Oana-Silvia Vlăducă
Oana-Silvia Vlăducă
Ședința Camerei Deputaților din 13 februarie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.27/21-02-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 13-02-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 13 februarie 2018

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.63 Oana-Silvia Vlăducă - intervenție intitulată "13 februarie, Ziua mondială a radioului - o zi cât o istorie";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Doamna Oana-Silvia Vlăducă:

"13 februarie, Ziua mondială a radioului - o zi cât o istorie"

Sărbătorim, în fiecare an, în data de 13 februarie, Ziua mondială a radioului, dată care, dincolo de bucuria aniversării, ne oferă și un motiv de reflecție.

Încă de la apariția sa, radioul a fascinat lumea, prin forța mesajului transmis, iar astăzi face parte din viața noastră. Știm de ce ne place și de ce avem nevoie de el. Îmbină cu măiestrie imaginația creativă cu știrea riguroasă, parfumul trecutului cu tumultul cotidianului și cu aventura inovației, divertismentul, cu realitatea, de multe ori dramatică. Apariția radioului a avut efecte imediate pe plan social, economic, militar, dar și pe tărâm cultural. Radioul s-a construit în ani de muncă și mulți au fost cei care au pus câte o cărămidă la ridicarea acestui edificiu, contribuind la evoluția sa. Dacă facem recurs la memorie, putem pleca de la cel considerat inventatorul său, Nicola Tesla, mai apoi amintindu-l pe Reginald Fessenden, primul om care a transmis un mesaj vocal prin intermediul undelor radio, dar și pe mulți alții. Acum radioul este un mijloc prompt și eficient de transmitere a informației, un univers dinamic, mereu în pas cu evenimentele, dar și cu nevoia de înnoire.

Data de 13 februarie constituie un motiv în plus să ne gândim la acest important mijloc de informare, care face parte din viața noastră, pentru că este momentul în care sărbătorim Ziua mondială a radioului, marcând astfel prima emisie a postului de radio al Națiunilor Unite, eveniment consemnat în data de 13 februarie 1946. Ideea a aparținut Academici Spaniole de Radio. Delegația Permanentă a Spaniei la UNESCO a prezentat în mod oficial propunerea la cea de-a 87-a sesiune a Comitetului Executiv al UNESCO, din septembrie 2011. La 3 noiembrie 2011, a fost aprobată instituirea Zilei mondiale a radioului, de cea de-a 36-a Conferință generală a UNESCO, în ideea de a promova cooperarea internațională între radiodifuzori, dar și pentru a încuraja și asigura accesul la informație prin intermediul posturilor de radio din întreaga lume.

UNESCO încurajează toate țările să celebreze Ziua mondială a radioului, pentru a atrage atenția asupra importanței acestei căi de comunicare, fără de care mulți oameni nu ar avea acces la informații. Acest moment oferă tuturor posibilitatea de a lua parte la activități organizate în parteneriat cu alți reprezentanți ai presei, cu organizațiile nonguvernamentale, cu autorități naționale și, nu în ultimul rând, cu participarea publicului. Acest moment aduce în dezbatere generală teme care surprind, probleme care frământă societatea, asigurând dialogul necesar și constructiv pe marginea acestora, cu ajutorul căruia pot fi găsite mai ușor soluții si răspunsuri.

De altfel, în fiecare an, încă din 2012, când a început să fie marcată această zi, au fost propuse teme ample, care surprind aspecte importante ale unor categorii sociale sau ale unor segmente de vârstă, aducând în dezbatere o paletă largă de probleme și subiecte de actualitate, care preocupă societatea. "Egalitatea de gen la radio", și "Să celebrăm femeile din lumea Radioului și pe cei care le susțin!" - au fost printre primele temele abordate. Și tineretul a avut un rol important în cadrul acestor dezbateri, fiind conștientizată nevoia de implicare a tuturor factorilor de răspundere, a fiecăruia dintre noi, în rezolvarea unor probleme cu care se confruntă mulți tineri. În acest context, a fost subliniată puterea radioului de a contribui la realizarea unor obiective sociale ale tinerei generații.

O altă temă de interes a fost "Radio în situații de urgență și dezastre", plecând de la ideea că radioul rămâne modalitatea de informare în timp real. Informația transmisă de radio poate ajunge în comunități îndepărtate sau la persoane vulnerabile și are cea mai largă audiență la nivel mondial. Mesajele UNESCO au subliniat, și cu prilejul lansării acestei teme, necesitatea libertății de exprimare. Nu în ultimul rând, a fost pus accentul pe siguranța jurnaliștilor care își fac datoria de a informa din zone calamitate și care se află în împrejurări ce le pot pune viața în pericol. A fost menționată, de asemenea, necesitatea de a dispune de accesibilitatea imediată a frecvențelor radio în momentele esențiale pentru salvarea de vieți. Chiar dacă au marcat aniversarea Zilei mondiale a radioului, aceste teme trebuie să rămână printre preocupările noastre, în fiecare zi.

Nu putem uita că și istoria radioului România este bogată, putând aminti la acest capitol momente de referință, dar mai ales personalități ale căror nume nu pot fi uitate niciodată. Istoria radioului din țara noastră consemnează faptul că, la 22 decembrie 1927, Consiliul de Miniștri a aprobat înființarea Societății de Difuziune Radiotelefonică din România, actuala Societate Română de Radiodifuziune. Aproape un an mai târziu, la 1 noiembrie 1928, la ora 17,00, aveau să fie auzite, în eter, cuvintele: "Alo, Alo aici Radio București, România". Prin aceste cuvinte rostite de Dragomir Hurmuzescu, promotorul radiofoniei românești, prindea viață postul național de radio și se deschide un drum, deloc ușor, marcat de multe evenimente. La 10 martie 1929, microfonul de radio avea să se transforme într-o adevărată tribună pentru istoricul Nicolae Iorga, cel care a ținut cele mai multe conferințe radiofonice. La radio se făceau auzite apelurile importante către țară, în vremuri tulburi ale istoriei, dar și voci ale unor personalități care au devenit repere. Artiști îndrăgiți aveau să țină ascultătorii lângă aparatele de radio, oferind multe momente memorabile.

De la primul semnal transmis pe unde radio, lumea a fost captivată de noua metodă de comunicare. Dar, până la performanțele din zilele noastre, când acest mijloc de informare reprezintă o adevărată industrie, a fost nevoie de foarte multă muncă și sacrificii. Dar truda profesioniștilor care se dedică acestei meserii și care aduc zi de zi, clipă de clipă, informația de care avem nevoie, dar și un strop de deconectare, continuă. Nu de puține ori, se află în zone de conflict sau în mijlocul unor dezastre naturale, pentru a relata cu acuratețe întâmplările, făcându-și meseria cu mult curaj.

Radioul ne aduce buletine de știri care ne conectează în timp real eu evenimente de actualitate, care se petrec aproape de noi sau la celălalt capăt al lumii, ne oferă programe care ilustrează diferite domenii de activitate, dar, nu în ultimul rând, își deschide larg porțile în fața actului cultural-artistic, promovând și chiar producând evenimente de înaltă ținută. Înainte de toate, însă, "radioul este cu și despre oameni". Realizatorii, producătorii și prezentatorii de radio ne înlesnesc întâlniri pe calea undelor cu celebrități din zone cultural-artistice, personalități ale științei, nume ale sportului, care reușesc să atingă performanța. În același timp, ne aduc în atenție opinii, probleme și așteptări ale oamenilor simpli, care reflectă preocupări actuale, aspecte importante ale vieții de zi cu zi.

Astfel, radioul este o prezență constantă a vieții noastre și reprezintă un factor de coeziune, un mijloc de educație și un promotor de cultură. El poate deveni o platformă pentru informare, dar și pentru inovare, eu ajutorul căreia persoane de toate vârstele, din toate categoriile sociale, pot să dezbată preocupările actuale și să aducă în atenție teme de larg interes.

Ziua mondială a radioului este un moment în care trebuie să le mulțumim, odată în plus, celor care, prin activitatea lor, au devenit o voce, și care contribuie, prin muncă și obiectivitate, la reafirmarea importantului principiu al libertății presei și la menținerea ideii de dezbatere publică. Este o zi specială, în care este reconfirmată puterea fascinantă a radioului, pe care îl putem asculta acasă, în mașină sau în multe alte locuri, care ne lansează teme serioase de meditație sau care ne oferă clipe de deconectare și care își face clipă de clipă datoria de aduce oamenii laolaltă, uniți de magia cuvântului care învinge distanțele de orice fel.

Se cuvine să le mulțumim oamenilor de radio pentru tot ce au făcut și pentru ceea ce fac în slujba ascultătorilor și le urăm la multe și frumoase împliniri!

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 1 decembrie 2021, 9:19
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro