Eugen Bejinariu
Eugen Bejinariu
Ședința Camerei Deputaților din 21 noiembrie 2017
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.170/29-11-2017

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
04-12-2019
27-11-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2017 > 21-11-2017 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 21 noiembrie 2017

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.44 Eugen Bejinariu - declarație politică având ca subiect "Înzestrarea armatei și aportul individual la nonrăzboi";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Eugen Bejinariu:

"Înzestrarea armatei și aportul individual la nonrăzboi". Declarația politică se referă la contextul riscurilor și al amenințărilor cu care România se confruntă, inclusiv din perspectiva războiului informațional.

Ca membru al Partidului Social Democrat și, respectiv, al Comisiei pentru apărare, ordine publica și siguranță națională, particip activ la demersul susținut în privința înzestrării armatei române, astfel încât aceasta să poată opera în condiții de compatibilitate cu standardele NATO, așa cum ne-am angajat. S-au făcut eforturi substanțiale pentru alocarea unei sume egale cu 2% din PIB pentru armată, iar acest lucru nu s-a mai întâmplat în România din anul 2004. Se fac în continuare eforturi substanțiale, inclusiv în ceea ce privește ritmul și accelerarea elaborării documentelor oficiale, în baza cărora să se finalizeze, până la sfârșitul acestui an, măcar unul dintre contractele pentru care s-au aprobat memorandumuri și protocoale, în cadrul Comisiei de Apărare a Camerei Deputaților.

Separat de acest lucru, deși doctrina nu a fost elaborată nici la nivelul statelor mai avansate în tehnici de apărare, a apărut un nou tip de confruntare - războiul informațional. Ne găsim pe un nou teritoriu de luptă. Canalele media, fie acestea tradiționale, televiziune, radio sau presa tipărită, publicațiile online și platformele sociale alcătuiesc un spațiu vast și eterogen, în cadrul căruia arma cu care se poartă luptele este "informația". De aceea, se numește război informațional, deși, cum spuneam, sintagma nu are o definiție unanim acceptată sau o traducere care să cuprindă toate formele de manifestare ale acestui tip de confruntare. Antrenați să se apere sau nu, pricepuți să se lupte sau nu, cetățenii sunt parte a acestei confruntări. Nu numai instituțiile publice, nu doar ONG-urile sau societățile comerciale, ci și cetățenii pot fi socotiți victime ale unui astfel de război.

Dezbaterile în jurul acestui subiect includ mai multe noțiuni care își suprapun înțelesurile. Fie că vorbim despre "fake news" sau dezinformare, fie că ne referim la epoca "post-adevăr" sau la abordările de tip "adevăr-alternativ", înțelegem cu toții că ne-am depărtat impardonabil de timpul în care realitatea era alcătuită din fapte, iar percepțiile se puteau construi doar în jurul realității.

Armata română, dacă e bine antrenată și bine echipată, ne poate apăra, alături de partenerii strategici, în toate formele clasice de război. Este responsabilitatea noastră să poată și trebuie să acționăm responsabil. Nu avem însă nici exercițiu, nici știința și nici uneltele care să ne ajute în confruntarea cu știri false, cu manipularea abilă, cu dezinformarea malițioasă sau cu discursul urii. Toate acestea sunt forme sofisticate de a altera realitatea, percepțiile bazate pe fapte și, nu în cele din urmă, de a altera conștiința și discernământul oamenilor. Toate acestea constituie arme rafinate din arsenalul unor războinici, care ne pot ucide idealurile și valorile pentru care am luptat în ultimele decenii. Toate acestea alcătuiesc zilnic un zgomot asurzitor de cuvinte-obuz, care șuieră bine ghidate, și întrețin în fiecare dintre noi starea alertă de participant la un război cu mize profunde și ținte mișcătoare.

Nu doar România se confruntă cu astfel de manifestări agresive și nu s-a descoperit încă un antidot eficient pentru ele, dar avem și noi obligația, mai ales noi, ca supremă instituție a democrației, să ne aplecăm atenția asupra acestor riscuri și amenințări, avem obligația să semnalăm și să dezbatem această perspectivă. Voi propune colegilor mei, în cadrul Comisiei pentru apărare, să aprofundăm acest subiect și eventual să conturăm o inițiativă legislativă, astfel încât România să își consolideze instituții, strategii și instrumente capabile să gestioneze astfel de fenomene.

Până atunci, consider că este responsabilitatea fiecăruia dintre noi să conștientizăm că atât noi, cât și cetățenii pe care îi reprezentăm suntem parte a unor confruntări care pot avea efecte negative incalculabile, pe termen lung.

Statele mai avansate socotesc deja că informațiile de orice fel, mai ales cele lipsite de adevăr sau trunchiate, sunt astăzi transformate în arme, că o astfel de cursă a înarmării are ritm de propagare mult mai accelerat și provoacă pagube mult mai însemnate, atât la nivelul statului, cat și la nivelul fiecărui cetățean sau actor social.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 8 decembrie 2019, 7:24
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro