuni mici, ci există națiuni care reușesc să își facă un cult din a se prezenta, din a câștiga, din a se ridica - și aceste națiuni de fapt se dovedește că reușesc acest lucru - și națiuni care, din păcate, merg cu capul plecat.

Țin mult la această țară și consider că sunt un naționalist de felul meu, dar cred că în momentul de față noi avem o problemă din multe puncte de vedere. În ultimul timp am demonstrat-o că și în sport.

Dar totul se amplifică și eu cred că trebuie să gândim, să regândim tot ce construim în această țară, dacă vrem să fim între națiunile dezvoltate, între națiunile mândre ale acestui continent, ale acestei lumi.

Vă mulțumesc.

Deputat PNL, Guran Virgil.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Florica Cherecheș - declarație politică intitulată To be or not to be;

O invit pe doamna deputat Florica Cherecheș. Se pregătește doamna deputat Lucia-Ana Varga.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Florica Cherecheș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "To be or not to be".

În urmă cu câteva zile, 17 milioane de britanici au votat la referendum pentru părăsirea Uniunii Europene, în vreme ce 16 milioane au optat pentru rămânerea în blocul comunitar.

Începând cu a doua zi, când mulți britanici care votaseră ieșirea din Uniune și-au dat seama de unele consecințe negative care se vor răsfrânge asupra lor, au demarat o acțiune de strângere de semnături prin care se solicită un nou referendum.

Aproape 3 milioane de britanici au semnat petiția prin care cer repetarea scrutinului, iar Scoția și Irlanda de Nord amenință cu referendumuri care să le asigure locul în Uniunea Europeană, în condițiile în care cetățenii lor au votat rămânerea în Uniune.

Rezultatul referendumului a stârnit imediat tensiuni în societatea britanică și a ieșit la iveală o mare prăpastie care există între generații.

În general, tinerii au votat pentru rămânerea în Uniunea Europeană, conștientizând importanța acestei uniuni, dar oamenii mai în vârstă care s-au lăsat mai ușor convinși de extremiști au militat pentru exit.

"Mulți tineri britanici au fost șocați, au exprimat furie sau disperare că părinții și bunicii lor au decis limitarea libertății de circulație, interacțiunile cu alte culturi și oportunitățile de lucru și studii în străinătate oferite de Uniunea Europeană" - notează ziarul "The New York Times", citat de Mediafax.

"Noi suntem cei care ar trebui să trăim cu situația aceasta mult timp, dar un grup de pensionari a luat decizia pentru noi", afirmă Lewis Phillips, în vârstă de 27 de ani, referindu-se la decizia majorității britanicilor privind ieșirea țării din Uniunea Europeană.

Un alt tânăr britanic, pe nume Dean Boden, a afirmat: "Suntem cu adevărat dezamăgiți că bunicii noștri au decis pur și simplu că îi urăsc pe străini mai mult decât ne iubesc pe noi și viitorul nostru", închei citatul din Mediafax.

Toate acele discursuri populiste rostite în ultimii ani de extremiștii naționaliști au adus în prim plan problematica muncitorilor din țările est-europene care vin și iau locurile de muncă ale britanicilor, conform spuselor lor, astfel încât străinii au fost făcuți responsabili de problemele economice și sociale existente.

Românii au fost adesea ținta acestor atacuri naționaliste antieuropene și continuă să fie și acum, după Brexit, alături de polonezi.

Din nefericire, în ultimele zile s-au înmulțit incidentele xenofobe și un sentiment de rasism post referendum este din ce în ce mai acut, primii vizați de atacurile verbale și chiar fizice fiind, din nou, românii și polonezii.

Rezultatul referendumului a determinat un cutremur pe piețele financiare, lira sterlină a ajuns la cel mai scăzut nivel în ultimii 31 de ani și continuă să scadă, blocajele unor instituții, nesiguranța investitorilor care nu știu când și cum va ieși Marea Britanie din Uniunea Europeană, multe companii din domeniul IT și nu numai, care angajează est-europeni în mare măsură, se pregătesc să-și mute birourile și lista consecințelor negative ar putea continua.

În ceea ce ne privește, imediat după aflarea rezultatului, se înregistrează pierderi de 1,2 miliarde euro pe zi, pentru exportatorii români, în special pentru producătorii de mașini și echipamente, confecții, componente auto.

Ca parlamentar român și membru al Comisiei parlamentare de prietenie cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, îmi exprim speranța că șefii de stat din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene care se vor reuni azi la Consiliul Europei, printre care și președintele Klaus Iohannis, vor avea înțelepciunea de a găsi metodele cele mai potrivite pentru punerea în practică a Brexit-ului, deși politicienii britanici refuză să depună cererea de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană, fără de care nu se poate începe nimic.

Politicienii se contrazic între ei, unii considerând referendumul doar un act consultativ, Parlamentul fiind cel care ia astfel de decizii majore, legat de viitorul Regatului Unit, iar Scoția dorește să rămână în Uniunea Europeană.

Devine din ce în ce mai evident că politicienii englezi nu s-au pregătit corespunzător pentru acest demers atât de important și nu au anticipat consecințele dezastruoase pe care le are asupra propriului popor, dar și a Europei și lumii întregi.

Avem cu toții de învățat din această experiență și de conștientizat că unitatea și solidaritatea între membrii Uniunii Europene sunt condiția primordială ca tuturor să le meargă bine.

Avem de învățat că discursurile populiste și lipsa informațiilor complete duc la manipulare și la efecte nefaste pe termen lung.

Având în vedere faptul că au apărut și alți extremiști - vezi cazul Franței și Olandei care au cerut deja referendum, pentru ca și țările lor să iasă din Uniune - devine importantă și urgentă necesitatea regândirii proiectului european și eliminarea tratamentului favorizant aplicat unor state membre.

Avem de asemenea nevoie să elaborăm urgent o strategie pentru a atrage în România firmele care se pregătesc să plece din Marea Britanie, astfel încât această situație să devină o oportunitate economică pentru țara noastră, prin crearea de locuri de muncă și consolidarea dezvoltării economice.

Cer Guvernului condus de premierul Cioloș să elaboreze rapid un plan de acțiune, pentru ca această oportunitate nou apărută să fie fructificată la maximum.

Și le mai cer, atât premierului, cât și președintelui, să apere cetățenii români care locuiesc și muncesc în Marea Britanie și să le reprezinte interesele. Chiar dacă pentru o vreme au ales să trăiască acolo, ei sunt și vor rămâne cetățeni români și e datoria noastră sfântă să-i apărăm și să le căutăm binele.

Deputat PNL de Oradea, Florica Cherecheș.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Lucia-Ana Varga - declarație politică cu privire la Legea prevenției în sănătate;

Doamna Lucia Varga.

Se pregătește doamna deputat Ana Birchall.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Lucia-Ana Varga:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi este un apel la responsabilitate, atunci când vorbim despre Legea prevenției în sănătate.

În urmă cu aproape un an, împreună cu 124 de deputați și senatori liberali, dar și de la alte formațiuni politice, am venit în fața dumneavoastră cu un Proiect de Lege al prevenției în sănătate. Am depus acest Proiect de Lege a prevenției, în urma unor dezbateri pe care le-am avut în întreaga societate românească.

Am avut-o în dezbateri, în comisia de la Cameră, Comisia pentru sănătate, însă ea a trecut tacit de Camera Deputaților. Astăzi însă este în Senat, în dezbatere, având un raport de adoptare, cu amendamente.

Fac de la acest microfon apel la responsabilitate, fac apel la toți senatorii, indiferent de culoarea politică, să lase orgoliile politice la o parte și să voteze o lege de care România are nevoie.

Dacă ne uităm la indicatorii de sănătate, observăm că rata de mortalitate este de 1.596,7 la suta de mii de locuitori în România, față de 1.168,9 la suta de mii de locuitori, media în Uniunea Europeană. Rata mortalității la copii este de 9 la mia de nou-născuți, față de 4 la mia de nou-născuți, cât este media europeană.

Speranța de viață la naștere pentru femei în România este de 78,1 ani, față de 82,2 ani, media în Uniunea Europeană, iar la bărbați, speranța de viață la naștere este de 71 de ani, față de 76 de ani, media în Uniunea Europeană.

Specialiștii ne spun că multe din bolile societății moderne pot fi prevenite, pot fi tratate atunci când sunt depistate din timp. Astăzi în Senat avem o lege care ar da o șansă românilor, care ar da o șansă acestei națiuni să devină o națiune mai sănătoasă. Această lege ar responsabiliza statul să finanțeze activitățile de prevenție, să finanțeze activitățile prin care să-i informăm, să-i conștientizăm, să-i educăm pe cetățeni pentru a adopta un stil de viață sănătos.

Această lege a prevenției ar face ca programele de prevenție să fie aplicate pe termen mediu și lung, să fie finanțate, astfel încât cetățenii să poată beneficia gratuit de screeninguri pentru depistarea precoce a bolilor și aceste boli să poată fi tratate.

Totodată, această lege stabilește un cadru de colaborare intersectorial, astfel încât să consumăm alimente mai sănătoase, să respirăm aer mai curat, să avem o infrastructură pentru desfășurarea activităților sportive și a mișcării.

Avem nevoie de această lege a prevenției, avem nevoie de o lege care să reglementeze viitorul, din punctul de vedere al sănătății acestei națiuni. Și fac apel la toți colegii, din Senat, dar și colegii din Cameră, să facă tot ce le stă în putință pentru a vota astăzi această lege.

Eu am avut o șansă, eu am avut o șansă în a depista din timp și a mă trata din timp de o boală incurabilă.

Prin această lege cred că am da o șansă și altor oameni la viață, am da o șansă la o calitate a vieții mai bună.

Mulțumesc.

Lucia Varga, deputat PNL.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Ana Birchall - declarație politică cu titlul: Brexit - implicații pentru Uniunea Europeană și România;

O invit pe doamna deputat Ana Birchall.

Se pregătește domnul deputat Gheorghe Florin.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Ana Birchall:

Mulțumesc mult, domnule președinte.

În declarația politică din această săptămână doresc să vă vorbesc despre una dintre cele mai presante probleme de pe agenda europeană, și anume rezultatul referendumului din Marea Britanie, care aprobă ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, și consecințele acestuia asupra construcției europene în ansamblu și asupra României în mod deosebit.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Rezultatul referendumului privind apartenența Marii Britanii la Uniunea Europeană reprezintă o zi tristă pentru proiectul european și ne arată, din păcate, că pericolul euroscepticismului și extremismului, la nivelul Uniunii Europene, este acum mai mare ca oricând.

Asistăm astăzi la o întărire fără precedent a discursului antieuropean și a extremismului naționalist și populist, precum și la o tendință de repoziționare față de leadershipul european de la Bruxelles.

Este adevărat că, în ultima perioadă, Uniunea Europeană s-a confruntat cu tot mai multe provocări, cu foarte multe crize care au determinat intensificarea curentelor eurosceptice și antieuropene.

Ca răspuns, eu cred că este nevoie ca Uniunea Europeană să-și regândească strategia pe termen mediu și lung, iar familia europeană trebuie să fie solidară și unită, mai ales în asemenea momente.

Sper că prin dialog, consens și fără reacții emoționale, Uniunea Europeană va strânge rândurile și va merge mai departe, respectând valorile europene.

Sunt sigură că împreună putem contracara posibilele efecte negative ale acestui referendum, astfel încât curentele eurosceptice și antieuropene din alte state membre să nu utilizeze cazul Marii Britanii ca un precedent sau ca un element propagandistic, creând astfel un efect de "bulgăre de zăpadă" la nivelul Uniunii.

În același timp, referendumul din Marea Britanie este o opțiune legitimă a cetățenilor Marii Britanii.

Trebuie să luăm act de acest rezultat și să respectăm alegerea făcută de britanici, chiar dacă, așa cum am afirmat de fiecare dată, personal consider că locul Marii Britanii este alături de marea familie europeană și că Uniunea Europeană ar fi fost mult mai întărită dacă Marea Britanie rămâne sau rămânea în interiorul Uniunii Europene.

În ceea ce privește efectele pe care decizia Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană le va avea asupra României și mai ales asupra românilor care trăiesc în Regatul Unit, eu cred că este esențial să rămânem în continuare vigilenți, să gestionăm eficient efectele fiscale ale Brexit-ului și să negociem în beneficiul românilor care locuiesc și muncesc în Marea Britanie.

De asemenea, parteneriatul strategic pe care îl avem cu Marea Britanie trebuie să continue, iar colaborarea bilaterală să continue să se întărească și să se dezvolte.

Stimate colege și stimați colegi,

Cred că acest moment atrage atenția asupra viitorului construcției europene. Uniunea Europeană pe care o știm nu va mai fi la fel. În egală măsură, multe din problemele ridicate de Marea Britanie constituie semnale de alarmă, inclusiv la nivelul Bruxelles-ului, care ar trebui să țină cont mult mai mult, de acum înainte, de rolul și de implicarea fiecărui stat membru în procesul de luare a deciziilor la nivelul instituțiilor europene.

Și sper că și la acest Consiliu European care se desfășoară în aceste zile vor fi discutate aceste aspecte.

În acest context, România trebuie să rămână ferm atașată valorilor europene, implicată în proiectul european și să susțină, ca și până acum, importanța unității Uniunii Europene și nevoia identificării unor soluții comune și responsabile la actualele provocări europene.

Unitatea proiectului european este fundamentală, mai ales în aceste momente de cumpănă, deoarece numai împreună putem fi cu adevărat o voce puternică în arena politică globală. Dar pentru a se realiza toate aceste lucruri, trebuie restabilită încrederea între statele membre, trebuie restabilită încrederea în proiectul european.

În același timp, în actuala paradigmă a redefinirii construcției europene, România are oportunitatea să își asume un rol mult mai important la nivelul Uniunii Europene, să devină un actor puternic și un generator de politici europene, atât la nivel regional, cât și la nivelul Uniunii Europene, în ansamblu.

Aceasta poate fi șansa noastră să demonstrăm că locul României este în elita europeană și că putem contribui în mod constructiv și decisiv la consolidarea unei Uniuni Europene solidare, puternice și competitive, având la bază încrederea și respectul față de valorile europene.

Vă mulțumesc.

Ana Birchall, deputat, Colegiul nr. 5, Vaslui.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Florin Gheorghe - declarație politică intitulată Garanții mari pentru toate lucrările publice;

Domnul deputat Gheorghe Florin.

Se pregătește domnul deputat Mircea Lubanovici, Grupul PNL.

Vă rog, domnule deputat, aveți trei minute.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi se numește "Garanții mari pentru toate lucrările publice".

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Deputații tuturor grupurilor parlamentare din Camera Deputaților au votat săptămâna trecută inițiativa legislativă privind instituirea obligației asigurării garanției pentru lucrările publice, în special pentru cele de infrastructură.

Cred că fiecare român este revoltat atunci când vede că lucrările făcute din banii săi, strânși prin taxe și impozite, sunt realizate în bătaie de joc, de cea mai proastă calitate și nu durează mai mult de o ploaie.

Ne-am săturat cu toții să vedem cum strada asfaltată acum câteva luni este astăzi mai plină de gropi decât înainte de reabilitare, cum cade faianța prin spitale sau cum se rănesc copiii în școlile abia renovate.

Când vorbim despre responsabili, toată lumea, atât constructorul, cât și autoritatea contractantă, dau din umeri nevinovați și nimeni nu este tras la răspundere, nimeni nu plătește pentru risipa făcută din banii publici.

De săptămâna trecută, datorită votului Camerei Deputaților, lucrurile se schimbă radical. Adio autostrăzi pe care constructorii să le garanteze mai puțin decât are garanție un frigider.

De la publicarea în Monitorul Oficial a legii, garanția pentru lucrările publice va fi de cel puțin 5 ani, un termen care cred că-i va face să se răzgândească pe mulți abonați la banii publici să se mai înscrie la unele licitații.

Adio lucrări profitabile făcute în batjocură, pentru că dacă vor continua să le facă ei, constructorii, vor fi chemați să refacă lucrările din buzunarul lor.

Până la această lege, garanția pentru lucrări era ceva opțional, lăsat la latitudinea autorităților publice, care, în cele mai multe cazuri, uitau să o specifice în contractele de atribuire.

Când am elaborat această lege, obiectivul principal al acesteia a fost acela al creșterii calității lucrărilor făcute din banii noștri.

Am toată convingerea că, mai ales în contextul în care prin noul pachet legislativ privind achizițiile publice s-a renunțat la criteriul "prețul cel mai mic", orice constructor declarat câștigător la o licitație se va gândi de două ori la ce materiale utilizează, pentru că dacă face o lucrare proastă, tot el va plăti pentru reparații.

Așadar, am convingerea că această lege nu va aduce numai lucrări de o calitate superioară, ci și mult mai mult respect pentru banii plătiți de români la bugetul național.

Florin Gheorghe, deputat PSD de Constanța.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Mircea Lubanovici - declarație politică: Congresul și Consiliul Românilor de Pretutindeni, acum, la început de drum.

Domnul Florin Iordache:

Domnule Lubanovici, vă rog.

Aveți trei minute, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Mircea Lubanovici:

Mulțumesc, domnule președinte.

Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin declarația de astăzi doresc să aduc în atenție evenimentul care s-a desfășurat zilele trecute la Palatul Parlamentului, este vorba de mult așteptatul Congres al Românilor de Pretutindeni, la care am participat.

Doresc să menționez și pe această cale și să amintesc tuturor că atât Partidul Național Liberal, din care fac parte, cât și personal, încă de la începutul mandatului meu, în calitate de deputat, reprezentant al românilor din Colegiul nr. 3 - Diaspora, dar și de președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, am promovat și am dorit să se organizeze Congresul Românilor de Pretutindeni, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 299 din 2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, în scopul unei reprezentări cât mai eficiente, precum și pentru întărirea legăturilor dintre reprezentanții instituțiilor statului român și diaspora. Însă, de fiecare dată am solicitat imperativ ca evenimentul să fie organizat în condiții optime care să ofere șanse egale pentru toți românii care doresc să participe, indiferent de țara în care au ales să locuiască. Fiind adeptul lucrului bine făcut, am reclamat organizarea pompieristică a unui eveniment de o asemenea amploare, cu atât mai mult cu cât sunt implicați bani publici.

Tergiversarea în mod nejustificat de către Birourile permanente reunite ale celor două Camere, în ceea ce privește redactarea și adoptarea Hotărârii privind convocarea primului Congres al Românilor de Pretutindeni, comunicată comisiilor de specialitate abia în data de 24 martie 2016, deși cele două comisii de specialitate au aprobat, încă din 13 octombrie 2015, Metodologia privind organizarea alegerii delegaților la Congresul Românilor de Pretutindeni, a condus în cele din urmă la organizarea pe fugă și cu reducerea drastică a termenelor stabilite inițial, ceea ce a creat în rândul românilor din diaspora suspiciune, neîncredere, de aceea fiind multe reclamații, nu de puține ori legitime, la adresa Congresului.

Totuși, de departe, principalul neajuns al evenimentului care tocmai s-a încheiat l-a constituit numărul mic al delegaților la Congres și în plus lipsa reprezentanților din țări precum Canada, Australia, Franța, Germania.

De-a lungul timpului, prin luările mele de poziție, nu am făcut altceva decât să țin cont de doleanțele cetățenilor români din diaspora cu care sunt în permanent contact, prin prisma activității mele și să apăr dreptul românilor stabiliți în străinătate, ceea ce m-a determinat ca în mod repetat să solicit respectarea unor termene care ar fi permis organizațiilor românești din afara granițelor țării să-și desemneze delegații care să reprezinte cel mai bine comunitățile de români.

În acest sens, ținând cont de toate mulțumirile și nemulțumirile care au fost exprimate în ceea ce privește organizarea și desfășurarea Congresului, putem să apreciem faptul că, deși nu s-a ridicat nici pe departe la așteptările celor care ne-am dorit acest eveniment, este totuși un început care va permite, în măsura în care va exista voința necesară, o următoare ediție care cel puțin să se apropie de ceea ce ar trebui să însemne un congres al românilor de pretutindeni.

Deocamdată nu putem decât să sperăm că noul Consiliu format va deveni funcțional și își va îndeplini misiunea care îi revine conform legii și să urăm succes în activitate membrilor acestuia, care, pentru a-l face viabil, vor avea nevoie de implicarea și sprijinul autorităților de la București.

În acest sens, doresc, în calitate de președinte al Comisiei pentru românii din afara granițelor țării din Camera Deputaților, să îi asigur de sprijinul nostru necondiționat în demersurile ce privesc realizarea obiectivelor asumate.

Închei acest mesaj, subliniind că, așa cum a declarat Președintele României, diaspora trebuie să fie o prioritate națională pentru România și, așa cum am afirmat în nenumărate rânduri, românii din străinătate merită aceasta.

Dumnezeu să binecuvânteze România și pe români, oriunde s-ar afla ei!

Vă mulțumesc.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 18 noiembrie 2019, 14:24
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro