Valeriu-Andrei Steriu
Valeriu-Andrei Steriu
Ședința Camerei Deputaților din 17 octombrie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.148/26-10-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 17-10-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 17 octombrie 2018

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.73 Valeriu-Andrei Steriu - declarație politică având ca temă "Combaterea evaziunii fiscale din România";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Valeriu-Andrei Steriu:

"Combaterea evaziunii fiscale din România"

Declarația mea politică de astăzi are în vedere un fenomen economico-social de mare amploare cu care se confruntă numeroase țări, inclusiv România și anume, evaziunea fiscală.

În România, evaziunea fiscală este determinată de mai mulți factori: mărimea excesivă a sarcinilor fiscale, lipsa unei informări și a unei educații a contribuabililor, excesul de zel al organelor fiscale sau lipsa unui control eficient.

În momentul de față, statul nu reușește să recupereze în totalitate prejudiciile cauzate din evaziune fiscală, iar acest lucru se datorează în principal unei legislații care a încurajat pedeapsa cu închisoarea și nu recuperarea prejudiciului, lucru prioritar în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene.

Fenomenul merită o atenție deosebită și o modificare legislativă, astfel încât să se elimine situațiile în care o persoană poate fi condamnată la un an și două luni de închisoare pentru neplata unei sume de 72 lei pe care o datora statului.

Conform Direcției Executări Silite - cazuri speciale din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, pentru anul 2016 s-au recuperat 151 de milioane de lei din activitatea de executare silită, în cazurile speciale care fac obiectul hotărârilor judecătorești definitive pronunțate în materie penală, incluzând și sumele rezultate din recuperarea prejudiciilor. Anterior acestui an, în care a fost înființată direcția menționată, nu există o evidență pentru sumele recuperate provenite din infracțiuni.

Suma recuperată este mică, dacă luăm în considerare că în perioada anilor 2012-2016 ANAF a constatat o valoare de 52,9 miliarde de lei a prejudiciilor provenite în urma a 20.818 sesizări penale.

În domeniul cauzelor penale, având ca obiect principal infracțiunile de evaziune fiscală, instanțele de fond au soluționat 6.546 cauze penale, din care în 3.444 cauze penale s-au pronunțat 3.748 condamnări, din care 1.603 cu executare, iar 2.145 cu suspendare condiționată/sub supraveghere. Este de la sine înțeles că statul suportă costurile foarte mari cu executarea tuturor aceste pedepse cu închisoarea.

În prezent, la nivelul Uniunii Europene, nu există un sistem fiscal european integrat, ci un cumul de sisteme fiscale naționale foarte diferite, statele membre utilizând în continuare de prerogativele lor de suveranitate fiscală. Așadar, este posibil ca legiuitorul român să aleagă din diversitatea de reglementări pe acelea care sunt exemple de bune practici europene.

Din perspectiva dreptului comparat, se distinge în majoritatea statelor membre un element constitutiv al infracțiunii care nu există în legislația românească și anume, un prag al prejudiciului pentru atragerea răspunderii penale, de exemplu, în Germania acest prag este de 100.000 euro, în Spania este de 120.000 euro, sub acest prag neexistând răspundere penală.

În schimb, în România există două praguri, dar nu pentru atragerea răspunderii penale, ci pentru înăsprirea sacnțiunilor penale. Astfel, s-a ajuns la reglementarea unor sancțiuni draconice. De exemplu, dacă prin omisiunea în tot sau în parte a evidențierii în actele contabile ori în alte documente legale a operațiunilor comerciale sau a veniturilor realizate s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, pedeapsa cu închisoarea este de la 7 ani la 13 ani, iar dacă s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, pedeapsa este de la 9 ani la 15 ani, aceasta în condițiile în care în celelalte state membre pedepsele sunt mult mai reduse - în Germania este de la 6 luni la 10 ani, iar în Spania de la 2 ani la 6 ani. Mai mult, există state care au legiferat pedeapsa cu închisoarea ca sancțiune alternativă cu pedeapsa amenzii, de exemplu, Finlanda, Danemarca.

Toate aceste aspecte denotă lipsa de eficacitate și eficiență a legislației actuale în domeniul evaziunii fiscale. Recuperarea prejudiciului trebuie să fie prioritară, așa cum se întâmplă în celelalte state europene. Chiar dacă evaziunea fiscală nu poate fi eradicată, este imperios necesar să se găsească cele mai eficiente măsuri de combatere și diminuare a acesteia. Este necesară o schimbare de paradigmă, astfel încât legislația în domeniul evaziunii fiscale să urmărească cu prioritate pedepsirea pecuniară a făptuitorului și în subsidiar pedepsirea prin privare de libertate.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 20 februarie 2020, 0:36
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro