Florin Gheorghe
Florin Gheorghe
Ședința Camerei Deputaților din 6 septembrie 2016
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.124/13-09-2016
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2016 > 06-09-2016 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 6 septembrie 2016

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.12 Florin Gheorghe - declarație politică intitulată "România are nevoie de măsuri fiscale suplimentare pentru încurajarea muncii";

   

Domnul Florin Iordache:

    ................................................
Video in format Flash/IOS

Îl invit pe domnul deputat Florin Gheorghe.

Se pregătește domnul deputat Radu Zlati.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Începând cu luna octombrie a anului 2014, în materie de politică fiscală s-a făcut un pas uriaș pentru diminuarea poverii fiscale aplicate asupra muncii. Au fost reduse atunci cu cinci puncte procentuale contribuțiile de asigurări sociale datorate de angajatori. Nu-mi aduc aminte să fi fost vreun partid parlamentar care să se fi opus acestei măsuri. Știm cu toții că suntem una dintre țările cu cele mai mari impozite aplicate asupra angajaților și angajatorilor. Au existat, ce-i drept, sceptici sau optimiști rezervați, însă după aplicarea acestei măsuri am putut vedea cu toții efectele sale benefice în piața muncii, identificate, în principal, prin creșterea numărului de contracte de muncă oficializate.

Trebuie să recunoaștem faptul că așteptările legate de măsura fiscală luată în anul 2014 au fost mult mai însemnate, însă trebuie să vedem, în același timp, faptul că salariul minim brut în plată astăzi nu mai este același cu nivelul din 2014 și că noul Cod fiscal a schimbat într-o măsură importantă întreaga filosofie fiscală din România. Astfel, măsura din anul 2014 a început să-și limiteze efectele favorabile.

Stimați colegi,

Recent adresam o interpelare ministrului muncii, domnul Dragoș Pîslaru, cu privire la numărul mare de accidente de muncă înregistrate la Constanța, soldate în majoritatea lor cu decese sau incapacitatea de muncă a angajatului, în special în domeniul construcțiilor, și atrăgeam atenția asupra faptului că ori de câte ori se întâmplă un eveniment tragic se descoperă că angajatul nu avea forme oficiale de muncă. Pe scurt, lucra la negru și era plătit la sfârșitul zilei.

Opinia mea în această chestiune este că niciun angajator din România nu își dorește să aibă angajați la negru și să riște sancțiuni usturătoare din partea autorităților. De asemenea, nu cred că există vreun angajat care nu își dorește să fie asigurat medical, să aibă o contribuție la sistemul de pensii, un minim de protecție socială și o garanție pentru el și familia lui. Așadar, problema nu este nici la angajat, nici la angajator, ci ea există în continuare în sistemul fiscal care-i împinge pe amândoi la o înțelegere tacită, care ia forma muncii la negru.

Am văzut de curând că există în procedură parlamentară o propunere a colegilor mei care diminuează încă o dată cuantumul contribuțiilor de asigurări sociale, cu încă cinci puncte procentuale, de această dată atât pentru angajator, cât și pentru angajat. Ca membru al Comisiei pentru finanțe, primul lucru la care m-am gândit a fost dacă o astfel de măsură este sustenabilă sau nu, având în vedere deficitul bugetar mare de anul acesta și performanțele modeste ale ANAF în anul 2016. Am realizat că și în anul 2005, când s-a redus impozitul pe venituri la 16%, existau aceleași condiții macroeconomice, iar măsura a fost un real succes: încasându-se mai puțin de la mai mulți, volumul veniturilor a fost mai mare.

Stimați colegi,

Relaxarea fiscală asupra muncii nu va găsi niciodată cele mai bune condiții macroeconomice. Tot timpul vom avea o scuză denumită prudență bugetară, pentru a lua astfel de măsuri îndrăznețe. Așadar, este un act de curaj economic, menit să reducă economia neagră din România. Personal, voi susține și voi vota inițiativele de diminuare a poverii fiscale asupra muncii, fiind convins că beneficiile sunt superioare costurilor. Costurile unei asemenea măsuri sunt pe termen scurt, în vreme ce beneficiile vor fi pe termen lung, chiar și asupra fondului de pensii, prin simplul fapt că baza de impunere se lărgește cu noi contribuabili.

Deputat PSD de Constanța, Florin Gheorghe.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 20 noiembrie 2019, 16:00
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro