Cornel-Mircea Sămărtinean
Cornel-Mircea Sămărtinean
Ședința Camerei Deputaților din 14 noiembrie 2017
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.165/23-11-2017

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-12-2019
27-11-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2017 > 14-11-2017 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 14 noiembrie 2017

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.32 Cornel-Mircea Sămărtinean - declarație politică cu titlul "Reforma administrativ-teritorială a României - diminuarea decalajelor de dezvoltare între regiuni";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean:

"Reforma administrativ-teritorială a României - diminuarea decalajelor de dezvoltare între regiuni"

Regionalizarea sau reorganizarea administrativ-teritorială a țării este o reformă legată de modul însuși în care românii înțeleg viitorul nu doar al României, ci și al Uniunii Europene. România, în ciuda eșecurilor evidente, continuă, în linii mari, o formă de administrație centralizată preluată de la regimul comunist. O europenizare de fond a României ar pretinde însă o recuperare a propriilor tradiții locale, un respect sporit pentru patrimoniu și identitate națională, un spirit menit să așeze laolaltă ceea ce revanșa națională de la 1918 a tins să separe.

Dezvoltarea regională este un concept nou, care urmărește impulsionarea și diversificarea activităților economice, stimularea investițiilor în sectorul privat, contribuția la reducerea șomajului și, nu în cele din urmă, să conducă la o îmbunătățire a nivelului de trai. Pentru a putea fi aplicată politica de dezvoltare regională, s-au înființat opt regiuni de dezvoltare, care cuprind tot teritoriul României. Fiecare regiune de dezvoltare cuprinde mai multe județe. Regiunile de dezvoltare nu sunt unități administrativ-teritoriale, nu au personalitate juridică, fiind rezultatul unui acord liber între consiliile județene și cele locale.

Politica de dezvoltare regională reprezintă un ansamblu de măsuri planificate și promovate de autoritățile administrației publice locale și centrale, în parteneriat cu diverși actori - privați, publici, voluntari -, în scopul asigurării unei creșteri economice, dinamice și durabile, prin valorificarea eficientă a potențialului regional și local, pentru îmbunătățirea condițiilor de viață.

Principalele domenii care pot fi vizate de politicile regionale sunt: dezvoltarea întreprinderilor; piața forței de muncă; atragerea investițiilor; transferul de tehnologie; dezvoltarea sectorului IMM-urilor; dezvoltarea infrastructurii; asigurarea calității mediului înconjurător, dezvoltarea rurală. Regionalizarea administrativ-teritorială ar prelua din atribuțiile Guvernului, dar și din cele ale actualelor consilii județene, pentru că aici se vor afla organismele intermediare pentru absorbția de fonduri europene, aici ar fi principalii negociatori direct cu Uniunea Europeană privind absorbția de fonduri europene și, astfel, se vor putea institui taxe regionale și multe acte delegate la nivelul regiunilor.

După zece ani de apartenență la Uniunea Europeană, României îi lipsește o viziune unitară pe termen lung. România are nevoie de o reformă administrativ-teritorială, aceasta fiind soluția pentru diminuarea decalajelor de dezvoltare între regiuni și singura prin care se poate asigura armonizarea economică și socială între acestea. Această reformă se poate realiza înainte de o modificare a Constituției României, deoarece Guvernul are posibilitatea să înființeze, cu aprobarea Parlamentului României, unități de administrare a programelor de dezvoltare la nivelul regiunilor.

Înlocuirea județelor cu regiuni este o necesitate imperioasă, pentru a crea un alt decupaj administrativ-teritorial al dezvoltării economice și sociale a României, în deceniile viitoare. Politicile de dezvoltare teritorială ale Comisiei Europene sunt concepute pentru regiuni cu potențial natural, economic și uman. Finalitatea regionalizării presupune crearea unui alt cadru al dezvoltării economice și sociale a țării, obiectivul major al acestei dezvoltări fiind asigurarea unui standard de viață mai ridicat pentru populația regiunilor.

În calitatea mea de deputat ales în Circumscripția electorală nr. 37, Timiș, afirm cu mândrie faptul că Timișoara este un oraș european care întrunește toate condițiile să fie capitală de regiune, fiind un oraș cu un uriaș potențial economic, educațional și cultural. Județul Timiș se situează pe un loc fruntaș în ceea ce privește capitolul calitatea vieții, fapt concretizat prin dezvoltarea unui mediu economic competitiv, un mediu de afaceri performant și o capacitate mai bună de a gândi politici europene.

Consider că regionalizarea este de departe una dintre prioritățile momentului. Acest proces a devenit, de-a lungul timpului, un subiect îndelung dezbătut și menționat, însă el nu a fost pus în practică din cauza, probabil, a superficialității cu care a fost tratat. Harta regionalizării pare o nebuloasă pentru o mare parte a aleșilor locali, având în vedere faptul că ea afectează raportul de putere. Este evident că există o bursă a baronilor locali și a celor care vor să extragă capital politic din reorganizarea administrativ teritorială a țării. Și nu doar capital politic, ci și capital de imagine pentru anumite "personalități locale" actuale, care, deși nu au întreprins nimic pentru dezvoltarea comunităților locale, își doresc vizibilitate maximă cu efort minim.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 10 decembrie 2019, 20:54
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro