Oana-Silvia Vlăducă
Oana-Silvia Vlăducă
Ședința Camerei Deputaților din 19 decembrie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.4/09-01-2019

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 19-12-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 19 decembrie 2018

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.71 Oana-Silvia Vlăducă - declarație politică "La 29 de ani de la Revoluția din decembrie, România își rememorează istoria și privește cu încredere spre viitor";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Doamna Oana-Silvia Vlăducă:

"La 29 de ani de la Revoluția din decembrie, România își rememorează istoria și privește cu încredere spre viitor"

În urmă cu 29 de ani, o știre importantă, care avea să se transforme în pagini de istorie, făcea rapid înconjurul lumii și stârnea admirație și multă emoție - după zeci de ani de dictatură comunistă, în care au fost obligați să îndure un sistem opresiv, foamea și frigul, după zeci de ani în care au cunoscut cenzura și interdicția de a călători în țările din Occident, românii au ieșit în stradă să-și câștige rația de libertate. În Timișoara, locul în care s-a aprins scânteia Revoluției din 1989, și mai apoi în București, dar și în multe alte orașe ale țării, avea să se audă, din ce în ce mai puternic, glasul celor care voiau, pentru ei și pentru copiii lor, o viață demnă, trăită într-o țară democratică. Protestul de la Timișoara s-a transformat într-o revoluție care a cuprins în câteva zile întreaga țară și a schimbat decisiv destinul României. Nu puțini au fost cei care și-au pierdut viața, secerați de gloanțe, în acele zile de foc ale lui decembrie 1989, pentru acest ideal.

Însetați de libertate și conștienți că nimic nu mai poate opri cursul istoriei și nu va putea împiedica schimbarea, românii au înfruntat amenințările, au sfărâmat cătușele și au dărâmat cu o forță incredibilă porțile ferecate în care orânduirea comunistă transformase granițele țării. Victoria a fost obținută cu sacrificii imense, numele eroilor care au plătit cu sângele lor prețul libertății rămânând pentru totdeauna în conștiința românilor. Nu avem dreptul să uităm că s-au jertfit oameni ca să ne recâștigăm dreptul de a ne cunoaște adevărata istorie, de a ne exprima liber, de a ne decide soarta, de a ne exprima opțiunea politică, de a ne redobândi valorile și bogățiile tradițiilor moștenite din bătrâni. Nu avem dreptul să uităm că sacrificiul lor pentru libertate se adaugă jertfei înaintașilor care au scris capitole importante ale istoriei noastre și au luptat pentru independență și unitate.

Eliberată de lanțurile dictaturii comuniste, România reînvăța, în anii 90, să pășească pe drumul democrației și al economiei de piață, iar tranziția nu a fost lipsită de tensiuni politice și de convulsii sociale, de instabilitate și nesiguranță. Privatizarea întreprinderilor de stat, liberalizarea prețurilor, intrarea într-un sistem concurențial, au însemnat schimbări radicale pentru sistemul economic, dar au adus și teama în rândul românilor care își vedeau periclitată siguranța zilei de mâine.

În viața politică din România, guvernată timp de zeci de ani de un singur partid care a fost condus de Ceaușescu și de cei apropiați acestuia, avea să-și facă apariția, după 1989, o puzderie de partide care s-au scindat, s-au coalizat, au fuzionat și din nou s-au separat, foarte multe dintre aceste formațiuni politice dispărând destul de repede de pe scena politică românească. Însă, în ciuda tuturor greutăților de ordin economic, în ciuda tuturor tensiunilor politice, în ciuda îngrijorărilor aduse de valul schimbărilor, România a urmat fără șovăire drumul democrației pe care a pășit cu încredere în decembrie 1989.

România avea să câștige încrederea țărilor democratice, dar și locul pe care îl merită în rândul statelor europene. Țara noastră este acum membru al NATO, s-a integrat în Uniunea Europeană, aceste momente-cheie însemnând recunoașterea rolului extrem de important al României pentru stabilitatea și menținerea păcii în zonă, dar și o confirmare a faptului că țara noastră a făcut pași decisivi în apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor. Țara noastră și-a consolidat, cu fiecare etapă parcursă, locul în marea familie europeană. Românii au urmat, în cei 29 de ani scurși de la Revoluție, un drum presărat cu sacrificii și obstacole, dar sunt respectați pentru contribuția pe care o au în dezvoltarea europeană. Acest an, în care românii au sărbătorit împlinirea a 100 de ani de la înfăptuirea Marii Uniri, reprezintă un moment de rememorare a Istoriei, dar și de reflecție asupra viitorului.

Acum, România se află în fața unui nou moment cu valențe istorice - preluarea pentru 6 luni a președinției Consiliului Uniunii Europene, începând cu 1 ianuarie 2019, o premieră pentru țara noastră și, în același timp, o posibilitate de a demonstra capacitatea de a duce la bun sfârșit un mandat atât de important. România se va afla în centrul procesului decizional european și va putea să contribuie, o dată în plus, la dezvoltarea și consolidarea construcției europene. Fără îndoială, cu un efort colectiv, România va atinge obiectivul strategic de a păstra unitatea proiectului european, în beneficiul cetățenilor europeni, și de a asigura continuitatea agendei UE, într-un climat de bună cooperare între statele membre.

Paginile vechi din istoria țării noastre, dar și capitolele sale recente au demonstrat că românii au știut să fie uniți, mai cu seamă în momentele cruciale. Fiind solidari în jurul unui ideal, românii și-au urmat calea, conștienți de rolul pe care îl au, de a construi în fiecare zi o țară demnă și puternică, respectată în Europa și în lume. Nu avem voie să uităm sacrificiul înaintașilor, nu avem voie să uităm idealurile pentru care au luptat, așa cum nu avem voie să abdicăm de la misiunea pe care o avem de a construi pentru generațiile de acum și pentru cele viitoare o țară dezvoltată, care-și respectă valorile și își păstrează identitatea și care să însemne pentru toți românii locul pe care îl numesc cu încredere și mândrie, acasă.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 4 decembrie 2021, 16:37
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro