Costel Lupașcu
Costel Lupașcu
Sittings of the Chamber of Deputies of November 14, 2017
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.165/23-11-2017

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2017 > 14-11-2017 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of November 14, 2017

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.34 Costel Lupașcu - declarație politică despre "Prezentarea argumentelor pentru respingerea atacurilor pe tema reformei fiscale";

Domnul Costel Lupașcu:

"Prezentarea argumentelor pentru respingerea atacurilor pe tema reformei fiscale"

Am constat că, deși după aprobarea Ordonanței de urgență prin care sunt implementate o serie de măsuri benefice atât pentru angajații, cât și pentru angajatorii din România pentru anul viitor, atât premierul, cât și ministrul finanțelor publice au explicat toate deciziile, în continuare colegii din Opoziție ne atacă și ne denigrează pe această temă. Probabil sunt supărați, pentru că majoritatea modificărilor sunt mai degrabă de factură liberală, de scădere a taxelor și nu sunt mulțumiți că nu sunt dânșii cei care au adoptat această reformă fiscală.

Prin declarația de astăzi, am în vedere să demontez principalele critici care au fost aduse în spațiul public în legătură cu modificările aduse Codului fiscal.

Angajatorii privați nu vor mări salariul brut pentru a menține netul la același nivel. Angajatorii nu au niciun cost suplimentar prin această măsură. Deci nu au niciun motiv să le scadă salariile angajaților.

Nu există niciun beneficiu pentru economie prin aceste măsuri. Principalul avantaj constă tocmai în faptul că se diminuează deficitul la Bugetul asigurărilor sociale de stat, cu aproape 9 miliarde de lei, bani care nu vor mai fi transferați de la bugetul de stat pentru plata pensiilor. Acest deficit scade de la 13,5 miliarde lei la 4,6 miliarde lei. Această diferență va fi folosită pentru spitale, școli, drumuri sau medicamente. Astfel, se reduc sumele de bani rămase necheltuite în fiecare an la autoritățile locale. Deci banii care până acum rămâneau neutilizați intră în circuitul economic și generează creștere economică și mai multe venituri la bugetul de stat.

Reforma se face în grabă, fără consultări, fără studiu de impact. Măsura transferului contribuțiilor a fost publicată încă de la începutul anului. Ea se regăsește în Programul de guvernare al Cabinetului Grindeanu și a fost menținută și în Programul asumat de Guvernul Tudose. Așadar, măsura era publică și anunțată încă de la începutul guvernării. Toate negocierile cu sindicatele pentru Legea salarizării unitare s-au făcut în cunoștință de cauză, că va avea loc acest transfer al contribuțiilor. Deci sindicatele au știut încă din această vară că se va face acest transfer. Ordonanța de urgență privind măsurile fiscale a fost publicată cu două săptămâni înainte de a fi adoptată.

Toată lumea este împotrivă - sindicate, patronate, angajatori străini. Cele mai importate organizații ale patronilor români susțin măsurile fiscale și consideră că nu vor fi afectate de aceste modificări ale cadrului fiscal. Uniunea Generală a Industriașilor Români, Confederația Națională a Patronatului Român, Confederația Patronală a Industriilor din România - toate acestea s-au exprimat public că nu vor fi afectate de aceste măsuri și că, dimpotrivă, creșterea salariului minim este o măsură bună. Guvernul a avut întâlniri cu marii angajatori, care nu s-au exprimat deloc împotriva măsurilor propuse.

Creșterile de salarii sunt derizorii. Nicio creștere de salariu nu poate fi considerată derizorie. Este în plus, nu este în minus, așa cum a fost în alte guvernări. La cel cu salariul minim va fi o creștere a venitului net, în mână, de 9,1%. Cei care au venituri din dobânzi, chirii, pensii mai mari de 2.000 lei, agricultură, investiții pe bursă, PFA-uri, activități independente, arende, vor avea o creștere de 7,1% a acestor venituri. La bugetari, creșterile vor fi de peste 4 procente.

Consiliile județene și primăriile rămân fără bani de investiții. În primul rând, reducerea impozitului pe venit este o măsură de relaxare fiscală dorită de milioane de salariați și de mediul de afaceri. Deci este o măsură bună. Nu este afectată capacitatea niciunei unități administrativ-teritoriale. Se reduc doar sumele de bani care rămân nefolosite în fiecare an. Acești bani sunt reintroduși în economie și generează creștere economică și venituri suplimentare la buget. Cresc însă bugetele localităților și ale județelor mici sau cu venituri mici. Se reduc astfel decalajele de dezvoltare dintre localitățile și județele din România.

Pentru primării s-a mărit procentul privind cotele defalcate din impozitul pe venit încasat pe raza localității, de la stat, de la 41,75% la 43%.

Nu se acoperă riscurile de muncă, respectiv accidente de muncă, șomaj, creanțe salariale, concedii medicale, care acum sunt suportate de angajator. La nivelul angajatorului rămâne o contribuție de 2,25% din salariul brut, numită "contribuție asiguratorie de muncă". Din această contribuție se vor acoperi toate riscurile de muncă.

Nu mai există predictibilitate fiscală. Nimic din reforma fiscală nu încurcă planul de afaceri al unei companii sau realizarea în timp a bugetelor. Transferul contribuțiilor de la angajator la salariat nu modifică costul total cu forța de muncă. Scăderea impozitului pe venit de la 16 la 10% este un beneficiu pentru toate companiile, dar și pentru angajați, colaboratori sau pensionari. Prin urmare, nu afectează, ci avanatajează.

Nu e timp de implementare, de ajustare a contractelor, de pregătire a programelor informatice etc. În privința programelor informatice, operațiunea este banală, pentru că toate modificările sunt în sensul simplificării. Prin urmare, ajustările sunt simplu de făcut, se lucrează pe programele existente, nu se pune, în niciun caz problema unor noi programe. Toți cei care lucrează în departamentele financiar-contabile știu, pentru că au mai trecut de foarte multe ori prin astfel de operațiuni, că modificările programelor se fac practic în câteva ore.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania monday, 20 january 2020, 14:06
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro