Viorica Cherecheș
Viorica Cherecheș
Ședința Camerei Deputaților din 25 aprilie 2017
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.67/05-05-2017
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-12-2019
27-11-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2017 > 25-04-2017 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 25 aprilie 2017

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.30 Viorica Cherecheș - declarație politică având titlul "Acreditarea spitalelor, între valori europene și birocrația românească!";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Doamna Viorica Cherecheș:

"Acreditarea spitalelor, între valori europene și birocrația românească!"

Vin în fața dumneavoastră pentru a vă prezenta o situație paradoxală din spitale: avem unități medicale acreditate după indicatori europeni, amputate de birocrația românească. Normele în vigoare obligă managerii să afișeze panouri cu indicații de locație, dar în spital poate nu găsești o fașă sau o aspirină.

Procesul de acreditare al unei unități medicale spitalicești de stat sau private este cu adevărat o provocare pentru managementul medical și administrativ al unei organizații. O provocare extrem de costisitoare atât din punct de vedere financiar, dar și al resurselor umane. Modificările legislative sau metodologice de evaluare, dar și suita de liste și indicatori de performanță pot deveni cu adevărat ecuații cu prea multe necunoscute pentru echipa managerială sau comisia care are, în fapt, alte sarcini curente sau statutare.

Pentru fiecare unitate se iau în considerare în medie, 1.800 de astfel de indicatori, fiecare trebuind să fie argumentat cu proceduri și protocoale scrise. Proiectul este unul laborios, pentru pregătirea căruia se lucrează în medie între 6 și 12 luni, antrenând aproape total personalul spitalului, lucru care poate perturba activitatea medicală și desfășurarea actului medical în condiții optime.

Acreditarea este o procedură extrem de stufoasă și costisitoare și trebuie repetată la fiecare cinci ani. Domnilor colegi, dați-mi voie să vă spun, din experiența mea de medic cu 40 de ani munciți în acest domeniu, în spitalele românești am ajuns să scriem mai mult și să facem mai puțin. Nu ne mai ajung orele petrecute la cabinet să consultăm pentru că trebuie să petrecem cel puțin tot pe atâta redactând documente despre procedurile și protocoalele aplicate.

Școala românească de medicină este renumită la nivel mondial și căutată, dar cu sinceritate vă spun că în cei 13 ani de școală de medicină nu am fost învățată să scriu protocoale, ci să mă ocup efectiv de bolnavi și să le alin suferința.

Prin Ordinul cu numărul 972 din 28 iunie 2010 a fost reglementată inițial această procedură de acreditare a spitalelor, iar în 1 iunie 2016 au fost certificate majoritatea unităților medicale din țară. Acestea au acum documentul pentru care, repet, s-au cheltuit resurse semnificative din bugetele și așa anemice pe care le au, și în cel mai scurt timp procedura trebuie reluată. Vă asigur însă că mai sunt spitale în țară care nu au reușit să treacă de prima etapă de acreditare pentru că nu au reușit să îndeplinească toate condițiile impuse.

Acreditarea este modalitatea prin care se demonstrează că o unitate medicală face eforturi să acorde îngrijiri medicale care să satisfacă așteptările pacienților, atât din punct de vedere al rezultatelor, cât și din punct de vedere al condițiilor în care se acordă. Confirmă că o unitate medicală dispune de resursele și de competențele profesionale necesare pentru a acorda îngrijiri medicale în specialitățile pe care le are în structură. Confirmă că o unitate medicală poate face ceea ce spune că face. Prin urmare, pacienții vor avea o mai mare încredere în a se adresa unei unități medicale acreditate decât unei unități neacreditate.

Obținerea acreditării poate fi socotită o mare victorie mai ales pentru spitalele mici, care sunt finanțate de consiliile locale. Numai că nu este echitabil. Sunt manageri care au făcut și fac adevărate eforturi pentru a atrage investiții în infrastructură, dar și în factorul uman, și obține rezultate cu adevărat remarcabile. Cu toate acestea, unitatea va primi doar calificativul "acreditat", identic cu cel pe care-l primește o unitate medicală în care nu s-au făcut investiții de zeci de ani.

Acest tip de practici trebuie să înceteze, să lăsăm medicii să-și facă treaba pentru care s-au pregătit în anii de facultate și nu să-i împovărăm cu tone de documente pe care trebuie să le completeze zilnic.

Procedurile de acreditare ar trebui simplificate și creată o clasificare în funcție de performanțele obținute, serviciile prestate și procedurile aplicate, tocmai pentru a da posibilitatea pacienților să aleagă unde doresc să fie tratați, în cunoștință de cauză.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 11 decembrie 2019, 10:27
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro