Plen
Ședința Camerei Deputaților din 27 noiembrie 2017
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.173/05-12-2017

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
04-12-2019
27-11-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2017 > 27-11-2017 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 27 noiembrie 2017

7. Dezbaterea Proiectului de Lege privind instituirea zilei de 30 mai - Ziua limbii și teatrului idiș (PL-x 408/2017). (rămas pentru votul final)
 
consultă fișa PL nr. 408/2017

Domnul Ibram Iusein:

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 7 noiembrie, membrii comisiei au examinat proiectul de lege, în conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei, și au hotărât, în unanimitate de voturi... Proiectul de Lege privind instituirea zilei de 30 mai - Ziua limbii și teatrului idiș.

Aș vrea să constat o eroare materială și s-o precizez aici, domnule președinte.

La art. 2. "Ziua limbii și teatrului idiș poate fi organizată de către autorități ale administrației publice... și centrale..." și textul curge.

Și alin. (2). "...autoritățile administrației publice centrale și locale, instituțiile aflate în subordinea sau coordonarea acestora"... și textul curge.

Vă mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Eu vă mulțumesc.

Vreți să interveniți?

Da, vă rog, domnule Silviu Vexler, vă rog, la dezbateri generale.

Da, da, da. Voi supune votului completarea, cu cele două alineate de la art. 2 - (21) și (22).

Vă rog.

Domnul Silviu Vexler:

Pot?

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, v-am dat cuvântul la dezbateri generale. Și inițiator sunteți.

Domnul Silviu Vexler:

Bună ziua!

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Este un proiect la care țin, într-un mod cu totul deosebit. Limba idiș este limba istorică, care a fost vorbită de secole încoace, de evreii din România și evreii, în special, din Europa Centrală și de Sud-Est. Este o limbă care a generat o întreagă cultură reprezentativă pentru poporul evreu din întreaga lume.

În cazul României, există și două elemente foarte interesante. Primul ziar de limbă idiș din lume a apărut în România. La fel, și primul cotidian de limbă idiș.

Dar poate cel mai cunoscut fapt - la nivel mondial, aș îndrăzni să spun - este că teatrul profesionist evreiesc de limbă idiș a apărut în România, în 1876, la Iași, într-o piesă regizată de Abraham Goldfaden.

Din păcate, anii Holocaustului și ceea ce s-a întâmplat atunci au decimat comunitățile evreiești și micile orașe pe care noi le aveam atunci, denumite - afectiv, să zicem - shtetl-uri.

Cu toate acestea, după perioada neagră a Holocaustului, a supraviețuit o instituție, respectiv Teatrul Barașeum atunci, care în 1948 a devenit Teatrul Evreiesc de Stat. Este o instituție care, de atunci și până astăzi, anul viitor împlinește 70 de ani de activitate - este unul dintre simbolurile cele mai vizibile și cele mai frumoase ale comunităților evreiești din România și, îndrăznesc să spun, un motiv de mândrie, la nivel mondial, pentru țara noastră.

Știți, un teatru are multe piese mișcătoare. Noi îi vedem, ca spectatori, doar - în principal - pe actori. Dar în afară de acești actori există și un întreg personal tehnic, care ține teatrul în picioare.

Astăzi, teatrul este condus de doamna Maia Morgenstern, care, recent, a și câștigat concursul pentru un nou proiect de management la conducerea Teatrului Evreiesc de Stat.

Și mă bucură să vă pot spune...

Reformulez...

Am crescut cu un teatru evreiesc care, avea o istorie frumoasă și un suflet cu totul deosebit. Din 2013-2014 și până în prezent, a renăscut. Sunt zile întregi când piesele sunt vândute integral și este poate modul cel mai frumos în care oamenii din afara comunității pot să descopere ceea ce înseamnă cultura și amintirea poporului evreu.

Înainte de a încheia...

Sunt astăzi în sală, alături de noi, colegii și prietenii de la Teatrul Evreiesc de Stat, de la personalul teatrului până la actori, și inclusiv doamna Maia Morgenstern, căreia îi mulțumesc că a venit alături de noi.

Doamnă Maia,

Stimați colegi,

(Aplauze.)

Vă invit să vă ridicați... (Asistența se ridică în picioare. Aplauze.)

Doamnelor și domnilor de la etaj,

Pentru mine sunteți niște magicieni. Ceea ce ați reușit și reușiți să faceți este un semn de suflet. În fața dumneavoastră mă înclin, aici.

Iar colegilor mei le mulțumesc pentru înțelegere și pentru acest gest deosebit! (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul Solomon, Grupul PSD.

Vă rog, domnule președinte.

Și eu vreau să salut prezența doamnei Maia Morgenstern și a întregii echipe de la Teatrul Evreiesc.

Mulțumim mult.

Domnul Adrian Solomon:

Mulțumesc, domnule președinte.

Iată că în aceste vremuri, când parcă retrăim anumite vremuri din anii 1930-1940, când ura era la ordinea zilei și răspândită în fel de fel de medii, când extremiști de extremă dreapta, să zicem, luptă încă pe stradă în fiecare seară, cu "ciuma roșie", există colegi de-ai noștri care vin să ne mai liniștească puțin spiritul, să facă apel la ceea ce putem iubi cu adevărat în jurul nostru.

Și ce poate fi mai frumos decât limba maternă, limba mamei, cum o numesc vorbitorii de idiș? O limbă care este limbă maternă pentru câteva milioane de evrei, urmași ai ashkenazilor, locuitori ai Europei Centrale și de Răsărit, în secolul XIX și în secolul XX, până când, cu toții, au plecat spre Palestina, să făurească Statul Israel.

Suntem noi, ca români, beneficiari ai unei îndelungate tradiții, colaborări cu comunitatea evreiască, iar cei din Moldova, din Basarabia, au trăit printre vorbitori de idiș și au putut să vadă frumusețea spiritului evreilor, în primul rând, ascultând muzica idiș, și anume, klezmer, acea muzică pe care, dacă doriți, o puteți descoperi foarte ușor printr-un clic pe internet - muzică ce are la bază muzica populară românească, un stil de muzică care s-a creat, care a fiert într-un creuzet basarabean, unde s-au pus mai multe ingrediente, cel românesc, cel moldovenesc fiind, în primul rând, dominant.

Pentru că trebuie să cinstim memoria celor care au trăit alături de noi sute de ani și au fost ferventul vieții economice, comerciale din târgurile românești, cred că merită să fim alături și de Silviu, cel care a inițiat acest proiect.

Și, dacă îmi este scuzată pronunția - sper să fie corectă - vreau să vă citez două versuri dintr-un cântec, celebru odată, - "Ale brider/ Un mir Zaynen al brider" și pentru egalitate de gen - "Un mir Zaynen al shvester". Adică suntem frați și surori cu toții. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

De la Grupul PNL, repet, s-au înscris mai mulți colegi.

Primul este domnul Gigel Știrbu.

Îmi pare rău, următorul... câte un vorbitor de...

Vă rog, domnul Știrbu, președintele Comisiei pentru cultură.

Vă rog.

Domnul Gigel-Sorinel Știrbu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Extremismul este și de stânga. (Rumoare.)

Dar nu despre asta am venit să vorbesc, domnule președinte.

Am venit să vorbesc despre faptul că eu, ca reprezentant al Partidului Național Liberal, un partid cu o implicare extrem de importantă în istoria României, cred că, atunci când este vorba de astfel de inițiative legislative, care au un impact deosebit, cultural și nu numai, în societatea românească, trebuie să existe consens politic.

Vă felicit pentru această inițiativă legislativă, din mai multe perspective. Dar cea mai importantă este aceea că folclorul, cultura, literatura idiș au adus un aport extrem de important la făurirea a ceea ce noi, cu mândrie, astăzi, spunem că există în cultura românească.

Totodată, adoptarea acestei inițiative legislative trebuie să fie și un semnal - așa cum vorbea antevorbitorul meu - pentru cei care cred că promovarea ideilor ce erau la ordinea zilei în perioada anilor 1930-1940 este de... nu știu... de bontón, astăzi.

Să ne aducem aminte că au fost oameni care au suferit numai și numai pentru simplul fapt că aparțineau unei minorități!

Să ne aducem aminte de aceste lucruri, atunci când vom vota astfel de inițiative legislative!

Vă felicit încă o dată pentru această inițiativă!

Și, în încheiere, vreau să vă mai spun un lucru.

Apropo, beneficiez acum de... sau beneficiem, cu toții, de prezența doamnei Morgenstern, aici, o mare actriță a României, cu care toți ne mândrim. Vreau să vă aduc la cunoștință o întâmplare.

Era în decembrie 2013 și am primit informația că la Teatrul Evreiesc de Stat s-a prăbușit acoperișul. Bineînțeles, personal, m-am dus acolo, să văd dacă pot să ofer vreun ajutor. Și am întâlnit o persoană în cizme de cauciuc, în genunchi, pe scenă. Strângea apa.

Vă felicit, doamnă Morgenestern! Se vede că ați pus suflet în acea construcție.

Pentru toate acestea și toate celelalte care s-au spus înainte aici, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Varujan Pambuccian, din partea minorităților.

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimată doamnă Morgenestern,

Stimați actori, oameni de teatru, oameni de cultură în limba idiș,

Stimați colegi,

Este, ca de obicei, o mare bucurie, de fiecare dată când vorbim de consfințirea, prin voința națiunii române, a unei zile dedicate limbii și culturii unei minorități.

Iată că astăzi a venit vremea limbii idiș, culturii în limba idiș și teatrului, un teatru absolut extraordinar, la care mă duc cu plăcere, de fiecare dată, Teatrul Evreiesc de Stat în limba idiș, un teatru puțin cunoscut, din nefericire. Vi-l recomand cu căldură, pentru că acolo se întâmplă lucruri care țin de modernitatea teatrului de azi.

Dincolo de limbă, dincolo de cultura în care există teatrul respectiv, este unul dintre teatrele care, pe nedrept, este mai puțin cunoscut și care este un teatru, după părerea mea, reper al Bucureștiului și al culturii noastre naționale.

Sper ca înființarea acestei zile și felul foarte activ de a fi, al comunității evreiești din România, să facă acest teatru mai cunoscut și adus la locul pe care îl merită. Pentru că... ceea ce sper eu să se întâmple este ca steaua care se ridică de dimineață să prevadă pentru acest teatru venirea unei zile strălucitoare.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Pavel, al doilea vorbitor de la PNL.

Da, domnule, mai aveți un minut...

Vă rog, domnule deputat, mai aveți un minut, Grupul PNL.

Domnul Pavel Popescu:

Domnule președinte,

Domnule Solomon,

Am auzit aici cuvântul "extremism". Și vreau să vă aduc în vedere acele categorii de "extremiști", care au stat în stradă alături de noi, chiar și cei din opoziție, care s-au perindat și pe la Comisia noastră pentru muncă.

Și... (Vociferări.)... e un moment prea bun... dar vreau să vă dau câteva exemple.

Sunt angajații de la stat, în frunte cu medicii, cu profesorii; sunt angajații din mediul privat; sunt toate sindicatele - în mod istoric; sunt 20.000 de tineri care și-au înființat anul acesta 20.000 de companii, și își așteaptă banii, dar nu-i vor vedea niciodată; sunt companiile de stat cărora le-ați luat dividentele; sunt ONG-urile...

Domnul Florin Iordache:

La subiect... domnule coleg...

Domnul Pavel Popescu:

... societatea civilă. Aceștia sunt "extremiștii" care sunt...

 

Domnul Florin Iordache:

Da...

Domnul Pavel Popescu:

... zilele acestea în stradă...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnul Pavel Popescu:

... adică toată România, domnule Solomon...

Domnul Florin Iordache:

Văd că vreți să stricați un eveniment și un proiect susținut, cu declarații care nu își au locul.

Mulțumesc.

Domnul Bichineț Corneliu, PMP.

(Domnul deputat Dumitru Oprea solicită cuvântul.)

Nu, îmi pare rău, doi vorbitori...

Domnul Bichineț.

Păi, puteți fi și din Botoșani. Dacă sunt doi vorbitori de... la fiecare proiect...

Domnul Corneliu Bichineț:

Domnule președinte,

Doamnă,

Dragi actori,

Ați văzut multe în viața dumneavoastră, așa că o mică polemică, aici, nu cred că vă impresionează.

Vă felicit pentru tot ceea ce faceți, pentru frumusețea mesajului pe care îl transmiteți în țară și în lume!

Iar... vreau să vă spun, colegul care a inițiat acest proiect de lege, și pe care PMP-ul îl va susține, este un om foarte activ și foarte bun.

Am spus acum vreo două săptămâni că, în România, eu fiind român-român, mă simt mândru pentru legislația care se manifestă aici, pentru toleranța neamului meu și întotdeauna voi pleda pentru armonie. Iar dumneavoastră, prin ceea ce faceți, transmiteți frumosul din generație în generație, pacea și sublimul.

Vă felicit și vă mulțumesc! (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Domnul Márton Árpád, Grupul UDMR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Îmi pare rău de incidentul de adineauri. Eu cred că dacă cel care prezidează ia imediat cuvântul aceluia care vorbește pe lângă temă, vom evita astfel de incidente.

Revenind la proiectul de lege pe care-l dezbatem.

Eu m-am întâlnit cu acest teatru prima dată la Sfântu Gheorghe. Pe vremea respectivă, din doi în doi ani se organiza colocviul pentru teatrele în limbile minorităților naționale. Evident, la sfârșitul epocii, acest colocviu a fost desființat.

Îmi pare bine că, după Revoluție, au început iarăși să-și intre în drepturi aceste teatre. Limba acestor minorități, una după alta, se legiferează o zi în care se sărbătorește cultura în limba respectivă, recunoscând că aceste limbi și aceste culturi fac parte integrantă din cultura, din avuția culturală a României.

În mod evident, grupul nostru parlamentar va vota pentru acest proiect de lege.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Dumitru Oprea. Vă rog.

Domnule Oprea, vă rog!

Domnul Dumitru Oprea:

Eu îmi cer scuze, în numele ieșenilor, pentru incidentul de astăzi.

Prea mult am coabitat cu poporul evreu și am învățat reciproc unii de la alții.

În 1901, într-un dicționar al vremurilor, în comunitatea ieșeană, românii erau 20 și ceva de mii, evreii erau 30 și ceva de mii și ne-am confruntat cu vicisitudinile Primului Război Mondial. Primarul era un liberal. Populația majoritară era evreiască.

Dincolo de ceea ce s-a întâmplat anterior pe plan cultural, a fost o coabitare extraordinară. Țin să vă aduc la cunoștință că la Universitatea din Iași s-a creat, în semn de recunoștință față de frăția existentă cu trup și suflet în târg, Centrul de studii ebraice și de cultură ebraică al Universității din Iași, devenit program de studiu universitar.

2. Nu știu câți știți că cel mai mare laureat al Premiului Nobel pentru Economie, Kenneth Arrow, are mama din Iași și tata din Lețcani și împreună, în ultimul an al vieții Domniei Sale, am mers să-și vadă mormintele părintești. Și, în semn de prețuire pentru contribuția nemaipomenită adusă de climatul cultural, de oamenii adevărați care au avut rădăcini în Iași, Michael Cernea este cel care a creat Departamentul de antropologie la Banca Mondială, unde mai mulți români au făcut ucenicie și unde Michael Cernea a atras românismul și a făcut departamentul de 256 de oameni.

Cum să nu te apleci în fața unor astfel de oameni?!

Cum să nu participi la evenimente atât de importante pe plan cultural?!

Iar ce se întâmplă aici este doar o fărâmă, dar noi am avut parte de astfel de fărâme de-a lungul timpului și față de istoria acelor locuri și acum eu îmi cer scuze, dar semnele pe care le dăm cu toții sunt de cea mai bună factură, cu cele mai bune intenții.

Mulțumesc și dumneavoastră că m-ați acceptat. Era nelalocul lui ca eu să nu vorbesc în numele comunității ieșene, atât cât am putut eu. (Aplauze.)

  ................................................

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Dragi colegi,

Stimați actori ai Teatrului Evreiesc de Stat,

Îmi pare bine să vă avem astăzi aici, ca oaspeți, și mi-ar părea și mai bine să ne reîntâlnim în 2026 și să sărbătorim împreună 150 de ani de teatru idiș în România.

Așa cum puteți observa, uneori viața bate orice scenariu de teatru, chiar și de teatru absurd, din păcate.

A veni aici, din păcate, cu această ocazie, cu ocazia adoptării acestei legi, pe care de altfel o vom sprijini, și a face o paralelă între ceea ce se întâmplă în contemporaneitate și ceea ce se întâmpla în anii '30, '40 este o exagerare pe care sper să nu o fi auzit de la tribuna Parlamentului. Este absolut regretabil că am auzit-o și o să îl asigur pe antevorbitorul meu care a făcut această referire că sunt personal garanția erorii imense pe care au comis-o și pe care o gândește. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Ultimul vorbitor, domnul Bacalbașa.

Vă rog.

Mai aveți un minut, domnule Bacalbașa.

Vă rog.

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbașa:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Mă bucur că am votat această lege, pentru că limba idiș este o limbă care, după ce a circulat sute de ani, printr-un accident al istoriei este o limbă care dispare, împreună cu o uriașă literatură.

Și aș aminti aici pe Șalom Aleihem, care mie mi-a îndulcit cu umorul lui păgubos tinerețea - băiat sărac, vai de mine! - care, cum să spun, mi-a permis să supraviețuiesc cu umorul lui.

În ceea ce privește unele afirmații ale reprezentantului galben-portocaliu al statului paralel și al domnului Seidler, trebuie să-i contrazic și trebuie să fim cu toții în continuare vigilenți, pentru că renasc fenomene grave.

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Da, domnule Seidler...

Numai puțin! Domnule Seidler, numai puțin!

Domnul Solomon, drept la replică, și dumneavoastră, drept la replică.

Vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

Se pare că domnul Pavel - nu-l mai văd în sală - n-a fost atent la ce am spus eu. Nu mă refeream că cei din piață, care sunt medici, sunt de extremă dreapta. Dar cei care le fac pancartele cu lozinci probabil că s-au inspirat din cărți greșite. Pentru că nu poți să vii cu mesaje din propaganda lui Goebbels și să zici că n-ai nicio legătură cu acele cuvinte.

Prin urmare, vigilența noastră trebuie să existe. E drept, Silviu, într-un moment de tensiune maximă în societate, vine cu lucruri frumoase și ne atrage pe noi să dezbatem aici despre literatura idiș, despre muzica klezmer, despre Teatrul Evreiesc de Stat, care n-au nicio legătură cu vremurile cele mai întunecate pe care le-am trăit și nu vrem să le mai trăim.

Și dacă trebuie să atragem atenția de la tribuna Parlamentului că în România, pe străzile din țara noastră, se strigă lozinci naziste și cineva nu aplică legea cum trebuie, trebuie s-o spunem și o spunem răspicat, să se audă! (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Drept la replică, domnul Cristian Seidler.

Vă rog.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Regret enorm acest drept la replică pe care trebuie să-l dau și pentru a nu spune cuvinte grele pe care le-aș gândi, de altfel, o să vorbesc mai degrabă cu cei de la Teatrul Evreiesc de Stat și o să-i întreb retoric dacă s-ar putea pune în scenă vreo piesă de teatru care să se numească "Dacă tăceai, filosof rămâneai"?

Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Am finalizat dezbaterile generale.

Intrăm pe titlul legii.

Dacă la titlul legii avem observații? Nu. Adoptat.

La art. 1 dacă sunt intervenții? Nu. Adoptat.

Supun votului dumneavoastră și art. 2, cu cele două alineate prezentate de domnul președinte Ibram Iusein, cu cele două corelări de tehnică legislativă.

Dacă sunt intervenții? Nu.

Au fost adoptate.

Rămâne la votul final; are caracter ordinar.

Miercuri, la votul final.

Și vreau să vă informez că mâine, începând cu ora 15,00, o echipă de la Teatrul Evreiesc de Stat, împreună cu doamna director Maia Morgenstern, la Sala "Nicolae Bălcescu" vor avea o mică reprezentație și sunt invitați toți colegii. Corect?

Vă mulțumesc mult. (Aplauze.)

Continuăm cu ultimul proiect pentru astăzi după-amiază.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 9 decembrie 2019, 14:55
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro