Plen
Ședința Camerei Deputaților din 18 octombrie 2016
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.149/26-10-2016
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2016 > 18-10-2016 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 18 octombrie 2016

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:

     

Ședința a început la ora 8.30.

Lucrările ședinței au fost conduse în prima parte de doamna deputat Steluța-Gustica Cătăniciu, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii deputați Ion-Marcel Ciolacu și Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaților.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Bună dimineața!

Deschid ședința Camerei Deputaților de astăzi, partea consacrată declarațiilor politice.

Sunt înscriși la cuvânt pentru a susține astfel de declarații 23 de colegi din partea Grupului parlamentar al PSD, PNL, ALDE, UNPR și din partea colegilor deputați neafiliați.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Florin Gheorghe.

Domnul deputat Sorin Iacoban.

(Domnul deputat Aurelian Mihai solicită cuvântul.)

 
Video in format Flash/IOS Aurelian Mihai - declarație politică privind modul cum se face politică și despre acordarea cetățeniei române;

Vă rog.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Aurelian Mihai:

Bună dimineața, stimați colegi.

Bună dimineața, doamnă președinte de ședință.

A face politică înseamnă, în primul rând, a avea curaj și a te încărca de o doză puternică de răbdare. Aproape 4 ani nu a fost deloc ușor să încerci, din prea mult optimism, să crezi că poți schimba lucrurile în bine.

Ca tânăr politician, din dorința de a aplica consecvent cele mai curate principii politice, te lovești de un substrat consistent, alcătuit din oameni vechi în politică, de o schemă completă, reprezentată de multe ori de oameni care acționează pe vechiul principiu al relațiilor și pilelor de partid. Asta s-a întâmplat în cazul meu.

Din experiența mea, de multe ori, vă pot spune, cu multă naivitate, am crezut că pot face politică, așa cum îmi doream, așa cum cetățenii considerau că este normal, în căutarea rezultatelor, evident, pentru românii din diaspora, pentru că asta reprezint, nefiind atent la un alt fenomen care se petrecea separat de ceea ce consideram valabil pe scena politică, și anume principiul alegerii deciziilor în funcție de reprezentativitate și apartenența la un grup identitar, social, comunitar, dacă vreți să-l denumim așa.

Nu am înțeles niciodată de ce partidele politice, fie consacrate, fie mai nou apărute, nu au dorit ca reprezentanții pentru diaspora să fie și candidați care provin din diaspora, care să se identifice cu acei români plecați de ani de zile departe de case, și, de multe ori, nu de bine. Cunoaștem cu toții multe dintre motivele care ne-au determinat pe noi, milioane de români, să facem acest pas care denotă un curaj nebunesc, în a căuta alte oportunități de viață în afara României.

Oare din imensul bazin electoral reprezentat de peste 4 milioane de români din diaspora nu se găseau candidați pregătiți care să reprezinte diaspora în cazul partidelor politice?

Aceasta a fost experiența mea negativă - și cu amărăciune o spun - în cazul PNL. Timp de un an și jumătate am militat ca pe acele liste de candidați să se regăsească, să fie deschise de oameni care au trăit în diaspora sau care trăiesc. Nu am fost ascultat nici eu, nici mulți alți români din diaspora. A fost unul dintre motivele care au marcat separarea mea de Grupul parlamentar al PNL.

Am încercat, din aceleași considerente, să pot să fac politică, tot pentru românii din diaspora, în alt grup popular - PMP. Experiența a fost suficient de negativă pentru a-mi aduce aminte, nu cu multă bucurie, de ceea ce a însemnat această relație, care nu pot să spun că a onorat pur și simplu prezența unui parlamentar al diasporei în sânul unui partid, pe considerentul că va face în sfârșit lucrurile așa cum trebuie pentru românii din diaspora.

Sunt multe de spus, însă gândindu-mă nu numai la românii din diaspora, ci și la cei din teritoriile istorice, la fel, vă pot spune că diferența dintre vorbe și fapte este mare și în cazul acestora, care trăiesc în Basarabia, astăzi, sau care provin din Basarabia istorică și Bucovina de Nord. Și nu numai. Din 2004 li se tot spune că vrem unirea. Și, da, este idealul nostru național.

Vin acum, în această dimineață, de la Autoritatea Națională pentru Cetățenie, unde se aflau peste 100 de persoane care îndurau frigul toamnei bucureștene. Erau de la 4 dimineața, veniți din Republica Moldova pentru a cere cetățenia română din partea statului român, umiliți acești români din Basarabia de un stat român nereformat. Așa îi întâmpinăm acasă, umilindu-i?

Oare ce a lipsit parlamentarilor care reprezintă această zonă unde se află români din teritoriile istorice, în toți acești ani, pentru a avea o Lege, 21 din 1991, privind cetățenia română, o lege perfectibilă și bine aplicată? Ce a lipsit oamenilor care se aflau în jurul președintelui Băsescu, atâta vreme, pentru a avea toate instrumentele la îndemână? Pentru că le-au avut. Au avut un președinte de stat, au avut un ministru de externe, au avut președinți ai ambelor Camere parlamentare, au avut secretari de stat la Departamentul Românilor de Pretutindeni, președintele a numit ambasadori, ministrul de externe a numit consuli generali, au avut parlamentari - deputați și senatori - pentru această zonă. Ce a lipsit acestor oameni în toți acești ani, pentru ca românii din Basarabia să se bucure de condiții normale, nu avantajoase, normale, pentru a-și cere cetățenia, pentru a nu fi umiliți de la intrarea în România și până aici, la București, așteptând peste un an de zile răspunsul la cererile pe care le au?

Unirea se face altfel. Or, dacă vrem să facem unirea, trebuie să fim conștienți că nu mințindu-i pe acești oameni și nu umilindu-i putem ajunge la acest deziderat, la acest ideal românesc.

Unirea se poate face, este adevărat, dar se poate face numai atunci când nu-i vom mai umili și când vom înțelege că sunt egalii noștri, că acești frați merită să se afle aici, acasă, în aceleași condiții, așa cum îi întâmpinăm pe alți oameni care vin în România din Occident, de peste ocean, cu cele mai bune intenții și făcând ceea ce trebuie să facem, ca la carte.

Parlamentul trebuie să-i respecte, Guvernul trebuie să-i respecte, iar noi trebuie să ne angajăm că peste puțin timp, când vor fi aceste alegeri, în 11 decembrie, acești oameni vor avea pe liste oameni care să-i reprezinte, oameni care să facă tot ceea ce este omenește posibil ca dumnealor să fie respectați.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Sorin-Avram Iacoban - declarație politică cu titlul Guvernul de coșmar, Cioloș, visează «la un nou mandat»;

Și invit la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe domnul deputat Sorin Iacoban.

Se pregătește doamna Marioara Nistor, din partea Grupului parlamentar al UNPR.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Astăzi, declarația politică "Guvernul de coșmar, Cioloș, visează la un nou mandat".

Dragi colegi,

Dragi români,

Acum, că tot s-a anunțat oficial mariajul dintre Partidul Național Liberal și Guvernul Cioloș, prin intermediul purtătorului de cuvânt al Guvernului tehnocrat, doamna Alina Gorghiu, putem să facem anumite judecăți de valoare la care să aibă acces și românii cărora li se va cerși votul în 11 decembrie 2016.

Suntem la un an de la preluarea puterii de către elemente de eșalonul IV și V de la Bruxelles. Dacă au avut ceva în comun cu această țară, nu știm exact. Probabil la această întrebare o să răspundem cu toții la alegerile din decembrie.

Ceea ce știm însă sigur - și este ușor de demonstrat - că pacea socială a fost tulburată atât de profund, încât din nou categoriile socio-profesionale au ieșit în stradă pentru apărarea unor drepturi garantate.

Au protestat transportatorii, din cauza sugrumării activității de transport din România, o țară în care RCA-urile sunt greu de plătit, chiar și de către cele mai bogate companii străine. Au protestat sindicatele din sănătate, din cauza condițiilor improprii din unitățile medicale, din cauza suprasolicitării din sistem, suprasolicitări care au dus la victime. Au protestat sindicatele din învățământ, din cauza neaplicării Legii salarizării unice. Au protestat fermierii, din cauza întârzierii nejustificate a subvențiilor din agricultură. Au protestat sindicatele din justiție și sistemul penitenciar, din cauza condițiilor inumane din penitenciare, cât și din cauza neaplicării unor acte normative față de categoria profesională a judecătorilor. Au protestat pacienții, pentru împiedicarea scăderii prețurilor la medicamente, cu 35%, pentru medicamentele care nu mai au patent. Au protestat românii, pentru proiectul de lege scăpat din laboratoarele tehnocrate și care viza măriri de taxe fiscale și parafiscale. Dar oare cine nu a protestat?

Putem spune că acesta este bilanțul politic al Guvernului tehnocrat, un bilanț pe care suntem avertizați că o să-l moștenim, ca fiind un veritabil testament politic.

În timpul guvernării politice PSD-ALDE, Guvernul condus de Victor Ponta, pacea socială era restabilită, categoriile socio-profesionale nu se ocupau de proteste, ci se regăseau exact acolo unde fiecare profesie o cere: profesorii la catedră, medicii în spitale, polițiștii în misiune și agricultorii pe câmp.

Dragi români,

Față de "realizările" Guvernului Cioloș, care se visează din nou la butoane, în birourile călduțe din Palatul Victoria, în baza faptului că memoria colectivă nu poate fi chiar atât de scurtă, m-am gândit să rezum anumite aspecte legate de viața socială de până în toamna anului 2015, pentru ca noi, românii, să putem face comparație, în deplină cunoștință de cauză, atunci când vom vota pe 11 decembrie.

Astfel, în timpul Guvernării Ponta, s-au reîntregit salariile bugetarilor - în comparație cu tehnocrații, care visau la noi tăieri -, a crescut salariul minim pe economie cu 30%; s-au indexat pensiile la același nivel cu rata inflației; s-au redefinit clar categoriile vulnerabile care pot beneficia de ajutor suplimentar pentru plata facturii la energie, măsură aplicată la peste 24.000 de familii; s-au reziliat contractele cu "băieții deștepți" din energie, clienți politici ai PDL, actualul PNL; s-au finalizat lucrările la Gazoductul Iași-Ungheni; s-a ajuns la un nivel de 60% privind absorbția fondurilor europene și au fost deblocate toate cele 5 programe operaționale, blocate prin incompetență de Administrația Boc - tot Guvernul PNL; s-a deconspirat și anihilat jaful de la Poșta Română; s-a combătut evaziunea fiscală la comerțul cu produse petroliere; s-a deconspirat jaful de un miliard de euro de la Hidroelectrica; s-a animat Programul "Prima casă"; a fost redus TVA-ul pentru produsele alimentare, de la 24% la 9%, cât și cota de TVA generală, până la 20%; s-au redeschis 17 spitale închise de Administrația coruptă Boc.

Dragi români,

Suferă comparație realizările Guvernului condus de Victor Ponta, PSD-ALDE, cu Guvernul Cioloș? Noi spunem răspicat că nu, deoarece realitatea ne confirmă acest lucru.

Și nu înțelegem cum poate fi susținut pentru un nou mandat un premier care acum două săptămâni declara că nu dorește să facă politică? Și atunci, firească întrebarea: cum poate să conducă un guvern politic un personaj care nu dorește să facă politică?

Mai mult, diriguitorii din Modrogan ne amenință cu ample mișcări de stradă, prin care, cu ajutorul unei acțiuni de manipulare instituționalizată, să convingă populația Bucureștiului de necesitatea unui guvern tehnocrat aventurier. Evident, această mișcare de forță nu se va putea face decât prin blocarea străzilor din București, în totalul dispreț al locuitorilor acestui oraș, pentru care minciunile tehnocrate nu mai valorează nici cât o ceapă degerată.

Concluzia: suntem în fața celei mai sinistre glume, anunțată de purtătorul de cuvânt al Guvernului Cioloș, doamna Alina Gorghiu, o glumă sinistră care poate deveni un coșmar pentru români, mariajul dintre PNL și Guvernul Cioloș.

În speranța că judecata de apoi a românilor este corectă, vă mulțumesc.

Sorin-Avram Iacoban, deputat de Iași.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Stimați colegi,

Este ora 8,45 și din 23 de deputați plus domnul deputat Covaci Doru, care s-a înscris acum pentru declarații au fost, până la această oră, două declarații politice susținute.

V-aș ruga să aveți în vedere că sunt în total 24 de deputați. Vă rog să vă limitați la cele 3 minute prevăzute în Regulament pentru susținerea declarațiilor politice.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Marioara Nistor - declarație politică intitulată Transportul, un domeniu care pune România în mișcare;

Vă rog, doamnă deputat.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Marioara Nistor:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi se intitulează "Transportul, un domeniu care pune România în mișcare".

În această săptămână voi face referire la un domeniu important pentru economia țării, care putem spune că pune în mișcare economia țării noastre, și anume cel al transporturilor. Partidul din care fac parte, Partidul Mișcarea Populară, a înțeles că persoanele care lucrează în acest domeniu trebuie să aibă de partea lor un partener politic de încredere, care le poate asigura reprezentarea intereselor.

Mă întreb adesea cum mai suportă cetățenii acestei țări lipsa de grijă a statului față de ei, fapt pe care îl constatăm, din păcate, de prea multe ori. În ultimele săptămâni, cei cărora le-a ajuns, cum se spune în termeni populari, cuțitul la os, au fost transportatorii.

Aceștia simt că statul nu-i protejează deloc în fața firmelor de asigurări, majoritatea cu capital străin, și astfel se creează un cadru favorabil pentru operatorii de transport străini, care au cheltuieli mult mai mici. Trebuie să mai spun că transportatorii din România au și mai multe de pierdut față de cei din străinătate, din cauza prețului mult mai mare față de alte state, la carburanți. Aceștia preferă să alimenteze din afara țării, unde găsesc prețuri mult mai bune la carburanți. Românii, toți, nu numai câteva categorii, trebuie să se simtă protejați în țara lor, trebuie să simtă că autoritățile statului îi susțin. Și mă refer acum nu la protecția oferită de armată, ci la cea economică. Pentru ca țara noastră să prospere, este nevoie ca agricultura și toate celelalte sectoare ale economiei să fie sprijinite de stat prin diverse forme. Antreprenorul român trebuie încurajat. Cetățeanul român trebuie să simtă că România e a lui și nu vândută altora!

Adesea ne limităm la a discuta doar despre problemele din domenii precum agricultura, educația, sănătatea, pentru că ele sunt chestiuni cu un mare impact în societate, dar neglijăm problemele pe care le întâmpină transportatorii. De aceea, cred că este foarte important să scoatem în evidență neajunsurile acestora, în vederea soluționării lor.

Transportatori nu înseamnă doar șoferii de TIR, ci și cei care transportă marfă, dar și taximetriștii. Toți fac parte din acest domeniu și toți sunt afectați de modul în care evoluează lucrurile.

Săptămâna trecută, la Brăila, am promovat alături de reprezentanți ai COTAR, campania "5% TVA te duce la școala ta", un proiect propus de transportatori și susținut de PMP, care are drept scop final reducerea abandonului școlar, deoarece una dintre cauzele principale ale abandonului este tocmai imposibilitatea părinților de a plăti transportul de la domiciliu la școală.

Transportatorii, chiar dacă statul, în speță Guvernul, le-a întors spatele în multe privințe, sunt capabili să propună un proiect pentru binele României și al copiilor acestei țări. Este o palmă pe care guvernanții o primesc în mod indirect.

Prin campania "5% TVA te duce la școala ta", transportatorii vor duce gratuit la școală elevii care fac naveta. Reducerea TVA-ului la 5% pentru transport se va vedea mult mai bine în costurile populației decât s-a văzut reducerea TVA la alimente.

Reducerea se va simți în buzunarul părintelui, iar elevii nu își vor mai face probleme dacă au bani să meargă sau să se întoarcă de la școală. Presupun că banii pe care i-ar fi dat pe transport îi pot folosi pentru a-și cumpăra un caiet sau altceva. Dar pentru ca acest lucru să se întâmple, Guvernul trebuie să participe și el. Astfel, dacă Guvernul reduce TVA-ul la 5%, COTAR asigură transportul elevilor gratuit, atât la nivel județean, cât și la nivel interjudețean, în toată țara.

Transportul gratuit este cea mai bună soluție pentru elevi, iar eu voi susține pe mai departe această propunere a transportatorilor. Beneficiari sunt copiii, ei sunt cei mai avantajați și pentru ei trebuie să ne zbatem să le asigurăm condiții bune de învățare, dar și oportunitatea necesară pentru a putea reuși.

Vă mulțumesc.

Deputat, Colegiul nr. 9, Brăila, Marioara Nistor.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc mult, doamnă deputat.

 
Video in format Flash/IOS Florica Cherecheș - declarație politică Ajutorul social care eliberează și nu creează dependență;

Invit la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe doamna deputat Florica Cherecheș.

Se pregătesc, în ordine, colegii deputați: Covaci Doru, din partea Grupului parlamentar al PSD, și domnul deputat Ion Eparu, din partea Grupului deputaților neafiliați.

Vă rog, doamnă deputat.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Florica Cherecheș:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Ajutorul social care eliberează și nu creează dependență".

Unul dintre cele mai importante programe de promovare a incluziunii sociale și de combatere a sărăciei este venitul minim garantat, reglementat prin Legea nr. 416 din 2001, program de care, la sfârșitul anului 2015, beneficiau un număr de aproximativ 250.000 de familii.

Potrivit acestei legi, venitul minim garantat se asigură prin acordarea unui ajutor social lunar, care se calculează ca diferență între nivelul venitului minim garantat prevăzut de lege și venitul net al familiei sau al persoanei singure, și este cuprins între 142 de lei pentru o persoană singură, și 442 de lei, pentru o familie formată din 4 persoane.

La stabilirea venitului net lunar se iau în considerare toate veniturile pe care familia le realizează în luna anterioară depunerii cererii, cu câteva excepții, cum ar fi: alocația pentru susținerea familiei, alocația de stat pentru copii, bugetul pentru persoanele cu handicap, ajutorul de stat pentru producătorii agricoli, burse de studiu, sociale, sprijinul ce se acordă elevilor în cadrul Programului "Bani de liceu", precum și veniturile obținute de zilieri.

Printre beneficiarii acestui tip de ajutor social se numără și elevii care frecventează învățământul profesional.

Conform Hotărârii de Guvern nr. 1062 din 2012, aceștia ar fi îndreptățiți să beneficieze de o bursă profesională, în cuantum de 200 de lei lunar. În cazul învățământului profesional în sistem dual, această bursă este dublată cu încă 200 de lei, primiți de la agentul economic cu care elevul respectiv încheie un parteneriat. În această hotărâre de Guvern se specifică faptul că elevii din învățământul profesional nu pot beneficia simultan de "Bursa profesională" și de sprijinul care se acordă prin Programul "Bani de liceu".

Având în vedere faptul că România trebuie să facă efortul de a reduce abandonul școlar de la 19% în prezent, la 11,3% în 2020, consider că una dintre măsurile ce s-ar putea lua în acest sens este exceptarea bursei profesionale, alături de celelalte venituri exceptate, la calculul venitului minim garantat, ca ajutor social pentru familiile cu venituri mici. Bursa profesională este un stimulent acordat de stat pentru motivarea elevilor să urmeze o școală profesională și să-și însușească o meserie cu căutare pe piața muncii. Având în vedere interesul scăzut al tinerilor pentru acest domeniu, consider că ar fi oportună introducerea acestei excepții, alături de celelalte categorii.

Stimați colegi,

Având în vedere cele spuse, am speranța că veți susține o inițiativă legislativă care propune exceptarea bursei profesionale din cadrul categoriilor de venit luate în calcul la stabilirea venitului minim garantat. Impactul bugetar va fi nesemnificativ, în comparație cu beneficiile includerii sociale a acestor tineri cărora le facilităm în acest mod intrarea cât mai timpurie pe piața muncii, astfel încât să trăiască o viață independentă și să se transforme din beneficiari de ajutor social, în contribuabili.

Această inițiativă este, de asemenea, în concordanță cu Obiectivul "Suport pentru realizarea traseelor profesionale", din cadrul Pachetului de servicii comunitare integrate, prin care se caută soluții la probleme ce țin de asistență socială, ocupare, educație, sănătate, lansat chiar ieri, cu ocazia Zilei internaționale pentru eradicarea sărăciei.

Vă mulțumesc.

Florica Cherecheș, deputat PNL de Oradea.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc, doamnă deputat.

 
Video in format Flash/IOS Dorel Covaci - declarație politică cu tema Fără încredere, respect și responsabilitate nu putem avea progres, realizări și prosperitate;

Invit la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe domnul deputat Covaci Doru.

Vă rog, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Dorel Covaci:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică este: "Fără încredere, respect și responsabilitate nu putem avea progres, realizări și prosperitate".

Am început la 1 septembrie 2016 o nouă sesiune parlamentară, cu un program care să realizeze votarea proiectelor de legi importante. Ne-am bucurat că la această dată a început și Noul An Bisericesc și, de asemenea, noul an școlar, precum și noul an universitar și am urat mult succes tinerilor noștri. Am sărbătorit împreună Ziua persoanelor în vârstă, apreciind munca depusă de această generație, începând să dăm asigurări pentru o viață mai bună. Am dezbătut în comisii și am votat în plen proiecte de legi importante.

Am ajuns acum să ne apropiem de campania electorală. Deși nu a început, săgeți otrăvite sunt trimise peste tot, denigrând oameni, activități și realizări. În loc să avem dezbateri pe doctrine politice și programe de guvernare, auzim jigniri, atac la persoană, îndemn la nesupunere.

Toate acestea creează o dezamăgire majoră a oamenilor simpli care nu mai pot înțelege ce se întâmplă, auzind acuzele reciproce ale unor reprezentanți ai diferitelor partide politice.

Alegătorii așteaptă să asculte proiecte și programe de redresare a economiei, proiecte pentru țară, care să le facă mai ușor traiul. Dar, spre surprinderea lor, ei aud și văd răutate, răfuială și aroganță. Ei știu că dacă nu există responsabilitate, respect și încredere între parteneri nu poate fi vorba nici despre speranța de mai bine.

Stimați colegi,

Să oprim această dezamăgire a oamenilor, printr-o campanie electorală corectă, bazată pe încredere, respect și responsabilitate, având programe și proiecte de țară, în interesul oamenilor.

Altcumva, va fi o dezamăgire pentru oameni și un absenteism nedorit la vot. Stă în puterea noastră de a fi mai înțelepți și a face în așa fel încât cuvintele responsabilitate, respect și încredere să fie mereu prezente în activitatea noastră.

Sunt deputat Dorel Covaci, Colegiul nr. 9, Buziaș-Făget, județul Timiș, deputat al PSD.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Ion Eparu - declarație politică intitulată Doar un profesionist poate cere profesionalism;

Invit la cuvânt pe domnul deputat Ion Eparu.

Se pregătesc, în ordine, domnul deputat Florin Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Virgil Guran, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Mulțumesc.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Ion Eparu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o "Doar un profesionist poate cere profesionalism" și este adresată domnului Mircea Dumitru, ministrul educației naționale și cercetării științifice.

Domnule ministru,

Am constatat cu regret, evident, că semnalele venite insistent din spațiul public, care atrăgeau atenția cu privire la graba nejustificată privind organizarea concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și de director adjunct în învățământul preuniversitar, erau întrutotul justificate. Confirmarea vine, culmea, chiar din partea dumneavoastră. În încercarea de a face acest demers să pară funcțional, ați reușit doar să atrageți și mai multe suspiciuni și acuzații.

Mi se pare inadmisibil să acordați 5 ore unor candidați, să rezolve problemele apărute nu din cauza lor, ci din cauza unor erori ale platformei pe care Ministerul, ca organizator al concursului, a pus-o la dispoziție.

Mi se pare inadmisibil să ignorați cadre didactice de bună-credință, care v-au semnalat problemele până în al 12-lea ceas și abia atunci să vă aplecați urechile la nemulțumirile lor, care imediat s-au dovedit întemeiate.

Mi se pare inadmisibil și să puneți pe drumuri, într-o zi lucrătoare, profesori care zile în șir v-au atras atenția asupra erorilor apărute în sistem. Vorbim despre oameni care nu au făcut decât să răspundă absolut legal apelului dumneavoastră, în spiritul profesionalizării managementului școlar.

Despre ce profesionalizare vorbim, dacă dumneavoastră, autorul demersului, sunteți și primul care dați dovadă de lipsă de profesionalism?

Domnule ministru,

Dacă așa ceva s-ar fi întâmplat în cazul bacalaureatului sau al evaluării naționale, astăzi vi s-ar fi cerut, fără doar și poate, demisia.

Consider că acesta ar fi un gest de onoare din partea dumneavoastră, după ce, de la preluarea acestui mandat, ați încercat să oferiți doar o aparentă transparență decizională, acționând în fapt doar în baza unor impulsuri pentru care nu ați oferit niciun fel de justificare.

Domnule ministru,

Cred că aveați pârghiile necesare pentru a putea elimina disfuncționalitățile care au amenințat un concurs de o importanță uriașă pentru sistemul de învățământ românesc. Ați primit un mandat scurt, iar de această durată s-au cramponat mulți dintre colegii dumneavoastră din Guvern, ferindu-se astfel să vină cu inițiative concrete și justificându-și prezența prin proiecte care, sunt sigur, vor rămâne doar pe hârtie.

Altfel, fiecare dintre noi avem libertatea de a preda ștafeta cuiva dispus să caute soluții la problemele din sistem.

Rețineți că am vorbit despre un gest de onoare și cred că, în ceea ce vă privește, acesta ar însemna orice decizie care s-ar traduce prin încheierea cu bine a profesionalizării managementului școlar, chiar începând cu exemplul propriu.

Ion Eparu, profesor universitar, deputat Colegiul nr. 10, Prahova.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Virgil Guran - declarație politică privind necesitatea ca societățile de stat să fie conduse după principii economice, și nu politice;

Urmează la cuvânt domnul deputat Virgil Guran, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Virgil Guran:

Mulțumesc, doamnă președinte.

În perioada aceasta Guvernul dorește să scoată la vânzare pachete de acțiuni la diferite societăți de stat. Aud tot felul de discuții pe tema aceasta, sunt multe critici, dar eu cred că cei care critică nu s-au uitat atent ce se dorește.

Și de ce spun acest lucru? Ne uităm la Complexul Oltenia.

În primul rând, este o pierdere foarte mare acolo, în fiecare an avem pierderi, statul trebuie să vină cu bani.

În al doilea rând, nu se vinde întregul pachet de acțiuni, se vând acțiuni până când statul rămâne majoritar, iar banii respectivi rămân acolo pentru retehnologizare, pentru dezvoltare. Același lucru și la celelalte societăți care sunt puse în vânzare, mai puțin unele la care avem pachete minoritare și acolo, într-adevăr, gen Rompetrol, se vând acele acțiuni și banii intră la Trezoreria Statului pentru un fond de dezvoltare.

Dacă privești ca un om care pricepe economia și pricepe afacerile, să știți că este o măsură bună.

Dacă se vine cu acel discurs populist pe care-l văd de multe ori din partea unora: "Ne vindem statul"... "Ce să mai vindem, că s-a vândut tot ce era înainte, resursele s-au vândut înainte..." Acum sunt niște societăți doar care nu exploatează așa cum trebuie și nu lucrează la capacitatea necesară și merg într-o pierdere continuă și pentru a rezolva acest lucru Guvernul, statul, încearcă să ia măsuri.

Singura măsură logică este aceea de a da acțiuni, a folosi banii și a permite celor care știu să gestioneze fondurile.

Eu înțeleg foarte bine de ce fac unele partide scandal, pentru că acolo au foarte mulți angajați: neamuri, nepoate - mă refer în primul rând la cei care sunt la conducere -, dar știți foarte bine că în politică s-a mers până acolo încât și femeia de serviciu a fost angajată la un moment dat pe bază de relații și pile.

Păi, cred eu că acest sistem trebuie să se termine, pentru că, dacă ne uităm, și anul trecut companiile de stat au avut pierderi de aproape un miliard de euro. Spunem: "Ce este acela un miliard de euro?". Uitați-vă că deficitul bugetar al României este de două miliarde, două miliarde și ceva, trei miliarde... Deci o treime se poate rezolva doar din a diminua sau a elimina, de fapt, aceste pierderi. Și în același timp nu înțeleg ceva: societățile de stat care au monopol, care stabilesc prețurile, care stabilesc piața, nu văd cum pot să meargă în pierdere în momentul în care sunt gestionate așa cum trebuie.

Trebuie politicul să-și ia mâna de pe aceste societăți de stat și acestea să fie guvernate, conduse, după principii economice, și nu după principii politice.

Vă mulțumesc.

Deputat PNL de Prahova, Guran Virgil.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Florin Gheorghe - declarație politică despre obligativitatea transparenței în cheltuirea banului public;

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Tudor Ciuhodaru.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Gheorghe (din sală):

Iar m-ați uitat!

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Îmi cer scuze, domnule deputat! Urma la cuvânt domnul deputat Florin Gheorghe. Îmi cer scuze.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Gheorghe:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Stimați colegi,

Astăzi voi face o declarație politică scurtă, dar care reflectă pe deplin modul în care Guvernul României a găsit o nouă modalitate să își bată joc de noi toți, considerându-ne incapabili să înțelegem ceea ce este bine pentru noi sau cum ar trebui să fie cheltuit banul public, adică transparent.

În acest sens o să-l aduc în discuție pe marele artist național, sculptorul Constantin Brâncuși, mai precis una dintre operele sale, "Cumințenia Pământului", pentru care Guvernul tocmai a alocat circa 10 milioane de euro, pe lângă milionul de euro donat de români.

Mai precis, despre ce este vorba? La începutul lunii martie adresam fostului ministru al culturii, domnul Vlad Alexandrescu, o interpelare, prin care doream să aflu cât de transparente au fost procedurile de negociere ale acestei opere cu proprietarii și, mai ales, cum Dumnezeu s-a ajuns la suma de 11 milioane de euro, când, în trecutul foarte apropiat, cu proprietarii se discutase despre sume cuprinse între două și cinci milioane de euro.

N-am așteptam prea mult răspunsul, circa o lună, adică exact înainte să demisioneze, și am primit un răspuns formal al Domniei Sale, care se află și pe pagina electronică a Camerei Deputaților. După ce domnul Alexandrescu m-a amețit o pagină întreagă cu date biografice ale sculptorului, cât de măreț este acesta și cât de apreciate sunt operele sale, de parcă noi n-am ști acest lucru, către finalul răspunsului adaugă sec faptul că negocierile au fost incluse în categoria informațiilor clasificate.

În acel moment am rămas fără reacție. Am crezut că ministrul cumpără această lucrare din banii lui sau din banii vreunui coleg cu site-uri înregistrate în off-shore-uri și nu trebuie să știe lumea cât de generoși sunt miniștrii când vine vorba despre acte de caritate. Numai că opera nu s-a cumpărat din banii miniștrilor, ci ai tuturor cetățenilor, atât din cei donații, cât și cei alocați de prim-ministrul Cioloș din bugetul de stat, care este alimentat prin impozitele și taxele plătite de către noi toți.

Ca membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților cunosc foarte bine ce spune Legea nr. 500/2002 a finanțelor publice privind cheltuirea banilor publici. Spune un singur lucru: transparență.

Deși actualul Guvern ne tot flutură pe la nas transparența, în realitate ea este călcată în picioare ori de câte ori vreun ministru vrea să ascundă vreun fapt sau vreun act de ochii publicului.

Vă aduc aminte faptul că am fost inițiatorul legii care obligă toate autoritățile contractante la transparență totală, la achiziții 100% în formă electronică, la achiziții pe care să le cunoască toți cei care plătesc taxele, adică cetățenii. O astfel de abordare nu îmi dă nici cea mai mică speranță că acest Guvern tehnocrat va ține seama de prevederile unei astfel de legi sau că vom afla vreodată cum se cheltuiesc banii publici.

În încheiere, pentru că lucrurile nu trebuie să rămână nicidecum așa, mi-aș dori ca autoritățile abilitate ale statului român să citească conținutul răspunsului la întrebarea nr. 9.624 din 29 martie 2016 și să aibă curiozitatea să afle de ce fostul ministru a invocat, ilegal, consider eu, prevederile art. 12 din Legea nr. 544/2001 privind accesul liber la informațiile de interes public. Ar mai trebui văzut de ce procesul s-a derulat prin procedura negocierii directe, și nu altfel.

Ar mai fi bine de știut și de ce nici actualul ministru nu a dorit să transparentizeze acest proces, deși, după cum putem constata cu toții, s-au cheltuit mai mulți bani pe publicitatea guvernamentală decât a costat statuia propriu-zis.

Florin Gheorghe, deputat al PSD de Constanța.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Tudor Ciuhodaru - declarație politică: Ce se întâmplă în toate spitalele din România?;

Urmează la cuvânt domnul deputat Tudor Ciuhodaru.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Ce se întâmplă la Sibiu?

Ce se întâmplă în toate spitalele din România? Moartea cadrelor medicale de epuizare. Mă uit că acest lucru nu este considerat de nimeni o tragedie. Moartea unui ursuleț a provocat mișcări de stradă și a fost demis și șeful Poliției Locale. Moartea a două cadre medicale nu a fost urmată de nicio reacție a ministrului sănătății și de nicio demisie.

Trăim o realitate crudă. În România, toți cei care mai încearcă să lucreze în condiții improprii sunt supuși epuizării. Trebuie să facem treaba a șapte-zece cadre medicale și nimeni nu se uită la condițiile de muncă.

În aceste condiții, sper că îmi veți susține proiectul de lege prin care propun ca cei care lucrează în sistemul de urgență, fie la SMURD, fie la UPU, fie la terapie intensivă, să aibă posibilitatea să se pensioneze la 55 de ani, dacă vor. Exact cum sunt pensiile pentru demnitari sau pentru alte categorii speciale.

Oamenii aceștia nu apucă niciodată pensia și vă reamintesc că din medicina de urgență încă n-a apucat să se pensioneze nimeni.

Mă uitam și eu aseară pe programul nostru de puncte... al domnului Cioloș... Nu știu, ne îndreptăm spre o nouă "epocă de aur", pentru că principii sunt, dar, de fapt, când este vorba de făcut măsuri concrete, nu răspunde nimeni.

Pentru faptul că nimeni nu a reacționat la moartea colegilor mei, cer astăzi demisia ministrului sănătății. Când nu-ți pasă de oamenii din sistem, când nu faci nimic pentru ca să faci ceva bun în sănătate, nu ai ce căuta acolo.

Și mă mai uitam la un lucru: cică avem o strategie privind resursele umane în sănătate. E ca în Caragiale: "E sublimă, dar lipsește cu desăvârșire". Eu n-am găsit-o nicăieri.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Radu Zlati - declarație politică: Fără demonstrații, fără măsuri guvernamentale și fără o angajare politică serioasă, încet, învățământul românesc moare;

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Radu Zlati, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Se pregătește domnul deputat Ionuț Vulpescu.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Radu Zlati:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Oricât mi-ar fi de greu îi dau dreptate întru totul colegului Ciuhodaru. Suntem în țara în care se fac demonstrații pentru moartea unui câine, nu se fac demonstrații pentru moartea oamenilor și mai ales nimeni nu plânge la mormântul învățământului.

E adevărat, mormântul acesta este deocamdată gol, pentru că, după cum ziceam într-o declarație anterioară, din lipsa cunoștințelor, fie de cultură generală, fie cele specifice unei meserii, nu se moare dintr-o dată.

Un bacil, o bacterie, ne ucide poate în câteva zile. Prostia de la nivelul prostiei măturătorului de stradă până la cea a guvernanților, tehnocrați sau politici fiind ei, nu e atât de evident că omoară, dar omoară și ea. Iar țara noastră frumoasă, pe care unii se plâng că am dat-o pe mâna altora să vină să o organizeze, să o exploateze și să se bucure de frumusețile acesteia, nu va rămâne în câteva zeci de ani să fie lucrată și administrată decât de niște zombi, pentru că an de an noi scădem, pe clasamentele internaționale, hai să zicem obiective, câte un loc, două, în calitatea învățământului. Acum suntem pe locul 125 din 138 de state recenzate. În curând o să ajungem - în curând înseamnă într-o generație, două - pe ultimul loc, asta dacă nu luăm măsuri. Dar nimeni nu vrea să ia măsuri, pentru că, după cum ziceam, învățământul nu doare și ne putem permite să spunem că vom crește salariile cadrelor didactice cu câte puțin în următorii zece ani. Numai că, dragi colegi, în acei zece ani niciun tânăr, deosebit de bine înzestrat intelectual și cu dorință de muncă nu va veni în sistemul de învățământ, pentru că nu va avea această, dacă doriți, determinare, care înseamnă un salariu decent.

Sunt întru totul de acord cu partidul meu: să dublăm salariile medicilor, pentru că altfel medicii pleacă. Dar nu avem de gând să mărim consistent și salariile cadrelor didactice, pentru că, vezi Doamne, bieții dascăli n-au unde să plece. Îi leagă limba română și educația universitară pedagogică, făcută așa, pe sponci, cum se face mai nou, care îi leagă cumva de sistemul de învățământ românesc. Dar nici nu vin tineri deosebit de bine pregătiți.

Și uite așa, și uite așa, fără demonstrații, fără măsuri guvernamentale și fără o angajare politică serioasă, încet, învățământul românesc moare.

Radu Zlati, deputat de Cluj.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Ioan Vulpescu - declarație politică cu referire la eșecul subscripției publice pentru achiziționarea sculpturii Cumințenia Pământului;

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Ionuț Vulpescu.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Ioan Vulpescu:

Mulțumesc, doamnă președinte.

De aproape un an actualul Guvern se străduiește să ne vândă imaginea echivalenței între tehnocrație și bună guvernare, timp în care, prin tot ceea ce face, își arată incompetența și incapacitatea de a răspunde așteptărilor cetățenilor.

Acest mod greșit de a guverna este prezent și în domeniul culturii. Subscripția publică pentru achiziționarea sculpturii "Cumințenia Pământului" a fost un eșec, cu toate strădaniile guvernanților de a ne convinge de contrariu.

Pentru că tot le place tehnocraților să compare administrația publică cu o companie privată, țin să le amintesc că în mediul privat, când atingi mai puțin de 20% din ținta pe care ți-ai propus-o, îți strângi lucrurile și părăsești biroul.

Sunt multe lucruri de reproșat organizatorilor subscripției, care au păcătuit prin superficialitate și lipsă de realism, concentrându-se asupra banilor, și nu asupra operei și moștenirii culturale a lui Brâncuși.

Subscripția publică a demarat printr-un neadevăr, spus de către guvernanți. Dacă nu se strâng cele șase milioane de euro, atunci banii vor fi restituiți celor care au donat.

Ultima decizie a Guvernului Cioloș, privitoare la finalizarea tranzacției privitoare la "Cumințenia Pământului" face exact contrariul. Folosește banii pentru cumpărare, dar alocă bani în plus, tot împotriva propriilor angajamente care limitau la cinci milioane de euro contribuția statului.

Există nenumărate semne de întrebare în jurul acestei achiziții, iar lipsa de transparență întărește aceste suspiciuni, la fel cum o fac și răspunsurile evazive ale celor care au efectuat-o.

În primul rând ar trebui să știm cum s-a ajuns la suma de 11 milioane, cine a evaluat sculptura și a decis această valoare. O spun pentru că în mandatul Guvernului Ponta, cel care de altfel a exercitat dreptul de preempțiune al statului asupra lucrării, aceasta a fost evaluată la cinci milioane de euro, valoare confirmată și de Guvernul Cioloș.

Este obligatoriu să se prezinte public mandatul dat noii comisii de negociere și cine au fost membrii ei, cine a autorizat comisia să accepte prețul de 11 milioane de euro. De ce s-a retras din procesul de negocieri operatorul economic, respectiv Casa de licitații, permițând negocierea direct între proprietari și ministrul culturii?

Cum știți, în toamna anului 2014 Ministerul Culturii a fost înștiințat că opera "Cumințenia Pământului" a fost scoasă la vânzare. În foarte scurt timp Guvernul Ponta și-a exercitat dreptul de preempțiune.

Printr-un memorandum, Ministerul Culturii a fost mandatat să poarte discuții cu reprezentanții proprietarilor. S-a constituit o comisie la nivelul ministerului și au început negocierile. Din comisie făceau parte atât reprezentanți ai Ministerului Culturii, cât și reprezentanți ai Ministerului Justiției, directorul Muzeului Național de Artă, directorul Muzeului Național de Istorie și ulterior s-a adăugat un secretar de stat de la Ministerul Finanțelor.

După constituirea comisiei s-a autentificat opera și s-au făcut două expertize de către doi experți acreditați de Ministerul Culturii. Au făcut o evaluare, după care s-a făcut o medie a celor două puncte de vedere și s-a ajuns la o limită maximă de cinci milioane de euro care, repet, a fost confirmată și de actualul Guvern, motiv pentru care s-a apelat la subscripția publică.

Din toamna anului 2014 și până în 2015, la plecarea Guvernului Ponta, au avut loc aproximativ 15 întâlniri între această comisie și reprezentanții proprietarilor, care au declinat oferta Guvernului.

La începutul anului 2016 întreaga comisie a fost înlocuită și după doar două întâlniri s-a ajuns la un acord pentru suma de 11 milioane de euro. Nu există informații ca o nouă evaluare a lucrării să fi fost făcută.

Cele două comisii nu au avut nicio întâlnire. Lipsa de transparență și disprețul față de reguli și până la urmă de lege caracterizează achiziția "Cumințeniei Pământului". Acest lucru este cu atât mai îngrijorător cu cât urmează ca și alte opere de artă retrocedate să apară pe piață.

Colecția Manu a fost pierdută pentru că statul a refuzat să-și exercite dreptul de preempțiune. De ce? Care au fost criteriile și care motivele refuzului? Cum vom gestiona în viitor aceste probleme? Cum vom finanța aceste achiziții?

Din păcate, am ratat, din superficialitate, o oportunitate de a-l face cunoscut pe Brâncuși în toată complexitatea operei lui.

Ioan Vulpescu, deputat Colegiul nr. 13, București.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Laura Marin - declarație politică cu titlul Ce a testat proba scrisă pentru ocuparea funcțiilor de directori și directori adjuncți în unitățile de învățământ preuniversitar;

Urmează la cuvânt doamna deputat Laura Marin.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Laura Marin:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Tema declarației de astăzi este "Ce a testat proba scrisă a concursului pentru ocuparea funcțiilor de directori și directori adjuncți în unitățile de învățământ preuniversitar".

Itemii propuși la proba scrisă a concursului pentru ocuparea funcțiilor vacante de directori și de directori adjuncți din unitățile de învățământ preuniversitar, probă desfășurată în data de 12 octombrie 2016, au relevat incapacitatea reprezentanților Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice de a verifica abilitățile manageriale ale candidaților.

Dincolo de timpul extrem de scurt avut la dispoziție de candidați pentru depunerea dosarului și pregătirea pentru concurs și de bibliografia bizară am putut remarca greșeli impardonabile atât în ceea ce privește formularea întrebărilor, cât și răspunsurile considerate corecte la unele dintre ele.

Exemple ar fi multe: întrebarea cu privire la anatomia măgarului, răspunsul cu privire la similitudinea dintre volum și masă și nu greutate, respectiv între masă și timp.

Mai mult, primii 20 de itemi au testat mai mult acuitatea vizuală a candidaților. Probabil că cei care au propus subiectele au considerat că un director bun trebuie să aibă vederea perfectă, cunoștințele reale referitoare la administrarea unei unități de învățământ preuniversitar nefiind atât de importante.

Se conturează ideea că reprezentanții ministerului nu știu ce se întâmplă în școli, nu știu ce face un director zi de zi, cu ce probleme se confruntă, care sunt realitățile învățământului preuniversitar actual.

Nu cunoștințele teoretice aprofundate despre modelele manageriale și nici cele despre leadership-ul educațional sunt cele care arată cât de eficient va fi un director, cu atât mai puțin cunoștințele legate de asemănarea între șosete și mănuși, între tuberculoză și astm.

De remarcat este și faptul că proba scrisă s-a desfășurat într-o zi lucrătoare, membrii comisiilor lipsind de la școală, dacă vorbim de cadrele didactice, respectiv de la serviciu, dacă vorbim de reprezentanții autorităților locale, activitatea în unitățile de învățământ - și nu numai - fiind perturbată.

Nu contest faptul că ocuparea posturilor de director și director adjunct în unitățile de învățământ preuniversitar prin concurs este necesară și sănătoasă, dar graba în care s-a organizat acesta, prevederile discriminatorii pe alocuri ale metodologiei, bibliografia nerelevantă și conținutul probei scrise a concursului arată că acesta nu a fost organizat în scopul selectării celor mai buni manageri de școală.

Numărul mic de cadre didactice care sunt dispuse să-și asume responsabilitatea funcției de director în învățământul preuniversitar, funcție caracterizată prin muncă susținută, remunerație neatractivă, birocrație excesivă, ar trebui să constituie un semnal de alarmă pentru Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, iar acesta ar trebui să fie capabil să selecteze dintre cei puțini pe cei care au calitățile manageriale necesare, nu pe cei care au vederea bună sau care reușesc să aleagă din cinci răspunsuri greșite pe cel mai puțin greșit.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Laura Marin, deputat al PSD, Galați.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc mult, doamnă deputat.

 
Video in format Flash/IOS Valentin Gabriel Boboc - declarație politică: Malpraxisul guvernamental trebuie taxat;

Urmează la cuvânt domnul deputat Valentin Boboc.

Se pregătește doamna deputat Simona Bucura-Oprescu.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Valentin Gabriel Boboc:

Trăim de aproape un an de zile cel mai negru vis al guvernării unei țări de către neștiutori.

"Guvernul meu" ori nu vrea, ori nu poate să gestioneze problemele cunoscute de ani de zile, probleme cu istoric, ce prin acțiuni simple ar rezolva suferința unor oameni năpăstuiți.

Problema "guvernului meu" e că nu vrea să informeze, ori să nu deranjeze, ori pentru că nu știu ce trebuie să facă, cu toate că Președintele le-a transmis: "să facă ce trebuie făcut", lămurindu-i buștean.

"Informațiile despre ce se întâmplă în țară sunt așezate pe o masă", spunea fostul președinte Băsescu, masă care, de această dată, ori a fost încurcată, ori a fost uitată. Dar noroc cu televizorul!

"Guvernul meu" urmărește cumva denigrarea președintelui?! Vor să-l pună în situații penibile?!

Uneori doar prezența în mijlocul oamenilor este suficientă pentru a-i încuraja să o ia de la capăt, să vadă că nu sunt singuri în lupta cu natura sau cu nepăsarea autorităților.

De această dată, deplasarea în zonele afectate a fost considerată un gest prea mare și un efort ce nu merita făcut.

Dezinteresul față de populație a fost arătat pentru a nu știu câta oară de marele "guvern al meu", incompetent ca și cel care l-a impus, de altfel.

Malpraxisul guvernamental trebuie taxat și niciodată un asemenea guvern de incompetenți să nu mai ajungă să gestioneze probleme cu care nu s-au mai întâlnit niciodată, ele în fapt fiind atât de banale.

Dacă s-ar fi continuat măcar măsurile întreprinse de Guvernul Ponta pentru prevenirea inundațiilor ar fi învățat ceva, ar fi înțeles că apa nu poate fi oprită prin vorbe goale sau gloanțe, ci doar de diguri.

Competența și priceperea guvernanților s-a văzut atunci când nici măcar un ursuleț nu a putut fi oprit decât prin lichidarea sa, ce să mai spunem de un puhoi de apă?! Aici glonțul nu face față...

Domnilor, ușa Guvernului e deschisă, iar a Parlamentului închisă pentru specialiștii de la Bruxelles!

Boboc Valentin, deputat de Teleorman.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Simona Bucura-Oprescu - declarație politică despre noul Cod administrativ;

Urmează doamna deputat Simona Bucura-Oprescu.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

Onorată asistență,

Stimați colegi,

Astăzi vreau să vorbesc despre noul Cod administrativ.

Vicepremierul Vasile Dîncu, ministrul dezvoltării, a anunțat că a finalizat proiectul Codului administrativ, care ar "lumina ceea ce era ambiguu în legislație până în prezent". Proiectul ar urma să fie transmis pentru consultare, observații și aviz asociațiilor administrației publice locale, referindu-ne aici la Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România, la Asociația Municipiilor din România, la Asociația Orașelor din România și, nu în ultimul rând, la Asociația Comunelor din România.

Este nevoie de un astfel de document de referință care să reunească întreaga materie legislativă în domeniul administrației publice locale, care să fie clară, care, odată adoptată, să nu se modifice de pe o zi pe alta și care să integreze legislația, care, din păcate, de multe ori se bate cap în cap.

Noul Cod administrativ și Școala pentru Administrație sunt fundamentale pentru crearea unui climat stabil și propice pentru munca în administrație și dezvoltarea comunităților.

Este nevoie de un Cod administrativ adaptat cerințelor actuale ale administrației și care să elimine orice neclaritate. Însă, consider că ar trebui mai întâi să aibă loc consultările cu asociațiile administrației publice locale și județene, pentru a răspunde întocmai nevoilor reale în plan administrativ.

Domnule vicepremier Vasile Dîncu, primarii sunt aleșii cetățenilor și trebuie să fie susținuți prin legi clare și corecte, care să nu aibă culoare politică. Din păcate, diverse acte normative le pun în cârcă edililor atribuții peste atribuții, sarcini noi peste sarcini noi, fără să se aloce și resurse umane și financiare pentru a fi îndeplinite acestea.

Domnule vicepremier Vasile Dîncu, este nevoie de modificarea Legii nr. 94, cea care se referă la Curtea de Conturi, deoarece primarii sunt considerați principalii vinovați de fiecare dată când vine Curtea de Conturi în control. Așa ceva nu este normal. Trebuie modificată și Legea finanțelor publice locale, astfel încât sumele alocate la administrațiile locale să crească, după cum trebuie să fie modificată și Legea nr. 215, Legea administrației publice locale, care vizează hotărârile care pot fi luate la nivelul administrațiilor locale pentru patrimoniu și nu numai.

Domnule vicepremier Vasile Dîncu, este nevoie de modificări legislative care să vizeze clarificări privind regimul incompatibilităților, deoarece aleșii locali au avut și au de suferit din cauza unor prevederi care nu au ținut și nu țin cont de realități și de nevoile comunităților. Este nevoie de o descentralizare reală, de diminuarea birocrației și de susținere pentru proiectele de maxim interes pentru comunități.

Primarii vor legi clare privind alocările bugetare; vor acte normative care să ușureze deciziile și transferul de proprietate; au nevoie de un mecanism care să asigure buna informare și cofinanțarea pentru proiectele cu finanțare europeană; au nevoie de îndrumare și prevenție, nu doar de controale peste controale din partea atât de multor instituții. Sunt peste 30 de instituții cu atribuții de control în România.

Da, este nevoie de un Cod administrativ, dar de un Cod administrativ care să ajute administrațiile locale, nu să le încurce și mai mult, un cod care să ducă România înainte.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

 
Video in format Flash/IOS Steluța-Gustica Cătăniciu - declarație politică cu titlul Nu prin arestări se face justiție;

Din partea Grupului parlamentar al ALDE, o să vă rog să-mi permiteți să citesc și eu o declarație politică. (Coboară la tribună.)

Declarația mea politică este intitulată "Nu prin arestări se face justiție".

Stimați colegi,

Se acreditează tot mai mult în România ideea că a nu vota încuviințarea unei cereri de arestare a parlamentarilor, atunci când este prevăzută o astfel de procedură, înseamnă obstrucționarea justiției. Nimic mai fals!

Justiția se face în continuare, însă ea trebuie făcută strict și riguros pe baza probelor existente la dosar, și nu prin manipularea opiniei publice.

A nu vota o cerere de arestare nu înseamnă obstrucționarea justiției, ci înseamnă respectarea prezumției de nevinovăție, înseamnă respectarea dreptului la apărare, principii fără de care România nu poate fi un stat de drept, așa cum își dorește. Sunt avocat și știu ce spun. O apărare făcută din arest este făcută doar pe jumătate.

Ne-am obișnuit să vorbim în ultima perioadă fără a înțelege cât de periculoasă este conturarea unei asemenea opinii, că judecătorii luptă împotriva corupției.

Dacă ar fi așa, ar însemna că judecătorii s-ar poziționa într-o anume tabără, ceea ce ar încălca în mod grav principiul egalității armelor în procesul penal. Acesta este un principiu esențial pentru un proces echitabil, care semnifică tratarea egală a părților pe toată desfășurarea procedurii în fața instanțelor de judecată, fără ca una dintre ele să fie avantajată în raport cu cealaltă, respectiv persoana cercetată și procuror. Această egalitate nu poate fi relativă, spune Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în toate cauzele pe care România le pierde pe bandă rulantă în fața instanței supreme în materie de drepturi fundamentale ale omului. La noi, în schimb, da.

A devenit relativă atunci când Livia Stanciu, pe vremea când era președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, ne-a anunțat cu mult cinism că judecătorii au devenit partenerii de nădejde ai DNA. Noroc că nu toți gândesc la fel.

Vă mulțumesc. (Revine la prezidiu.)

Mai sunt înscriși la cuvânt, pentru a susține declarații politice, din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna deputat Ana Birchall; din partea Grupului parlamentar al PNL, domnii deputați: Gheorghe Dragomir, Daniel Gheorghe, Ioan Tămâian, Mugurel Cozmanciuc și doamna deputat Lucia-Ana Varga; din partea Grupului parlamentar ALDE, domnul deputat Vicențiu Mircea Irimie, iar din partea Grupului parlamentar al UNPR, doamna deputat Camelia Bogdănici, domnul deputat Constantin Mazilu. Sunt colegi care s-au înscris la cuvânt, care nu au susținut până la această oră declarațiile, nefiind prezenți. Îi așteptăm în continuare să vină.

Nefiind prezenți colegii în sală, declar închisă prima parte dedicată declarațiilor politice.

În continuare, plenul va fi condus de domnul președinte Florin Iordache.

Vă mulțumesc.

     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 15 noiembrie 2019, 2:09
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro