Plen
Ședința Camerei Deputaților din 11 octombrie 2016
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.144/17-10-2016
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2016 > 11-10-2016 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 11 octombrie 2016

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:

     

Ședința a început la ora 8,30.

Lucrările ședinței au fost conduse în prima parte de doamna deputat Steluța-Gustica Cătăniciu, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii deputați Ion-Marcel Ciolacu și Dragoș Gabriel Zisopol, secretari ai Camerei Deputaților.

Ultima parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii deputați Ion-Marcel Ciolacu și Dragoș Gabriel Zisopol, secretari ai Camerei Deputaților.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Bună dimineața, stimați colegi.

Declar deschisă ședința Camerei Deputaților de astăzi. Începem ședința cu partea dedicată declarațiilor politice.

 
Video in format Flash/IOS Valerian Vreme - declarație politică cu titlul 12 octombrie, ziua în care învățământul românesc are șansa depolitizării și intrării în normalitate;

Vă rog, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Valerian Vreme:

Mulțumesc, doamnă președinte,

"12 octombrie, ziua în care învățământul românesc are șansa depolitizării și intrării în normalitate"

Stimați colegi,

Ziua de 12 octombrie 2016 ar putea transforma învățământul preuniversitar românesc și ar putea reprezenta un pas real spre modernizare și normalitate. Este momentul în care, după mai bine de un sfert de secol, grădinițele, școlile, liceele, colegiile naționale din România pot scăpa de sub influența zonei politice, de sub povara numirilor politice și pot fi conduse de oameni valoroși, selectați pe criterii de competență profesională, în baza unor proiecte de management educațional. Concursul de directori de instituții de învățământ organizat pe 12 octombrie reprezintă pentru mine această speranță că mediul educațional poate fi unul sănătos, care să ofere celor mici, tinerilor aflați în formare un model, o demonstrație că poți ajunge în vârful ierarhiei doar dacă știi, dacă muncești, dacă ești capabil, și nu pentru că cineva îți oferă o funcție de conducere doar în baza unui carnet de partid.

Trebuie să recunoaștem: noi, politicienii, de fapt, unii dintre noi, suntem vinovați de situația existentă în acest moment în învățământul românesc. De opt ani, în România nu s-a mai organizat niciun concurs pentru ocuparea unei funcții de director de școală. Directorii și directorii adjuncți au fost numiți cu delegație și au fost schimbați, cel mai adesea fără motiv real, după bunul-plac al inspectorului școlar general, numit pe criterii politice. Asta a permis ca impostura să ajungă de prea multe ori să conducă școala, iar dascălii cu proiecte, cu viziune, cu dedicație să fie copleșiți de lehamite. Părinții și elevii au asistat neputincioși la numirile pe bandă rulantă, adeseori anuale, ale unor cadre didactice care nu au strălucit prin nimic decât prin carnetul de partid.

Iar efectele acestui fenomen care durează de peste 20 de ani s-au văzut acum: dascălii s-au temut să se înscrie la concursuri. Nu pentru că sunt incompetenți sau slab pregătiți, nu pentru că nu ar ști cum trebuie condusă o școală, ci pentru că se tem că vor rămâne fără catedră, fără salariu de merit, că cineva se va răzbuna pe ei pentru că au avut "îndrăzneala" să dea legitimitate unui proiect fără să se agațe de un partid, de un om politic, de un factor de influență.

Pentru lipsa de încredere a comunităților în școală, pentru lipsa de încredere a profesorilor în posibilitatea unui concurs corect suntem cu toții vinovați. De aceea, cred că avem obligația ca, în următoarea perioadă, fiecare în colegiul pe care îl reprezintă, în județul de unde provine, să se asigure că acest concurs de directori se va desfășura corect, că inspectorii școlari generali, marea majoritate proveniți de la PSD, vor avea decența de a nu influența acest concurs și vor asigura corectitudine și transparență.

Consider că, indiferent de formațiunea politică pe care o reprezentăm, trebuie să avem decența de a ne dori ca normalitatea să se instaleze în școala românească. Trebuie să îi lăsăm pe oamenii competenți să ocupe posturile de directori și să implementeze proiectele pe care le-au gândit și care pot aduce un plus de valoare, de armonie, de dezvoltare. Trebuie să creăm pentru tânăra generație modelul competenței și seriozității care au câștig de cauză, în detrimentul obligatoriului carnet de partid.

Chiar îmi exprim speranța că 12 octombrie 2016 este ziua în care școala iese de sub presiunea politică și se va concentra doar pe misiunea sa fundamentală, educația.

Vă mulțumesc.

Deputat al Partidului Mișcarea Populară, Valerian Vreme.

Mulțumesc, doamnă președinte.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Florin-Cristian Tătaru - declarație politică intitulată România are nevoie de un instrument nou pentru a stimula economia națională - Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții;

Urmează la cuvânt domnul deputat Florin-Cristian Tătaru, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin-Cristian Tătaru:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi se numește "România are nevoie de un instrument nou pentru a stimula economia națională - Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții".

Guvernul Cioloș a anunțat că va scoate la vânzare o serie de pachete de acțiuni la Complexul Energetic Oltenia, Hidroelectrica, Aeroporturi București, Portul Constanța, prin majorarea de capital prin emiterea de noi acțiuni și vânzarea acestora pe bursă. În urma vânzării pachetelor de acțiuni, România va pierde sau va reduce substanțial pachetul de acțiuni deținut la Rompetrol, Sanevit 2003 Arad, precum și la alte 22 de societăți propuse de către Agenția Domeniilor Statului. Deși o astfel de intenție poate fi privită ca o măsură ce se înscrie pe linia dezvoltării și consolidării economiei concurențiale de piață, consider că nu este momentul prielnic pentru trecerea la materializarea ei. Personal, nu cred că se îndeplinesc în acest moment condițiile tehnice de aplicare a acestei decizii și nici nu cred că există o analiză temeinică privind eventualele consecințe asupra siguranței naționale. Guvernul Cioloș face lucrurile în grabă, însă măcar acum, la final de mandat, ar trebui să înțeleagă că, atunci când iei decizii ce privesc întreaga țară, nu ai voie să te grăbești și să faci greșeli.

În condițiile în care vânzarea acestor companii de stat nu a fost deloc pregătită, mă întreb cât de corectă față de români este această acțiune, care sunt șansele de succes și dacă va exista un beneficiu pe termen lung obținut în urma acestei operațiuni.

Stimați tehnocrați, de ce nu v-ați grăbit așa tare și când a fost vorba de creșterea ratei de absorbție a fondurilor europene?

Nu cred că dacă luăm măsuri haotice, vom avea un câștig pe termen lung. România are nevoie de un instrument nou, prin intermediul căruia să se poată finanța proiectele de investiții strategice naționale - precum cele din infrastructură, energie sau agricultură, fără capital propriu sau acces la piața internă și internațională. PSD a găsit soluția prin care putem menține și susține capitalul românesc, și anume, înființarea unui Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții. Cred că piața românească are nevoie de un asemenea jucător nou, precum Fondul Suveran de Dezvoltare, propus de președintele PSD, Liviu Dragnea, în Programul de guvernare al Partidului Social Democrat.

Pe această cale, salut această inițiativă, amplu concepută, care reușește și reunește cele aproximativ 200 de companii la care statul este acționar și a căror valoare totală estimată este de 45 de miliarde de lei. Principalul scop al unui asemenea Fond Suveran de Investiții este acela de a stimula economia națională în baza unor strategii de investiții pe termen mediu și lung.

În viziunea PSD, Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții, FSDI, va avea mai multe funcții: de finanțare a investițiilor statului, de garantare a împrumuturilor - care pot fi făcute cu dobânzi avantajoase -, de capitalizare a economiei, transparentizarea activității companiilor de stat, și dezvoltarea capitalului autohton, inclusiv în zone defavorizate.

Astăzi, singura posibilitate de a face un transfer al proprietății statului către proprietatea privată este pe bursă, iar Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții va aduce cu sine beneficii directe, dar și indirecte asupra pieței de capital. Nu trebuie să uităm că piața de capital din România a stagnat și are nevoie de un asemenea actor precum Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții ca de aer. Altfel spus, este necesară, și acesta este motivul pentru care susținem creșterea rolului statului în economie, nu renunțarea la orice implicare, mai ales în domenii strategice și de dezvoltare.

Sigur că o parte dintre colegii din PNL au atacat Programul nostru de guvernare, argumentând că nu este social-democrat, însă vreau să vă spun că standardele liberale cu privire la social-democrație sunt învechite și de mult depășite.

Vă invit, dragi colegi liberali, să țineți pasul cu noi, pentru că un partid serios are o viziune asupra tuturor aspectelor ce țin de viața cetățenilor!

Planul economic al Partidului Social Democrat este menit să creeze locuri de muncă bine plătite i^n companiile roma^nesžti sži să aducă mai multži roma^ni i^n clasa de mijloc. Ne dorim să readucem la viatžă industria roma^nească și să dezvoltăm economia, iar beneficiile vor fi vizibile i^n toate regiunile din Roma^nia. Așa gândește un partid serios și bine pregătit! Partidul Social Democrat s-a gândit mereu pe termen mediu și lung, mereu la interesele românilor și bunăstarea acestora, o bunăstare care să se resimtă în viața de zi cu zi a fiecărui cetățean.

Vă mulțumesc.

Tătaru Florin, deputat PSD, Colegiul nr. 2, Maramureș.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Márton Árpád-Francisc - declarație politică despre suprapopularea pădurilor cu animale prădătoare;

Invit la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al UDMR, pe domnul deputat Márton Árpád.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sunt deputat din județul Covasna, Colegiul nr. 2, o zonă muntoasă eminamente rurală, fără industrie, unde oamenii încearcă să trăiască de pe urma unor petice de pământ, care se găsesc între vastele păduri, respectiv a animalelor pe care le țin pe pășuni.

De ce vă spun asta? Pentru că alegătorii mei sunt revoltați, sunt revoltați, căci recoltele lor sunt distruse, animalele sfâșiate de urșii care le intră chiar și în ogradă. Nu sunt rare situațiile când chiar viața oamenilor este în pericol. Oamenii sunt revoltați, pentru că sub presiunea unor așa-ziși iubitori de animale, ministerul a retras lista cu numărul de animale care pot fi recoltate, cică n-ar exista o suprapopulare a pădurilor noastre cu urși și lupi. Și nu numai că nu este permisă uciderea animalelor care produc pagube peste măsură, dar nici paguba acestor oameni nu este plătită de minister, chiar dacă a fost constatată. Nu cunosc situația râșilor și a pisicilor sălbatice, dar la noi urșii sunt mulți și avem și pagube produse de lupi. Trebuie să vă spun că nu sunt vânător și nici n-am participat vreodată la vreo partidă de vânătoare, iubesc animalele, dar însăși animalele domestice și cele din pădure sunt în pericol din cauza suprapopulării prădătorilor și numai la noi, ci și în județele Brașov, Harghita, Mureș, Prahova, Argeș, Dâmbovița, Vâlcea.

Ca deputat care aude păsul oamenilor, vă pun întrebarea, mai trebuie să moară vreun om, să realizăm care este adevărul despre urși?

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Florin Gheorghe - declarație politică intitulată Ce s-a schimbat după Colectiv în sistemul de sănătate?;

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Florin Gheorghe.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Gheorghe:

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi se intitulează "Ce s-a schimbat după Colectiv în sistemul de sănătate?"

Domnule președinte,

Stimați colegi,

România a trecut printr-o emoție generală după suferința prin care au trecut tinerii și familiile victimelor din tragedia care a avut loc în Clubul Colectiv. Anul trecut, constatam neputincioși cu toții și ni se confirmă pentru a nu știu câta oară, că sistemul public de sănătate de la noi din țară nu are capacitatea nici măcar să cazeze în spitale, d-apoi să trateze corespunzător un număr de pacienți aflați într-o stare gravă sau foarte gravă. Am crezut și sperat cu toții că tragedia de anul trecut va reprezenta momentul de cotitură în care autoritățile române nu vor mai ascunde gunoiul sub preș, ca în ultimii 26 de ani, că lucrurile vor intra pe făgașul normal și în câțiva ani vom avea și noi un sistem de sănătate ca afară.

S-a scurs deja aproape un an, avem un alt guvern nou, zice-se mai competent și mai responsabil, cu experiențe profesionale europene, care ne îndreptățește să tragem linie și să constatăm dacă s-a schimbat ceva sau nu în bine în sistemul sanitar din România.

Răspunsul îl vedem cu toții. Nu spun că într-un an s-ar fi rezolvat toate problemele din sistemul de sănătate, însă se puteau face foarte multe, mai ales pentru sectorul care consumă cele mai multe resurse financiare din bugetul public.

În ultimii zece ani banii alocați sănătății publice sunt aproape de 7 ori mai mulți, iar serviciile sunt de peste 10 ori mai proaste și mai ineficiente.

Dar haideți să evaluăm ceea ce puteam face într-un an și încă nu s-a făcut, ori din incompetență, ori din lipsă de profesionalism, pentru că nu vreau să cred că este vorba de rea-credință!

Prețul la medicamente. Ce a făcut actualul guvern ca să activeze un ordin al ministrului sănătății, destul de vechi, care să conducă la ieftinirea medicamentelor în România? Nimic. Mai mult, în loc să-l pună imediat în aplicare, îl tot tergiversează, căci putem să ne gândim dacă în spatele acestei tergiversări nu sunt și anumite interese.

Auzim că va fi un nou calcul, o evaluare, o reevaluare, o recalculare, o reanalizare care va dura suficient de mult cât să treacă mandatul actualului guvern, iar profitul companiilor farmaceutice să se rotunjească semnificativ. De ce nu s-a aplicat acest ordin vreme de un an?

Apoi, spitalele regionale. De la 7 am ajuns la 5, de la 5 la 3, de la 3 la 1 și, în final, la niciunul, aceasta, în condițiile în care inclusiv comisarul european pentru dezvoltare regională a somat România că ar putea pierde, din incompetență și rea-voință, banii europeni alocați construirii de spitale regionale.

Când o să auzim Guvernul că plânge de mila medicilor care fug din țară, imediat ce obțin diploma, și de grija pacienților cazați câte trei într-un pat, ar trebui să le arătăm oportunitățile pierdute din pură incompetență. Guvernul actual nu trebuie să construiască spitale, nu trebuie să le finalizeze, dar ar putea măcar să demareze proiectele și să nu piardă sute de milioane de euro din banii europeni.

Despre umilința pacienților, ce să mai spunem? Pliculețul dat de pacient a rămas tot la loc de cinste. Prioritățile de tratament sunt tot în funcție de grosimea acestuia, iar cine nu are plicul nu are dreptul constituțional la îngrijire.

Gândacii, larvele, muștele, mizeria și pacienții azvârliți pe trotuar sunt embleme ale sistemului sanitar românesc, un sistem care înghite anual miliarde de euro, bani care dispar ca prin minune înainte de a ajunge la utilizatorii finali: medicii și pacienții.

Oare când vom putea face minunea să aflăm unde se scurg în mod real acești bani, spre ale cui limuzine și vile de vacanță din străinătate?

Stimați colegi,

Asigurarea unui acces la servicii de sănătate este un drept constituțional. Din păcate, nici măcar în ultima legislatură, Parlamentul nu a avut timpul și interesul să găsească consensul politic pe marginea unei noi legi a sănătății care să clarifice ceea ce vrem cu adevărat să facem din și pentru acest sistem.

Să știți că pentru lipsa de acțiune și noi, parlamentarii, avem o parte de responsabilitate cu privire la starea generală a sistemului public de sănătate din România.

Și noi avem o parte de vină pentru neclaritățile din legislația actuală care permit risipa de resurse bugetare, lipsa infrastructurii îndemnând medicii la exod și condamnând pacienții.

Sper ca viitoarea legislatură, aleasă prin vot în decembrie, să aibă curajul și dorința să pună capăt dezastrului din sectorul sanitar.

Deputat PSD de Constanța, Florin Gheorghe.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Florica Cherecheș - declarație politică cu titlul Susținem munca și asumarea responsabilității!;

Din partea Grupului parlamentar al PNL, invit la cuvânt pe doamna deputat Florica Cherecheș.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Florica Cherecheș:

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Susținem munca și asumarea responsabilității!"

Guvernul României a adoptat recent noi măsuri de stimulare a forței de muncă, acestea vizând persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, angajatorii, dar și românii din diaspora.

Guvernul a anunțat că intenționează să direcționeze fonduri europene și de la bugetul de stat către susținerea măsurilor active de ocupare. Una dintre măsuri prevede că șomerii care decid să-și schimbe domiciliul la distanță mai mare de 50 km pentru a se angaja, vor beneficia de o primă de instalare de 12.500 de lei. O altă măsură este acordarea unei prime de activare, în valoare de 500 de lei, șomerilor înregistrați, care sunt în situația în care se vor angaja cu normă întreagă pentru o perioadă de cel puțin trei luni. Aceste măsuri sunt mai mult decât bine-venite, în contextul în care avem aproape paritate între numărul de angajați și numărul de pensionari, și în jur de 700.000 de tineri care în ultimii ani nu și-au luat bacul și nu știm cu ce se ocupă.

Faptul că unii dintre ei au beneficiat și de ajutor de șomaj, după ce nu au fost în stare să treacă de examenul de maturitate și fără a fi lucrat vreo zi în viața lor, încurajează lenea și lipsa asumării responsabilității. O alternativă mai sănătoasă pentru ei și pentru societate ar fi trimiterea lor la un curs de calificare într-o meserie, astfel încât să devină activi pe piața muncii, având în același timp posibilitatea continuării ulterioare a studiilor.

Din păcate, sistemul nostru educațional nu este încă pe deplin conectat la nevoile de pe piața muncii și vom ajunge să importăm cât de curând muncitori calificați din alte țări. Decizia de acum câțiva ani a ministrului Ecaterina Andronescu, de desființare a școlilor profesionale, a pus capăt unei tradiții românești de secole și produce încă efecte nefaste în societatea românească.

Promovarea și dezvoltarea învățământului profesional este o cerință care se regăsește în mod constant în declarațiile mele sau în interpelările adresate miniștrilor educației din ultimii ani. Cu toate acestea, nu s-au înregistrat progrese semnificative, ci doar inițiative răzlețe, acolo unde a existat o bună colaborare între autoritățile locale, mediul economic și inspectoratele școlare județene.

Iată de ce un loc fruntaș în Programul de guvernare al Partidului Național Liberal la capitolul educație îl ocupă dezvoltarea învățământului profesional, mai ales al celui în sistem dual în colaborare cu agenții economici.

De asemenea, propunem mai multe facilități fiscale pentru agenții economici care încheie parteneriate cu școlile, recunoscând astfel investițiile pe care aceștia sunt nevoiți să le facă și rolul lor important în formarea tinerilor.

Calificările și cifrele de școlarizare propuse trebuie să se decidă în urma unei consultări reale cu mediul economic local, pentru că ce ne interesează pe toți este ca tinerii să-și găsească locul în țara noastră, să-și facă un rost acasă. Este de asemenea esențial ca în bugetul educației pe anul viitor să se prevadă bani și pentru creșterea semnificativă a consilierilor școlari responsabili cu orientarea școlară a elevilor începând cu ciclul gimnazial, pentru a-i ajuta pe elevi să se cunoască mai bine și să-și aleagă profesia viitoare în funcție de abilitățile lor naturale.

Prestigiul școlilor de meserii trebuie de asemenea îmbunătățit pentru a-i atrage pe elevii care nu sunt capabili de performanțe academice, dar au aplecare spre învățarea unei meserii. Specialiștii în orice domeniu sunt foarte căutați și vor avea tot mai mare căutare pe piața muncii, ceea ce va duce la câștiguri potențiale foarte mari și la un statut special în societate.

PNL își propune să susțină dezvoltarea învățământului profesional și prin creșterea numărului de internate școlare care să asigure și masa elevilor, pentru că ele pot atrage mai mulți elevi din mediul rural, ducând astfel la scăderea abandonului școlar.

Dragi colegi,

Vă cer să susținem prin modificări legislative, ancorate în realitatea curentă, seriozitatea, munca cinstită, asumarea timpurie a responsabilității și integrarea în societate a fiecărui tânăr, a copiilor noștri.

Haideți să ne propunem să legăm școala mai mult de piața muncii, astfel încât fiecare să-și găsească locul care i se potrivește cel mai bine și în care-și pune în valoare potențialul propriu!

Vă mulțumesc.

Florica Cherecheș, deputat PNL de Bihor.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc și eu, doamnă deputat.

 
Video in format Flash/IOS Camelia-Margareta Bogdănici - declarație politică intitulată Ziua Mondială a Vederii în România;

Invit la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al UNPR, pe doamna deputat Camelia Bogdănici.

Vă rog, doamnă deputat.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Camelia-Margareta Bogdănici:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Bună dimineața, dragi colegi!

Declarația politică de astăzi se intitulează "Ziua Mondială a Vederii în România".

Ziua Mondială a Vederii în România a fost legiferată în martie a.c., prin Legea nr. 48/2016. Această lege este urmarea unei inițiative legislative depuse de mine anul trecut la cerința comună a Societății Europene de Oftalmologie și a Societății Române de Oftalmologie, deoarece România era una dintre țările care nu marca Ziua Mondială a Vederii la nivel național.

Potrivit inițiativei mele legislative, Ziua Mondială a Vederii în România poate fi marcată, în cea de-a a doua zi de joi a lunii octombrie, de către autoritățile administrației publice centrale și locale, organizațiile neguvernamentale din domeniul medical, reprezentante ale României în străinătate, entități medicale publice și private, prin organizarea de evenimente dedicate prevenirii afecțiunilor oculare și orbirii.

Conform cererii Societății Europene de Oftalmologie, această Zi Mondială a Vederii se sărbătorește anul acesta, joi, 13 octombrie. Responsabil de coordonarea activităților dedicate Zilei Mondiale a Vederii este Ministerul Sănătății.

Afecțiunile oculare au cunoscut o creștere semnificativă în ultimii ani. La nivel global, cauzele orbirii sunt următoarele: cataracta, bolile copilăriei, viciile de refracție, opacitatea corneei, degenerescenta maculară legată de vârstă și glaucomul. Important este să prevenim și să diagnosticăm cât mai precoce aceste afecțiuni, micșorând astfel numărul cazurilor care au o vedere scăzută sau care duc la orbire.

Motto-ul sub care se sărbătorește anul acesta această zi mondială a vederii este "Împreună suntem puternici - Stronger together", pentru a reaminti că numai împreună, medici, asistenți medicali, alături de întreaga populație, putem preveni și vindeca pierderea vederii.

Săptămâna trecută, Societatea Română de Oftalmologie a marcat acest eveniment, în avans cu o săptămână, în cadrul Congresului Național de Oftalmologie, desfășurat la Sinaia, iar în această săptămână medicii oftalmologi vor sensibiliza populația privind importanța consultului oftalmologic.

Doresc să urez atât colegilor mei medici, dar și parlamentari, cât și întregii populații sănătate și o vedere bună!

Deputat de Iași, conf. dr. Camelia Bogdănici.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc mult, doamnă deputat.

 
Video in format Flash/IOS Sorin-Avram Iacoban - declarație politică Guvernul interimar tehnocrat ne pregătește ceva «strategic»?;

Din partea Grupului parlamentar al PSD, invit la cuvânt pe domnul deputat Sorin-Avram Iacoban.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul Virgil Guran.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Dragi colegi,

Astăzi, declarația politică "Guvernul interimar tehnocrat ne pregătește ceva «strategic»?"

De abia am lansat în aceste zile viitorul Program de guvernare al Partidului Social Democrat, că imediat tonomatele de serviciu au început să își justifice din nou, cu patos, existența. Domeniul analizat acum este privatizarea.

Din păcate, privatizarea, în varianta românească, diferă foarte mult de conceptul de privatizare care se predă studenților la cursurile de specialitate. Dacă specialiștii în domeniu ne asigură că prin "privatizare" se înțelege transmiterea activelor statului sau a societăților comerciale cu capital majoritar de stat către investitorii privați, în scopul rentabilizării sau creșterii rentabilității economico-sociale, românii, în general, au avut de-a face nu cu acest gen de privatizare, ci cu un concept regional cunoscut sub numele de "privatizare strategică".

Dacă facem un rezumat al reușitelor și nereușitelor privatizărilor românești, ajungem la concluzia că tabloul sumbru al "privatizărilor strategice" poate fi definit ca un proces în care statul român pierde în majoritatea cazurilor în detrimentul intereselor companiilor străine. Acest concept românesc de privatizare pare a fi acceptat și de Guvernul tehnocrat interimar care, deși nu are o legitimitate reală în ceea ce privește reprezentativitatea față de cetățenii României, consideră că poate lua măsuri tocmai în contul acestor cetățeni.

Astfel, un proiect de lege depus de un coleg de-al nostru, Șerban Nicolae, senator, a ajuns ținta ironiilor răutăcioase ale tonomatelor de serviciu care, probabil, au găsit un nou prilej de a mai face ceva "încasări".

Nimeni însă nu aduce aminte de ingineriile financiare care au patronat de la cel mai înalt nivel acest domeniu, în fapt escrocherii care au vizat, cu exclusivitate și dedicație, avutul public.

Așa cum bine este definită privatizarea în tratatele de specialitate, ea este făcută cu scopul rentabilizării sau creșterii rentabilității economico-sociale și atunci ne întrebăm, de ce să fie "rentabilizate" companiile care înregistrează profit în domeniile strategice? Motivul adevărat al politicii tehnocrate să fie oare exportul de capacități financiare către alte "orizonturi"?

Dragi colegi, România nu este o colonie occidentală. Suspendarea privatizării în domeniile considerate a fi strategice este o măsură foarte bună pentru țară. Noi vorbim despre suspendarea privatizării din domeniile strategice, nu de naționalizarea anumitor companii.

Am făcut această distincție importantă pentru a înțelege că democrațiile europene au mers mult mai departe, găsind ca măsură principală la criza economică naționalizarea anumitor companii sau sectoare de producție.

Să considerăm că Marea Britanie a greșit atunci când a naționalizat cinci bănci pentru salvarea țării de la colaps?

Ceea ce au înțeles ei, dar nu am înțeles noi, este că Uniunea Europeană este uniunea națiunilor, în care fidelitatea față de țară nu este un concept căzut în desuetudine.

Întreb Guvernul interimar tehnocrat: Ce se întâmplă în cazul privatizărilor care au fost considerate definitiv și irevocabil de instanțele naționale ca fiind făcute fraudulos? Cine răspunde pentru aceste privatizări? De ce să nu privatizăm companii aflate în dificultate și care, prin infuzie de capital străin, să fie rentabilizate?

De ce pe toți așa-zișii mari investitori străini îi interesează doar companii profitabile, strategice și care administrează resursele României? Cimentul românesc nu mai este românesc de mult. Sarea românească se vrea și ea a fi înstrăinată.

Și, cu toate acestea, privatizarea nu este obligație față de Uniunea Europeană.

Cum explică Guvernul așa-zis tehnocrat procentul de absorbție a fondurilor europene puse la dispoziție de Uniunea Europeană, care este în dreptul cifrei 0, și faptul că nicio companie românească nu a beneficiat de măsuri specifice domeniului ajutoarelor de stat, în timp ce șase companii străine au beneficiat de astfel de măsuri.

Și, în aceeași ordine de idei, ne întrebăm dacă nu cumva Guvernul tehnocrat se face partizanul doctrinei "întâi le omorâm și apoi le rentabilizăm".

Cui servește acest Guvern tehnocrat, dragi colegi?

Așteptăm cu interes răspunsul la această întrebare, știut fiind faptul că, după terminarea mandatului, miniștrii, cu siguranță, se vor întoarce la cabinetele de traducere de la Bruxelles pentru continuarea muncii întrerupte de scurta vizită de la Palatul Victoria.

Și de aici este lesne de înțeles din ce cauză proiectul de lege depus de colegul nostru senator a trezit din amorțire miniștrii tehnocrați, cu tot cu tonomatele lor de serviciu, deoarece atunci când slujești interesul străin nu poți sluji și țara cu fidelitatea reclamată de Constituție.

Fapt pentru care, în concluzie, doar patru cuvinte: "Demisia de rușine, domnilor!" Că onoarea nu a mai rămas deloc.

Vă mulțumesc.

Deputat de Iași, Sorin-Avram Iacoban.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Virgil Guran - considerații pe marginea Propunerii legislative privind transparența în administrație;

Din partea Grupului parlamentar al PNL invit la cuvânt pe domnul deputat Virgil Guran.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Virgil Guran:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Zilele trecute, am participat la o ședință la Comisia pentru administrație, susținând un proiect pe care l-am depus de vreun an și jumătate. Este vorba de transparența în administrație.

De fapt, ce presupune acest proiect? Toți cei care organizează activitatea în primării, în consilii județene, activitatea curentă, deci prin licitații, prin cumpărare de bunuri ș.a.m.d., aveau obligația să treacă pe site-ul primăriei, al consiliului județean, toate cheltuielile respective.

Am avut, din păcate, o reacție din partea colegilor de la PSD și UDMR care m-a pus pe gânduri, într-un fel. Până la urmă, ce doream să se întâmple: ca un primar, un președinte de consiliu județean - bine, aparatul respectiv, nu el - să prezinte cetățenilor ce se întâmplă cu banii.

Tot vorbim despre banii publici. Tot vorbim despre faptul că nu se cheltuiește eficient. Tot vorbim și dăm exemple de la diverse partide de-a lungul timpului, că s-au făcut terenuri în pantă, că s-au făcut săli de sport unde nu sunt copii, că - știu eu - s-au pus bănci în parc cu prețuri aproape cât o mașină la mâna a doua, dar, când vrem să prezentăm lucrurile real, nu dorim.

Eu cred că ajutam în felul acesta primarii și nu s-ar fi supărat pe noi. S-ar fi supărat doar cei care nu judecă. Pentru că observăm: în momentul în care se face o achiziție și nu este normală, legală, peste un an, doi, trei oamenii răspund. Nu se mai poate să se uite lucrurile acestea, să treacă o zi, două, un an, cinci și să nu se întâmple nimic.

Și atunci, un om care vrea să fie corect, poate să demonstreze că este corect și nu mai este acuzat, cum se întâmplă la noi, în România, în politică, inclusiv noi, parlamentarii - îți faci treaba, nu-și faci treaba, ești băgat la grămadă, este politician, nu ești serios, furi ș.a.m.d.

În felul acesta, primarii care-și vedeau de treabă și președinții de consiliu județean erau, în momentul respectiv, erau catalogați ca atare, și cetățenii vedeau că sunt serioși. Iar cei care aveau anumite tendințe, începeau să se teamă să mai facă, pentru că se observa imediat - un scaun care-i 100 de lei nu poți să-l cumperi cu 5000 de lei. Și mai stopam din acest sistem.

În același timp, cred că, în felul acesta, se și evita o anumită greșeală, pentru că, până la urmă, lucrurile în România se descoperă. Cred că am început să intrăm pe o cale normală și aici și încet, încet, se face ordine. Dar prea încet, este adevărat.

Îmi pare rău că nu a trecut acest proiect. Cred că era necesar pentru administrația noastră.

Vă mulțumesc.

Deputat PNL de Prahova, Guran Virgil.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Marioara Nistor - declarație politică intitulată Minciuna, noua politică guvernamentală?;

Urmează, din partea Grupului parlamentar al UNPR, doamna deputat Marioara Nistor. Se pregătește, din partea Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Ioan Vulpescu, și din partea Grupului parlamentar al PNL, după domnul deputat Vulpescu, doamna deputat Andreea Paul.

Mulțumesc.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Marioara Nistor:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Bună dimineața, dragi colegi!

Declarația mea de astăzi se intitulează "Minciuna, noua politică guvernamentală?".

În declarația de astăzi voi aborda un subiect care pe mine m-a îngrijorat, și anume afirmațiile făcute cu nonșalanță de doamna ministru al justiției, Raluca Prună, cu privire la faptul că a mințit, în numele statului român, la CEDO.

Această mărturisire a ministrului de justiție reprezintă o acțiune de o gravitate de nedescris, în condițiile în care dumneaei nu vorbește ca persoană fizică, ci ca reprezentant al statului român. Este inadmisibil ca un membru al Guvernului României să se prezinte în fața CEDO și să mintă cu privire la proiectele guvernamentale.

Nu cred că ministrul Prună s-a gândit, în momentul în care a făcut aceste destăinuiri în plenul CSM, la consecințele pe care acțiunile sale le pot avea asupra țării noastre. Împărtășesc și apreciez, în același timp, poziția pe care președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România a avut-o în această speță, conform căreia problema trebuie clarificată și nu trebuie să rămână la nivelul unui titlu senzațional și trecător de presă, pentru că prezintă importanță din mai multe perspective.

Prin gestul său, ministrul Prună a "bombardat", aș putea spune, credibilitatea întregului Guvern și chiar a pus în primejdie credibilitatea țării noastre în fața partenerilor internaționali. Ne mai întrebăm de ce noi, românii, nu suntem respectați în străinătate? Astfel de acțiuni fără niciun fel de raționament stau drept argument principal.

Nu știu dacă doamna Prună înțelege gravitatea faptelor sale și că România riscă și un mare scandal internațional. Această situație mă face să mă întreb dacă România are la Ministerul de Justiție un profesionist, un specialist în acest domeniu sau un șef de CAP.

Premierul Cioloș nu poate rămâne indiferent la acest autodenunț al ministrului Prună, așa cum, din păcate, a făcut-o în repetate rânduri. Dacian Cioloș trebuie să ia atitudine și să îi ceară demisia Ralucăi Prună.

Mandatul doamnei Prună la justiție este unul al eșecului și al crizelor și al protestelor. Un asemenea val de nemulțumiri în justiție nu s-a mai petrecut vreodată în istoria postdecembristă a României. Raluca Prună a reușit ca, într-un an de zile, să determine nemulțumiri în întreg sistemul de justiție.

Acest ministru trebuia să plece din fruntea ministerului, dacă avea un minim bun-simț și respect față de funcția pe care o ocupă, încă din momentul în care a spus că drepturile omului sunt un lux. Din nefericire, aceasta a fost ținută în funcție și chiar lăudată de premierul Cioloș.

Aș vrea, pe această cale, să îi adresez doamnei ministru, în mod public de la tribuna Parlamentului, o întrebare la care aș vrea să răspundă cu maximă sinceritate: În ce alte ocazii ați mai mințit, doamna ministru, în numele statului român?

Din păcate, acest guvern pare a fi unul caracterizat de minciună. Cazul doamnei Prună nu este singular. Doamna Prună a mințit la CEDO, în vreme ce colegul Domniei Sale, Victor Grigorescu, ministru energiei, a mințit în declarația de avere.

Vedem că există o nouă modă a guvernării Cioloș, în care minciuna devină o politică guvernamentală. Mă aștept ca premierul să ia măsurile care se cuvin, deoarece nu vorbim doar de imaginea Guvernului în acest caz, ci discutăm despre imaginea României.

Vă mulțumesc.

Deputat de Brăila, Marioara Nistor.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc mult, doamna deputat.

 
Video in format Flash/IOS Ioan Vulpescu - considerații cu privire la necesitatea protejării patrimoniului cultural național;

Vă rog, domnule deputat Vulpescu.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Ioan Vulpescu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Distinși colegi,

Vă rețin atenția cu o problemă care, chiar dacă a făcut deja obiectul unor declarații politice în plenul Camerei Deputaților, este departe de a fi ajuns la o soluție.

"Îți dau eu azi și-mi dai tu când ai" este expresia pe care, când o rostești, deja știi că ai făcut o afacere proastă și care descrie perfect ceea ce Guvernul tehnocrat dorește să facă în cazul "Cumințeniei Pământului".

Decizia Guvernului va genera noi probleme, și asta dintr-un motiv simplu: este greu de susținut din punct de vedere legal.

Așteptăm încă răspunsuri în legătură cu felul în care s-a ajuns la prețul de achiziție și la componența comisiei de negocieri.

S-a apelat la o subscripție publică nu pentru că nu ar fi existat cele 11 milioane de euro în bugetul statului, ci pentru că Guvernul nu are o bază legală pentru a plăti această sumă, sculptura fiind evaluată la 5 milioane de euro, adică exact suma pe care Executivul s-a angajat să o plătească din bani publici, sperând că restul de 6 milioane vor fi strânse de la populație.

Cum s-au strâns din donații doar puțin peste 1 milion de euro, guvernanții recurg la un artificiu. Plătesc în avans diferența de bani, practic un împrumut, urmând ca subscripția să continue până la sfârșitul anului 2019, și astfel să fie strânsă întreaga sumă de 6 milioane de euro. Doar că asta este interzis Guvernului să facă, fiind ilegal.

Apoi, cine va mai dona pentru un bun care a fost deja cumpărat, din moment ce populația nu a donat înainte. Nu mi se pare o soluție pasarea răspunderii către viitorul guvern și nici folosirea acestei tranzacții drept instrument de campanie electorală.

Mai e de pus o întrebare. După campania de PR în legătură cu statuia, în mare parte ruptă de realitate: Care este relația noastră cu Brâncuși și cu opera lui? Am înțeles mai bine locul lui în dezvoltarea artei în secolul XX? Am înțeles importanța operei care este obiectul subscripției? O receptăm mai bine? Facem mai mult pentru păstrarea moștenirii sale? Am făcut ceva și pentru Muzeul Brâncuși, înființat prin lege? Ce facem pentru îndeplinirea condițiilor necesare înscrierii ansamblului monumental de la Târgu Jiu în Patrimoniul UNESCO?

Mă tem că nu avem răspunsuri.

Iar în zgomotul acesta mediatic, chiar nu contează faptul că, practic, am pierdut opere de artă importante din colecția Manu, clasate, multe dintre ele, în colecția Tezaur, pentru care același stat, prin Ministerul Culturii, nu și-a exercitat dreptul de preempțiune, deși sumele necesare achiziționării lor ar fi fost net mai mici?

Comisia națională a muzeelor și colecțiilor, într-o luare de poziție publică, a avertizat în legătură cu faptul că, din seara zilei de joi, 29 septembrie a.c., statutul unor lucrări de artă, ce au aparținut Muzeului Național de Artă și care au fost retrocedate, ca și "Cumințenia Pământului", se va schimba definitiv, pentru că statul, prin Ministerul Culturii, nu și-a exercitat dreptul de preempțiune, deși a fost notificat în acest sens.

Acest lucru s-a și întâmplat, 15 dintre cele 24 de lucrări de artă fiind acum în colecții private.

Acum, Ministerul Culturii are obligația să explice motivul pentru care nu și-a exercitat dreptul de preempțiune în acest caz, care sunt criteriile după care evaluează importanța unora sau altora dintre piesele de patrimoniu aflate în situații identice cu piesele din colecția Manu și ce alte opere de artă au fost retrocedate și care este statutul lor actual.

Această intervenție nu este și nu are de ce să fie interpretată drept un atac la adresa Ministerului Culturii. Nu despre așa ceva este vorba. Ea este un îndemn la căutarea unor soluții fezabile pentru astfel de situații.

O soluție ar fi ca niciun buget al Ministerului Culturii să nu mai fie aprobat dacă din el lipsesc bani pentru finanțarea unui fond național de patrimoniu destinat exercitării preempțiunii statului în cazul bunurilor mobile de patrimoniu cultural.

Partidul Social Democrat și-a inclus această prevedere în oferta sa electorală și în programul de guvernare. Cred că putem face asta. Ar fi un bun început pentru îndeplinirea obiectivelor în materie de protejare a patrimoniului cultural național.

România a trecut prin momente dificile, are nevoie de solidaritate și de acțiune responsabilă pentru a-și apăra și pune în valoare patrimoniul cultural. Investim, astfel, în viitorul nostru.

Pare că am intrat într-o fundătură, iar eșecul subscripției pentru achiziționarea sculpturii "Cumințenia Pământului" este cel mai îngrijorător semnal referitor la starea încrederii cetățenilor în stat și la tăria solidarității sociale.

Chiar avem la ce ne gândi: tehnocrați sau nu.

Ioan Vulpescu, deputat Colegiul nr. 13, București.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Maria-Andreea Paul - Câți bani a încasat statul român din privatizările pe care le-a făcut în ultimul sfert de veac?;

Invit la cuvânt pe doamna Andreea Paul, doamna deputat Paul, din partea Grupului parlamentar al PNL.

V-aș ruga, stimați colegi, să vă rezumați declarația politică la trei minute.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Maria-Andreea Paul:

Am să încerc.

Bună dimineața!

Stimați colegi,

O întrebare cheie a României anului 2016: Câți bani a încasat statul român din privatizările pe care le-a făcut în ultimul sfert de veac?

Vă puteți imagina că astăzi statul român este incapabil să dea un răspuns clar și coerent? Am privatizat mult, dar am încasat puțin. Însă ne este încă neclar cam cât de puțin.

Am adresat o interpelare parlamentară pe această temă, către cinci instituții cheie care au derulat procese de privatizare în România. Au răspuns toate cele cinci, iar Curtea de Conturi, pentru că nu are încredere în datele care se bat cap în cap de la celelalte instituții, a și demarat un audit cu privire la managementul activelor statului și la sumele colectate la Trezoreria bugetului țării din aceste privatizări.

Dați-mi voie, totuși, să sintetizez trei dintre răspunsurile primite.

Ministerul Finanțelor Publice ne spune că au fost virate 21,6 miliarde de lei în perioada 2000 - iulie 2016 în contul deschis la Trezoreria Statului pentru sumele rezultate din vânzarea pachetelor de acțiuni deținute de stat.

Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, succesoarea din anul 2012 a fostei AVAS, ne-a transmis că a încasat 14,4 miliarde de lei din contractele de privatizare pe care le-a derulat.

A treia instituție din interiorul Ministerului Economiei ne răspunde: Departamentul pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului, instituția succesoare din anul 2014 a Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie, îmi spune în răspunsul său că statul român a încasat peste 4,7 miliarde de lei din privatizări din anul 2003 până în prezent, din contractele monitorizate de către acest departament.

Dar, pentru că răspunsurile nu sunt complete, nu sunt coerente, vă spuneam că, în răspunsul Curții de Conturi, se invocă un obiectiv, și anume cel al clarificării acestei situații, și că a demarat săptămâna trecută un audit cu privire la managementul activelor statului și sumele încasate în urma privatizării lor.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc, doamnă deputat.

 
Video in format Flash/IOS Ion Eparu - declarație politică despre educație;

Din partea colegilor deputați neafiliați s-au înscris în ordine la cuvânt domnul deputat Ion Eparu și domnul deputat Mihai Deaconu. Nefiind prezenți... Îmi cer scuze, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Ion Eparu:

Vă mulțumesc foarte mult, doamnă președinte de ședință.

Pentru astăzi, declarația mea se va referi la un eveniment care este petrecut deja. A avut loc săptămâna trecută. Dar, cum eu cred că niciodată nu este prea târziu și prea mult să vorbim despre educație, am să-mi permit, cu îngăduința dumneavoastră să reliefez câteva idei. Evenimentul a fost serbat pe 5 octombrie.

Conștientizând rolul pe care anumite aspecte din viața noastră îl au, le dedicăm anual, la nivel mondial, o zi în care le aducem în prim planul activității noastre și le evidențiem însemnătatea, care, altfel, se poate risipi în iureșul cotidianului.

Astăzi, de exemplu, pe 11 octombrie, sărbătorim încă din 2004 Ziua mondială de luptă împotriva durerii, dar și, începând din 2012, Ziua mondială a tinerelor fete.

Este evident că inițiatorii au avut în vedere promovarea unei vieți sănătoase, respectiv promovarea unei existențe fără discriminare, inegalități de gen sau alte abuzuri.

Viitoarele mame au dreptul la siguranță, educație, sănătate, pentru că o astfel de investiție promite un viitor mai bun pentru oricare dintre noi.

În acest spirit al investiției în viitor a fost declarată și Ziua mondială a educației, sărbătorită în întreaga lume, începând cu anul 1994, pe data de 5 octombrie.

Nu am vrut să trec peste această zi tocmai pentru că, așa cum spun mereu, niciodată nu este prea mult și prea târziu să vorbim despre educație și să acționăm pentru dezvoltarea ei.

Ca parlamentar, după un mandat desfășurat in Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport din Camera Deputaților, vă pot asigura că există foarte multe aspecte de perfecționat în legislația actuală, în acest domeniu.

De altfel, acest domeniu al educației este, alături de Codul fiscal, în opinia mea, unul dintre cele mai vizate de solicitări, de modificări legislative.

Tema de anul acesta a Zilei mondiale a educației a fost, deloc întâmplător, să-i prețuim pe profesori, să le îmbunătățim statutul. Dascălii sunt cei care fac mult mai mult decât a transmite cunoștințe. Ei formează sau ar trebui să formeze caractere.

Alături de familie, școala are rolul de a integra armonios copilul în societate și de a-l pregăti pentru a dezvolta societatea în care trăiește. Toate încep de la educație, ea fiind cea care dă startul către o viață mai bună atât profesional, cât și social.

Nu cred că este o utopie să vorbim despre Ziua mondială a educației fără mișcări de protest și fără ieșiri în stradă ale profesorilor. Trebuie doar să le creăm condiții decente de muncă și viață, asigurându-ne astfel un viitor de calitate nouă înșine.

Ion Eparu, deputat Colegiul nr. 10, Prahova.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc mult, domnule deputat Eparu.

 
Video in format Flash/IOS Simona Bucura-Oprescu - declarație politică cu privire la situația lucrărilor de reabilitare a Drumului Național 73 Pitești-Câmpulung Muscel-Brașov;

Din partea Grupului parlamentar al PSD, urmează la cuvânt doamna deputat Simona Bucura-Oprescu.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

Onorată asistență,

Stimați colegi,

O să susțin astăzi o declarație politică cu privire la situația lucrărilor de reabilitare a Drumului Național 73 Pitești - Câmpulung Muscel - Brașov.

Drumul Național 73 Pitești - Câmpulung Muscel - Brașov trebuie finalizat urgent. În data de 7 septembrie 2016, am depus în Parlament o interpelare în atenția ministrului transporturilor, domnul Sorin Bușe, privind situația lucrărilor de reabilitare a DN 73 Pitești - Câmpulung Muscel - Brașov. Până acum, nu am primit niciun răspuns.

Termenul stabilit inițial pentru finalizarea lucrărilor pentru finalizarea investiției, 16 septembrie 2016, a fost depășit. S-a fixat un nou termen pentru data de 1 noiembrie 2016.

Vă întreb, domnule ministru Sorin Bușe, de la microfonul Camerei Deputaților, vom putea circula pe DN 73 începând cu 1 noiembrie în condiții de siguranță?

Vă întreb, domnule ministru, fiindcă statul român are obligații față de cetățenii săi.

Vă întreb, domnule ministru, fiindcă acest drum a avut perioadă de execuție de doi ani, iar în anul în care Guvernul Cioloș și-a exercitat mandatul ritmul de execuția a lucrărilor a încetinit.

Vă întreb fiindcă am așteptări de la dumneavoastră. Cu o experiență de peste 25 de ani în industria auto știți bine că degeaba avem și producem mașini, dacă nu avem drumuri.

Domnule ministru, importanța finalizării reabilitării acestui drum este crucială. Infrastructura rutieră trebuie să fie într-o stare bună pentru a asigura fluxul de transport. Nu trebuie uitat că pe Drumul Național 73 sunt transportate și mașinile produse la Uzina Dacia-Renault de la Mioveni, companie care produce peste 20% din exporturile României și aproape 4% din PIB și care solicită de ani buni infrastructură rutieră la standarde europene și construcția autostrăzii Pitești - Sibiu.

Domnule ministru, iarna nu-i ca vara.

În curând va ninge, iar precipitațiile și temperaturile scăzute vor face dificilă continuarea lucrărilor. În tot acest timp, șoferii și economia au de suferit. Sunt nu mai puțin de șapte semafoare la care conducătorii auto trebuie să stea în trafic pentru că în zonele respective sunt începute lucrări la poduri ori de altă natură.

Duminică, 2 octombrie 2016, la podul semaforizat de la Stâlpeni, a avut loc un accident în care au fost implicați mai mulți motocicliști. Traficul pe unul dintre cele mai circulate drumuri din Argeș a fost astfel blocat aproape o oră.

Domnule ministru, iarna nu-i ca vara.

Viețile oamenilor sunt puse în pericol pe Drumul Național 73, iar șantierul este blocat. Așa cum spuneam și în interpelare, argeșenii - și nu numai - au așteptat ani la rând ca Drumul Național 73 Pitești - Câmpulung Muscel - Brașov să fie reabilitat. S-au bucurat foarte mult când Parlamentul a bugetat și Guvernul Ponta, prin CNADNR, a început execuția lucrării.

În ultimele luni, lucrările au stagnat, iar de suferit suferă conducătorii auto care sunt nevoiți să circule pe acest drum național. Știm că s-au făcut expertize care au arătat că unele lucrări necesită fonduri mai mari decât cele alocate. Știm că sunt suprafețe suplimentare de expropriat, că e nevoie de un nou aviz de mediu, că sunt probleme legate de prețurile materialelor. Dar știm că trebuie făcute eforturi pentru ca aceste probleme să fie rezolvate cât mai curând posibil.

De ce nu s-a făcut nimic să nu se ajungă în iarnă? De ce aceste probleme nu au fost rezolvate din timp? Cine va răspunde pentru traficul de coșmar de pe DN 73 în perioada de iarnă și, Doamne ferește, de eventualele accidente care se vor produce pe acesta? Cine răspunde pentru întârzieri și cum? Oare chiar nu se poate duce la bun sfârșit o investiție începută cu multe eforturi? Sau nu se vrea.

Domnule ministru Sorin Bușe, vă invit cât mai urgent în Argeș. Vă rog să veniți să vedeți realitatea de pe Drumul Național 73. Aș fi onorată să renunțați la șofer și să conduceți un Duster de la Pitești la Câmpulung Muscel, să testați dumneavoastră înșivă condițiile și durata. Și, ca un om care lucrați de peste 25 de ani în industria auto, să ne concentrăm urgent pe soluție.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc, doamnă deputat.

 
Video in format Flash/IOS Andrei Daniel Gheorghe - comentariu legat de procedura constituțională privind modificarea art. 48 din Constituție;

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Ne aflăm acum la 80 de zile de la pronunțarea Curții Constituționale în vederea validării referendumului pentru familie, privind modificarea art.48 din Constituție.

Ceea ce mă surprinde este faptul că, deși termenul legal presupune 30 de zile, nici astăzi nu a fost redactată și publicată această hotărâre luată de către Curtea Constituțională în unanimitate, în Monitorul Oficial, pentru ca să meargă mai departe la nivelul Parlamentului, mai precis la Senat, spre a parcurge toată procedura legislativ-juridică premergătoare convocării referendumului de modificare a Constituției pe acest articol.

Mi se pare cel puțin suspect acest lucru și nu înțeleg de ce atunci când se fac presiuni din partea unor grupuri de lobby din afara țării, toate instituțiile democratice din România trebuie să stea drepți și să tremure. Mi se pare o absurditate să nu ții cont de semnăturile exprimate legal și democratic de trei milioane de români doar pentru că două-trei persoane din două-trei ONG-uri vin și aruncă cu mizerii la adresa acestei campanii legitime a cetățenilor români. În fapt, acest lucru nu duce decât la niște repercusiuni care vin să ducă în derizoriu demersul cu privire la apărarea familiei prin Constituția României.

Și ce se întâmplă? Odată cu întârzierea acestui proces nu vedem decât cum această temă poate cădea în derizoriu fiind preluată în agenda partidelor populiste, oportuniste sau cu caracter extremist, care încearcă să inflameze o serie de teme sensibile spre a câștiga capital electoral.

De asemenea, această temă poate deveni prada canalelor de propagandă rusească, canale care sunt active de câțiva ani în România și care încearcă să speculeze fiecare temă controversată din mediul public românesc spre a crea divizare socială și instabilitate. Mi se pare un element care pe undeva afectează chiar siguranța națională a României, faptul că o instituție fundamentală a democrației care a luat o decizie absolut corectă și legitimă se teme să o transmită spre Parlament spre a-i da parcursul legal normal așa cum este. Stăm și ne gândim: oare democrația în România a ajuns să devină tirania unei minorități? Oare dictatul unei minorități, unei ultra-minorități la nivelul societății românești, și nu mă refer la o minoritate, Doamne ferește, etnică sau religioasă, ci mă refer la o ultra-minoritate ideologică, acea ultra-minoritate a corectitudinii politice și a revoluției culturale, că de ea este vorba, să devină, practic, acel segment care impune calea acestei societăți și impune politica publică în România?

Este o întrebare pe care o pun și de care Curtea Constituțională a României ar trebui să țină cont. Pentru că românii s-au pronunțat. Singura formă de familie este cea reprezentată de uniunea liber consimțită dintre un bărbat și o femeie ori dintre o femeie și un bărbat. Orice altă formă de așa-zisă pseudofamilie este o absurditate care încalcă în fond un principiu de bun-simț. Familia este o instituție de natură socială, culturală, morală, dar și biologică, care are rolul de a perpetua umanitatea și de a perpetua un model socio-cultural de dezvoltare a lumii și de a păstra un echilibru la nivelul societății.

Așadar, nu înțeleg de ce ne temem. Trăim oare cumva într-o țară în care normalul a devenit anormal, iar anormalul a devenit normal și noi avem obligația de a transpune în lege acest anormal doar pentru că cineva, undeva face presiune sau dorește acest lucru? Bănuiesc, sper că nu.

De aceea, cer Curții Constituționale, pe această cale, să redacteze de urgență motivarea deciziei prin care este avizată legal procedura constituțională cu privire la modificarea art.48 din Constituția României și să fie publicată această decizie în Monitorul Oficial spre a ajunge pe masa Senatului. Pentru că românii vor să apere familia, așa cum au moștenit-o din moși strămoși și nu așa cum urmașii marxist-leninismului vor să ne-o impună în baza unor precepte false ale relativismului moral.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Mihai Deaconu - despre Legea dării în plată, la patru luni după aplicare;

Din partea colegilor deputați neafiliați, invit la cuvânt pe domnul deputat Mihai Deaconu.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna deputat Natalia-Elena Intotero.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Mihai Deaconu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Dragi colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Legea dării în plată, la patru luni după aplicare".

Legea dării în plată cred că poate fi considerată legea cea mai controversată a acestui an și care a ajuns să fie promulgată de Președintele României, după ce în Parlament a fost intens dezbătută și a stârnit și interesul societății civile și al reprezentanților băncilor. Afirm acest lucru în cunoștință de cauză, după sutele de mesaje pe care le-am primit pe adresa de e-mail de la cetățenii interesați care îmi cereau insistent să votez această propunere legislativă.

Aparent, legea ar trebui să fie simplă și să vină în sprijinul unor consumatori de credite ipotecare imobiliare care nu își mai pot achita ratele, dar care trebuie să îndeplinească niște condiții. Numai că, încă de dinaintea adoptării ei, mai multe rapoarte privind impactul acesteia au apărut și au atras atenția asupra unui fenomen menit să servească intereselor unei categorii restrânse, care, de fapt, prin darea în plată, își poate salva pielea în urma unei afaceri imobiliare care acum nu mai este profitabilă.

Mulțumită studiilor făcute de Institutul de Politici Publice, înțelegem că notificările de dare în plată a imobilelor, deși într-un număr foarte mic, circa 4.000 față de preconizarea inițiatorilor legii, au generat o serie de contestații în instanță și sesizări de neconstituționalitate din partea instituțiilor bancare, care nu văd cu ochi buni această măsură legislativă, fără să se remarce un impact pozitiv asupra politicilor de fond locativ, țara noastră fiind unul dintre puținele state membre ale Uniunii Europene care nu au o politică locativă coerentă.

Institutul de Politici Publice, și citez, "..conchide că Legea dării în plată nu este o soluție pentru românii care nu își mai pot plăti ratele, deoarece presupune costuri suplimentare, iar debitorii rămân fără locuință". De altfel, potrivit unui sondaj IRSOP, citat în acest raport, 96% dintre români spun că, dacă ar avea probleme financiare, ar prefera o lege care să oblige banca să negocieze cu debitorii o soluție convenabilă, astfel încât aceștia să-și poată păstra locuința.

Personal consider că nu aceasta este soluția pentru a rezolva problema spațiului locativ, în special pentru categoriile care nu își pot achiziționa o locuință cu bani cash, deoarece cei care au apelat la un credit imobiliar în trecut, când piața imobiliară era mult mai scumpă, oricum nu vor renunța la locuința cumpărată și pentru care au plătit până acum sume importante de bani, neavând o altă soluție de locuință, iar pentru tineri a provocat o creștere a avansului pe care trebuie să îl achite pentru achiziționarea unei locuințe prin Programul "Prima Casă", care este, de asemenea, unul nerentabil datorită creșterii artificiale a prețului locuințelor, conform plafonului stabilit de bănci și care ar putea deveni la fel de periculos ca și creditele în franci elvețieni.

Este evident faptul că, în condițiile creșterii numărului de notificări de dare în plată, băncile vor înăspri condițiile de acordare a creditelor ipotecare, inclusiv prin creșterea comisioanelor de acordare și a dobânzii, ducând astfel la îngreunarea obținerii unor astfel de credite, în special de către familiile tinere și cu venituri mici. Deci impactul social nu este nici pe departe cel așteptat, procedura dării în plată generând costuri suplimentare, fiind în același timp destul de greoaie.

De aceea, în opinia mea, este necesară o analiză foarte serioasă a repercusiunilor acestei legi asupra consumatorilor de credite, care se află în situația reală de a nu putea achita creditul acordat, făcută de către autoritățile implicate, analiză în urma căreia să se găsească soluții simple și avantajoase atât pentru consumatorii de credite, cât și pentru instituțiile creditoare.

Vă mulțumesc.

Deputat Mihai Deaconu, Argeș.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Natalia-Elena Intotero - declarație politică: Locul României în cadrul noii viziuni strategice a Uniunii Europene;

Are cuvântul doamna deputat Natalia-Elena Intotero, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul deputat Radu Zlati, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog, doamnă deputat.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Stimate colege, stimați colegi,

Declarație politică: "Locul României în cadrul noii viziuni strategice a Uniunii Europene".

Strategia globală a Uniunii Europene trebuie să servească fiecare cetățean, acesta este mesajul transmis de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, doamna Federica Mogherini, cu ocazia vizitei efectuate în România, săptămâna trecută. Și pentru ca strategia să nu rămână doar un simplu document pe hârtie este nevoie de dialog direct pe toate palierele instituționale, cu toți partenerii europeni pentru a armoniza obiectivele globale cu cele naționale ale fiecărui stat.

Noua strategie globală a Uniunii presupune conectarea politicilor interne cu politica externă.

Implementarea acestei strategii a început deja. În acest moment, prioritățile politicii externe ale Uniunii Europene sunt: securitatea Uniunii atât la granițele exterioare, cât și în spațiul interior; întărirea capacității statelor și a societăților din sud-estul Europei de a se adapta situației dificile legate de fenomenul migrației; o abordare integrată a conflictelor; stabilirea unor mecanisme regionale bazate pe cooperare; transformarea guvernanței globale în acord cu secolul XXI.

Pentru România, două probleme s-au evidențiat a fi importante în mod deosebit, și anume: securitatea în zona Mării Negre și menținerea angajamentului Uniunii Europene față de Republica Moldova.

Țara noastră a sprijinit permanent consolidarea în domeniul securității și apărării la nivel european, atât pe palierul civil, cât și pe cel militar, iar măsurile de implementare a strategiei sunt menite să conducă la creșterea coeziunii între statele membre ale Uniunii și, de asemenea, să asigure complementaritatea cu NATO și evitarea suprapunerilor.

În același timp, securitatea în zona Marii Negre reprezintă o prioritate absolută pentru Uniunea Europeană, o prioritate asumată împreună cu România, și care va deveni un obiectiv din ce în ce mai important în perioada următoare. România este deja implicată total în mecanismul de securitate european în această parte a lumii, participând direct la 14 din cele 17 misiuni desfășurate de Uniunea Europeană în regiune. Țara noastră asigură direct protecția granițelor europene și a făcut-o mereu în ultimii ani, consecvent și responsabil, un gest de solidaritate fără echivoc față de dificultățile create de cea mai mare criză umanitară de la Al Doilea Război Mondial.

În ceea ce privește Republica Moldova, am primit asigurări din partea Înaltului Reprezentant că suportul Uniunii Europene merge către aceleași politici interne care îmbunătățesc în mod real viața cetățenilor, care reduc corupția și susțin reformele economice. Angajamentul Uniunii Europene rămâne o constantă și este permanent în atenția Comisiei Europene.

Lumea se schimbă în fiecare zi, e o evoluție rapidă și complexă la nivel regional, european și global. Odată cu această schimbare, apar și noi provocări. Fiecare nouă provocare pune la încercare capacitățile individuale, resursele naționale și colaborarea internațională.

Dialogul pe care doamna Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, vicepreședinte al Comisiei Europene, l-a purtat la București, a marcat o nouă viziune politică a colaborării la nivel european. O viziune politică pragmatică și lucidă care să poată oferi o direcție clară de transformare a colaborării europene. În cadrul acestei noi strategii europene, România pare să își fi regăsit locul pe care îl merită: acela de pilon de stabilitate în Balcani și în zona Mării Negre și de actor important regional, având un rol în formularea și implementarea politicilor europene în această parte a lumii.

Vă mulțumesc.

Natalia-Elena Intotero, deputat, județul Hunedoara.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc, doamnă deputat.

 
Video in format Flash/IOS Radu Zlati - un exercițiu de logică pornind de la declarațiile politicienilor;

Domnul deputat Radu Zlati.

Vă rog să vă limitați la cele trei minute prevăzute în regulament, toți colegii, nu doar domnul deputat.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Radu Zlati:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Vroiam, înainte de a intra în această aulă, să vorbesc despre tragicomedia doctoratelor, despre cum senatorii au respins respingerea, aprobând astfel ca universitățile care mătrășesc lucrări de doctorat plagiate să devină și paznicul corectitudinii acestora. Dar, după ce câțiva colegi PNL au fost și ei părtași în Senat la votul de ieri, îmi refuz acest subiect.

În schimb, un coleg dinspre latura PSD-istă mi-a oferit un subiect foarte bun. Vă ofer prilejul de a face un exercițiu de logică. Dacă un ministru din acest guvern tehnocrat a comis o eroare materială și a pus o sumă în declarația sa de avere, dar n-a spus și de unde provine suma, iar un coleg din latura PSD îl face mincinos pe acest ministru, haideți să aplicăm același mecanism logic la declarația domnului Dragnea, șeful poporului PSD-ist, conform căreia el va tăia 102 taxe fiscale. Din aceste 102, vreo 40 sunt introduse chiar de către Guvernul în care domnul Dragnea a fost ministru, câteva nu mai există, pentru că, între timp, au fost, și pe bună dreptate, radiate, precum taxa pentru cazierul fiscal. Iar pentru câteva dintre ele, PNL însuși a oferit soluții, de pildă, pentru timbrul verde există o propunere legislativă din 2015, prin care acesta să fie tăiat. Dar, ghici ce? Guvernul Ponta, guvern cu o majoritate PSD, a dat aviz negativ în momentul respectiv.

Și acum vă invit la exercițiul de logică. Dacă pentru niște greșeli materiale un ministru tehnocrat este declarat de către PSD mincinos, pentru aceleași greșeli, eu dau beneficiul bunei-credințe, pentru aceleași greșeli făcute într-o declarație a domnului Dragnea, președintele PSD, merită ca pe domnul Dragnea, pe toți colegii săi, senatori și deputați, care au semnat propunerea legislativă și întreg partidul, că doar peștele de la cap se-mpute, să-i declarăm ca fiind un partid de mincinoși?

Vă las dumneavoastră plăcerea exercițiului logic.

Radu Zlati, deputat PNL.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Din păcate pentru domnul ministru, nu este o declarație mincinoasă politică, este o infracțiune din câte știu eu, ca jurist.

 
Video in format Flash/IOS Eleonora-Carmen Hărău - declarație politică pe tema responsabilităților în cazul legii creditelor în franci elvețieni;

Invit la microfon pe doamna deputat Carmen Hărău, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Mulțumesc frumos, doamnă președinte de ședință.

Stimați colegi,

Lucrăm în săptămâna aceasta în Comisia de buget, finanțe, ieri și astăzi în plen, legea care are în vedere conversia francilor elvețieni, creditelor în franci elvețieni la curs istoric.

Vreau să aduc în fața dumneavoastră următoarea problemă: grupurile de negociere PNL, PSD, ALDE, minorități și celelalte grupuri parlamentare au convenit pe parcursul dezbaterilor că această lege este o măsură reparatorie pentru consumatori și sancționatoare pentru bănci, în condițiile în care până și Parlamentul European a afirmat cu subiect și predicat că băncile au acordat produse înșelătoare consumatorilor.

Totodată, s-a precizat categoria căreia i se adresează legea aceasta, respectiv, aceea a consumatorilor, excluzând dintre beneficiarii legii investitorii, respectiv, agenți economici sau, mă rog, persoane fizice autorizate, care au făcut o afacere angajând credite în franci elvețieni.

Ne-am trezit, spre surprinderea noastră, cu majoritatea parlamentară susținută de PSD, ALDE, minorități, în ședința de la Comisia de buget, finanțe, cu amendamente care restricționează în cadrul acestei categorii de beneficiari cu criterii de eligibilitate pe cei care beneficiază de această lege. Și anume, s-a impus o limită de 50% grad de îndatorare, cel puțin 50% grad îndatorare, pentru cei care beneficiază de prevederile legii. S-a impus o limită de 250 de mii de franci credit la acordare, plafon de acordare pentru a beneficia de această lege.

Și atunci eu vin și vă întreb, stimați colegi: dacă băncile au acordat produse înșelăt6oare unor clienți, noi, parlamentarii, care avem în vedere legiferarea unei măsuri reparatorii pentru consumatori și sancționatoare pentru bănci, putem accepta ideea că o anumită categorie de clienți poate fi înșelată, pot fi beneficiarii unor produse înșelătoare cu acordul nostru?

Vă rog, așadar, să depunem împreună diligență și la discuțiile care vor avea astăzi loc în plen pe acest text de lege, să corectăm această eroare. Nimeni, niciun cetățean abuzat prin înșelătorie în țara asta nu trebuie să rămână în suferință prin promovarea și cu acordul legilor propuse de parlamentari.

Sunt Carmen Hărău, deputat liberal de Hunedoara.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc, doamnă deputat.

 
Video in format Flash/IOS Paul Dumbrăvanu - declarație politică pe tema declanșării unor proceduri legislative pentru combaterea poluării;

Dacă din partea Grupului parlamentar al UNPR este în sală domnul deputat Aurelian Mihai. Domnul deputat Valerian Vreme?

Invit la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe domnul deputat Paul Dumbrăvanu.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Paul Dumbrăvanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Poluarea a atins cote alarmante în Ploiești, fapt ce a determinat o reacție fermă la nivel local.

Peste 2000 de cetățeni au semnat până acum o petiție on-line cu tema "Stop poluării orașului Ploiești", iar primarul Adrian Dobre a inițiat o serie de întâlniri cu instituțiile cu atribuții pe linie de mediu, dar și cu marii poluatori de pe raza municipiului.

Ca deputat, reprezentant al comunității ploieștenilor în Parlamentul României, am considerat imperativă implicarea mea și sunt nedrepte și nepotrivite încercările de deturnare a sensului demersurilor făcute de mine spre o zonă electorală. Pentru a dovedi aceasta, fac un apel către colegii parlamentari de Prahova din toate partidele politice să acționăm în comun în sensul rezolvării situației grave în care se află municipiul Ploiești.

Susțin că rezolvarea se poate găsi numai la nivelul Parlamentului și al Guvernului sau cel puțin de aici trebuie pornite lucrurile. Ca argument, îl constituie și concluzia comunicată de Garda de Mediu Prahova, anume că emisiile rafinăriilor considerate cei mai mari poluatori industriali din zonă sunt în limite normale, fapt care intrigă pe ploieșteni, supuși unui disconfort olfactiv accentuat provenit în primul rând de la rafinării, dar și de la alți agenți economici. Oamenii știu prea bine ce mirosuri suportă zi de zi și nu mai acceptă compromisuri.

Din cercetările proprii, din studierea legislației române, dar și a altor state europene, din discuțiile pe care le-am inițiat cu o serie de specialiști în domeniu, sunt în măsură să inițiez un plan de măsuri și de acțiuni pentru combaterea poluării și crearea unui mediu respirabil, sănătos în Ploiești și în împrejurimile orașului. Modelul german este unul de luat în seamă, mai ales că la momentul anului 2014 a existat un proiect referitor chiar la monitorizarea și măsurarea mirosurilor, parteneri fiind Agenția Națională pentru Protecția Mediului și Agenția de Mediu din Brandenburg, axat pe directiva germană de măsurare a mirosurilor, un model care funcționează cu succes în cea mai industrializată țară din Europa.

Proiectul comun pare abandonat acum, dar poate fi reluat pentru a contribui la formarea și în România a unui cadru legislativ modern, european. Cea mai mare problemă a noastră este aceea că legislația românească nu reglementează și, implicit, nu sancționează poluarea olfactivă, o componentă diferită de poluarea prin emisie. Nu avem în România o legislație pentru miros, pentru mirosurile urâte care afectează sănătatea oamenilor. Există și în țara noastră posibilitatea aplicării de metode moderne de măsurare a respectivei componente, dar și entități specializate în această direcție. Însă lucrurile se fac deocamdată cu titlu de studiu.

ECOIND este o instituție publică de interes național și internațional în domeniul cercetării și serviciilor de mediu cu o experiență de peste 30 de ani, institutul este dotat în acest moment prin fonduri europene și există un autolaborator pentru măsurarea poluării olfactive.

Având aceste constante pe care se poate sprijini procesul legislativ, voi propune constituirea imediată, în Parlament, a unui grup de lucru pentru a iniția de urgență un proiect de lege. Acest proiect va conține și soluții politice, dar mai ales soluții tehnice, identificate de parlamentari, ținând seama de sugestiile specialiștilor din domeniul protecției mediului și al sănătății.

În concluzie, propun acest plan de măsuri colegilor parlamentari din județ și nu numai. În cazul în care nu voi avea un răspuns pozitiv, vom derula această inițiativă prin Grupul Partidului Național Liberal din Camera Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc mult, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Steluța-Gustica Cătăniciu - scrisoare deschisă adresată doamnei ministru Raluca Prună.

Din partea Grupului parlamentar al ALDE, o să susțin o declarație politică. (Coboară la tribună.)

Declarația mea de astăzi este, în fapt, o scrisoare deschisă, adresată doamnei ministru Raluca Prună, o întrebare la care mi-ar plăcea ca doamna ministru să poată să răspundă, "Sunteți un om liber, doamnă ministru Prună?"

Doamnă ministru,

Ați declarat, acum aproape un an, la audierile pentru formarea Guvernului, din care, în mod inexplicabil, mai faceți parte, că v-ați luat concediu fără plată.

Pentru că nici până la această dată nu ați clarificat acea declarație, vă solicit să aduceți la cunoștința opiniei publice care este statutul dumneavoastră: acela de funcționar al Comisiei Europene sau acela de ministru al justiției din România?

Este extrem de important acest lucru, pentru că dacă v-ați fi asumat cu adevărat demnitatea de ministru al justiției, trebuia să fiți, în primul rând, garantul respectării legii în Guvernul României, garantul respectării Constituției. Or, dumneavoastră, doamnă ministru, din momentul în care ați preluat acest portofoliu, cu fiecare declarație, cu fiecare acțiune, ați nesocotit în mod grav Legea fundamentală a statului român.

Ați afirmat că drepturile omului reprezintă un lux teoretic. Pentru români, evident. Dacă o astfel de declarație ați fi făcut-o la Bruxelles, ați fi zburat imediat din postul de traducător. În România, grație susținătorilor dumneavoastră, ați rămas să ne dați lecții. Așa ne trebuie!

Mai departe ați acționat la fel cum ați gândit. Dacă drepturile românilor sunt un lux, nu toți românii trebuie să beneficieze de ele.

V-ați folosit propria țară în mod cinic, ca material didactic, astfel încât în CV-ul dumneavoastră să apară calitatea de ministru, în speranța unei viitoare avansări la Comisia Europeană.

Din tot ceea ce ați întreprins, ați demonstrat că nu aveți niciun fel de motivație profesională în concordanță cu funcția de ministru al justiției din România.

(Rumoare.)

Poate este interesat și Grupul parlamentar al PNL de această declarație, stimați colegi!

Ce motivație ați putea, doamnă ministru, să aveți, de a fi un bun și responsabil ministru al justiției, când știți că la sfârșitul anului vă întoarceți la funcția bine plătită de la Bruxelles?! Evident, niciuna. Și nicio responsabilitate. Indiferent de ce veți face și veți afirma, nu răspundeți pentru nimic, în fața nimănui, nici măcar în fața propriei conștiințe.

La fel de grav este că prin conduita și atitudinea dumneavoastră ați compromis și ideea de funcționar european. În această dublă calitate, ați fi avut obligația profesională de a respecta legislația și drepturile prevăzute de tratatele Uniunii Europene. Conform acestora, Uniunea se bazează pe respectarea demnității umane, libertății, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului.

Poate ați tradus și aceste principii, dar probabil le-ați uitat, preocupată fiind să deveniți agent electoral al celor care vă susțin.

Deși v-ați recomandat ca traducător al legislației europene, din păcate, ceea ce ați făcut până astăzi demonstrează că nu este de ajuns să citești și să traduci legislația europeană pentru a înțelege principiile fundamentale ale sistemelor de drept ale națiunilor civilizate.

N-ați înțeles, din păcate, pentru noi, românii, care este rolul și misiunea demnității pe care o ocupați. Toate acțiunile pe care le-ați întreprins în spațiul public, de când ocupați această demnitate, ne arată că priviți justiția din România ca pe un câmp tactic de tip totalitar.

Toată atitudinea dumneavoastră i-a revoltat până și pe magistrații din România, care vă solicită demisia, iar atunci când ei vă cer să plecați, cred că ar fi timpul s-o faceți.

Doamnă ministru,

Aristotel spunea că "democrația este o formă de guvernământ în care cei liberi sunt la putere". Eu vă întreb, sincer și preocupată de soarta țării mele, sunteți un om liber, doamnă ministru?

Mulțumesc.

(Revine la prezidiu.)

Stimați colegi ai Grupului parlamentar al PNL,

Ați susținut declarații politice, astăzi, și toți colegii care au fost prezenți au fost extrem de atenți la declarațiile dumneavoastră și v-au permis să le susțineți. Mi se pare inadmisibilă atitudinea dumneavoastră și lipsită de respect față de colegii care au susținut declarații politice.

Declar închisă prima parte.

Ședința va fi condusă, în continuare, de domnul președinte Florin Iordache.

     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 14 noiembrie 2019, 15:43
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro