Plen
Ședința Camerei Deputaților din 1 noiembrie 2016
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.156/07-11-2016
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
12-11-2019
04-11-2019 (comună)
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2016 > 01-11-2016 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 1 noiembrie 2016

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:

     

Ședința a început la ora 8,30.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de doamna Steluța- Gustica Cătăniciu, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

Partea a doua a ședinței a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii deputați Ion-Marcel Ciolacu și Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaților.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Bună dimineața!

Declar deschisă ședința Camerei Deputaților de astăzi, marți, 1 noiembrie 2016.

Începem cu prima parte, cea consacrată declarațiilor politice.

Sunt înscriși la cuvânt pentru a prezenta declarații politice patru colegi din partea Grupului parlamentar al PSD, opt colegi din partea Grupului parlamentar al PNL, doi colegi din partea Grupului parlamentar ALDE, Grupul parlamentar UNPR - un coleg deputat și din partea Grupului de deputați neafiliați, un coleg, de asemenea.

 
Video in format Flash/IOS Florin Gheorghe - declarație politică cu titlul Capitalul românesc - prea fragil, prea sărac pentru economia europeană;

Îi dau cuvântul domnului deputat Florin Gheorghe.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Gheorghe:

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi se intitulează "Capitalul românesc - prea fragil, prea sărac pentru economia europeană".

Stimați colegi,

Am analizat cu mare atenție programele electorale ale partidelor politice care vor candida în alegerile generale din decembrie și, dacă ar fi să găsim un punct comun, toate acestea vorbesc cu un deosebit patos despre capitalul românesc.

Nu este nici prima dată și poate nici ultima oară când ne amintim că valoarea adăugată se creează în economia privată și că economia noastră este astăzi dominată de capitaluri străine puternice, competitive, greu de concurat de către întreprinzătorii noștri români.

Nu trebuie să uităm că avantajele uriașe pe care ni le-a oferit aderarea la Uniunea Europeană au fost parțial umbrite de concurența teribilă venită dinspre Vestul puternic dezvoltat și de incapacitatea administrativă de a mai proteja capitalurile românești, prin pârghii naționale.

Chiar dacă acționăm într-o piață unică, chiar dacă ajutoarele de stat sau sprijinul direct pentru producătorii români nu mai sunt posibile, există însă nenumărate pârghii de politică economică prin care putem sprijini capitalul românesc să se dezvolte și să concureze în mod real cu companii puternice care acționează de zeci de ani pe piețele internaționale.

Evident că pentru a vedea cum putem sprijini capitalurile românești ar trebui să ascultăm de la aceștia ceea ce au ei, în mod real nevoie. De exemplu, ca om care intră în contact cu oamenii care muncesc, știu foarte bine că aceștia nu așteaptă milă de la stat, nici ajutoare și nici compensații.

Dacă statul, prin intermediul Guvernului, ar vrea să facă ceva pentru ei, atunci ar putea să se uite atât la simplificarea politicii fiscale, la atitudinea organelor de control fiscal, la sutele de taxe fiscale și parafiscale și la miile de ore pierdute de antreprenori la cozile generate de birocrația română.

Un pas uriaș s-a făcut săptămâna trecută, atunci când, prin voința noastră unanimă, am decis să eliminăm peste 100 de taxe. Sper să putem continua acest proces și prin eliminarea nenumăratelor formulare, care mai de care mai trăsnite, la zecile de declarații inutile și la alte documente nejustificate și să lăsăm antreprenorii să muncească, nu să stea la cozi.

Ce mai putem face pentru antreprenorii români? Evident, să-i sprijinim să angajeze mult mai ușor și mult mai puțin costisitor oameni. Am diminuat CAS, în anul 2014 cu cinci puncte procentuale, iar numărul locurilor de muncă în economie au apărut ca din neant.

Oare cum ar arăta piața muncii din România, cum ar arăta rata șomajului dacă am continua procesul de relaxare fiscală aplicată muncii?

Nu în cele din urmă, aș dori să pun degetul pe rană și să spun, fără nicio temere, de ce nu reușesc antreprenorii români să se dezvolte, de ce nu reușesc să-și crească cifra de afaceri, să crească ponderile la export.

Știm cu toții că niciun antreprenor român nu este creditat de băncile comerciale de la noi din țară, că nicio bancă nu dă doi bani pe antreprenorul român onest. Mai mult, nu doar că antreprenorul român nu este tratat cu un minim de încredere, ci dacă îi este acordată o linie de finanțare, mai mult ca sigur acesta este jupuit de viu, prin rate ale dobânzilor cu două cifre, prin comisioane aberante și prin mai știu eu ce alte tarife.

Dragi colegi,

Lipsa accesului la finanțare, la credite ieftine a antreprenorului român reprezintă boala cea mai gravă care afectează capitalul autohton. Am înțeles că băncile străine simpatizează companiile străine, dar și noi, românii, avem cel puțin două bănci, mă refer aici la CEC și la Eximbank, care ar putea să ofere, în condiții de sustenabilitate și stabilitate financiară a acestora, credite comparabile, prin costuri, cu cele de care beneficiază capitalurile străine la ele în țară. Asta se poate face și nu există costuri, ci doar beneficii, și pentru băncile românești și pentru antreprenorii români.

Vă spun cu un gust deosebit de amar că sunt mâhnit de modul în care vede actualul ministru al economiei și mediului de afaceri sprijinirea economiei noastre.

Am aflat și eu, cum ați aflat probabil și dumneavoastră, că singurele realizări ale acestui ministru și ale actualului Cabinet se rezumă la pierderea de oportunități: a scăpat printre degete o investiție de 500 milioane de euro a Grupului Daimler, s-a pierdut deja o capacitate de producție a Uzinei Dacia, dar s-au mai pierdut și alte nenumărate oportunități de stimulare pe orizontală a mediului de afaceri din țară.

Marea realizare a actualului Cabinet - și trebuie spus acest lucru - se reflectă în milioanele de euro, vreo 40 la număr, tocate inutil în târguri și expoziții internaționale la care producătorii români nu au mai ajuns.

Am toată convingerea că această atitudine de batjocură față de românii care muncesc onest în țara lor se va termina imediat după alegerile parlamentare din 11 decembrie, când vom intra în normalitate și vom avea un guvern politic, format de majoritatea parlamentară care a demonstrat prin fapte că a făcut și va face cel mai mult bine României și românilor.

Florin Gheorghe, deputat PSD.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Vasile Horga - declarație politică referitoare la oportunitatea reducerii unor taxe;

Invit la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe domnul deputat Vasile Horga.

Se pregătește domnul deputat Ion Eparu, din partea colegilor deputați neafiliați.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Vasile Horga:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică de azi se referă la oportunitatea reducerii unor taxe.

Legea votată recent în Parlamentul României, cu unanimitatea voturilor tuturor forțelor politice reprezentate în Parlament, reprezintă expresia voinței cetățenilor pe care aceste forțe politice o reprezintă.

Anatema pusă de la cele mai înalte vârfuri ale administrației din România asupra oportunității acestei măsuri pentru cetățenii români și mediul de afaceri intern nu are nicio justificare, din oricare punct de vedere ai privi-o.

Dacă vorbim de necesitatea reducerii unor taxe, atunci trebuie să ne raportăm la așteptările cetățenilor care nu mai vor ca administrația publică să abuzeze la infinit de timpul lor, inventând alături de taxele și impozitele generale fiscale, pe care în mod obligatoriu le plătesc, o altă pleiadă de taxe inventate de toate instituțiile statului, așa-numitele taxe parafiscale fără număr și care îl agresează în mod continuu pe cetățeanul român.

Dacă ne raportăm la oportunitatea reducerii taxelor parafiscale, pentru că despre ele este vorba, atunci putem considera că sunt oportune doar acele taxe parafiscale puse pe servicii publice de care beneficiază cetățenii atunci când aceștia solicită un serviciu public care poate fi evitat de marea masă a populației, iar în acest caz nu ar fi corect față de majoritate să fie suportat din impozitele și taxele generale.

Dar atunci când este vorba despre taxe parafiscale care privesc întreaga populație a României, cum ar fi, de exemplu, taxa pentru emiterea actelor de identitate, taxa pentru obținerea permisului de conducere sau taxa de înmatriculare a autovehiculelor și multe altele, atunci oportunitatea nu mai poate fi pusă în discuție.

Dacă ne raportăm la predictibilitatea impozitelor și taxelor, atunci va trebui să avem în vedere strict principiul din Codul fiscal pe care l-am introdus începând cu anul 2016, care spune că niciun impozit, taxă sau contribuție socială obligatorie nu poate fi nou-introdusă sau cele deja existente nu pot fi majorate cel puțin un an, începând cu 1 ianuarie al fiecărui an fiscal, după ce în prealabil legea de impunere a intrat în vigoare cu cel puțin șase luni înainte de începerea fiecărui exercițiu bugetar.

Reducerea taxelor, după cum se poate vedea, nu are nicio legătură cu principiul predictibilității, pentru că, în sine, reducerea nu alterează echilibrul dintre venituri și cheltuieli, în sensul în care contribuabilul nu-și va putea realiza obiectivele prin majorarea cheltuielilor afectate de creșterea taxelor. Dimpotrivă, prin scăderea taxelor, cheltuielile diminuate îi vor ajuta pe contribuabili să folosească mai multe venituri pentru realizarea obiectivelor lor pe termen lung și, cu siguranță, nu vor fi nemulțumiți.

Ca liberal, am luptat și voi lupta în continuare pentru a promova principii precum libera inițiativă, statul de drept și statul minimal, alături de principiul suficienței impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale obligatorii și, de aceea, îmi este imposibil să critic o lege, indiferent care sunt inițiatorii ei, atunci când efectele ei asupra cetățenilor români și asupra mediului de afaceri intern se suprapun cu crezul meu politic.

De aceea, nu am avut nicio rezervă să votez această lege, lucru pe care l-aș repeta oricând și ori de câte ori mi s-ar ivi ocazia.

Concluzia care se desprinde din votul unanim al deputaților și senatorilor prezenți în Parlamentul României, la Legea privind reducerea unor taxe, este aceea că orice vot trebuie dat cu gândul, mintea și voința către cetățeanul și mediul de afaceri din România, lăsând în urmă jocurile și interesele politice, cele care ne-au otrăvit viața în ultimii ani, cei 26 care au trecut de la Revoluție.

Deputat Vasile Horga, Colegiul nr. 16, Dâmbovița.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Ion Eparu - declarație politică intitulată Ultima speranță;

Are cuvântul domnul deputat Ion Eparu, din partea colegilor deputați neafiliați.

Se pregătește doamna deputat Camelia Bogdănici, din partea Grupului parlamentar al UNPR.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Ion Eparu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Stimați colegi,

Astăzi nu am să mă îndepărtez prea mult de crezul meu, acela de a face de la acest microfon declarații politice care să vizeze domeniul educației.

Înainte de asta însă, cu acordul dumneavoastră, aș vrea să reamintesc că astăzi se împlinesc 88 de ani de la prima transmisie radio în țara noastră și de aceea, cred eu, se cuvine să purtăm un gând frumos acestei instituții.

Din copilărie, de când încă ne închipuiam cu toții că în acea cutie mică există niște omuleți care ne transmit, radioul ne-a fost aproape, și pentru că știu că le face plăcere, o să le spun că și eu, deputatul Eparu Ion, sunt Radio România Actualități.

De asemenea, sunt câteva evenimente care se desfășoară în zilele acestea, printre ele: greva din sistemul de sănătate care, cred eu, ar trebui să atragă atenția tuturor și încă mai sper ca măcar unul dintre numeroșii colegi medici să atingă acest subiect în cele ce vor spune de la acest microfon.

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o "Ultima speranță".

Stimați colegi,

Eu nu l-am votat pe actualul președinte al țării, evident că din convingere. Eu sunt politician de stânga, așa am crescut și așa m-am format, asta pe de o parte. Dar pe domnul Klaus Iohannis nu l-am votat și din altă motivație. Nu am crezut niciodată în salvatorii apăruți peste noapte. Poate că la Sibiu se făcea politică mare, nu știu... Dar, să devii așa, peste noapte, președintele unuia din marile partide ale țării, să ți se ofere postura de prim-ministru, apoi pe aceea de ministru în guvernarea USL și tu să refuzi, dacă nu te face și viceprim-ministru, spune mult mai mult decât ce s-a văzut în spațiul public.

Apoi, nu l-am votat și pentru eroarea, dacă eroare o fi fost, de a le transmite sutelor de mii de dascăli regretul său pentru faptul că au avut așa ghinion să lucreze în educație și să câștige puțin.

Și, totuși, ca un fost sportiv de performanță și jucător împătimit, și eu am mers, cum se spune, la două capete în alegerile prezidențiale.

Dacă ar fi câștigat cel pe care l-am votat aș fi avut satisfacția că a câștigat preferatul meu, dacă nu, mă hrăneam cu speranța că celălalt, Klaus Iohannis, este totuși din tagma noastră, a dascălilor, și deci nu se va putea să nu rezulte ceva bun și pentru această categorie socială, dacă el va câștiga.

Un om care a trăit toată viața din meseria de profesor și, după câte am înțeles, a trăit destul de bine, care a fost chiar și inspector general, nu se poate să nu țină seama de realitățile din sistem, pe care le cunoștea foarte bine.

Ceea ce s-a întâmplat însă în cei doi ani de mandat prezidențial m-a dezamăgit profund, dar m-a și speriat. Am avut surpriza să constat că președintele țării nu numai că nu are sau nu mai are nicio legătură cu sistemul de educație, dar, extrem de curios, deși nimic nu arăta asta, a deveni mai jucător decât predecesorul său.

Am crezut întotdeauna că prevederile constituționale legate de atribuțiile președintelui sunt sau ar trebui să fie sfinte, că el chiar trebuie să fie un factor de echilibru în societate. Am aflat însă că nimic nu este așa cum speram. Președintele nu este factor de echilibru, ci de dezechilibru, și totul în numele dorinței de a conduce și a stăpâni totul.

Parlamentarii care nu se supun voinței vor fi măturați. Parlamentul, ca instituție, nu este credibil decât dacă votează așa cum i se spune. Instituțiile de forță trebuie să-l asculte tot pe el, pe președintele țării. Guvernul, cu orice sacrificiu, trebuie să fie tot al lui, al președintelui. Justiția trebuie să lucreze în sensul în care președintele dă indicații.

Prim-ministrul țării va fi doar cel pe care îl dorește președintele, în timp ce tehnocrații lui se înscriu în partide, pe capete, sau așteaptă cuminți niște alegeri, ale căror rezultate vor fi iarăși impuse, cu sau fără presiunea străzii. Este prea mult, după opinia mea.

Partidele, în numele acestei curățenii, și-au măturat de pe listele de candidați pe cine te așteptai sau nu, nu mai înțeleg în baza a ce criterii.

Să fie oare unul cel legat de perioada în care ne-am format ca oameni? Da. Eu m-am născut, am crescut, am învățat carte și m-am format înainte de 1989. Să fie cineva deranjat de acest lucru?! Altfel nu cred că un singur om ar putea să facă toate acestea.

E nedumerirea mea, este marele semn de întrebare ce mă va însoți de aici înainte, care marchează, totodată, pierderea ultimei mele speranțe, cea legată de dreptatea care ar trebui să vină de la primul om în stat.

Profesor universitar Ion Eparu, deputat Colegiul nr. 10, Prahova.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Camelia-Margareta Bogdănici - declarație politică cu referire la cauzele grevei din sistemul de sănătate;

Invit la cuvânt pe doamna deputat Camelia Bogdănici, din partea Grupului parlamentar al UNPR.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Camelia-Margareta Bogdănici:

Bună dimineața, doamnă președinte.

Bună dimineața, dragi colegi.

Astăzi vreau să vă vorbesc ...

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Doamnă deputat, îmi cer scuze, vă rog să închideți și să deschideți microfonul. Nu se înregistrează altfel la dumneavoastră...

Mulțumesc, e OK.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Camelia-Margareta Bogdănici:

Acum e bine?

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Da.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Camelia-Margareta Bogdănici:

Bună dimineața, doamnă președinte.

Bună dimineața, dragi colegi.

Astăzi mă adresez dumneavoastră în calitatea mea de medic, în calitatea mea de medic-politician, pentru că la Iași sunt cunoscută sub denumirea de doamna doctor.

Ieri-dimineață, când am plecat din Iași, primul drum l-am făcut la spitalul unde lucrez și acolo am primit acest badge, ca să-l pun în piept toată ziua. L-am purtat și ieri, îl voi purta și astăzi. Credeam că astăzi nu va mai fi nevoie.

Aseară mă uitam la televizor cu câtă înverșunare se spune: "Nu sunt bani pentru sistemul sanitar".

Eu aș invita membrii Guvernului în spitale, să vadă cum un om lucrează pentru trei oameni, cum un om leșină după cele opt, zece, douăsprezece ore, pentru că sunt secții în care se lucrează 12 cu 24, să vină să vadă cum un om, un medic specialist care are peste 10 ani de specialitate are salariul mai mic decât un medic rezident. Vorbesc de medicii care lucrează în policlinicile studențești, vorbesc de personalul TESA care lucrează în spital și care stă mai mult la spital ca să se încălzească. Îmi spunea săptămâna trecută o doamnă contabilă că stă mai mult la spital pentru că nu-și permite să dea drumul la centrala de acasă.

Deci ce vreau eu să transmit astăzi, pentru că sunt și oftalmolog?

Domnilor din Guvern,

Deschideți ochii, deschideți inima și aveți grijă de sistemul sanitar. Sunt două zile deja în care primim numai urgențele. Dacă nu veți deschide ochii și inima nu știu ce se va întâmpla și s-ar putea ca spitalele să fie închise.

Conferențiar doctor Camelia Bogdănici, deputat de Iași.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Vă mulțumesc mult, doamnă deputat.

 
Video in format Flash/IOS Grigore Crăciunescu - declarație politică despre necesitatea ca noul Parlament să aibă în vedere domeniile de importanță capitală pentru țară: sănătatea, educația și infrastructura;

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Grigore Crăciunescu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Grigore Crăciunescu:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Mai sunt doar câteva zile și începe campania electorală pentru alegerea unui nou Parlament. A fost mare vânzoleală în toate partidele, pentru a prinde un loc pe liste, multe răsturnări de situație, multe speranțe, multe dezamăgiri, pentru unii sau pentru alții, în alcătuirea acestora.

Toate partidele au spus că doresc oameni noi în Parlament, pentru a da un nou suflu acestei instituții importante a democrației românești, aleasă de toți cetățenii români. Cele două mari partide, PNL-ul și PSD-ul, au anunțat că pe liste au fost trecuți - și au fost depuse la Biroul Electoral Județean și la Biroul Electoral Central - peste 70% oameni noi.

Se dorește un nou început pentru societatea românească, deoarece clasa politică, în cei 26 de ani de la Revoluție, nu a reușit să rezolve marile probleme ale societății românești. Mă refer la sănătate, educație și infrastructură.

Ne-au plecat peste 15.000 de medici din țară, se moare din cauza infecțiilor nosocomiale în spitale, a lipsei de aparatură. Nu am reușit să construim niciun spital regional de urgență, sistemul educațional suferă profund din lipsa unui management performant, și acest lucru deoarece am schimbat peste 25 de miniștri în această perioadă, atât la sănătate, cât și la învățământ.

Am cheltuit mulți bani pe parcuri în mediul rural, pe terenuri de sport, pe pârtii de schi, pe telegondole, pe patinoare, pe bazine de înot și multe altele, dar ne-au plecat medicii, ne mor bolnavii în spitale, nu avem în toate școlile din România apă curentă și grupuri sanitare. Nu am reușit, în 26 de ani, să construim o autostradă de la un capăt la altul.

Din 2004 până în 2012 am participat direct la astfel de începuturi. Am promis electoratului, alături de întreaga clasă politică românească, că vom rezolva marile probleme cu care se confruntă cetățenii acestei țări. Am promis în campaniile electorale din 2004, 2008 și 2012, dar nu ne-am ținut de promisiuni decât în mică măsură.

Personal nu sunt pe deplin mulțumit de activitatea pe care am desfășurat-o în acești 12 ani. Nu am reușit să facem un spital de urgență la Iași, nu am reușit să începem autostrada Iași-Târgu Mureș, dar am constatat un lucru: chiar dacă există un grup numeros de parlamentari, la Iași sunt 17 parlamentari, aceștia nu pot influența politica Guvernului în chestiuni importante, necesare pentru populația din anumite regiuni ale țării.

Am făcut demersuri peste demersuri, am bătut la toate ușile celor cu putere de decizie, de la Agenția Națională pentru Drumuri și Autostrăzi la toți miniștrii transporturilor, la toți prim-miniștrii care s-au succedat în acești 12 ani. N-am fost auzit. N-am fost auzit din cauză că factorii de decizie de la nivel central n-au vrut să audă.

Sper ca partidele politice, ca noul Parlament să-și respecte promisiunile în cele trei domenii de importanță capitală pentru cetățenii acestei țări, și anume sănătate, educație și infrastructură.

În final, vreau să mulțumesc tuturor colegilor din Camera Deputaților pentru colaborarea și sprijinul dat în aprobarea diverselor proiecte de lege care au făcut, pe ici, pe colo, bine cetățenilor acestei țări. Le doresc tuturor multă sănătate și mult bine!

Mulțumesc.

Deputat de Iași, doctor medic Grigore Crăciunescu.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Virgil Guran - declarație politică privind atitudinea președintelui ASF față de Parlament;

Dacă în sală sunt prezenți colegii Aurelian Mihai și Marioara Nistor? Nu sunt prezenți.

Invit la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe domnul deputat Virgil Guran.

Vă rog, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Virgil Guran:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Ieri am asistat la încă un episod al lipsei de respect față de Parlament din partea unei agenții subordonate Guvernului și sub control parlamentar. E vorba despre ASF.

A fost chemat domnul Mișu Negrițoiu să ne spună ce s-a întâmplat acolo cu RCA-urile, de ce a trebuit să înnebunim toți șoferii din România, toți posesorii de autoturisme, de ce s-a ajuns la această soluție de mărire a prețurilor, în favoarea unor companii pentru care am eu o meteahnă veche de a spune sau o durere, într-un fel, companii multinaționale străine care iau banii de aici, din România, pleacă și trăiesc bine pe afară. Iar, stupoare, domnul Mișu Negrițoiu, în loc să vină, a trimis o scrisoare. Așa sunt învățați unii să discute cu Parlamentul. De fapt, nu e o noutate. Îmi aduc aminte de Gelu Diaconu, când a fost chemat la Comisia pentru buget, finanțe din Senat, a zis că nu are timp. Nu mai putem spune că noi, parlamentarii, ne îndeplinim rolul de control, de coordonare, ci că suntem într-adevăr o anexă a Guvernului, fiecare face ceea ce crede. Noi suntem de vină că i-am învățat așa. De asta se ajunge la câte o soluție gen RCA-uri, că unii au impresia că sunt stat în stat. Unii au impresia că acolo stabilesc un statut propriu, salarii așa cum vor. Domnul Mișu Negrițoiu are în jur de 12.000 de euro pe lună, adică de vreo douăsprezece ori mai mult decât un parlamentar. Nu aceasta este problema. Problema este că nu-i merită și că acest ASF, care în trecut funcționa pe alte criterii și, printre altele, ce era în trecut ar trebui să răspundă inclusiv de Fondul Național de Investiții, acel celebru "Dormi liniștit, că banii tăi lucrează!"... Deci s-a perpetuat acest lucru și, din păcate, văd că a rămas cam aceeași concepție.

Din păcate, dacă nu vom fi... acum este târziu pentru noi, că mai sunt câteva săptămâni - dar Parlamentul viitor cred că trebuie să-și intre în rol și să se întâmple, așa cum se întâmplă într-o țară normală, în care în momentul în care este chemat un ministru la audieri la comisiile parlamentare nu doarme vreo săptămână înainte și se gândește ce are de făcut, ce a greșit, cum trebuie să răspundă.

La noi, e invers, văd că vin unii șefi de agenții, miniștri, și ne ceartă de acolo, când îi întrebăm noi, care suntem în mijlocul oamenilor și știm care sunt problemele reale, nu ei, care se plimbă cu mașinile și stau într-un birou luxos și au impresia că știu tot. Noi, când îi întrebăm, ne ceartă că ne permitem să-i întrebăm, că noi habar nu avem cum funcționează acest sistem.

Încă o dată spun, sper, colegii care vor fi în viitorul Parlament, să-și îndeplinească aceste atribuțiuni, să fie fermi, să facă ordine cu aceste instituții subordonate Parlamentului și sub controlul parlamentar, să facă legile de așa natură încât cei care nu-și văd de treabă să răspundă și să plătească pentru acest lucru. În momentul acela, intrăm într-o normalitate și cred că ajungem la o țară care se îndreaptă spre prosperitate.

Vă mulțumesc.

Deputat PNL, Guran Virgil.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Simona Bucura-Oprescu - declarație politică cu privire la situația grevei din sistemul sanitar;

Invit la cuvânt pe doamna deputat Simona Bucura-Oprescu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog, doamnă deputat.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

Bună dimineața!

Onorată asistență,

Stimați colegi,

Astăzi doresc să spun câteva lucruri cu privire la situația grevei din sistemul sanitar.

Asistăm în aceste zile la acțiuni fără precedent în sistemul de sănătate, greva declanșată luni, 31 octombrie, aproape paralizând spitalele din întreaga țară. Personalul din sistemul sanitar s-a săturat de promisiuni neonorate, de bâlbâieli și de bulversarea unui domeniu strategic pentru România, cum este sănătatea.

Guvernul Cioloș s-a angajat, cu prioritate, să promoveze Legea salarizării unitare, lucru pe care nu l-a făcut. Același Guvern a adoptat o ordonanță, Ordonanța nr. 20/2016, care a dat peste cap întregul sistem sanitar, iar 80.000 de cadre medicale și personal tehnic sunt în grevă din cauza acesteia.

Sistemul este blocat. Revolta greviștilor este justificată și legitimă. Este de înțeles că oamenii au decis să protesteze, să-și ia soarta în propriile mâini și să încerce, prin acțiunile lor, să ajungă la normalizarea situației.

În fond, cadrele medicale și personalul auxiliar nu solicită nimic deplasat. Ei vor corectarea inechităților salariale produse de Ordonanța de Guvern nr. 20/2016 și Ordonanța de Guvern nr. 43/2016, respectiv asistență socială, unități medico-sociale, personal TESA, direcții de sănătate publice și creșe, precum și calcularea sporurilor și a altor drepturi salariale la salariul de bază actual, conform ultimului act normativ în vigoare.

O altă revendicare este reașezarea valorică a salariilor pentru unitățile clinice și neclinice. Așadar, solicitări de bun-simț și legitime. PSD va susține în Parlament aceste revendicări, pentru ca întreg conflictul să fie încheiat.

Să nu se uite că PSD a reîntregit veniturile celor din Sănătate, care au fost tăiate de guvernele "Ciomu", coordonate de Traian Băsescu. De asemenea, PSD a mărit, începând cu 1 decembrie, anul trecut, veniturile personalului sanitar, militând și pentru acordarea de burse pentru rezidenți, care și-au primit aceste burse, deja din 2012. În fine, PSD a lăsat Legea salarizării unitare la cheie, dar aceasta a fost ignorată de Guvernul tehnocrat, iar efectele, iată, se văd.

PSD, prin parlamentarii săi, va veni cu soluții pentru medici și personalul sanitar, deoarece aceștia trebuie să se simtă respectați, să simtă că fac parte dintr-o categorie profesională extrem de importantă pentru România, să-și dorească să rămână și să muncească aici, în România, nu să ajungă în situația de a părăsi țara pentru a avea un trai decent.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

 
Video in format Flash/IOS Aurelian Mihai - considerații privind declarația președintelui Iohannis și apelul la toleranță;

Urmează la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al ALDE, domnul deputat Aurelian Mihai. Vă rog, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Aurelian Mihai:

Bună dimineața!

Stimată doamnă președinte de ședință,

Stimați colegi,

S-a împământenit, mai nou, în România, - și spun un cuvânt cu toată sinceritatea care nu face plăcere nimănui -, ideea de modernism, până și în familie.

Declarațiile total nefericite - de care am avut parte în urmă cu aproape două săptămâni din partea primului om în stat - și "apelul la toleranță" nu fac altceva decât să-i nemulțumească atât pe românii care trăiesc aici, în România, cât și pe cei din diaspora. Și o spun cu toată apăsarea, pentru că noi, poporul român, suntem un popor foarte tolerant, în primul rând.

Am renunțat, în 27 de ani aproape, la trecutul nostru industrial, am renunțat la fabrici, cum spuneam, am renunțat până și la terenurile pe care le avem, acceptând o mulțime de alți cetățeni, doi cetățeni, să spunem, care poate au cumpărat peste un sfert la sută din suprafața de teren agricol al țării.

Am acceptat multe în acești 27 de ani și am făcut-o pentru că suntem un popor mai mult decât tolerant; toleranța în general se naște din precepte creștine, nu neapărat din ignoranță, cum ar dori multe persoane să transmită. Dar acest apel la toleranță este unul nefiresc, pentru că acest semnal, în afara granițelor țării, diaspora, este perceput cu totul diferit.

Dacă, astăzi, un demnitar al statului român are un dialog într-una dintre întrevederile pe care le avem cu toții în Europa, în Statele Unite, oriunde altundeva, și-i transmitem, din partea alegătorilor noștri sau a altor colegi, toate gândurile bune și optimismul acesta pe care noi, românii, îl avem, dorind să facem lucruri atât pentru noi și pentru cei care vin mai noi în țara noastră, întotdeauna va exista cineva care să ne atragă atenția că trebuie să fim toleranți; și noi demonstrăm, avem și argumente. Dar declarația primului om în stat nu face altceva decât să accentueze faptul că noi nu ne-am încadrat în această categorie. Și, recent, am pățit-o în Italia, unde, într-o conversație avută cu un politician zilele trecute în nordul Italiei, politician italian, pur și simplu mi-a atras atenția că nu suntem toleranți. Nu credeam că se va întâmpla acest lucru, dar s-a întâmplat.

Ceea ce pot spune este că noi, ca români, am făcut tot posibilul ca noii veniți să se simtă bine în această țară. Nu există alt popor în Europa care să fi cedat atât din patrimoniul său, din "independența" sa, în fața altora care au venit pe aceste meleaguri.

Și, în fine, familia înseamnă mai mult decât o asociere între două persoane. Înseamnă, în primul rând, acordul între un bărbat și o femeie, de a întemeia această familie, când, prin bărbat înțelegem persoana declarată la naștere de sex masculin și prin femeie, persoana declarată la naștere de sex feminin. Și este un subiect încheiat.

Atât am vrut să adaug în această ultimă declarație politică, poate din ultima sesiune parlamentară din legislativul 2012-2016.

Familia va rămâne în România, indiferent cât va trebui să luptăm, așa cum o cunoaștem astăzi, tradițional, și ca valoare respectată de toți politicienii, începând de la primul om în stat, până la ultimul cetățean. Merită să facem astăzi politică numai și numai pentru a apăra valorile românești.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Paul Dumbrăvanu - considerații despre transparentizarea cheltuielilor din administrația publică locală și despre prevenirea încălcării legii de către cetățean;

Urmează la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Paul Dumbrăvanu.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Paul Dumbrăvanu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Acum, la final de mandat, pot să spun că preocupările mele au fost legate de două teme importante și cred că am reușit să aduc un aport în ceea ce privește transparentizarea cheltuielilor din administrația publică locală și nu numai. Este o temă extrem de importantă pentru România, pentru că, până acum, am discutat despre foarte multe probleme legate de achizițiile publice, despre transparența cheltuirii banului public, în ce mod poate fi făcută această cheltuire în favoarea cetățenilor.

Cred eu că o temă importantă care rămâne pentru viitorul Parlament este aceasta, deoarece nu s-a reușit nici până în ziua de astăzi să se ajungă la o concluzie foarte clară în privința cheltuielilor care se efectuează de către toate instituțiile statului și acestea nu sunt încă total transparente.

A doua temă pe care am abordat-o în acești patru ani de mandat a fost aceea a prevenției.

Eu consider că prevenția ar trebui să primeze în tot ceea ce înseamnă sistemul nostru legislativ. Ar trebui să fim cu totul mai atenți asupra a ceea ce înseamnă avertizarea cetățenilor atunci când sunt pasibili sau există acest pericol de a încălca o lege.

Cred eu că instituțiile sunt făcute nu pentru a milita polițienește și a sancționa oamenii, a-i prinde undeva la cotitură atunci când greșesc, ci pentru a preveni aceste greșeli și, dacă ele sunt făcute cu intenție directă, atunci să fie sancționate.

Deci prevenția rămâne o problemă nerezolvată. Din punctul meu de vedere, sunt încă foarte multe legi care doar sancționează, dar nu prevăd norme pentru prevenirea unor eventuale încălcări ale acestora și consider că instituțiile statului care se ocupă de coerciție, în principiu, ar trebui să fie ajutate prin această legislație impusă de Parlament.

Parlamentul, primordial, ar trebui să aibă rolul de a ocroti cetățenii în a încălca legislația, în primul și în primul rând, și nu a sancționa, în primul rând, încălcările acestora și, după aceea, a încerca să remedieze ceva.

Deci rămân două teme importante - transparentizarea, în întreg, a ceea ce înseamnă administrație publică și prevenția, prevenirea a tot ceea ce înseamnă încălcarea legii de către cetățean. Și cred că în mandatul următor parlamentarii au rolul de a întări aceste două teme printr-o legislația corespunzătoare.

Vă mulțumesc.

Paul Dumbrăvanu, deputat PNL.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Ana Birchall - declarație politică referitoare la președinția română a Consiliului Uniunii Europene în primul semestru al anului 2019.

Urmează la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, doamnă deputat Ana Birchall.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Ana Birchall:

Vă mulțumesc mult, doamnă președinte de ședință.

În declarația politică de astăzi vreau să vă vorbesc despre președinția română a Consiliului Uniunii Europene în primul semestru al anului 2019, în contextul lansării procesului de reflecție instituțională și publică, cu privire la Agenda de priorități pe care o vom urmări pe durata mandatului României.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Țara noastră va avea o președinție care, foarte probabil, nu va fi lipsită de provocări, întrucât contextul se anunță mai complex și imprevizibil decât astăzi.

Dificultățile cu care ne confruntăm în prezent reclamă un răspuns pe termen lung, care să limiteze efectele nefaste, dar, în egală măsură, să reducă vulnerabilitățile Uniunii Europene și ale Europei, în general, față de aceste amenințări.

Euroscepticismul, criza migrației, fenomenul terorist, menținerea unor poli de instabilitate în vecinătatea Uniunii sau perpetuarea amenințărilor din sfera războiului cibernetic și informațional au potențialul de a fi la fel de actuale în 2019, exact așa cum sunt și astăzi.

Succesul președinției române a Consiliului va depinde de capacitatea noastră de a defini o agendă realistă de obiective și de a proiecta imaginea unei Uniuni Europene solidare, atât în plan intern, cât și în plan extern.

Știm cu toții că pasul relansării, reenergizării proiectului european este absolut necesar în această perioadă și cred că subiectul legat de viitorul construcției europene va fi cu atât mai important în 2019 cu cât este foarte posibil ca ieșirea efectivă a Marii Britanii din Uniunea Europeană să se producă în timpul președinției române. Va fi imperios necesar ca România să demonstreze în continuare că este alături de marea familie europeană și că valorile europene sunt impregnante și asumate în mod ireversibil de întreaga noastră societate.

În același context, devine un obiectiv de prim rang să consolidăm dialogul intercomunitar, solidaritatea și coeziunea, pentru a putea oferi un răspuns unitar, solid și adaptat la provocările deopotrivă interne și externe ce se profilează la orizont.

Uniunea Europeană este în primul rând un proiect de solidaritate în continuă evoluție.

România va trebui să-și asume obiectivul de a promova abordarea oricărei probleme de natură internă sau externă în baza principiului solidarității indivizibile la nivelul Uniunii Europene și în cel mai pur spirit european.

Totodată, consider că un rol esențial în pregătirea președinției române a Consiliului Uniunii Europene din 2019 îi revine Parlamentului.

Prioritățile președinției Consiliului Uniunii Europene sunt legate de problemele majore ale momentului, elementele de reformă, reenergizarea proiectului european, reconstrucția leadership-ului european și apropierea deciziei de fiecare cetățean european.

De asemenea, eu cred că este extrem de important să reclădim acea încredere atât în viabilitatea proiectului european, cât, mai ales, în încrederea care trebuie să fie menținută și consolidată între statele membre.

În aceste condiții, trebuie să atribuim un rol tot mai important reprezentanților cetățenilor, respectiv parlamentelor naționale, în elaborarea politicilor europene.

Din acest punct de vedere, pot afirma, astăzi, că avem atât la nivelul Parlamentului, în general, cât și în ce privește activitatea comisiilor pentru afaceri europene, o situație ce ne permite o perspectivă cuprinzătoare asupra acțiunii parlamentare, atât la nivelul statelor membre, cât și în relația cu Parlamentul European, și, nu în ultimul rând, o capacitate de negociere considerabilă în acest domeniu.

În egală măsură, tot acest complex de factori va juca un rol important în pregătirea organizării unuia dintre cele mai importante evenimente incluse în calendarul președinției Consiliului Uniunii Europene, respectiv Conferința Organelor Parlamentare Specializate în chestiunile Uniunii ale parlamentelor naționale, așa-numitul COSAC.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Într-un discurs ținut la Oradea, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la București a afirmat că "România este un model de democrație și guvernare deschisă pentru statele din regiune".

Consider că o astfel de apreciere spune multe despre rolul pe care îl avem și îl putem avea, ca un pol de securitate și de stabilitate și ca exportator de practici democratice și de valori europene în regiunea Mării Negre. Și consider că trebuie să ținem cont de acest rol în mod special pe durata exercitării mandatului nostru la președinția Consiliului Uniunii Europene în 2019.

Nu trebuie să uităm totodată că momentul președinției române a Consiliului Uniunii Europene are și o puternică încărcătură simbolică, venind în contextul aniversării unui secol de la Marea Unire din 1918.

Semnificația momentului este relevantă pentru statutul României ca stat democratic și exemplu de stabilitate în regiunea Mării Negre, dar și în raport cu rolul jucat de țara noastră în contextul european și euroatlantic la 100 de ani de la înfăptuirea statului român.

Din acest motiv, eu consider că, și cu această ocazie, este important să ne promovăm tradițiile românești, să promovăm frumusețile acestei țări, să promovăm tot ceea ce are mai bun și mai frumos România, atât de frumos numită, și pe bună dreptate, "Grădina Maicii Domnului".

Și cred că este momentul ca fiecare dintre noi să începem să credem mai mult în România, să începem să valorificăm mai mult acest potențial al acestei țări atât de frumoasă și cu oameni atât de frumoși. Și este important ca niciodată să nu uităm aceste lucruri, indiferent unde pașii vieții ne poartă. Și eu cred că, și cu această ocazie, este un moment de mare mândrie pentru fiecare dintre noi, să arătăm întregii lumi cât de frumoasă și cât de bogată este această țară. Și cred că, în ultima perioadă, de multe ori am asistat cu toții la mult prea multe lupte, în care am uitat esența, câteodată, și anume, să ne uităm la ce înseamnă această țară, să ne uităm la ceea ce a fost această țară și, mai ales, să fim încrezători în ceea ce poate să fie această țară, dacă fiecare dintre cei care gândim la fel ținem unii de alții și nu mai rămânem, așa, insule izolate, cum spun eu.

Și vreau să închei prin a sublinia încă o dată cât de important este ca fiecare dintre noi, fiecare instituție să fie implicată și în acest proces de pregătire a acestui moment extrem de important pentru România, și anume, președinția pentru prima dată, președinția Consiliului Uniunii Europene.

Noi, la Comisia pentru afaceri europene - fiind ultima declarație politică din acest mandat, nu vreau să laud neapărat activitatea comisiei noastre, dar sunt mândră că împreună cu colegele și colegii mei din Comisia pentru afaceri europene am avut grijă să promovăm interesele României - am avut grijă să ne spunem punctele de vedere, am avut grijă să spunem, acolo unde nu am fost de acord cu anumite prevederi venite de la Bruxelles, să ne facem auzită vocea și, în felul acesta, în această perioadă, comisia noastră s-a acreditat ca una dintre vocile puternice din parlamentele naționale, într-un clasament fiind chiar și pe locul doi.

Noi, la nivelul Comisiei pentru afaceri europene, în ultima perioadă, am început deja dialogul și consultarea cu alte parlamente naționale, tocmai pentru a pregăti, din punctul de vedere al Comisiei pentru afaceri europene și din punctul de vedere al Parlamentului, al Camerei Deputaților, care are deja câteva protocoale semnate cu diverse parlamente naționale care au deținut președinția Consiliului Uniunii Europene în trecut, pentru a învăța din bunele practici, pentru a pune umărul fiecare dintre noi, acolo unde ne este locul, ca această oportunitate pentru România, această onoare pentru România și această sarcină pentru România, în sensul bun al cuvântului, să fie, într-adevăr, un mandat de succes și să arate exact ceea ce poate România.

Tocmai de aceea, închei prin a spune și fac un apel la fiecare dintre noi, inclusiv la societatea civilă, ca fiecare să ne aducem contribuția și în această perioadă de dialog instituțional, astfel încât să identificăm care sunt cele mai bune priorități pe care inclusiv România să le promoveze pe mandatul său, sigur că acționând în acel rol pe care și-l asumă, de honest broker, dar, în același timp, a nu uita să promoveze și ceea ce interesează România.

Eu vă mulțumesc și vă doresc ca fiecare dintre noi să putem să fim mândri, la sfârșitul anului 2019, că am avut o președinție a României la Consiliul Uniunii Europene de succes.

Vă mulțumesc.

Ana Birchall, deputat, Colegiul nr. 5, Vaslui.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

Mai sunt înscriși, din partea Grupului parlamentar al PNL, următorii deputați: Gheorghe Dragomir, Carmen Hărău, Radu Zlati, Daniel Gheorghe, Mugur Cozmanciuc; Marioara Nistor, din partea Grupului parlamentar al UNPR.

Având în vedere că nu sunt prezenți în sală, o parte dintre ei au anunțat că nu mai susțin declarațiile, închidem prima parte a ședinței dedicate declarațiilor politice.

În continuare, plenul va fi condus de domnul președinte Florin Iordache.

Vă mulțumesc.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 12 noiembrie 2019, 16:34
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro