Ana Birchall
Ana Birchall
Ședința Camerei Deputaților din 27 septembrie 2016
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.136/04-10-2016
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
12-11-2019
04-11-2019 (comună)
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Interogare > Rezultate > 27-09-2016 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 27 septembrie 2016

 Fragmente relevante pentru următoarea interogare: 
Vorbitor: Ana Birchall

Video in format Flash/IOS Declarații politice și intervenții ale deputaților: Ana Birchall - declarație politică cu titlul Familia - una din valorile tradiționale ale poporului român;

Doamna Ana Birchall:

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

În declarația politică de astăzi vreau să vă vorbesc despre un subiect care tinde să polarizeze din nou societatea românească, să ne antagonizeze între noi și să producă anumite clivaje insurmontabile la nivel social, conceptul de familie.

Cred că o abordare la nivel de principii și valori a acestei teme fundamentale pentru orice societate este imperios necesară și, de asemenea, consider că trebuie să fim în permanent contact cu cei pe care-i reprezentăm în Parlamentul României.

Or, prima și cea mai importantă condiție ca să îi reprezentăm cu cinste pe români este aceea de a-i cunoaște pe oameni, de a le respecta valorile care îi călăuzesc.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Există o presiune constantă pe care o sesizez de a renunța la anumite valori care ne definesc și ne individualizează ca neam în lume. Una dintre acestea este familia tradițională întemeiată pe dragostea dintre un bărbat și o femeie, binecuvântată de Dumnezeu și de Biserică.

Oricât de mult aș dori să înțeleg anumite cerințe din partea unor minorități din societate, nu pot abdica de la educația pe care am primit-o de la părinții și bunicii mei, în special din partea celei care mi-a fost ca o a doua mamă, bunica mea Cătălina. Pentru mine familia înseamnă tată și mama, bărbat și femeie, așa cum au trăit și mărturisit strămoșii noștri, așa cum ne învață Biserica și morala creștină.

Dimensiunea creștină a neamului românesc constituie baza unei morale ce împărtășește și valorizează trăsături definitorii precum cinstea, onestitatea, blândețea, pacea, liniștea, buna-cuviință, respectul față de muncă și față de semeni. Toate aceste virtuți sunt cultivate și perenizate prin educația pe care fiecare dintre noi o primește în familie.

Pentru români, conceptul de familie are conotații sfinte și cred că un copil, în educația și dezvoltarea sa armonioasă, mai ales în dimensiunea spirituală a dezvoltării sale ca individ, are nevoie de principiul masculin și cel feminin în viața sa. Tatăl și mama reprezintă fiecare în parte o sumă de valori pe care copilul și le impropriază de la cele mai fragede vârste.

Poziționarea mea în favoarea familiei creștine, ca familie tradițională formată dintr-un bărbat și o femeie, nu înseamnă că formele de protecție pentru minorități nu ar trebui să existe.

Trăim într-o societate democratică și fiecare drept al individului trebuie respectat, însă nu trebuie să uităm că libertatea fiecăruia se sfârșește acolo unde alterează libertatea celui de lângă noi.

Poporul român este un popor în majoritate creștin, iar familia tradițională formată dintr-un bărbat și o femeie reprezintă un pilon fundamental în credința, formarea și stabilitatea noastră ca neam.

În ultimii ani am auzit tot mai apăsat voci care deplâng împuținarea noastră continuă ca popor din cauza scăderii continue a natalității. Dincolo de politici publice, de măsuri pe care politicul poate și are datoria să le ia, dincolo de întoarcerea tinerilor în țară, consolidarea familiei ca și construcție socială de bază este o condiție sine qua non. Diluarea conceptului de familie duce la dispariția noastră ca popor.

Oricât de deschiși suntem în discuțiile privind drepturile parteneriatelor civile și sunt de acord că cei care apelează la aceste forme de coabitare socială trebuie să fie protejați, atenția noastră trebuie să se îndrepte și către protejarea, încurajarea și consolidarea familiei tradiționale.

Dincolo de valențele tradiționale, avem nevoie de politici care încurajează tinerii să își întemeieze o familie aici, la ei acasă, în România.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Această declarație politică nu este împotriva cuiva, ci în favoarea familiei tradiționale. Tema este mult prea importantă pentru a fi folosită demagogic în disputele politice și cred că trebuie să ne aplecăm cu toată responsabilitatea asupra nevoii de a păstra sistemul nostru de valori și de a da răspunsul corect la presiunile de la nivelul societății care vin asupra noastră.

Familia tradițională este atacată în însăși ființa ei, în fundamentul constituirii ei din unirea bărbatului cu o femeie, iar datoria noastră, pe care o primim de la cei care ne oferă votul în Parlament, este să o salvăm de la diluare, de la dispariție și chiar de la disipare.

Nesocotirea rădăcinilor creștine ale neamului românesc ne face mai vulnerabili, mai divizați și mai expuși eșecului, ca popor, în raport cu provocările istoriei cărora trebuie să le facem față. Tocmai de aceea avem o serie de obligații față de noi înșine și față de Dumnezeu.

Respect drepturile oricărei minorități, dar, personal, susțin familia în dimensiunea ei tradițională, formată dintr-un bărbat și o femeie, așa cum am fost eu educată de familia mea și așa cum îmi cresc copilul meu.

Vă mulțumesc.

Ana Birchall - Colegiul nr.5, Vaslui.

        ................................................
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu - Fluxuri de date transatlantice: restabilirea încrederii prin garanții puternice COM(2016) 117 (PH CD 80/2016) (rămas pentru votul final)  

Doamna Ana Birchall:

Mulțumesc mult, domnule președinte.

În legătură cu COM 117, pe scurt, Comisia pentru afaceri europene a subliniat importanța deosebită a comunicării, care își propune să pună în aplicare un acord politic negociat între autoritățile a două puteri mondiale. A salutat atitudinea cooperantă a SUA în materie de reorganizare și perfecționare a cadrului transferurilor internaționale de date cu caracter personal, în contextul în care SUA este aliatul cel mai apropiat al Uniunii Europene în materie de politică externă.

A apreciat ca justă estimarea Comisiei Europene că, prin măsurile deja întreprinse, s-au creat premisele pentru un parteneriat UE-SUA consolidat, în vederea dezvoltării și promovării standardelor juridice internaționale de protecție a vieții private și a datelor cu caracter personal.

De asemenea, a admis contribuția majoră a Pachetului de reformă privind protecția datelor cu caracter personal la uniformizarea standardelor de protecție a datelor cetățenilor europeni, dar și-a exprimat opinia că acest pachet nu poate aduce decât o contribuție limitată la asigurarea unui climat de încredere în economia digitală, întrucât obligațiile prevăzute în pachet nu sunt opozabile unor state sau mari companii din afara UE sau SUA și nici nu adresează securitatea sistemelor informatice în general.

De asemenea, a constatat că în dispozițiile convenite în Acordul-cadru UE-SUA acoperă toate normele de bază ale UE în materie de protecție a datelor, în ceea privește standardele privind prelucrarea datelor, garanțiile și limitările, precum și drepturile individuale, drepturile la o cale de atac judiciară. Întrucât noul mecanism de recurs este destul de complex și dificil de utilizat în practică de către persoanele fizice, acesta ar putea să devină ineficient. De aceea, a solicitat Comisiei Europene să asigure o structură mai clară a căilor de atac judiciare accesibile cetățenilor europeni în care autoritățile naționale de protecție a datelor să joace un rol esențial.

De asemenea, comisia noastră a solicitat Comisiei Europene să încerce identificarea celor mai bune soluții pentru a asigura un echilibru just între protecția datelor cu caracter personal și sarcinile administrative ale operatorilor de date cu caracter personal.

Considerând că transferurile ulterioare în afara SUA către destinatari din țări terțe ar trebui să fie supuse aceluiași nivel de protecție ca și transferurile UE-SUA, în conformitate cu Scutul de confidențialitate, a solicitat Comisiei Europene ca în acțiunea de reglementare care va urma comunicării să rezolve această problemă.

Opinia noastră a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene în data de 14 septembrie 2016, în prezența a 15 din cei 21 de membri, fiind adoptată în unanimitate, și o supunem aprobării plenului Camerei în forma adoptată de către comisia noastră.

Vă mulțumesc.

        ................................................
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor Vieți demne: de la dependența de ajutor la autonomie Strămutarea forțată și dezvoltarea COM (2016) 234 (PH CD 82/2016) (rămas pentru votul final)  

Doamna Ana Birchall:

Mulțumesc mult, domnule președinte.

În legătură cu COM 234, comisia noastră salută comunicarea lansată ca preambul al Summitului umanitar mondial sub egida ONU din mai 2016, întrucât propune instituirea unui cadru legal care să asigure persoanelor strămutate o viață demnă care să le permită acestora să contribuie la bunul mers al societăților-gazdă până la returnarea voluntară sau relocarea lor.

Susținem propunerea care va contribui la adâncirea corelării dintre asistența umanitară și cea pentru dezvoltare, prin implicarea timpurie a tuturor factorilor de decizie, elaborarea unor strategii coerente, punerea în practică a acestora prin programe coerente, promovarea cooperării regionale, intensificarea schimbului de informație, evaluări, coordonate, cadre analitice comune, precum și cicluri de programare și financiare coordonate.

De asemenea, subliniază că o abordare corectă a direcției orientate spre dezvoltare trebuie să aibă în vedere atât refugiații, persoanele deplasate intern, persoanele strămutate, cât și gazdele acestora, concentrându-se pe vulnerabilitățile și capacitățile acestor categorii. România acordă asistență umanitară pentru refugiați și persoane dislocate intern, în special prin intermediul organizațiilor internaționale, și va participa cu o contribuție semnificativă în perioada 2016-2019 la facilitarea pentru refugiații din Turcia, așa cum a fost agreată la nivel executiv.

Comisia pentru afaceri europene susține pe fond Comunicarea către Parlamentul European și o supune plenului Camerei Deputaților spre adoptare, așa cum a fost adoptată în cadrul ședinței din comisia noastră, cu unanimitate de voturi, în data de 20 septembrie 2016, în prezența a 16 din cei 21 de membri.

Mulțumesc.

        ................................................
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind adoptarea avizului motivat referitor la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid (reformare) COM (2016)270 (PH CD 81/2016) (rămas pentru votul final)  

Doamna Ana Birchall:

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Comisia pentru afaceri europene și-a întemeiat opinia pe nota Ministerului Afacerilor Externe, nota Ministerului Afacerilor Interne, nota Serviciului Român de Informații, contribuțiile reprezentanților instituțiilor sus-menționate în cadrul dezbaterilor, avizul motivat și opinia comisiei noastre, opinia comisiei noastre la COM 450, la COM 197, fișa de informare a Direcției pentru Uniunea Europeană din Camera Deputaților și analiza secretariatului propriu.

Pe scurt, Comisia pentru afaceri europene a constatat că aspectele transnaționale sunt evidente, ceea ce ar justifica o acțiune la nivelul Uniunii pentru realizarea obiectivelor, dacă aceste obiective ar fi în termeni reali în acord cu valorile, principiile, tratatele Uniunii, precum și legislația și angajamentele politice majore asumate de către Uniunea Europeană pentru realizarea spațiului de libertate, securitate și justiție.

A reafirmat caracterul neadecvat al mecanismului corectiv pentru atingerea obiectivului unei gestiuni viabile a presiunilor migraționiste asupra Uniunii Europene.

A subliniat că propunerea UE conferă un caracter permanent unor mecanisme corective, mecanisme care, potrivit art. 78 alin. (3) din Tratat, trebuie să aibă prin definiție caracter temporar și diminuează, exclude posibilitatea exprimării voinței solicitantului de protecție internațională cu privire la statul membru ales.

A solicitat clarificări cu privire la motivul pentru care nu a fost activat mecanismul de alertă timpurie, pregătire și gestionare a crizelor, vizat la art. 33 din Regulamentul Dublin, ori Directiva 2001/55. În acest context, ar fi fost de preferat evaluarea prealabilă a sistemelor de urgență temporară pentru transferul din Italia și Grecia a 160.000 de persoane care au nevoie de protecție internațională.

A stabilit că mecanismul de repartizare corectiv nu respectă principiul proporționalității. Este neclar în ce mod, o eventuală cheie de referință ar contribui la atingerea acestui obiectiv.

A subliniat că orice propunere de redistribuire a solicitanților de protecție internațională între statele membre trebuie să ia în considerare specificul și capacitatea statelor membre, fiind evident că un mecanism de repartizare corectiv cu caracter automat nu ține cont de circumstanțele de fapt din fiecare stat membru și de infrastructura de care dispune acesta.

De asemenea, comisia noastră a constatat că propunerea de regulament nu justifică modul de calculare a așa-numitei contribuții de solidaritate în sumă de 250.000 de euro, care ar urma să fie impusă statului membru, care nu ar accepta primirea unui solicitant de protecție internațională.

Comisia noastră a observat că domeniul de aplicare a prezentei propuneri de regulament este comun cu propunerea de regulament de instituire a unui mecanism de transfer în situații de criză, și aici este vorba de COM 450/2015, iar incertitudinea juridică astfel creată poate determina incoerență viitoarelor norme în domeniu.

De asemenea, a semnalat că prin introducerea unei chei de distribuție obligatorie permanentă în loc de a adopta măsuri provizorii în situații de urgență, proiectul de regulament depășește măsura necesară pentru atingerea obiectivului și, prin urmare, încalcă principiile subsidiarității și proporționalității.

De asemenea, comisia noastră a constatat că propunerea de regulament nu are suficientă valoare adăugată, fiind astfel încălcat principiul subsidiarității, ceea ce impune emiterea unui aviz motivat. Și, pentru informarea dumneavoastră, în opinia noastră mai largă, și va urma în ședința de astăzi și analiza pe fond, comisia noastră a propus un aviz motivat negativ față de propunerea Comisiei europene de a penaliza orice stat membru care nu primește un refugiat, cu suma de 250.000 de euro, pentru că pentru noi o asemenea propunere este total neavenită și încalcă principii grave, așa cum am spus, subsidiaritatea și proporționalitatea.

În consecință, opinia noastră a fost adoptată în ședința din 20 septembrie, în prezența a 16 din 21 de membri, fiind adoptată în unanimitate, și supunem aprobării Camerei avizul motivat negativ în forma prezentată de noi.

Vă mulțumesc.

        ................................................
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Agenția pentru Azil a Uniunii Europene și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 439/2010 COM(2016) 271 (PH CD 83/2016) (rămas pentru votul final)  

Doamna Ana Birchall:

Mulțumesc mult, domnule președinte.

În legătură cu COM 271, pe scurt, Comisia pentru afaceri europene a susținut obiectivul privind acordarea de asistență tehnică operativă și tehnică sporită statelor membre pentru gestionarea sistemelor de azil și de primire, în special în cazuri de presiune disproporționată.

A salutat intenția de a cuprinde în echipele de asistență experți cu profiluri profesionale, relevante pentru domeniul protecției copilului, având în vedere creșterea numărului de copii neînsoțiți în rândul migranților. A considerat că implicarea activă în activitățile de examinare a cererilor de azil conduce la riscuri disproporționate în ceea ce privește securitatea datelor și interferează prea mult cu sistemele naționale în materie.

Comisia noastră și-a exprimat îngrijorarea cu privire la dreptul Agenției de a demara din proprie inițiativă un exercițiu de monitorizare pentru a evalua sistemele de azil sau de primire ale unui stat membru.

A atras atenția că bunele practici în materie de azil sunt dependente și de cadrul național socio-economic specific fiecărui stat membru și a recomandat să fie tratate cu prudență în ceea ce privește transferabilitatea pe planul Uniunii.

Opinia noastră, așa cum a fost adoptată în unanimitate de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 20 septembrie 2016, în prezența a 15 din cei 21 de membri, este supusă spre aprobare plenului Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

        ................................................
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților țărilor terțe pentru ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate COM(2016) 378 (PH CD 84/2016) (rămas pentru votul final)  

Doamna Ana Birchall:

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Pe scurt, în legătură cu COM 378, Comisia pentru afaceri europene a considerat că învățarea de-a lungul vieții, munca la distanță și economia digitală au un potențial insuficient exploatat pentru a răspunde nevoilor de forță de muncă înalt calificată ale Uniunii Europene.

A considerat că potențialul de inițiere sau stabilire de noi afaceri, stimulat de fluxul resortisanților țărilor terțe ce ocupă locuri de muncă înalt calificate în Uniune, ar putea fi valorificat mai inteligent.

A subliniat că, prin propunere, condițiile de admisie a resortisanților țărilor terțe pentru ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate devin mai flexibile pentru solicitanți, dar în același timp prezintă riscul de a spori sarcina administrativă a statului membru. Comisia noastră a considerat că este necesară introducerea unei condiții minime de educație și formare echivalentă cu cea prevăzută de legislația națională a statului membru, în vederea accesului la învățământ superior, de la îndeplinirea căreia să se ia în considerare trei ani de experiență profesională.

Comisia noastră și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că nu există indicii că mobilitatea mai ridicată, care s-ar putea obține prin propunerea de directivă, va crea o diferență privind creșterea fluxurilor posesorilor cărții albastre către zonele deficitare în ocuparea forței de muncă.

De asemenea, comisia noastră a atras atenția că recunoașterea diplomelor, certificatelor și calificărilor profesionale, prevăzute a se realiza în conformitate cu procedurile naționale aplicabile, nu conduce automat la asigurarea egalității de tratament.

Opinia noastră, așa cum a fost adoptată cu unanimitate de voturi în ședința Comisiei pentru afaceri europene din 20 septembrie 2016, în prezența a 15 din cei 21 de membri, este supusă aprobării plenului Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

        ................................................
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European și Consiliu Cadrul comun privind contracararea amenințărilor hibride Un răspuns al Uniunii Europene JOIN (2016) 18 (PH CD 85/2016) (rămas pentru votul final)  

Doamna Ana Birchall:

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Comisia pentru afaceri europene, în legătură cu JOIN 18/2016 și-a întemeiat proiectul de opinie pe proiectul de opinie adoptat de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, nota Ministerului Afacerilor Externe, nota Ministerului Afacerilor Interne, nota Ministerului Apărării Naționale, nota Administrației Prezidențiale - Departamentul pentru Securitate Națională, nota Serviciului Român de Informații, nota Serviciului de Informații Externe, concluziile finale ale Conferinței interparlamentare pe politică externă din Bratislava, 2-4 septembrie, Proiectul de Raport European pe 2016, nr. 2067, de asemenea și alte contribuții care ne-au ajutat în formularea prezentei opinii.

Pe scurt. Comisia pentru afaceri europene a subliniat că mediul se securitate al Uniunii Europene s-a deteriorat considerabil, devenind din ce în ce mai fluid, mai periculos și mai puțin previzibil și deși Uniunea Europeană nu generează niciun fel de amenințări hibride, este expusă unor astfel de amenințări.

Comisia noastră a subliniat că există o cerere tot mai mare din partea cetățenilor europeni, a statelor membre și a aliaților Uniunii Europene să devină un furnizor de securitate și să-și îndeplinească astfel și rolul de protecție la un standard acceptabil.

A semnalat că din definiția amenințării hibride, propusă de Comisia Europeană, lipsesc trăsături fundamentale, cum ar fi caracterul ostil și scopul final care este distrugerea țintei.

A subliniat că provocările din vecinătatea sudică sunt la o scară inferioară celor din vecinătatea estică și, în consecință, am invitat Comisia Europeană să includă acest fapt în propunerile sale.

Am salutat ideea creării unui centru de excelență pentru abordarea amenințărilor hibride și am detaliat ce considerăm că ar trebui să includă această cercetare.

De asemenea, am salutat inițiativa Comisiei Europene de a pune la dispoziția statelor membre metodologii de evaluare a riscurilor de securitate, precum și solicitarea ca statele membre să elaboreze studii pentru identificarea domeniilor vulnerabile, dar am semnalat dificultatea stabilirii unor criterii, indicatori și instrumente de măsurare comune, care să fie adecvate la situația fiecărui stat.

De asemenea, comisia noastră a subliniat că domeniile ce concură la consolidarea rezilienței sunt corect indicate, însă unele dintre cele mai importante - precum creșterea capacității administrative a instituțiilor publice și consolidarea coeziunii sociale - nu sunt abordate.

În acord cu Rezoluția Parlamentului European, a solicitat Înaltului Reprezentant să rezolve neclaritatea formulării clauzei de apărare reciprocă și să definească orientările și modalitățile de implementare a clauzei, pentru a le permite statelor membre să reacționeze imediat.

A salutat măsura de adoptare a unor proceduri riguroase pentru eliminarea conținutului ilegal din paginile electronice și obligarea intermediarilor să respecte normele de gestionare a propriilor rețele de sisteme.

Comisia noastră a subliniat că politica de securitate și apărare comună ar trebui să consolideze pilonul european al NATO și să se asigure că statele europene membre ale NATO își respectă angajamentele asumate în cadrul NATO.

De asemenea, comisia noastră a subliniat că unul din obiectivele principale ale politicii de securitate și apărare comună ar trebui să fie crearea unor unități militare multinaționale, regrupate într-o formă permanentă, și definirea unei politici care să conducă în cele din urmă la o apărare comună.

De asemenea, în opinia noastră am subliniat și contribuția României în domeniul securității. După cum se știe, România apără a doua frontieră externă a Uniunii Europene, fiind un generator de securitate și stabilitate în zona noastră.

Opinia noastră a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din data de 20 septembrie 2016, în prezența a 16 din cei 21 de membri, fiind adoptată în unanimitate și o supunem spre aprobare plenului Camerei în forma adoptată de noi.

Vă mulțumesc.

       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 12 noiembrie 2019, 16:34
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro