Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of January 21, 1997
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1997 > 21-01-1997 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of January 21, 1997

Dezbateri la proiectul de Lege privind Statutul personalului didactic.

Ședința a început la ora 9,17.

Lucrările au fost conduse de domnul Vasile Lupu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Sorin Lepșa și Ioan Gavra, secretari.

 

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Bună-dimineața. Declar deschisă ședința de astăzi, 21 ianuarie 1997, a Camerei Deputaților, anunțându-vă că din totalul celor 343 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 251; participă la alte acțiuni parlamentare 17 deputați; sunt absenți, 92. Cvorumul prevăzut de art. 127 din regulament este întrunit.

Conform ordinii de zi aprobate în ședința din ziua de luni, 20 ianuarie, urmează să reluăm dezbaterile la proiectul de Lege privind Statutul personalului didactic. Reprezentantul ministrului este prezent, în persoana domnului ministru Petrescu, comisia este la lucru. Vă reamintesc că în legislatura precedentă, în ultima sesiune ne-am oprit la art. 48 din statut. Art. 45 a fost restituit comisiei. Celalte articole au fost votate în cameră.

Asupra art. 45 întreb comisia: Ați adoptat o nouă variantă sau a rămas în forma inițială?

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

A rămas în forma inițială.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Dacă din partea inițiatorului: domnule ministru, asupra art. 45, acceptați forma inițială?

 
 

Domnul Virgil Petrescu:

Da, forma inițială.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Dacă sunt comentarii pe marginea acestui text? Nu sunt. Aveți textul în față, supun art. 45 din proiectul de Lege privind Statutul cadrelor didactice votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Vă mulțumesc.

Unanimitate.

Art. 48 de la poz. 102 din raportul inițial. Vă rog, domnule deputat Zoner.

 
 

Domnul Șerban Constantin Rădulescu Zoner:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor deputați,

Din ultimul raport al comisiei, care a modificat raportul din toamnă al vechii comisii, a dispărut o parte din textul articolului, așa cum a apărut în prima variantă. Și anume, la art. 48 (citesc de astă dată ultima soluția adoptată de comisie) se prevede că: "Salarizarea personalului didactic este pusă în acord cu principiul priorității naționale a învățământului..." retribuția personalulului didactic se compune din salariul de bază, stabilit conform legii salarizării, și o parte variabilă." În prima formă, pe care nu o am aici, la tribună, se mai prevedea ceva: cum va fi stabilită această parte variabilă. Deci, îmi permit să vă propun un adaos: "...care (este vorba de partea variabilă) se negociază în cadrul contractelor colective de muncă între administrație și sindicatele din învățământ recunoscute la nivel național, potrivit legii." Este mai mult sau mai puțin asemănător cu primul text.

În primul rând că în toate celelalte ramuri ale economiei naționale, aceste contracte, chiar colective, se negociază. Aici nu se scrie nimic! Prin urmare, nu se dă dreptul sindicatelor de a-și putea expune punctul de vedere.

În al doilea rând, dacă ne uităm la art. 52 alin. 1, când e vorba de evaluarea personalului didactic, se prevede că aceasta se face conform fișei de evaluare elaborată de către Ministerul Învățământului, împreună cu sindicatele recunoscute la nivel național.

Așadar, eu vă rog să reflectați asupra acestui punct de vedere al meu, sunt curios și care este punctul de vedere, de astă dată, al ministerului, al domnului ministru și o să depun amendamentul pe care vi l-am citit. E puțin modificat față de prima formă, ca să nu mai modificăm în întregime articolul, se poate adăuga o virgulă și se pune în continuare textul pe care vi l-am citit.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc și eu. Domnule deputat, până depuneți în scris amendamentul, domnul ministru solicită o intervenție, spre a vă da un răspuns prompt.

 
 

Domnul Virgil Petrescu:

Mulțumesc domnului deputat, cu o singură observație: asura alin. 2 de la art. 48 nu s-a intervenit prin raportul suplimentar, deci el rămâne în forma care a fost prezentată la raportul inițial. Vă citez: "Drepturile salariale suplimentare și alte drepturi materiale ale personalului didactic se negociază în cadrul contractelor colective de muncă între administrație și sindicatele din învățământul preuniversitar recunoscute la nivel național, potrivit legii." Rămâne, sunt perfect de acord cu domnul deputat, nu s-a intervenit asupra lui, deci, amendamentul domniei sale nu are obiect.

 
 

Domnul Șerban Constantin Rădulescu Zoner:

Domnule ministru, îmi cer scuze, aveți dreptate, dar, inițial, noi nu am auzit punctul de vedere al comisiei. Pentru că eu m-am referit - și aici trebuia discutat, și normal era ca întâi să-și spună punctul de vedere comisia - la textul propus de comisie în ultimul raport, în cel distribuit cu o zi-două înainte de vacanța parlamentară.

Deci, rămâne așa și nu se adoptă textul propus de comisie.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnul președinte al comisiei?

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Stimate domnule președinte,

Stimate domnule ministru,

Stimați colegi,

Comisia are o rugăminte, de a urmări simultan textul raportului inițial și textul raportului R 1 bis, care a fost distribuit înainte de anul nou. Deci, textul raportului suplimentar R 1 bis privește numai modificările din raportul inițial al fostei Comisii pentru învățământ. Dacă urmărim numai raportul R 1 bis ca fiind textul integral al statutului, evident că pot apare astfel de puncte de vedere, care aparent sunt contradictorii. Dacă le urmărim pe amândouă, sigur nu vor apare disfuncții. Am făcut această precizare deoarece raportul R 1 bis, pe parcurs, prezintă numai modificările față de raportul inițial. Raportul R 1 fiind respins în totalitate de către comisie, rămân aceste două materiale de bază.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Doamna deputată Smaranda Dobrescu.

 
 

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte,

Stimate domnule ministru,

Dați-mi voie - ar fi trebuit mai demult să o spun, mi se pare că este necesar să avem o observație de ordin general. Deși știm cu toții că în momente de sărăcie un stat trebuie să acorde în primul rând investiții și încredere învățământului, aș vrea să fac o observație de ordin general, și anume că în cazul învățământului de de stat drepturile salariale sunt stabilite în prezent prin hotărâre de guvern, cu consultarea sindicatelor, iar coeficienții de iearahizare ai salariilor de bază, prin lege. Prin proiectul de statut se aduc completări și modificări la legislația actuală, astfel că drepturile salariale concrete de care vor beneficia cadrele didactice se vor regăsi divizate în două acte normative.

Apreciez că ar trebui ca drepturile salariale ale personalului didactic să se regăsească într-un singur act normativ, care ar putea fi legea specială de salarizare a personalului din unitățile bugetare, cu acordarea încrederii datorate importanței funcției didactice, iar în acest caz, în statut ar urma să se indice numai categoriile de drepturi ce se vor acorda, fără precizarea cuantumurilor, și situațiile în care se acordă.

Este o problemă de legislație a salarizării. Dacă credeți că acest lucru prezintă vreo importanță, am să rog comisia să se oprească asupra lui și să ne mai gândim. Dacă nu, dati-mi voie să fac o observație la art. 48. În proiectul de Statut al personalului didactic supus spre adoptare Parlamentelui, se arată că acesta se aplică întregului sistem de învațământ, atât de stat, cât și particular. În Legea învățământului nr. 84, se prevede în mod expres că: "Prin Statutul personalului didactic se stabilesc funcțiile didactice, pe tipuri și forme de învățământ, condițiile pentru ocuparea acestora, norma didactică, precum și drepturile și îndatoririle personalului didactic."

Întrucât Legea salarizării nr. 14/1991 prevede că numai în cazul unităților bugetare drepturile salariale se stabilesc prin lege, se poate pune problema în ce măsură prin Statutul cadrelor didactice suntem întreptățiți, se poate stabili și modul de plată al personalului din învățământul particular, cum ar fi: norme, sporuri, tranșe de vechime, gradații de merit

În acest context, propun ca în statut să se precizeze că: "Drepturile salariale stabilite prin aceasta se referă la învațământul de stat, iar în cazul învățământului particular drepturile salariale se stabilesc prin negocieri colective sau, după caz, individuale". Și v-aș propune să acceptați acest lucru ca un amendament, ca o completare la art. 48.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Pentru un text determinat, puteți completa un formular.

Domnul deputat Stan.

 
 

Domnul Vasile Stan:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Observația mea este legată de ultimul alineat al art. 48 din raportul suplimentar 1 bis. Acest alineat sună în raport în felul următor: "Retribuția personalului didactic se compune din salariul de bază stabilit conform legii salarizării și o parte variabilă." Pentru rigoarea regislativă, având în vedere că în legea actuală, încă în funcțiune, de salarizare, acest text sună altfel și, după părerea mea, sună mai bine, vă propun această formulare a acestui alineat.

Deci, în primul rând, nu "retribuții", "salariu": "Salariul personalului didactic se compune din salariul de bază, precum și sporuri, premii și alte adaosuri, conform legii speciale de salarizare." Așa sună această frază în actuala lege.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

După lămuririle primite de la reprezentantul Guvernului și de la președintele comisiei, domnul Rădulescu Zoner insistă în amendamentul propus?

 
 

Domnul Șerban Constantin Rădulescu Zoner:

Domnule președinte,

Eu nu insist, dar să fie clar ce votăm: textul propus în ultimul raport al comisiei, după cum a precizat domnul președinte, sau textul inițial, pe care și l-a însușit domnul ministru! Dacă votăm textul inițial, eu nu mai vin cu nici un amendament!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, nu suntem la o mediere între raportul inițial și raportul suplimentar!

 
 

Domnul Șerban Constantin Rădulescu Zoner:

Îmi pare rău, dar domnul președinte Stanciu a venit cu niște precizări, raportul 1 bis etc., și acolo comisia a venit cu un text nou.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

La alin. 1.

 
 

Domnul Șerban Constantin Rădulescu Zoner:

Acela cu negocierea și sindicatele. Aici este toată problema, care text îl votăm, domnule președinte?

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Acela este alin. 2.

 
 

Domnul Șerban Constantin Rădulescu Zoner:

La acela mă refer! Mă refer la cel despre care am vorbit!

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Acela rămâne integral.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Barbaresso.

 
 

Domnul Emanoil Dan Barbaresso:

Stimați colegi,

Am impresia că nu se armonizează alineatele. Este foarte important: alin. 1 de la art. 48 din raportul suplimentar trece ca alin. 1 în textul de bază, după cum am înțeles de la domnul președinte, iar alin. 2 este cel care argumentează și întărește alin.1. Deci, se face o extrapolare, o juxtapunere, între alin. 1, care dispare din art. 48 și vine alin. 1 din raportul suplimenta, și apoi vine alin. 2, care întărește alin.1 Eu nu știu ce a fost atât de greu de înțeles și a trebuit atâta discuție...

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Asupra amendamentului doamnei Smaranda Dobrescu?

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Stimați colegi,

De fapt, sunt două amendamente care vizează același lucru: amendamentul stimatei doamne deputat Dobrescu și al stimatului nostru coleg, domnul deputat Stan. Este "cuiul lui Pepelea", care se vrea să se introducă în acest articol.

Ceea ce a spus distinsa noastră colegă este perfect adevărat, în sensul că acești coeficienți de salarizare se stabilesc în contextul pe care domnia sa l-a enunțat și noi suntem de acord. Partea aceea variabilă include anumite drepturi, să le spunem, care sunt nu numai justificate - o să le și vedeți -,dar nici nu au o extensie care să facă din cadrele didactice un segment privilegiat și care au inspirație - aș spune minimă și decentă - din Statutul cadrelor militare, din Statutul privind salariazarea magistraților și care, ca sursă de inspirație, evident, mult redusă, modică, priveau și statutul personalului didactic din perioada interbelică. Deci, și ca practică legislativă, juridică, se găsesc în statutele respective, chiar cele interbelice, astfel de conotații, care, vă asigurăm și o să le vedeți pe parcurs, nu sunt majore.

De aceea, cred că obiecția de fond aș zice că poate fi trecută cu vederea, pentru că nu impietează nici juridic și nici asupra legalității dezbaterilor care urmează, cum nu a impietat nici asupra dezbaterilor celorlalte două acte normative care au trecut pe toată filiera și care au fost promulgate. Cred că distinșii noștri colegi vor fi de acord că putem trece peste acest lucru, fără a face din aceasta o problemă deosebită, și eu le mulțumesc anticipat.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Stan propune următoarea reformulare la art. 48 alin. 1: "Salariul personalului didactic se compune din salariul de bază, precum și din sporuri, premii și alte adaosuri, conform legii speciale de salarizare."

 
 

Domnul Vasile Stan (din sală):

Se înlocuiește "retribuție" cu "salarizare".

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Doriți să prezentați și alte argumente, domnule deputat? Vă rog!

 
 

Domnul Vasile Stan:

Reformularea mea nu schimbă cu nimic ceea ce a spus comisia, numai că în legea de bază nu există această expresie - "adaosuri variabile", și eu am zis: dacă avem o lege care este în funcțiune și este organică, de ce să venim acum cu o lege ordinară și să schimbăm un text, el însemând același lucru?

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Și legea aceasta este organică.

Doamna deputată Smaranda Dobrescu.

 
 

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Consider că legea salarizării, legea de bază, definește noțiunea de "salariu", adică salariul de bază plus adaosuri, sporuri ș.a.m.d. Deci, noi, dacă vrem să adăugăm niște premii, sporuri nu ne putem referi decât la noțiunea de "salariu de bază". Nu este cazul să mai definim încă o dată ce înseamnă "salariu", deoarece legea salarizării a făcut-o foarte clar, dar putem să schimbăm peste tot unde se face trimiere ca reper la "salariu" - "salariu de bază". Peste tot în textul legii.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Aceasta fiind situația, supun la vot varianta comisiei din raportul suplimentar, poz. 1 art. 48 alin. 1.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? 9 abțineri.

Cu majoritate de voturi, textul comisiei a fost votat.

t, cred că s-a lămurit și acest text. Mai sunt alte comentarii? Nu. Vă mulțumesc.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri? 2 abțineri.

Cu majoritate de voturi, textul art. 48 alin. 2 din raportul inițial a fost votat.

Doamnă deputat?

 
 

Doamna Smaranda Dobrescu (din sală):

Am avut un amendament...

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Doamna deputat, s-a supus la vot varianta comisiei, s-a votat...

 
 

Doamna Smaranda Dobrescu:

Permiteți-mi, vă rog, o mică lămurire! Domnul președinte al comisiei, stimatul coleg, a vorbit despre propunerea de fond pe care am făcut-o eu, și anume aceea ca să nu revenim asupra ideii că salarizarea personalului didactic nu e bine să se facă prin două acte normative. E bună părerea comisiei și așa să rămână.

În schimb, eu am făcut un amendament prin care ceream să se precizeze faptul că în această situație este bine să se facă departajarea între învățământul de stat și cel particular. Este vorba de o singură frază care nu schimbă cu nimic structura.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumim, doamna deputat... (domnul Anghel Stanciu dorește să ia cuvântul) și domnule președinte al comisiei, dar textul comisiei fiind votat, este clar că celelalte amendamente au căzut.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Nu aș vrea să rămână cineva cu îndoiala că noi, comisia, am dori să eludăm un amendament sau altul, dimpotrivă, dorim să le clarificăm, pentru că intenția tuturor este de face bine școlii românești, indiferent că ea este cu "capital" de stat sau particular. Doamna deputată a făcut această precizare, dar dacă o să urmărim împreună cum curge textul o să vedem că prevederile statutului se aplică, în ceea ce privește cadrele didactice angajate în învățământul privat, nu prin salariu.

Deci, condițiile sunt în principal referitoare la calitatea de cadru didactic, chiar concursurile respective au anumite chestiuni care diferă puțin. Statutul urmărește în principal ca cel care este conferențiar sau profesor universitar sau profesor și la învățământul privat și la învățământul de stat, aceste titluri să fie, evident, practic, obținute în aceleași condiții. Aceasta urmărim, se specifică în fiecare loc în parte, salarizarea nu afectează învățământul privat.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Trecem la art. 49 alin. 1 poz. 103 din raportul inițial. În raportul suplimentar textul nu a suferit modificări. Dacă sunt comentarii asupra acestui text? Dacă nu, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi, textul a fost adoptat.

Art. 49 alin. 2 a fost modificat în raportul suplimentar. Aveți textul în față. Are cuvântul domnul deputat Rădulescu Zoner.

 
 

Domnul Șerban Constantin Rădulescu Zoner:

De această dată am venit cu ambele texte, ca să nu mai fie discuții... Prin urmare, eu consider că textul din raportul inițial trebuie adoptat, și nu textul propus de comisie. În textul propus de aceasta spunându-se (este vorba de ultima parte): "Diferențierea pe zone și localitați se aprobă de Guvern la propunerea Ministerului învățământului." Pe când în textul inițial, dacă îl aveți în față, se spune că: "Diferențierea pe zone și localități se stabilește de către Ministerul Învățământului, împreună cu inspectoratele școlare și cu sindicatele din învățământul preuniversitar, recunoscute... ș.a.m.d."

Cred că nu este cazul să mai insist. În primul rând că din textul propus de comisie, de fapt, se vede tendința de centralizare. În al doilea rând, stau și mă gândesc, cine cunoaște mai bine zona, localitatea: inspectoratul sau Guvernul și ministerul? Prin urmare, este absolută nevoie ca textul inițial să fie adoptat, și cred că și domnul ministru este de acord, și să respingem textul propus de comisie.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnule ministru?

 
 

Domnul Virgil Petrescu:

Modificarea propusă în raportul 1 bis se referă la ambele norme, și în prima frază, și la a doua. Dacă vă uitați cu atenție s-a eliminat din textul raportului inițial cuvântul "stabilit" pe rândul al doilea: "Diferențierea la salarizare corespunzătoare alineatului .... se face pentru personalul didactic calificat stabilit în mediul rural",în momentul în care am observat că este o greșeală, pentru că mai târziu noi vrem să dăm aceste indemnizații suplimentare și pentru cei care nu sunt stabiliți în mediul rural, ci au numai o stabilire temporală, adică o reședință. Pentru că era o neconcordanță de text. Mai departe, observați, "reședința" sau "domiciliul". Deci, dacă facem un contract pe doi ani de zile într-o anumită comună foarte îndepărtată sau un sat din Delta Dunării și acolo trebuie să acordăm această indemnizație. Altminteri, spunând "stabilit", trebuia să aibă buletin din zona respectivă. Nu dorim acest lucru. Deci, și prima normă am amendat-o prin raportul suplimentar 1 bis.

Deci, că este flotant, că este definitiv, poate să meargă până la acel procent de 60%, repet, pentru locuri izolate. Cu aceasta cred că este înțeles. Deci, nu poate să rămână varianta inițială pentru că e o contradicție de termeni.

În ce privește al doilea aspect, sunt cu totul de acord cu domnul deputat Zoner, dar observați că s-a făcut următorul lucru: "se aprobă de Guvern". Adică, norma a fost ridicată la nivelul Guvernului fiind vorba de o hotărâre de Guvern pentru că e vorba de bani. Adică de o stabilire precisă. Se schimbă Guvernul, se schimbă un ministru, se schimbă și procentele. Deci, aceasta era problema. Adică să o aducem la o impunere la nivel mai înalt în ce privește obligativitatea de a permanentiza această indemnizație. Nu a fost alt criteriu.

În ce privește "la propunerea Ministerului Învățământului", aici este o scurtare de text. Vă spun foarte sincer acest lucru. Propunerea inițială mi-a aparținut, în textul inițial, adică Ministerul Învătământului împreună cu inspectoratele care știu cel mai bine lucrul respectiv și cu sindicatele recunoscute la nivel național. Este propunerea mea de acum un an de zile, nu renunț la ea. Putem dacă doriți să continuăm. "... se aprobă de Guvern la propunerea sindicatelor, care consultă...". Evident că aceasta este o metodologie în cadrul Ministerului Învățământului. Dacă doriți să o punem, eu o iau ca implicit, dacă doriți explicit, este foarte posibil. Oricum, așa voi face, cel puțin cât sunt la conducerea Ministerului Învățământului. Deci, dacă doriți în mod explicit ca să fiți siguri de asta, desigur, fraza însă se lungește.

Eu am considerat-o pe aceasta și am acceptat-o pentru că am vorbit de Guvern, am vorbit de Ministerul Învățământului. E dreptul Ministerul Învățământului apoi să le consulte pe toate. Și poate nu numai inspectoratele și organizațiile sindicale, poate și administrația locală, vrem să avem parteneriat social, poate comunitatea locală, de ce nu ?

Deci, consultarea să nu fie numai exclusivistă, dar se poate și într-un fel și în altul. Pentru simplitatea textului, am propus să ne oprim la Ministerul Învățământului, nu pentru altceva.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Zoner, cu citarea articolului....

 
 

Domnul Șerban Constantin Rădulescu Zoner:

Domnule președinte,

Eu vă promit că nu trag de timp și nu voi lua cuvântul la toate articolele, dar aici, îmi pare rău, totuși, vedeți, domnul ministru are o anumită interpretare a textului. Sigur, îl credem, dar legea este făcută pentru viitor și alt ministru sau alt prim-ministru sau alt Guvern poate să interpreteze altfel. Prin urmare, eu consider că textul trebuie să fie mai explicit și, ca atare - eu nu am nimic cu Guvernul, să fie scris - "și se aprobă de Guvern la propunerea Ministerului Învățământului" și să adăugăm: "după consultări cu inspectoratele școlare și sindicatele etc. etc." dacă agreați acest text și am să vin cu un amendament.

Îmi pare tare rău și domnul ministru a recunoscut. Cine cunoaște localitățile acelea de munte izolate ? Le cunoaște primul ministru, Guvernul, sau chiar ministrul învățământului ? Nu ! Sigur că domnul ministru se va consulta. Dar, repet, legea este pentru viitor. Nu vom schimba legea de fiecare dată când se schimbă ministrul învățământului. Aceasta este problema !

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Intervin pentru a treia oară ca să vă citesc art.98 din regulament. "Discutarea articolelor începe cu amendamentele. În cursul dezbaterii, deputații, Guvernul sau grupurile parlamentare pot pune în discuție amendamentele respinse de comisia sesizată în fond sau amendamentele depuse la comisie în conformitate cu prevederile prezentului regulament, dar care nu figurează în raportul acesteia. În mod excepțional pot fi depuse amendamente noi și în timpul dezbaterilor în plen".

Noi, în sesiunea ordinară precedentă, am lăsat timp suficient comisiilor spre a întocmi acest raport suplimentar. Același timp a fost la dispoziția deputaților pentru a veni cu amendamente. Din intervențiile de până acum nu s-a sesizat caracterul excepțional al amendamentelor și, cum suntem într-o sesiune extraordinară și corpul profesoral așteaptă această lege de la noi, v-aș ruga, până a nu limita timpul de intervenție, să fiți cât mai sintetici în luările de cuvânt.

Domnule președinte al comisiei, în legătură cu noua intervenție a domnului deputat Zoner, comportă altă argumentare ? Apreciați caracterul excepțional al amendamentului?

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Nu apreciez caracterul excepțional al amendamentului, apreciez disponibilitatea noastră de a-l asculta pe domnul deputat Zoner care este bine intenționat, numai că noi am pierdut aproape o oră și ceva la acest text în comisie și s-a ajuns în final la concluzia că: 1) sindicatele nu sunt recunoscute pe întreg teritoriul țării -deci unii vin cu una, unii vin cu alta- 2) Guvernul și respectiv Ministerul Învățământului sunt cei care trebuie să armonizeze și cu alte domenii de activitate pentru că nu pot să fie în aceeași comună... medicul, care beneficiază, pentru o anumită categorie catalogată de Ministerul Sănătății, zona respectivă, profesorul pentru alta, polițistul pentru alta. Deci, aceste zone trebuie armonizate la nivelul Guvernului ca să nu creeze nici în celelalte categorii de bugetari o serie de probleme.

De aceea, noi rămânem la textul inițial cu toată disponibilitatea și dorința de mai bine a domnului coleg Zoner.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Mulțumesc domnule președine.

Până vine domnul deputat Zoner cu amendamentul, conform regulamentului, supun votului dumneavoastră varianta comisiei, raport suplimentar, art.49 alin.2.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Împotrivă ? Două voturi împotrivă.

Abțineri ?

Cu majoritate de voturi pentru și două voturi împotrivă, textul a fost adoptat.

În continuare, art.49, alin.3.

Dacă sunt observații ? La alin.3, avem și o variantă în raportul suplimentar. Nu sunt observații.

Supun textul art.49 alin.3, votului dumneavoastră.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Împotrivă ?

Abțineri ?

Unanimitate.

Textul a fost adoptat.

Art.49 alin.4 din raportul inițial.

Dacă sunt observații ? Nu.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Împotrivă ?

Abțineri ?

Unanimitate.

Revenim la art.49 în integralitatea lui.

Îl supul votului.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Împotrivă ?

Abțineri ?

Unanimitate.

Cu majoritate de voturi și o abținere textul a fost adoptat.

Art.50.

Domnul deputat Sonea.

Deci, art.50 alin.1 din raportul inițial. Nu a fost modificat prin raportul suplimentar.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Discutăm art.50 alin.1.

(Domnul deputat Sonea dorește să intervină la art.50, alin.2.)

Domnul Stan.

 
 

Domnul Vasile Stan:

Eu personal nu sunt împotriva acestui alineat în art.50, dar îmi fac datoria să atrag atenția că mai mult ca sigur și alte categorii socio-profesionale o să ne ceară tranșe suplimentare la 30, 35 și 40 de ani. Să fim pregătiți pentru aceste cereri și să știm de acum. Fac totuși o observație de redactare. "Personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime de salarizare". Nu este corect spus. Ar trebui spus așa: "Personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de spor de vechime în muncă diferențiat pe tranșe de vechime". Deci, nu beneficiază de tranșe, beneficiază de spor de vechime în tranșe ș.a.m.d.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Mulțumim, domnule deputat.

Textul a rămas la comisie.

Din partea Guvernului, Ministerul Muncii, avem un delegat care se prezintă acum.

 
 

Domnul Iuliu Bara:

Sunt Iuliu Bara, secretar de stat la Ministerul Muncii.

Referitor la problema în dispută, susținem textul "tranșe" deoarece nu este vorba de un spor ci de o împărțire, o divizare a tipului de serviciu și care asigură anumite drepturi salariatului. Deci, susținem textul așa cum este.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Comisia ?

 
 

Domnul Anghel Stanciu (din loja comisiei):

Rămâne același text.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Același text.

Supun votului dumneavoastră textul așa cum a fost formulat în raportul inițial. Suntem, deci, la art.50 alin.1.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Împotrivă ?

Abțineri ? Trei abțineri.

Cu majoritate de voturi și trei abțineri, textul a fost adoptat.

Art.50, alin.2. Avem o variantă nouă în raportul suplimentar.

Dacă sunt comentarii ?

Domnul deputat Sonea, vă rog.

 
 

Domnul Ioan Sonea:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Invățământul românesc poate progresa și se poate afirma numai prin munca profesorilor. În primul rând, trebuie antrenați cât mai mulți în activitatea de performanță, în activitatea inovatoare în ce privește munca la clasă și metode noi. O dată implicat în astfel de acțiuni, dascălului trebuie să i se recunoască efortul depus, precum trebuie totodată stimulată inițiativa.

Proiectul propune la acest alineat al articolului pe care îl discutăm posibilitatea acordării gradației de merit și instituie concursuri pentru acordarea acestei gradații și, în același timp, prin procentele pe care le prevede, limitează numărul de locuri. În aceste circumstanțe consider că acea condiție prin care se cere ca numai dascălii cu o vechime de peste 10 să poată să între în această competiție este puțin forțată.

Consider, de aceea, că trebuie antrenați și dascălii tineri , trebuie acceptați la această probă, și consider că dacă am accepta ca să poată participa la concursul acesta doar dascălii care au definitivat sau plecând de la definitivat, ar fi un lucru care ar încuraja tineretul și ar stimula activitatea colegilor tineri din învățământ. Trebuie să recunoaștem că sunt foarte mulți profesori tineri care se antrenează de la prima oră de clasă în activitate, chiar de cercetare, chiar de performanță didactică. Consider că nu trebuie să limităm posibilitățile lor de a se afirma.

Dacă îmi permiteți aș mai avea un alineat nou.

Domnule președinte, dacă pot să fac acum intervenția fără să mai vin încă o dată la tribună.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Intervenție la alt alineat ?

 
 

Domnul Ioan Sonea:

Da, la un alineat nou.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Este de prisos, domnule deputat. Supunem totul votului și veți interveni după aceea. Poate că apare o altă reformulare de la inițiator sau de la comisie.

 
 

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Față de intervenția domnului deputat Sonea, inițiatorul, președintele comisiei ?

Domnule ministru, poftiți.

 
 

Domnul Virgil Petrescu:

Această gradație de merit nu este o inovație a comisiei, este o gradație care se acorda și în învățământul interbelic. Ideea de a avea gradația de merit, de a intra în concurs pentru obținerea ei, se referă la cei care au o vechime de peste 10 ani, decurge din faptul că în acești 10 ani se poate ajunge la gradul didactic I. Adică definitivat, grad II și apoi gradul I. Se punea problema după gradul I ce mai urmează. Cei tineri, și sunt de acord evident să îi sprijin pe cei tineri, au în față posibilitataea să obțină gradațiile obișnuite. Aceasta este o gradație de merit pentru cei care deja au o anumită vechime. Noi ne-am ferit să spunem "numai cei care au gradația I", dar am mers pe ideea de a avea o anumită vechime în învățământ. Deci, aceasta a fost ideea pentru care am pus această limita de vârstă. Desigur că dumneavoastră puteți să o eliminați. Dar, atunci, sigur că pentru cei care depășesc o anumită vârstă s-ar putea să existe niște diferențieri și ei să nu mai participe cu șanse să spunem mai mult sau mai puțin egale împreună cu tot personalul didactic. Nu uităm că personalul didactic are 289.000 de cadre în învățământ în momentul de față.

În ce privește, și aici nu a fost ridicată nici o obiecție, numărul de 10% din posturile existente, considerăm că eforturile financiare totuși există și trebuie să existe o limitare a numărului de asemenea gradații de merit.

Deci, susțin că raportul "1 bis" ar trebui să fie votat, din punctul nostru de vedere.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Comisia este de aceeași părere cu inițiatorul.

Pofțiți, domnule deputat Ana.

 
 

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Acceptând în alineatul precedent extinderea pe orizontală a gradațiilor, în timp, deci peste cele 5 gradații ce se acordă celorlalte categorii socio-profesionale, am acceptat, domnule ministru, o anume creștere proporțională cu vechimea salariului pentru personalul didactic și cred că sunteți de acord.

În aceste condiții, având în vedere încurajarea inițiativei și îndeosebi a personalului didactic de bază și auxiliar în ceea ce privește inovația în învățământ și contribuția sa efectivă la îmbunătățirea calității învățământului, cred că este bine să eliminăm propoziția care limitează acordarea acestor sporuri după perioada de 10 ani și să avem în vedere obținerea calității de definitiv. Deci, după obținerea calității de definitiv, care în învățământ, așa cum cunoașteți, reprezintă o validare a capacităților didactico-științifice, cred că este bine să avem în vedere acordarea gradațiilor de merit și acestor categorii de tineri dascăli care se afirmă.

În acest sens, vă propun să se elimine din propoziția "...a elevilor și în inovarea didactică, precum și o vechime de peste 10 ani în învățământ", eliminăm "și o vechime de 10 ani în învățământ" și spunem "cu definitivatul în învățământ".

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Deci, aveți o adăugire.

 
 

Domnul Gheorghe Ana (din sală):

O eliminare.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Ați spus " și cu definitivat în învățământ". Aceasta e adăugire, "definitivatul".

Domnul deputat Buzatu, până se pun de acord inițiatorul și președintele.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș vrea să vă propun o sugestie pentru procentul acela de 10 % din posturile didactice existente la nivelul inspectoratului școlar pentru care se acordă această gradație de merit.

Eu nu cred că există o determinare științifică prin care să se stabilească că absolut 10% din posturi pot fi ocupate sau sunt numai 10% din oamenii care ocupă posturi în inspectoratele școlare și care ar trebui să primească gradația de merit. Pot să fie 3%, pot să fie 5%, pot să fie 12% și cred că în lege ar trebui să introducem o formulare mai elastică. Să spunem că această gradație se acordă până la 15% din posturile didactice existente la nivelul inspectoratului școlar, urmând a se analiza, în conformitate cu criteriile stabilite de lege, activitatea celor care solicită primirea acestei gradații de merit.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Poftiți, domnule deputat.

 
 

Domnul Aurel Miloș:

Mă numesc Miloș Aurel și sunt deputat de Timiș.

Domnule președinte,

Domnule Ministru,

Stimați colegi,

Iată că am ajuns la un punct din Legea învățământului care este cuiul lui Pepelea în învățământ. Am peste 40 de ani de când lucrez în învățământ. Această dispută asupra acordării gradației acesteia constituie într-adevăr o dispută care niciodată nu își va găsi rezolvarea între cadrele didactice. Cine să fie cel care primește această gradație ? S-a ajuns până acolo încât s-a stabilit pe rând anul acesta o dau ție, anul acesta ție..., deci acest 15% care se acordă proporțional cadrelor didactice.

De aceea eu spun că este bun termenul care s-a stabilit de peste 10 ani. A coborî ștacheta în acordare... disputele vor fi și mai vii. De aceea, cred că este binevenită aceasta fiindcă pentru cadrele didactice mai sunt și alte drepturi. Noi trebuie să luăm legea în ansamblu. Am găsit acolo că se acordă diploma Spiru Haret și alte drepturi care se acordă. Deci, cei care au merite deosebite pot să primească și alte drepturi bănești.

De aceea, eu consider că este binevenit articolul așa cum este formulat în raportul 1 bis, care ni s-a dat și trebuie să o dăm acelora care au totuși o vechime, pentru că vă spun că cele mai multe dispute au fost pentru acordarea acestei gradații care este pentru un număr foarte mic. Într-o școală 2 sau 3 primesc maximum. fiindcă vă dați seama că dacă procentul este...școlile nu sunt atât de mari, mai ales în mediul sătesc. În unele dintre ele unde este sub 10, nu ajunge nimeni să o primească, sub 10 cadre didactice. În cele mai multe nu ajunge nimeni să o primească să știți. Eu vin din învățământ. Am lucrat și în mediu sătesc și în mediu urban. De aceea cred că este bine formularea și sunt de acord.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnule președinte, o concluzie. Aveți o propunere de eliminare, a domnului deputat Ana, și apoi propunerea domnului Sonea în amendamentul consemnat în scris.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Comisia este într-o situație delicată. Respectiv, și unii colegi au dreptate și ceilalți au dreptate. De aceea, noi ne gândim la un compromis. Este, până la urmă, arta succesului și sperăm să fie un succes acesta, intrucât așteptările sunt mari, dar să știți că ele sunt de fapt simbolice. La oamenii înțelepți și un simbol ține de foame. De aceea, am propune să sistăm și să împăcăm și pe unii și pe alții, să nu eliminăm. Sper că domnul profesor Ana o să înțeleagă. Punem: "precum și cu o vechime, de regulă, peste 10 ani". Dacă este un cadru didactic excepțional până în 10 ani, să îi dăm. Cred că este soluția care împarte și una și alta. Deci "de regulă, peste 10 ani" și în felul acesta se va cântări mai bine și va crea discuții mai multe.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă rog o referire la amendamentul domnului Buzatu care precizează că "această gradație se acordă până la 15% din posturile didactice". 50, alin.2.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Varianta domnului profesor Buzatu este foarte tentantă. Adică, dacă în loc de 10% ar fi 15% și eu cred că și colegii mei din comisie suntem tentați să spunem: obținem 15%. Dar ascunde în spate că poți să iei și zero. Că până la 15% înseamnă O, 1 ,2, 3%. Și cum mai binele e dușmanul binelui, sper că și colegul Buzatu va accepta să o lăsăm așa.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Supun la vot varianta comisiei din raportul suplimentar.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Împotrivă ? Două voturi împotrivă.

Abțineri ?

Cu majoritate de voturi pentru și două împotrivă textul a fost adoptat cu precizarea "de regulă", inserat în text.

Domnule președinte al comisiei ,dacă vreți să lămuriți cu "regula".

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Vox populi, vox dei. Așa s-a înțeles, domnule președinte, cum ați supus la vot, adică textul integral al comisiei.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Art.50, alin.3.

Dacă sunt comentarii ?

Poftiți.

 
 

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Domnule președinte .

Domnule ministru, stimați colegi.

Sunt deputat PRM de Argeș.

Operăm în științele exacte cu 3 concepte: mărimea, unitatea de măsură și valoarea. Avem aici la alin.3 mărimea, procentajul din grupa metrajul, tonajul etc.; avem valoarea 10, ne lipsește unitatea de măsură. Exprimarea, tehnic, trebuie îmbunățățită pentru că nu zicem niciodată metrajul de 10, tonajul de 10 ș.a.m.d. Fie înlocuim procentajul cu un alt cuvânt și poate fi folosit "Cuantumul de 10%", dar trebuie să punem la sfârșitul lui 10 unitatea de măsură, spre a da omogenitate frazei pentru că avem undeva, în continuare, 2,5%. Deci, putem, în loc de "procentajul de 10", să formulăm "cuantumul de 10%", sau chiar "procentajul de 10%", fiindcă unitatea "%" nu reproduce mărimea procentajului.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da. Deci, este o reformulare a textului.

Domnul deputat Ana.

 
 

Domnul Gheorghe Ana:

Stimati colegi,

Cuantumul, în accepțiunea științifică și curentă, reprezintă o valoare absolută. Aici, noi operăm cu o valoare derivată, care este 10%. Acest 10, tot în limbajul curent și științific, se cheamă "cotă" și propun în locul cuvântului "procentaj", "cotă".

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Dacă mai sunt alte intervenții? Avem până acum "procentaj", "cuantum", "cotă".

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Deși denumirea de "cotă" aduce ceva "cu cot", adică ce s-ar putea să primiți numai cadrele didactice după un timp, să păstrăm totuși limbajul matematic, adică procentajul de 10%...

Din sală:

Înseamnă procent...

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Da, automat așa este, procent, înseamnă partea respectivă. Să facem plăcerea, între "cuantum", între "cotă"... Între atâția înțelepți, eu președinte de comisie, ce să spun? Să fie "cotă", poftiți.

 
 

Domnul Gheorghe Șerban: (din sală):

Este corect gramatical, "procentul de 10%"...

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Bine. Rămânem atunci pe procentul de 10% și în felul acesta mulțumim și pe domnul deputat Leonăchescu și pe domnul deputat Ana, în sensul că nu am aprobat nici varianta unuia, nici pe cealaltă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Deci, stimați colegi, acceptați la acest compromis "procentul de 10 la sută, prevăzut la alin. 2" și textul curge.... Supun votului dumneavoastră textul....

Domnule ministru, vă rog. Poate ați găsit un nou termen?

 
 

Domnul Virgil Petrescu:

Nu, nu, nu. Inițiatorul ar avea rugămintea ca toate detaliile de formulare, nu uitați că intră în procedură la Senat, noi o să bărbierim textul ăsta de nu știu câte ori. Sunt încă neconcordanțe între articole, știu asta. Deci, hai să spunem, lucrurile acestea de mare amănunt, care nu modifică textul, să lăsăm pentru discuția pentru Senat. Secretarul de stat de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, care a venit să ne sprijinie, a spus că dânsul are un teanc întreg de observații punctuale pe frază, și nu numai, dânsul nu intervine deloc ca să lase cursivitate mersului, procedurii noastre, dar am convenit că intervenim în acest sens pentru continuarea dezbaterilor în Senat.

Haideți să ne concentrăm pe fondul problemei.

În ce privește "procent" nu este corect. "Procent" înseamnă unitatea din sută la sută. Procent înseamnă 1.

Nu, nu, iertați-mă, să lăsăm dezbaterile acestea. Astea le facem puțin mai târziu. Lăsați textul să curgă. Vă rog frumos.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnule ministru, l-ați provocat pe domnul secretar Gavra. Aveți cuvântul, domnule secretar.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte, domnule ministru, sigur că este o provocare, sper, constructivă, cum se mai spune.

În nici un caz eu, ca deputat, nu pot să fiu de acord cu acest punct de vedere prin care dumneavoastră încercați să amânați luarea unei decizii la acest statut, care este inițiativa Camerei Deputaților, pentru a valida eventualele propuneri și corecturi la acest proiect de lege de către Senat.

Sigur, dumneavoastră sunteți deputat ales nou în Parlamentul României. Camera Deputaților este Camera fundamentală a Parlamentului României. Acea superioritate pe care o mediatizează unele posturi de televiziune, este doar imaginația bolnavă, firească, a unora și altora. Camera fundamentală a Parlamentului României este Camera Deputaților, conform Constituției. Ca atare, vă rog să dați Cezarului ce e al Cezarului. Inițiativa este a Camerei Deputaților și nu poate pleca de la noi pentru a fi contrafăcută la Senat. Ministrul muncii și protecției sociale să fie invitat de urgență, aici, să-și spună ce are de spus cu acele amendamente, ca să facem o lege așa cum ne caracterizează pe noi, Camera Deputaților.

Deci, domnule președinte, propun pauză 30 de minute, să fie invitat ministrul muncii și protecției, și să lucrăm în sesiune extraordinară la ceva ce e folositor țării, nu Senatului României.

Vă mulțumesc. (Aplauze).

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da. Mulțumesc. Felicitări pentru succesul dumneavoastră.

Domnul președinte al comisiei.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Stimate domnule secretar Gavra,

Evident că raționamentul dumneavoastră este perfect și este corect, dar cred că trebuie o nuanțare, deoarece domnul ministru Petrescu nu în sensul strict a ceea ce ați înțeles dumneavoastră a vorbit. Pe de altă parte, se constată încă o dată validitatea chestiunii cu "pietroiul aruncat în baltă și scoate-l".

Noi am plecat de la "procentaj", de la "procentaj", de la "cuantum"și de la "cotă". Și, unde am ajuns? Să facem pauză, să suspendăm... Eu zic, stimate domnule secretar, că rămânem pe fondul a ceea ce ați spus dumneavoastră și acest fond este asigurat deoarece Ministerul Muncii și Protecției Sociale și-a trimis reprezentanți în persoana domnului ministru secretar de stat, Ministerul Invățământului este reprezentat prin persoana domnului deputat, colegul nostru, și ministru al învățământului. Deci, condițiile legale sunt întrunite. Nimeni - și cred că nici domnul ministru - nu a avut intenția să bagatelizeze textul, pentru că trebuie să o spun și să recunosc deschis, că domnia sa a lucrat cot la cot cu această comisie de învățământ, două săptămâni, spre a definitiva raportul 1 bis, fapt pentru care îi și mulțumim în fața dumneavoastră, dacă nu am făcut-o la timpul cuvenit.

Deci, este o diferență de nuanță, pe care sunt convins că distinsul nostru coleg Gavra a înțeles-o la adevărata dimensiune, a pus un accent pe care noi îl avem în vedere la următoarele articole.

Propun, domnule președinte, să nu facem pauza respectivă, ci să continuăm în același climat de deplină înțelegere.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Gavra (de la masa prezidiului):

Dacă e așa, de acord.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Mircea Munteanu.

 
 

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați,

Nu pot să nu recunosc că este justificată revolta domnului secretar, gândindu-se la faptul că, pe ici pe colo, se spune că Senatul este Camera superioară în raport cu Camera Deputaților. Dar, asta este mai mult așa, o glumă, o șarjă prietenească pe care senatorii o fac la adresa deputaților. Știm foarte bine, constituțional, cum se pune problema, așa că nu merită să insistăm.

Eu interpretez sugestia pe care domnul ministru ne-a dat-o, ca să nu ne poticnim în amănunte de ordin redacțional, tocmai în sensul de a face să avanseze legea, textul legii. Sigur că noi nu putem renunța la propunerea de a folosi niște termeni mai adecvați, atunci când ni se pare că ceea ce conține raportul sau textul inițial nu este foarte propriu, nu este foarte potrivit.

Vreau, revenind, de fapt, la fond, să menționez că totuși, termenul de "cotă" a fost folosit în acest alineat, pentru că, observați mai departe, se utilizează "cotă anuală" și este, de fapt, probabil, noțiunea cea mai proprie, cea mai adecvată. Deci am putea foarte bine să zicem "cota de 10% se repartizează în 2,5% cotă anuală", ceva în genul ăsta.

Probabil că este, repet, termenul cel mai potrivit.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Totuși, stimați colegi, găsiți termenul și să votăm.

 
 

Domnul Gheorghe Ana:

În ceea ce privește claritatea textului, cred că noi suntem cei care trebuie să avem convingerea că din Camera Deputaților iese, așa cum a ieșit întotdeauna, un text cel puțin inteligibil, care nu de foarte multe ori a putut să fie modificat de cealaltă Cameră. Sensul este invers, așa cum se știe.

În ceea ce privește acest alineat, dacă rămânem la procentul de 10%, atunci vă rog să acceptați, în continuare, pe text, înlocuirea sintagmei "în cote", care nu are un înțeles destul de clar, cu sintagma "în rate". Câte rate? 4 rate, da ?

 
 

Doamna Ecaterina Andronescu:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor,

Ecaterina Andronescu este numele meu și vă propun următoarea formulare, mi se pare, extrem de simplă; "Cele 10 procente prevăzute la alin. 2 se eșalonează...." și textul curge mai departe.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

O formulare fericită, să sperăm.

De acord? O supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Cu majoritate de voturi, 2 voturi împotrivă și o abținere, textul a fost votat.

Deci: "de la data intrării în vigoare a legii".

Da, vă mulțumesc.

Alin. 4. Dacă sunt intervenții? Vă rog.

 
 

Domnul Romulus Raicu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La articolul pe care îl analizăm acum, consider că procedura de atribuire a gradației de merit este destul de greoaie și după ce sunt parcurse lit. a), b) și c) aș propune o modificare. Acolo se menționează, și în textul propus de inițiatori și în cel înaintat de comisie - aici e o rectificare deci în textul trimis de comisie - "directorul unității școlare transmite inspectoratului școlar aportul de autoevaluare, aprecierea consiliului profesoral, precum și propria apreciere. În urma consultării cercului pedagogic și consiliului consultativ de specialitate, inspectorul de specialitate întocmește un raport motivat."

După părerea mea cred că este inutilă menționarea aici a "consultării cercului pedagogic și a consiliului consultativ de specialitate" și am să vă argumentez de ce. În fond, salariile, gradația aceasta de merit se acordă cadrelor didactice din unitățile școlare și este puțin probabil că un cadru didactic de la o școală din județ, spre exemplu, la o depărtare de nu știu câți kilometri de școala în care se face propunerea respectivă, să cunoască situația din unitatea școlară respectivă. Deci, și așa cercul pedagodic se întrunește o dată pe trimestru.

E foarte greu de rezolvat această chestiune, vreau să spun din punct de vedere al timpului pe care îl are la dispoziție inspectoratul școlar pentru realizarea acestei situații, și, de aceea, cred că am putea să renunțăm la formularea trecută în textul înaintat de comisie și să rămânem doar "la directorul unității, care transmite inspectoratului școlar raportul de autoevaluare, aprecierea consiliului profesoral" care sunt de bază, într-adevăr, acestea trebuie, și știu situația din școală, precum și propria apreciere. Deci: "...pe baza cărora inspectorul de specialitate întocmește un raport prin care motivează propunerea făcută", excluzând din text "cercul pedagogic" și "consiliul consultativ". De fapt, profesorii care sunt în consiliul consultativ sunt și membri ai cercului pedagogic și aici există o suprapunere, de altminteri, și nu văd necesară consultarea acestora și v-am spus de ce. Poate să țină o lecție foarte bună un profesor la un cerc pedagogic, dar asta nu înseamnă că respectivii colegi din cercul pedagogic pot să spună că el își desfășoară activitatea în parametri extraordinari. Ei nu cunosc decât parțial activitatea profesorului și, de aceea, cred că nu este relevantă consultarea consiliului pedagogic, cercului pedagogic și a consiliului consultativ de specialitate.

Apoi sunt celelalte elemente, literele celelalte spun că "inspectorul general până la urmă decide cine anume rămâne în posesia acestei gradații de merit și consiliul de administrație al inspectoratului școlar". Deci se îngreunează prea mult procedeul acesta de stabilire a listei pentru profesorii care sunt trecuți....

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă întreb dacă la primele două lit., a) și b), pe care le avem în raportul inițial sunt comentarii, ca după aceea să trecem la lit. c), unde a intervenit domnul deputat. Nu sunt.

Supun la vot art. 4, lit. a) și b) din raportul inițial.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Unanimitate pentru a) și b).

Suntem la lit. c). Dacă mai sunt alte intervenții?

Poftiți.

Domnul deputat Brezniceanu.

 
 

Domnul Alexandru Brezniceanu:

Mulțumesc, domnule președinte, pentru cuvântul acordat.

Mi-am permis să solicit cuvântul pentru a-l contrazice pe colegul care a vorbit acum 34 de secunde, în legătură cu eliminarea ultimului alineat de la pct. c), "... în urma consultării cercului pedagogic."

Vă rog, stimați colegi, să rețineți că această noțiune "de cerc pedagogic" trebuie clarificată. Ea cuprinde profesorii de aceeași specialitate la nivelul județului, iar activitatea unui profesor la un cerc pedagogic nu constă numai într-o lecție metodică: este vorba de referate, este vorba de comunicări, profesorii de aceeași specialitate se cunosc și alt argument pentru menținerea acestui alineat constă în faptul că cele "10 la sută" se referă la nivel județean și nu la nivelul unei unități școlare. Deci, se justifică încă o dată menținerea acestui alineat.

Ar fi și mai multe argumente de precizat aici, dar eu cred că este suficient. Vă propun să menținem acest alineat în text.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Atunci să individualizăm acest punct c) sau lit. c) și doar la acest text dacă aveți intervenții. Pe urmă trecem la celălalt.

 
 

Domnul Gheorghe Șerban:

Dați-mi voie să mă opun celor spuse de colegul acum 13 secunde, și să susțin propunera anterioară pentru eliminarea acestor....

 
 

Domnul Vasile Lupu:

... de acum 47 de secunde...

 
 

Domnul Gheorghe Șerban:

... texte, și este justificat. De ce? Aceste cercuri pedagogice, știm foarte bine cei care am lucrat în învățământ, că sunt formale în mare măsură, că ele se constituie într-un grup care se află în centru de județ și acest alineat, această precizare, va face din acordarea gradației un privilegiu pentru un grup din capitala de județ.

Deci, ca toți profesorii, indiferent de localitatea în care sunt, să aibă șanse egale, eu spun că aceste șanse nu trebuie stopate, decât acest cerc pedagogic, care știm foarte bine cum se întrunește, câți din ei vin, ce fel de activitate, de multe or, în majoritatea cazurilor, formală.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat Șerban. Alte comentarii? Inițiatorul? Comisia?

 
 

Doamna Ecaterina Andronescu:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor,

Vă rog să-mi permiteți să insist pentru aprobarea textului propus de comisie, întrucât nu este vorba de posturile care sunt aferente unei școli și unde directorul școlii își poate impune punctul de vedere prin salariul de merit. Este vorba de o gradație specială, care cred că trebuie acordată la nivelul inspectoratului, întrucât cele 10 la sută din posturi se referă la nivelul inspectoratului, nu la nivelul școlii.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Buzatu.

 
 

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vin pentru a face propunerea, formală deci, de a se elimina "consultarea cercului pedagogic", întrucât eu sunt de acord și cu domnul Gheorge Șerban și cu colegul de la PUNR care a vorbit înainte, că cercul pedagogic nu are competența necesară, nu are nici timpul și nici datele necesare pentru a aprecia activitatea depusă de un profesor în școala respectivă.

Se poate foarte bine ca inspectoratul să acorde la 10 la sută din profesorii dintr-un județ gradația de merit pe baza cererilor individuale și a aprecierilor făcute în conformitate cu restul criteriilor care sunt prevăzute de lege.

Nu există nici o nevoie aici de consultare a cercului pedagogic care se întrunește rar și nu are cunoștințele necesare pentru a activa decât așa, într-o foarte mică măsură, pentru a aprecia activitatea profesorilor care solicită acordarea gradației de merit.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnule ministru, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Virgil Petrescu:

Noi dorim prin acest statut să nu fotografiem ce este acum, ci ceea ce trebuie să facem în continuare și dându-le responsabilități suplimentare anumitor forme instituționalizate poate reușim în acest fel să facem și o reformă adevărată. Pe de o parte.

Pe de altă parte, consultarea este bună în orice situație. Nu uitați că această gradație de merit nu se confundă cu salariul acordat anual. Este vorba de o gradație foarte greu obținută. În primul an, 2,5 la sută din numărul posturilor, deci este o procedură extrem de greoaie, prin consultarea tuturor persoanelor din județ de aceeași meserie, dar este vorba de consultare. Până la urmă, acel raport motivat îl face inspectorul de specialitate. Or, inspectorul de specialitate este bine să se consulte cu toți cei care sunt de aceeași meserie cu cel care și-a făcut propunerea de a fi.... Nu uitați că se pornește prin autoevaluare: eu vreau să primesc gradația de merit, eu doresc. Și atunci, ceilalți colegi, de aceeași specialitate, din județ, au informațiile necesare și pot să-și spună cuvântul. Altminterea, este posibil să fie judecat de către inspectorat un profesor de o altă specialitate, pentru că nici inspectorul școlar nu are competență în toate domeniile. Deci, o consultare mai largă este benefică pentru o gradație de merit acordată pe 4 ani la un număr foarte mic de profesori din județ.

Vă mulțumesc. Deci, sunt de acord cu textul 1 bis.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Mulțumesc, domnule ministru.

Comisia dacă mai are de adăugat ceva. Deci, rămâne textul din raportul suplimentar.

Supun votului textul comsiei.

 
 

Domnul Ioan Gavra (de la masa prezidiului):

Eliminarea....

 
 

Domnul Vasile Lupu:

A, sunt două variante de eliminare. Deci, domnul deputat Raicu propune eliminarea textului: "în urma consultării cercului pedagogic și a consiliului consultativ de specialitate".

Domnul deputat Buzatu propune să se elimine "consultarea cercului pedagogic".

Supunem prima variantă votului. Deci, varianta domnului Raicu, mai cuprinzătoare, împotriva variantei comisiei.

Cine este pentru? 16 voturi pentru. Insuficiente.

Deci, propunerea domnului Buzatu, de eliminare doar a sintagmei "consultarea cercului pedagogic".

Cine este pentru? 20 de voturi pentru.

Stimați colegi,

Repetăm votul. S-a produs o confuzie.

Cine este pentru eliminarea sintagmei "consultarea cercului pedagogic"?

Domnii secretari, numărați, vă rog !

Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu majoritate de voturi pentru, 33 împotrivă, s-a acceptat eliminarea sintagmei "consultarea cercului pedagogic".

Supun votului dumneavoastră acum textul art. 4, lit. c), așa cum a rămas după eliminarea votată.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Trecem la lit. d). Dacă sunt intervenții. Nu sunt. Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Lit. e) din raportul inițial.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin. 5. Text inițial. Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin. 6. Comentarii? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin. 7.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin. 8.

Cine este pentru?

Impotrivă?

Abțineri?

Mulțumesc.

Trecem la raportul suplimentar pentru alin. 9. Comentarii? Sunt. Poftiți.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule președinte,

Domnul ministru,

Doamnelor și domnilor,

În primul rând, noi trebuie să avem și o imagine clară asupra manierei de salarizare, asupra modului de salarizare. Dacă ar fi să ne luăm după ceea ce există astăzi, un profesor, gradul I, are un salariu egal, poate un pic mai mare, decât al unui lector universitar și dacă mai adăugăm încă 15% la acest salariu se poate întâmpla ca un profesor care predă într-o școală generală și care are titlul de doctor, iar acum se prefigurează o hemoragie de doctori în științe, să aibă salariu egal sau poate chiar un pic mai mare decât al unui conferențiar universitar.

Personal, nu sunt de acord cu procentul de 15%, cred că 10% ar înseamnă mai mult decât suficient.

Din sală:

Ce dacă?!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc. Alte comentarii.

Domnul deputat Lepșa.

 
 

Domnul Sorin Victor Lepșa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred că nu este cazul să intrăm într-un conflict între cadrele didactice preuniversitare și cadrele didactice universitare, cele care au titlu sau cele care sunt fără titlu. Faptul că există un cadru didactic preuniversitar care are titlul de doctor, eu cred că acest lucru trebuie într-adevăr evidențiat, și propunerea care s-a făcut prin raportul suplimentar de către comisie, ca acest lucru să însemne 15% din salariul de bază, nu este un cuantum chiar deosebit de mare și cred că ar trebui să stimulăm ca profesorii noștri din învațământul preuniversitar să devină cât mai competenți, să obțină cât mai multe titluri de doctori.

Deci, eu susțin 15%, cât este propus prin raportul suplimentar.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

Alte intervenții nu sunt. Comisia? Acceptați amendamentele?

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Da, varianta din raport.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Deci, rămâneți la varianta inițială, mă rog, la varianta dumneavoastră din raportul suplimentar.

Supun la vot textul comisiei.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Deci, cu majoritate de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și o abținere, textul Comisiei a fost adoptat; textul din raportul suplimentar, evident.

Trecem la art.51 alin.1...

Din sală:

Mai avem până acolo!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da, îmi cer iertare! Revin la textul inițial.

Alin.10 din art.50. Doamna Smaranda Dobrescu, domnul deputat Sonea.

 
 

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

După cum ne reamintim, la învestitură, Programul de guvernare spunea că pe termen scurt, până în 6 luni, va reface Legea impozitării pe salariu și, mai mult, va elabora și va introduce declarația pe venit și impozitarea pe venit. Dacă prevederile de până acum, prevăzute în Statutul cadrului didactic, afectau bugetul Ministerului Învățământului și al învățământului, în special, în momentul de față avem de-a face cu o prevedere care afectează bugetul de stat. Rog colegii din coaliția guvernamentală să-și îmbrace haina respectivă a actualului statut pe care îl poartă, și să se gândească că avem nevoie, în acest moment, de a respecta actualele legi privind impozitarea și, mai mult, să avem, și rog, domnule președinte, dacă se poate, să cerem avizul comisiei de resort, adică Comisiei pentru finanțe-bănci, să-și spună părerea în privința acestei prevederi, lăsând la o parte implicarea noastră afectivă în acest lucru. S-ar putea ca 25% - reducere, așa cum este prevăzut, să fie mult, să fie puțin, dar știm cu toții că această lege va ieși foarte repede.

Deci, vă rog să cereți părerea Comisiei.

Vă mulțumesc!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Dar dacă este pus mai puțin, Comisia pentru finanțe nu va obiecta?

Domnule președinte, dacă vreți să dați un răspuns.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Țin să mulțumesc distinsei noastre colege pentru că a ridicat într-adevăr o problemă de fond, de fapt a fost ridicată la art.48. Acesta era "cuiul lui Pepelea", care se vedea puțin mai târziu. Și noi am stat aseară cu domnul ministru, cu o parte din membrii Comisiei și am întors această prevedere pe toate părțile, pentru că în ciuda a ceea ce cred unii, vrem să facem o lege rațională, eficientă și nu afectivă. Pentru că dacă ar fi după afectivitate, toți care sunteți în această sală ați fost elevi și ați vrea să dați cadrelor didactice care v-au pus condeiul în mână, poate în stânga, poate în dreapta, cât mai mult. Dar, vedeți că nu funcționaeză afectivitatea, că dacă ar funcționa s-ar vota în bloc toată legea, ci rațiunea, și ne întoarcem, deci, la rațiune. Iar rațiunea ne spune următorul lucru: toate implicațiile financiare le avem calculate pe fiecare articol în parte, cu sprijinul Guvernului, al domnului ministru. Deci, fiecare prevedere o avem la leuț, pe număr de cadre didactice, titluri de doctori. S-a spus că este o hemoragie. Hai să ne ferim de cuvinte! Să dea Dumnezeu s-avem o hemoragie de doctori în științe, și atunci ar fi bine pentru nația română și vrem să avem! Deci, avem totul calculat. Și știți ce se întâmplă? Pentru că îmi este jenă s-o spun, dar m-ați obligat, distinsă doamnă, s-o spun. Deci, tot ceea ce noi am căutat să prevedem aici și care cosmetizează, practic, Statutul cadrului didactic, ca să fie clar - cosmetizează, se încadrează în totalitate în bugetul alocat, care va fi alocat Ministerului Învățământului, respectiv în 4%, care este prevăzut în legea organică a învățământului. Bugetul fiind o lege obișnuită, trebuie să se supună legii organice.

Deci, noi am avut grijă să ne încadrăm în acest cuantum. Ca urmare, nu avem nevoie de nici un fel de aviz, pentru că nu aduce atingere bugetului de stat doarece bugetul Ministerului Învățământului este parte stabilită prin lege organică.

Sper că am fost înțeles bine. Putem da explicații. Haideți să dăm și bani!

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Sonea mai cere cuvântul sau v-ați lămurit cu legea organică și legea ordinară?

Domnul deputat Vida.

 
 

Domnul Iuliu Vida:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Cu regret, dar nu pot să susțin această propunere cuprinsă la alin.10, fiindcă reglementarea problematicii legate de impozitul pe salariu este regăsită într-o lege specială - Legea nr.32, care reglementează toate relațiile legate de calcularea și perceperea impozitului pe salariu, inclusiv reglementează facilitățile, respectiv reducerile de impozit pe salariu în anumite împrejurări și cazuri speciale. Această reglementare nu are loc în acest Statut, fapt pentru care propun eliminarea acestui alineat.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da. Guvernul? Deci, domnul secretar de stat Iuliu Bara.

 
 

Domnul Iuliu Bara:

Domnule președinte,

Onorată Cameră,

Opinia Ministerului Muncii referitoare la reducerea cu 25% a impozitului pe salariu este că în acest text, în acest moment reducerea nu este justificată, având în vedere că raportul între orice cetățean care realizează venituri și stat se face prin impozitare, nu trebuie să creăm precedența favorizării pe această cale, chiar dacă suntem de acord că personalul didactic trebuie să beneficieze de venituri mai mari, nu pe această cale.

În ceea ce privește coerența legislativă, în mod evident Legea salarizării va prevedea elemente care să privească inclusiv regimul de impozitare și acesta este un motiv suplimentar pentru eliminarea acestui alineat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu: :

Da, vă mulțumesc.

Domnul deputat Corniță.

 
 

Domnul Ion Corniță:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnule ministru,

Eu aș vrea să aduc în discuție o idee care probabil că scapă multora dintre noi, și anume - prin acest statut al cadrului didactic sau al cadrelor didactice urmărim să aducem în acest domeniu oameni care să și rămână în sistem și să nu ajungem în situația în care... sau să trecem de situația în care suntem acum, când avem zeci de mii de oameni necalificați în sistem. Or, această reducere care se prevede după 15 ani de vechime reprezintă, de fapt, acest stimulent care îl face pe om să rămână în sistem. Știe că dacă rămâne acolo și va împlini o vechime de peste 15 ani, el va beneficia de această reducere de impozit.

Deci, această idee trebuie s-o avem noi în vedere. Acest statut urmărește ca tocmai prin aceste stimulente, prin reduceri, prin acordarea de procentaje la ridicarea salariului de bază să facă ca tinerii să meargă spre facultățile care pregătesc viitoare cadre didactice sau cei care vin în sistem să rămână până ies la pensie din această muncă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Gavra.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Domnilor secretari de stat,

Eu înțeleg această opoziție a dumneavoastră, a Ministerului Muncii, pentru că aveți o fixație în legătură cu actuala legislație pe ansamblu. Îl înțeleg și pe domnul deputat Vida, știm că domnia-sa este un specialist în domeniul finanțelor, a lucrat la Comisia pentru buget-finanțe și bănci a Camerei Deputaților și înțeleg că trebuie să existe o anumită moralitate în legătură cu legislația până acum adoptată. Dar, vă rog, să nu rămânem la fixații! Ceea ce a fost, a fost, este vorba de o schimbare în general, iar schimbarea trebuie să aibă loc în primul rând în plan legislativ, în sensul corectării legilor până acum adoptate.

Deci, să nu spunem că noi creăm un precedent la această categorie socială - cadre didactice, dacă începem de aici să reducem impozitele. Haideți să începem, să-i aducem pe toți la acest nivel, sigur, în raport cu munca pe care o prestează la nivel social. Deci, nu greșim dacă începem să corectăm, noi, înainte de-a se veni cu un proiect de lege efectiv pe întreaga salarizare, pentru că el poate să vină peste 6 luni, unii spun că peste 9 luni, unii poate că vor spune că peste 4 ani de zile! Să nu frustrăm această categorie socială care este importantă, fără să mai încercăm să demonstrăm acest lucru, că pregătește efectiv viitorul acestei țări. Haideți să începem odată cu începutul, să începem cu dascălul și să fim de acord că nu încălcăm nici o legislație care este în vigoare, a vechiului Parlament la acest capitol. Corelațiile care trebuie făcute, pentru că ne referim la salariul de bază, la spor ș.a.m.d., ele pot fi făcute cu ajutorul specialiștilor din Ministerul Muncii, Ministerul Finanțelor și sper că Ministerul Învățământului, cel puțin în principiu, este de acord, chiar dacă ar fi de 50% reducerea. Nu, domnule ministru!? Așa ar fi moral pentru profesori.

Deci, haideți să fim de acord cu propunerea Comisiei, pentru că este decentă, onestă și este nevoie de așa ceva în învățământul românesc.

Vă mulțumesc!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Ana.

 
 

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu plec de la o discuție, dezbatere ce a avut loc nu cu mult timp în Parlamentul României, atunci când s-a aprobat legea specială privind salarizarea personalului din magistratură și vă amintiți că onorata comisie peramentă, care a întocmit raportul asupra acelui proiect de lege care a devenit lege, a propus, și Pralamentul a aprobat, eliminarea unui text de lege care prevedea, în formă regresivă, diminuarea impozitului pe veniturile salariale a acelei categorii de personal.

Vreau, de asemenea, stimați colegi, să credeți că această propunere, cel puțin mie îmi este foarte apropiată, mai apropiată decât cămașa sau maieul de pielea mea, din punct de vedere absolut personal, însă pornesc și de la un alt principiu, un princiu constituțional, de altfel, acela că toți cetățenii sunt obligați să contribuie la formarea veniturilor generale ale statului. Pe de altă parte, pornim și de la un alt principiu și anume că elementele oricărui venit al statului se definesc prin legea institutoare de venit. Legea institutoare de venit stabilește ca un element distinct înlesnirile - reduceri, exonerări ș.a.m.d. Or, legea care instituie venitul direct din impozitul pe salarii este Legea nr.32, deci tocmai legea care stabiște principiile și condițiile impunerii, așezării și perceperii acestui impozit.

Personal, din punct de vedere - ca să - al coerenței științifice, nu sunt de părere ca această normă să fie așezată în legea pe care o dezbatem, mai ales că ajungem să intrăm în conflict cu personalul la care m-am referit anterior și, sigur, și cu alte categorii de personal cărora urmează să le stabilim statute și poziții sociale.

Cu îngăduința dumneavoastră, eu, personal, și menționez, personal nu îmbrățișez această idee.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Vida.

Din sală:

A mai vorbit!

 
 

Domnul Iuliu Vida:

Am vorbit, dar pentru elucidarea problemei, fiecare deputat are dreptul să ia de mai multe ori cuvântul.

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu resping orice încercare de a aborda această problemă sub aspectul demagogic. Nimeni nu dorește ca personalul didactic să nu primească poziția socială pe care merită s-o primească și sub aspectul salarizării, dar sunt niște aspecte care trebuie puse pe cântar, fiindcă un coleg a ridicat problema că prin această măsură nu se afectează cheltuielile bugetare. Sunt de acord, cheltuielile bugetare nu se afectează, întrucât impozitul privește titularul salariului, adică îl suportă titularul salariului. Dar, în schimb, prin diminuarea impozitului, concomitent se micșorează veniturile pentru bugetul de stat, fiindcă impozitele pe salarii, care se rețin de la titulari, se varsă în contul bugetului statului și constituie venituri pentru bugetul statului. Deci, este un aspect de specialitate pe care trebuie să-l reținem. Iar după convingerea mea, această problemă nu trebuie rezolvată prin reduceri de impozite de salarii cu 10-15%, ci trebuie aplicată o majorare de 50% la salariul personalului didactic, trebuie o reglementare unitară, fiindcă vă pun întrebarea: unde ajunge sistemul fiscal în România dacă la fiecare lege prin care se reglementează statutul juridic sau salarizarea unui segment din societate, urmează să se acorde asemenea facilități? Până la urmă excepțiile vor fi mai mari decât cazurile care trebuie judecate după reglementarea obișnuită.

Deci, sub acest aspect trebuie abordată problema, nu sub aspectul că cineva dorește ca să diminueze salariile sau drepturile oamenilor.

Aprecim că vechiul Parlament a făcut o serie de greșeli când a dat facilități de la reglementările generale. Și în domeniul pensiilor, și în domeniul impozitului pe salariu trebuie să fie o reglementare unitară, fără favorizări, iar unde legiuitorul consideră că trebuie acordat un salariu mai mare are toate mijloacele la dispoziție de a reglementa această problemă.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Gavra.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Domnilor colegi,

Fără a fi un drept la replică la intervenția domnului deputat Vida, sigur că domnia-sa are dreptate în princiu, când spune că trebuie să existe un sistem unitar de acordare a facilităților pentru toate categoriile bugetare, că despre acestea este vorba, întrucât și cadrele didactice se încadrează la acest segment al bugetarilor. Dar, domnule Vida, dacă dumneavoastră spuneți că vechiul Parlament a greșit acordând facilități, și a acordat și la pensii, și în special Comisia buget-finanțe, bănci a Camerei Deputaților a acordat facilități, ca să nu le spun privilegii, în primul rând domeniului finanțelor, pentru că dumneavoastră erați mână-n mână cu finanțele, sub aspectul colaborării. Vă amintiți dumneavoastră, și a fost și actuala majoritate, care era opoziție atunci, împotrivă și am fost și noi împotrivă să dați acele sporuri tuturor celor care lucrează în domeniul finanțelor, pentru fiecare sumă pe care o impozitează altfel decât impozitul normal, în sensul amenzilor, primește un procent, încât se poate ajunge ca procentele să fie mai mari decât salariul la un moment dat, dar dumneavoastră ați spus că finanțele sunt finanțe. Ei, și noi spunem că, la acest nivel, dascălii sunt dascăli! Fără dascăli nici finanțiști nu există în țara asta. Dacă am acordat facilități înseamnă că deja există discriminare și nu avem un sistem unitar de acordare a facilităților, deja nu avem, deci avem un precedent. Și atunci, de ce să anulăm numai pentru această categorie acele facilități care sunt infime și normale. Sunt prea mici, vreau să vă spun; sunt prea mici, dar nu e de unde mai mult! Iar dacă dumneavoastră îmi spuneți că trebuie să renunțăm la acele facilități, pentru pensionariși alte categorii sociale, vă rog, nu de la microfon, că nu face nimeni demagogie, cel puțin eu cred că cei care au luat cuvântul nu fac demagogie, faceți în scris o asemenea propunere să reducem pensiile în România. Vă rog, faceți-o în scris și o discutăm! Dar nu spuneți că sunt pensiile prea mari în România și am acordat facilități pensionarilor, că știți cum se trăiește în România! Și lăsați cadrele didactice să trăiască și ele, măcar decent, în România , că nu trăiesc decent, să nu mai vină vreun alt ministru al finanțelor să ne spună că impozitează pe dascălii care predau ore suplimentare sau ore particulare. Să nu mai auzim asemenea trăsnăi din partea unor guvernanți!

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Doamnelor și domnilor,

Întrucât dezbaterile se anunță interminabile, propun să mai dăm cuvântul domnului deputat Munteanu, domnului deputat Bercea, apoi inițiatorului și președintelui Comisiei și să trecem la vot.

Din sală:

Nu, Nu!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Nu! Iată, aș mai accepta intervenții, dar mai sunt vreo zece colegi care doresc să vorbească și, deci, aici sunt două alternative, nu văd mai multe, sau două variante, aveți dreptate.

 
 

Domnul Dumitru Buzatu (din sală):

Mai este și a treia.

 
 

Domnul Vasile Lupu: :

Da. Acum, eu văd în cele două variante nu una tehnică și una de fond, ci doar dacă sunt bani sau nu sunt bani și dacă Guvernul își asumă răspunderea, atunci lucrurile se lămuresc.

Deci, supun votului dumneavoastră această propunere a mea de a sista discuțiile după cei doi deputați.

O clipă. Domnule deputat Buzatu, insistați. Deci, să mai acceptăm un deputat de la opoziție și ajunge, îl adăugăm și pe domnul Buzatu și supun votului dumneavoastră ... Sunt 20 de intervenții.

Doamnelor și domnilor deputați,

Propun altă variantă. Întocmim o listă cu cei care doresc să intervină, stabilim două minute de fiecare intervenție, și după aceea trecem la vot.

S-au înscris domnii Munteanu, domnul Bercea, Buzatu, domnul Tabără, doamna deputat Andronescu, domnul deputat Andrei, domnul Leonăchescu, domnul deputat Mihai Dorin, domnul Bejinariu.

Stimați colegi, deci am încheiat lista și vă rog să fiți de acord ca fiecare intervenție să nu depășească două minute. De acorda, da? Da.

Domnul deputat Munteanu.

 
 

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Nu putem nega faptul că principial domnul deputat Vida și domnul deputat Ana au dreptate, dar argumentația, nu numai patetică, ci și rațională pe care au făcut-o domnul președinte al Comisiei pentru învățământ și domnul deputat Corniță, legata de cât de necesar este să fie stabilizate cadrele care lucrează în învățământ, constituie într-adevăr argument suficient sau au prezentat argumente suficiente pentru ca veniturile pe care le obțin acești lucrători din învățământ să fie pe măsura muncii sociale pe care ei o depun. Probabil că soluția care se poate da ca să se împace aceste două puncte de vedere, corecte amândouă, este să transformăm această sugestie, între ghilimele, negativă, care înseamnă reducere de impozit, prin soluția pozitivă, care înseamnă sporirea salariului pentru cei care au peste 15 ani de activitate în învățământ, mai ales că acei 25% reducere de impozit pentru cei ce au vechimea cuvenită, echivalându-se, probabil, cu un spor de circa 10-12%, sunt convis că au fost deja calculați pentru a fi suportați de bugetul de stat care ni se va prezenta sper nu foarte târziu.

Propunerea mea este deci ca, în loc să zicem "reducerea impoozitului cu 25%" pentru categoria de care am pomenit, să fie înlocuită cu "spor de salariu de 10 sau 12%" - putem calcula rapid - care reprezintă echivalentul acestei reduceri. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Bercea. Mulțumesc și pentru respectarea timpului.

 
 

Domnul Florian Bercea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur, problema în discuție este foarte importantă, ținând cont de implicațiile pe care le are atât din punct de vedere financiar. cât și în ceea ce privește situația pe care o au cadrele didactice, nivelul salariilor acestora. Vreau să vă spun că, de data aceasta, poziția mea se justifică prin calitatea de profesor universitar pe care o am și care am parcurs toate treptele de la preparator și până la profesor universitar. Vreau să vă spun că, la ora actuală, salariile în învățămînt, în general și nu face excepție nici învățământul superior, sunt foarte reduse, modeste, comparativ cu ceea ce înseamnă eficiențele, activitatea, eforturile în acest domeniu de activitate.

În consecință, cred că este un moment potrivit pentru ca și pe această cale, cadrele didactice să poată beneficia într-o perioadă imediat următoare de creșterea veniturilor pe care le obțin prin activitatea prestată.

Vreau să vă mai rețin atenția cu un aspect. Economia de piață, îndeobște, presupune preocupare pentru calitate în toate domeniile. La ora actuală, nivelul redus al salariilor cadrelor didactice îi determină sau le determină pe acestea ca să țină plata cu ora o normă, două norme. Fără să vrei, în acest fel se afectează calitatea activității. Nu poți ca, practic, să prezinți problematica unei discipline la același nivel când ai două... sau uneori, am văzut și mai multe ore de curs, deci, dublu orei obișnuite în aceeași zi.

În consecință, și pentru asigurarea unei mai mari stabilități a cadrelor didactice, pentru a-și putea face o evaluare a lor în ceea ce privește perspectiva, cred că trebuie să susținem această măsură. Sigur, dacă o privim din alte puncte de vedere... sunt multe lucruri de discutat, dar această măsură, astăzi și aici, eu consider că trebuie să o luăm și pledez și vă rog să o susțineți și dumneavoastră. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule profesor. Domnul deputat Buzatu.

 
 

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

N-aș fi fost așa de insistent în a cere cuvântul dacă nu aș fi avut o propunere de eliminare și, în conformitate cu Regulamentul, ar fi trebuit să-mi dați, în mod obligatoriu cuvântul.

Propun să se elimine de la pct.10 formularea următoare: "având o vechime în învățământ de peste 15 ani". Motivația este următoarea: de fapt, prin această reducere de impozit pe care o propunem, noi încercăm să luăm o măsură de protecție socială ca atare, pentru că s-a recunoscut aici de către toți vorbitorii că salarizarea cadrelor didactice este deficitară. În același timp, trebuie să ținem cont de faptul că, după 15 ani, de regulă, avem de-a face cu oameni care au obținut toate gradele didactice, deci care au salarii un pic mai bune decât aceia care sunt sub 15 ani. Dacă dorim să luăm o măsură de protecție socială, atunci eu cred că trebuie să-i protejăm întâi pe aceia care sunt defavorizați, care au venituri mai mici, și apoi și pe acei care au venituri mai mari, deci, aceia care au peste 15 ani.

Aceasta este motivația propunerii acesteia de a se elimina formularea "având o vechime în învățământ de peste 15 ani", deci, o reducere practic generală a impozitului și eu cred că aceasta vine și în acord cu declarațiiile pe care le-a făcut ministrul finanțelor, cu intențiile Guvernului. Pot să spun că dacă s-a manifestat aici intenția de a se diminua impozitul pe profit, eu cred că se poate suporta, deci de a se da o șansă mai mare acelora care deja au venituri, deci obțin profituri, au venituri mari, cred că este necesar să dăm o șansă și acelora care au veniturile acestea, care lucrează în învățământ și au veniturile acestea foarte mici.

În al doilea rând, aș vrea să reamintesc unor colegi care s-au pronunțat un pic mai înainte în Cameră în legătură cu votarea unor acte normative în legislatura trecută, că lucrurile nu stau chiar așa cum au prezentat dumnealor situația. Este vorba în special de adoptarea legilor privind salarizarea personalului autorității judecătorești, a personalului de la Procuratura Generală și a celui de la Curtea Supremă de Justiție. Atunci, noi am refuzat, într-adevăr, să acordăm o reducere de impozit, de impozite pentru că aceea era o lege complexă de salarizare în care noi, de fapt, am mărit coeficientul de ierarhizare a salariilor în așa fel încât să dăm satisfacție cererilor personalului din aceste instituții. Situația noastră este o situație diferită în care fără a mări... deci, rămânând la aceleași salarii, încercăm să dăm o mână de ajutor celor care lucrează în învățământ, care au veniturile acestea foarte mici.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc domnule deputat, ați depășit timpul.

Are cuvântul domnul deputat Valeriu Tabără. Se pregătește doamna Andronescu.

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Nu ca o pledoarie pro domo, fiind și subsemnatul cadru didactic, ci pentru a avea o continuitate la ceea ce am făcut în legislatura trecută, și anume la Legea învățământului. Cunoașteți cu câtă greutate s-a obținut acel procent de 4% din produsul intern brut, de la o propunere care a fost de 8%, făcută de unul dintre colegii de la PD, tot profesor universitar.

Nu știu - și auzeam aici - dacă este investiție rentabilă sau nu este rentabilă, cred că în învățământ este cea mai rentabilă investiție care se face în România. Și, în același timp, ca să facem o investiție rentabilă și de durată, în primul rând trebuie să avem pe investitori - și pe cel care finanțează și pe cel care aduce cunoștințele pentru dezvoltarea acestei investiții. Iată de ce și având exemple care aici nu au fost redate, cu consecințe, după părerea mea, grave în economia națională și în investiții - și aici este cazul salarizării și acelor prime în plus care se obțin de către salariații unor ministere sau a unor instituții care fac controale financiare în societățile comerciale și în societatea românească, și sunt zeci astfel de controale, de acolo de unde se iau banii, cred că menținerea reducerea impozitului - și eu aș veni cu limita de ani, nu de 15, ci de 10, pentru că atunci se formează un cadru didactic bun și stabil, să rămână așa cum este în text. Mai mult, aș veni cu o completare a textului și anume: în zonele izolate, în zonele defavorizate, dascălii..., deci salariile cadrelor didactice să fie scutite de impozit. Mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Doamna deputat Andronescu. Se pregătește domnul deputat Andrei.

 
 

Doamna Ecaterina Andronescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă mărturisesc, ca om de școală, urmăresc de foarte mulți ani, care parte a unei promoții se îndreaptă către meseria de dascăl și, de asemenea, vă mărturisesc că, în fiecare an, cu amărăciune constat că nu se îndreaptă spre meseria de dascăl cei mai buni dintr-o promoție. De aceea, cred că trebuie să facem ceva să reorientăm generațiile către meseria de dascăl, pentru că dacă școala este bună, cu siguranță, cei care trec prin școală vor fi mai buni. Am făcut un calcul referitor la acest articol aflat în discuție. Afectează bugetul Ministerului Învățământului cu un procent de 0,006. Cred că nu este o afectare esențială. De aceea, vă propun să menținem articolul așa cum a fost el propus de comisie. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Andrei. Se pregătește domnul deputat Leonăchescu.

 
 

Domnul Gheorghe Andrei:

Stimate domnule președinte,

Stimați domni miniștri,

Stimați deputați,

Eu trăiesc într-o oarecare jenă. Discutăm o problemă a învățământului pe care am considerat-o prioritate națională și suntem așa de puțini în sală.

Al doilea lucru. Dacă vă aduceți aminte, cu ani în urmă, satele au fost părăsite de țărani. De care țărani au fost părăsite? Sunt din Dobrogea și știu bine că acolo, cei mai înstăriți țărani au părăsit satul. Nu au mai răbdat acea plată batjocoritoare. Ne gândim acum: cine va părăsi oare învățământul? Cei mai buni profesori vor pleca, nu vor suporta această plată batjocoritoare. Și vă mai spun încă un lucru: deja avem foarte mulți profesori care, zilele acestea, săptămânile acestea, părăsesc cu sutele învățământul. Dacă știți că un abonament costă aproape 80-90.000-100.000 și el are un salariu de două sute și ceva de mii, 300.000, eu am fost confruntat în județ cu oameni care își cer demisia din învățămînt. Și după 10 ani, unde mai pleacă acest om?

De asemenea, dacă vă aduceți aminte, promoțiile noastre, cei mai buni elevi din liceu plecau în învățămînt. Copiii noștri au fost pe mâna unor dascăli excelenți. Din ce în ce mai puțini copii merg să practice meseria de dascăl. Nu este rău că pleacă și în alte domenii, nu este rău, dar vreau să vă spun, m-am ocupat și mă ocup de o viață întreagă de olimpici, de cei mai buni copii și acești copii nu mai vor să mai vină în învățământ. Pe mâna cui vom avea noi această zestre naturală pe care o avem în țara aceasta? Deci, iată de ce, vin și susțin cu mare tărie că nu este un lucru deosebit ce facem noi pentru învățământ, dacă am declarat că este o prioritate națională, dacă credem că cel mai bun lucru pe care trebuie să-l producă țara aceasta, trebuie să producă omul, la cotele de care are nevoie o economie avansată, și deci nu putem să facem altfel decât fie să acceptăm acest procent de 25% de reducere de impozitare, sau ceva echivalent, dar trebuie să facem în așa fel încât să menținem și acest om în învățămînt, pentru că, după 10 ani un om se formează și pierderea este dublă. Dacă la început când a terminat facultatea nu are unde să meargă, merg ei în învățământ, ei pleacă după câțiva ani. Nu pleacă de la început, că nu are unde să se ducă. Au terminat facultatea, merg în învățământ un an, doi, trei, patru, cinci, apoi pleacă. La informatică, toată țara nu are profesori de informatică, toți au plecat. Și normal, la salariul acesta... un om valoros pleacă.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Leonăchescu. Se pregătește domnul Băjenaru.

 
 

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Câțiva dintre antevorbitori au apelat la principii pentru a se pronunța împotriva propunerii făcute de comisie. Dați-mi voie să apelez și eu la un asemenea principiu.

Analiștii de proces și de sistem știu că procesele se declanșează dacă există diferențe de potențial, iar vectorizarea lor se face după gradienții acestui potențial. Dacă suntem de acord să dezvoltăm, să potențăm învățământul, trebuie să declanșăm procese cu mari gradienți de potențial, care să fixeze calitatea și să o promoveze. Am doi asistenți, șefi de promoție, care au plecat din țară. Unul este la Miami, s-a căsătorit, l-am pierdut, n-am putut să-i dăm 10% la momentul cuvenit, nici 15%. Al doilea asistent este la doctorat în Japonia și s-ar putea să-l pierd și pe ăsta. Erau șefi de promoție.

Deci, propunerea comisiei de a acorda reducere de impozit cu 25% mi se pare una dintre cele mai bune variante, pentru că vine din partea unor oameni ai școlii care, cu decență, au făcut această formulare. Există propunerea să se mărească salariul cu un anume procent, dar dacă se măresc și impozitele, s-ar putea ca procentul respectiv să fie drastic afectat.

Deci v-aș propune cu spiritul și cuantificările rațiunii, ale logicii științifice, să acceptăm propunerea comisiei, reținând și patosul, sentimentele care operează de foarte multe ori și favorabil, dar, din păcate, și nefavorabil când gândim strict în rețete financiare care nu văd procesualitatea învățământului, așa cum a prins-o comisia.

Pe de altă parte, cred că avem timp să reținem că există o lege de salarizare generală care operează pe toate domeniile, iar gradienții specifici sunt dați în fiecare sector pe aceste legi specifice. Mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumim. Deci, domnul Băjenaru. Se pregătește domnul Mihai Dorin.

 
 

Domnul Petru Bejinariu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doresc să punem de acord textul cu măsurile. Dacă în textul statutului sunt mereu invocate demnitatea, decența și prioritatea națională, mie mi se pare că trebuiesc acestea susținute și cu măsuri, inclusiv cu cea de față.

Mă îngrijorează următoarea situație. Sunt de o viață profesor. Profesorii renunță la catedră fie mutându-se, fie ocupându-se cu altceva, în dauna a ceea ce înseamnă vocație de profesor. Unii se transferă în domeniul agricol, legumicol sau chiar în buticuri. E foarte grav. Și asta nu să însemne numaidecât că lezează demnitatea, dar timpul de pregătire și efortul și vocația sunt diminuate substanțial.

Din promoția de fiecare an, de 150 de absolvenți, în ultima vreme urmează profil didactic unul, doi absolvenți și nu primii de la Liceul Eudoxin Hurmuzache unde am lucrat.

Și o altă chestiune este cea care privește că s-a invocat aici mărirea salariului. Despre aceasta am auzit mai toata viața. Mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Domnul Mihai Dorin. Se pregătește domnul Dan Constantinescu.

 
 

Domnul Mihai Dorin:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Discuția aceasta la buclucașul art.10, am sentimentul că se învârte prea mult în jurul noțiunii de facilitate sau de privilegiu, pe care l-ar crea cadrelor didactice. Dacă această noțiune poate fi aplicată cuiva, cred că numai acestor lucrători nu. Categoric, nu. De aceea, sigur că pot să existe contradicții cu textul legii, însă, având în vedere că hemoragia privește nu promoțiile de doctori care ne-ar putea invada pe noi în România, ci hemoragia privește mai ales învățământul, plecarea masivă din învățământ, și, în revers, deșertificarea unor întregi zone din România care nu atrag, nu sunt deloc atractive pentru profesori sau chiar pentru profesiunea aceasta de cadru didactic, cred că ar trebui să păstrăm acest articol. Poate sugerez o motivație care să înlăture ideea că el ar crea privilegii, deci o motivație care să se refere la importanța socială, națională, la stabilizarea personalului din învățământ, deci, o motivație la care, eventual, am putea să ne gândim. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Dan Constantinescu și se pregătește ultimul vorbitor, domnul deputat Barbaresso.

 
 

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Fără să fi fost angrenat decât accidental în corpul profesoral, pentru că nu mai este nevoie să discutăm aici dacă este sau nu necesară stimularea activității personalului didactic. Problema care se pune este dacă, într-adevăr, dorim o stimulare reală, pentru că la această dată, așa cum s-a spus, salariile profesorilor, chiar și cei cu 15 sau peste 10-15 ani, sunt mici. Inevitabil, din acest punct de vedere, ei se încadrează în categoriile de impozitare inițiale, deci reduse. Deci, impozitul nu este nici el prea mare. Cauza salariului net mic al cadrelor didactice, deci nu este impozitul foarte mare, ci salariul de bază foarte mic. Noi putem aproaba astăzi, în această formulare, această stimulare a personalului didactic, vom fi foarte fericiți și probabil vom fi felicitați. Mâine vom face același lucru pentru sectorul de sănătate, unde situația este, după părerea mea, la fel de dezastuoasă, poimâine pentru cercetare și vom fi iarăși felicitați. Răspoimâine însă va veni Ministerul Finanțelor cu un proiect de lege, pe care-l așteptăm, privind reducerea impozitelor pe salarii și vom avea o cotă procentuală mult mai mică din care noi, generoși, oferim 25%.

Părerea mea este că această reducere cu 25% a unor cote de impozite mici care se vor micșora este praf în ochii corpului profesoral. Dacă dorim, într-adevăr, să facem o îmbunătățire în acest domeniu, cred că este strict necesar să mergem pe o majorare de salariu, care ar putea fi de 10%. În acest caz, la un impozit maxim de 40%, ar fi un spor de 6%, care nu este nici mult pentru acest nivel.

Deci, eu propun mai concret eliminarea textului: "beneficiază de reducerea cu 25% a impozitului pe salariu" și înlocuirea cu: "beneficiază de majorarea cu 10% a salariului brut". Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Este necesar să depuneți amendamentul și în scris. Domnul deputat Barbaresso ultimul vorbitor.

 
 

Domnul Emanoil Dan Barabaresso:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Noi, țărăniștii, suntem de acord cu art.10, în memoria învățătorului Ion Mihalache, și sper că toți țărăniștii vor vota art.10.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Poftiți, domnule deputat. Intervenție procedurală.

 
 

Domnul Kerekes Károly:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Întrucât s-au făcut niște amendamente de a anula, a elimina acest text, alin.10, potrivit art.99 din Regulamentul nostru, propun ca să dispuneți trimiterea acestui text la rediscutare în cadrul comisiei și cu această ocazie să fie invitați și reprezentanții Ministerului Muncii și Ministerului Finanțelor. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Domnule președinte al comisiei, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Să știți că este foarte interesant să stai în prezidiu, să-ți asculți colegii, să vezi zbaterea lor în a face bine. Și îți dai seama că și teoria nimicului este o teorie care merită timp consumat, nervi, energie ș.a.m.d. Pentru că salariile - și m-am uitat acolo, pe grila de salarizare - sunt 228.000, trei sute și ceva de mii, trei sute și vreo douăzeci și opt de mii maximum la profesor gradul I. Coeficientul de salarizare al unui cadru didactic performant este 2,25 după 25 de ani de zile de muncă. Coeficientul de salarizare a unei grefiere, secretar, debutante, în treapta a I cu studii medii, este 2,255. Evident că vom avea o hemoragie spre învățământ. Ceea ce nu vor să înțeleagă colegii noștri, o parte din ei, este că, fie că dăm, fie că nu dăm acești bani cadrelor didactice, societatea tot îi plătește. Îi plătește în produsele proaste care le scoate în întreprinderile noastre, pentru că nu avem personal calificat, îi plătește în mințile luminate ale țării care migrează spre exterior și îi plătește în lipsa de loialitate a cadrelor didactice în care s-a investit și care nu mai pot trăi cu 140-160-180.000 de lei în mână și acceptă alte profesii. De aceea, nu veți găsi profesori de limbi străine care au fost buni pentru că s-au angajat la firme, nu veți găsi informaticieni buni pentru că s-au angajat la firme și, treptat, și ingineri ș.a.m.d. Și atunci stăteam și mă întrebam: are dreptate domnul deputat Vida? Evident că are dreptate. Deși statutul cadrelor militare prevede reducere de impozit, am legea aici, între 30 și 50%. Legea statutului cadrelor militare, am legea pe masă, cine dorește poate să o studieze. Atunci, acolo nu au fost tot aceste teorii? Au fost. Deci, eu zic că, din acest punct de vedere, cad. Unde cred eu că are dreptate domnul deputat Vida? Are dreptate în fapt că în Legea de salarizare a magistraților ș.a.m.d., care o am pe masă, se prevăd niște lucruri foarte interesante. Dânșii primesc salariul de merit lunar în cotă de 15%. Noi am pus concurs, am pus... prevăd salariul lunar la 6 luni de la angajare, noi am pus 10 ani.

Deci, vedeți că bunul simț și lipsa de tupeu a cadrelor didactice ne face cerșetori? Și cerșim. Dânșii fac o treabă interesantă: preiau ce creștem noi. Cum îi creștem? Prost. Și ajung pe mâna lor. Și atunci nu pe cel care crește, care educă îl plătim, ci pe cel care, chipurile, îl corectează și îl închide. Asta dorim?! Dar, dânșii au fost isteți. Că știți ce prevăd acolo? Spor de stabilitate. Asta ar trebui să punem noi la pct.10 - spor de stabilitate și de loialitate. Exact cum au pus dânșii, să punem și noi. De aceea, v-aș ruga, stimați colegi, ca să împăcăm și una și alta, și cred că și domnul ministru este de acord, ca să nu ne mai formalizăm cu reducerea aceasta de impozit, care este un nimic și pierdem timpul, să adoptăm, așa cum au făcut și colegii noștri, un alt text echivalent care să spună foarte clar: pentru stabilitate și loialitate față de învățământ, cadrele didactice peste 10 ani primesc un spor de 15% din salariul de bază. Și în felul acesta am încheiat discuțiile. Vă mulțumim. (Aplauze)

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Vă rog formulați textul în scris și dacă și domnul ministru este de acord, îl supunem votului. Domnule președinte al comisiei, citiți-l vă rog la microfon, citiți-l la microfon pentru stenogramă și ulterior îl depuneți în scris aici.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnul deputat Vida m-a ajutat în precizare, pentru că dânsul este în specialitate. Deci, în prima formă și în esență domnule președinte, ceea ce puteți supune la vot, cum a spus și domnul Vida, ar suna astfel: "personalul didactic cu vechime peste 10 ani în învățământ beneficiază de un spor de stabilitate și loialitate în cotă de 15% din salariul de bază".

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte, un spor de stabilitate...

 
 

Domnul Ioan Gavra:

... fără loialitate.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

...și loialitate...

 
 

Domnul Ioan Gavra:

... este în plus.

Domnul Vasile Lupu:

Formularea este îndoielnică...

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Dacă este stabilitate, înseamnă că este loial și rămâne, domnule... "Loialitate" este în plus. Fără "loialitate".

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Loialitatea față de o profesie ar fi o formulare prea generală, comportând mai multe sensuri. De aceea, acceptați să rămână "personalul didactic cu vechime peste 10 ani beneficiază de un spor de stabilitate". Domnul deputat Șerban.

 
 

Domnul Gheorghe Șerban:

Propun 10 ani neîntrerupți. De ce? Pentru că pot să adune în 30 sau 40 de ani - 2 ani, un an jumate, între timp a mai lucrat în altă parte, s-a mai întors în învățământ, deci, dacă este stabilitate, trebuie să fie 10 ani neîntrerupți în învățământ.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Deci reformulăm textul: "Personalul didactic cu o vechime neîntreruptă în învățământ de peste 10 ani beneficiază de un spor de stabilitate..." și textul curge cum l-a formulat domnul deputat Stanciu.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Împotrivă? Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi pentru și o abținere, textul a trecut.

Domnilor colegi, propun să epuizăm acest alin. 10. Pentru a beneficia de o pauză, mai avem două alineate, alin.11 și 12.

Domnul deputat Sonea propune un alineat nou. După alin.10?

Poftiți la microfon, domnule deputat.

 
 

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Aș fi continuat și continui ideile privind recunoașterea și recompensarea activității cadrelor didactice și, în sensul celor expuse, vreau să menționez aici că există multe cadre didactice tinere și nu numai, care fac eforturi de a se perfecționa angajându-se în activitatea de obținere a doctoratului. Aceasta înseamnă o deosebită activitate științifică îmbinată, bineînțeles, cu cea de la catedră, supusă unor probe de verificare, examene, referate științifice în fața unor comisii a căror competență nu poate fi contestată. Dar, până la susținerea tezei, pot trece uneori chiar anii. De aceea consider că probele științifice care sunt susținute ar putea fi echivalate cu testul de specialitate pentru obținerea gradului didactic II și, în felul acesta, dacă un profesor din învățământul preuniversitar, care a promovat aceste examene și referatele corespunzătoare, s-ar mai supune și probelor de inspecție școlară și de vechime, i s-ar putea acorda gradul didactic II, în felul acesta existând o posibilitate de trecere mai firească de la definitivat sau de la înscriere la doctorat la gradul I.

Eu aș fi dorit să fac această propunere după alin.9, unde era vorba de acordarea unor facilități, unor drepturi prin obținerea unor drepturi prin obținerea doctoratului. Dar s-a depășit și de aceea îmi permiteți să fac aici această discuție și, ca urmare, cred că în felul acesta s-ar recunoaște acestor oameni, care sunt înscriși la doctorat și posibilitatea, cu un efort în plus, de a li se acorda gradul didactic II. De aceea propun următoarele - un alineat nou: "Cadrelor didactice din învățământul preuniversitar înscrise la doctorat, care au promovat examenele și au susținut referatele corespunzătoare, li se acordă gradul didactic II dacă îndeplinesc și condițiile prevăzute de art.35, alin.1 și alin.2, pct. a) și c)".

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul ministru.

 
 

Domnul Virgil Petrescu:

Domnule deputat Sonea, ce spuneți este foarte frumos, dar nu are locul aici sub nici o formă. Aici este cu totul altceva. Dumneavoastră ați întârziat cu vreo 15 articole. Aceasta este una. Și atunci propunerea este s-o luăm în seamă prin amendamentele grupului parlamentar al dumneavoastră la Senat. Nu se poate aici. Iertați-mă, aici este altceva.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Deci nu este sediul materiei, cu alte cuvinte.

Domnul deputat Gavra.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Desigur, așa cum ați spus, domnule ministru, sediul materiei, să vorbim în termenii dumneavoastră, este în altă parte, în proiectul de lege.

Domnule președinte, conform Regulamentului, se poate reveni, ori de câte ori este nevoie, pentru a completa, în cadrul adoptării unui proiect de lege, legea. Deci se poate reveni, nu acum, după pauză, mâine sau chiar la finalul adoptării acestui proiect de lege. Se poate reveni pentru ca legea să fie corectă și din acest punct de vedere.

Susținerea cred că nu mai este necesară. Eu, de exemplu, sunt și eu doctor, deci, într-adevăr, examenele de doctorat și referatele sunt mult mai grele decât obținerea gradului II, în învățământ, mult mai grele și echivalarea este bună, chiar ar trebui și ceva în plus pe lângă echivalare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Atunci, domnule deputat, acceptați să consultați comisia într-o pauză și să căutați locul acestui amendament în textul legii.

Așa stând lucrurile, trecem la alin.11 din raportul inițial.

Dacă sunt comentarii?

Poftiți.

 
 

Domnul Kerekes Karoly:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu aș cere inițiatorului să fie mai explicit în legătură cu alin.11, pentru că aici spune: "Personalul didactic beneficiază de premii și de alte drepturi bănești prevăzute de lege". Are vreun sens să se facă trimitere la o altă lege, din moment ce noi reglementăm aici salarizarea personalului didactic, în cadrul acestei legi, sau să se facă trimitere la contractul colectiv de muncă, în cazul unei instituții bugetare? Este fără precedent, mă scuzați. Vă rog să-mi dați explicații. De altfel, aș propune eliminarea acestui alineat.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Deci, domnule deputat, pot să v-o spun direct că, în această formulare, tehnic-legislativ, se înțelege și actuala lege, nu neapărat altă lege.

Domnule ministru, dacă mai doriți să mai dați explicații?

Domnul ministru rămâne la varianta comisiei.

Comisia rămâne la varianta inițiatorului. Nu?

 
 

Domnul Anghel Stanciu (din fața comisiei):

Comisia rămâne la varianta ministrului.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

La varianta ministrului, da.

Vă mulțumesc.

Supun la vot textul alin.11.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? 1 vot. Abțineri? Vă mulțumesc.

Alin.12. Dacă sunt intervenții? Nu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? Abțineri? Vă mulțumesc.

Supunem art.50, în integralitatea lui, votului.

Cine este pentru? Împotrivă? Abțineri? Trei abțineri.

Cu majoritate de voturi și 3 abțineri, textul art.50 a fost votat.

Ședința se suspendă.

Vă așteptăm în sală la 12,45.

Pauză:

După pauză:

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Comisia este prezentă prin președinte și alți colegi care încearcă să se apropie de banca onoratei comisii. Mai avem nevoie de un ministru, domnul ministru Petrescu este pe aproape.

Așadar, continuăm cu art.51, textul inițial, modificat prin raportul suplimentar.

Dacă la art.51, alin.1, modificat în raportul suplimentar, sunt comentarii?

Doamna deputat Smaranda Dobrescu.

 
 

Doamna Smaranda Dobrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La art.51, alin.1 sunt câteva poziții, printre care inspectori școlari generali, sau adjuncți, sau simpli, inspectori sau funcții echivalente în Ministerul Învățământului și alte câteva. Aceste posturi fac parte din autoritatea executivă centrală, adică ministere sau din serviciile descentralizate ale acestora - inspectorate școlare județene, în cazul nostru. Gândesc eu că ar trebui ca salarizarea acestora să se stabilească prin corelare cu cea prevăzută pentru alte posturi de îndrumare și control prevăzute de actele normative prin Legea specială de salarizare a personalului din ministere și din alte orgaane centrale. Deci depășește strict profesiunea didactică și trebuie neapărat corelată cu alți inspectori și alte persoane corespunzătoare.

Deci v-aș propune eliminarea punctelor, cum ar fi d), e), g), h), i), j), care fac trimitere la aceste funcții.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Dacă vreți, mă iertați, să mai citiți o dată punctele de eliminat.

 
 

Doamna Smaranda Dobrescu:

d, e), g), h), i), j).

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Sunt destule, da. Vă mulțumesc.

Alte intervenții din sală nu sunt.

Domnule ministru!

 
 

Domnul Virgil Petrescu:

În principiu, doamna deputat are dreptate, dar noi ne-am lovit și sistemul de învățământ s-a lovit de acest lucru și anume că noi nu am reușit să materializăm, să cuantificăm, mai bine spus, drepturile salariale suplimentare care trebuie să fie acordate acestor funcții care sunt foarte importante. Este de ajuns să vă spun că pentru un inspector de specialitate din Ministerul Învățământului nu pot, în momentul de față, să aduc un cadru de mare valoare, mă rog, îl aduc, dar numai prin anumite sacrificii, pentru bunul motiv că salarizarea este cu totul necorespunzătoare. Noi am mers pe ideea de a avea un salariu corespunzător gradului didactic, pentru că are post rezervat - și aceasta este specificitatea sistemului de învățământ - post rezervat care nu există pentru alte ministere, deci noi avem post rezervat și se plătește la nivelul acelui post rezervat și, în plus, pentru funcția respectivă, i se acordă o indemnizație suplimentară, un spor salarial care, într-adevăr, să fie atractiv pentru prestația lui în minister și în organismele subordonate, respectiv la inspectoratele școlare. Ne-am gândit foarte mult la treaba aceasta.

Sigur că, în principiu, doamna are dreptate că va exista o lege pentru ministere, dar, vedeți dumneavoastră, noi avem și noi specificul nostru, Ministerul Învățământului, cu acele posturi rezervate. Deci cred că ar fi util, pe acest termen limitat și prin faptul că Statutul acesta poate, în viitor, să fie amendat, să lăsăm așa cum a propus comisia.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Comisia își păstrează opinia.

În aceste condiții, fiind vorba de o propunere de eliminare, supun votului dumneavoastră propunerea doamnei Smaranda Dobrescu, în contradictoriu cu inițiatorul și Comisia pentru învățământ, de eliminare a textelor de la lit.d), e), g), h), i), j).

Cine este pentru? Vă mulțumesc. 4 voturi pentru. Nu a întrunit cvorumul necesar.

Supun alin.1 al art.51 din raportul suplimentar, în varianta comisiei, în varianta din raportul suplimentar, repet, votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? Abțineri?

Cu majoritate de voturi pentru, cu o abținere și cu un vot împotrivă, textul a fost adoptat.

Art.51, alin.2 - dacă sunt intervenții din sală? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Împotrivă? Abțineri? Unanimitate. Vă mulțumesc.

Alin.3 al aceluiași articol.

Domnul deputat Șteolea.

 
 

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

În legătură cu alin.3 de la art.51, aș vrea să fac o propunere de extindere a acestei facilități, în sensul în care eu consider și o parte și a personalului didactic cu care am stat de vorbă consideră - și este vorba de personalul didactic din învățământul preșcolar și primar - că această facilitate trebuie acordată și acestora. Adică eu consider și dânșii consideră că această muncă de dirigenție, chiar dacă nu se face în cadrul unor ore speciale în învățământul primar și preșcolar, ele reprezintă, această muncă reprezintă o permanență a activității învățătorului și educatorului. Poate mai mult decât profesorul, învățătorul, și educatorul este permanent un diriginte și un diriginte dintre cei mai buni. Este acesta un argument și al doilea argument este, poate, și faptul că formarea tânărului om la primii pași, la plecarea în viață, cere o anumită aplecare, un anumit efort și poate acest lucru întrece efortul pe care un profesor îl depune în cadrul orelor de dirigenție.

Eu consider că, așa cum spunea și domnul președinte al comisiei, această lege trebuie să fie rațională, dar și dreaptă. Prin acceptarea acestei completări la alui.3, mergem pe ideea de a fi și o lege dreaptă.

Deci, domnule președinte și domnule ministru, formularea ar suna în felul următor, să se adauge și aceste două categorii profesionale de cadre didactice, deci: "Personalul didactic de predare care îndeplinește funcția de diriginte," - și de aici text nou - "precum și educatoarele și învățătorii din învățământul preșcolar și primar primește o indemnizație de 10 la sută din salaraiul său".

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Fiind un amendament de fond, a fost sau nu a fost prezentat la comisie? Nu a fost, înțeleg.

Domnul ministru...

 
 

Domnul Petru Șteolea:

Comisia consideră că l-a primit și a fost înaintat în luna mai și a fost respins...

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Deci un amendament respins la comisie. Sunteți în deplin drept să-l susțineți în plen.

Domnule ministru, aveți un punct de vedere?

 
 

Domnul Virgil Petrescu:

Acest alin.3 a comportat o discuție de vreo jumătate de an și cu greu, vă rog să mă credeți, s-a ajuns la formula pentru dirigenție, dar acolo unde sunt orele de dirigenție. Există și propuneri ca aceste ore să se elimine, pentru că toți profesorii ar trebui să facă nu numai informare, ci și formare și educație și este o limită, așa, pe muche de cuțit ca să acopere alin.3. În plus, acest amendament trebuie să fie justificat de o salarizare mai bună față de ceea ce înseamnă un educator și un învățător și într-adevăr, pe conținut, așa este: baza educației se face în învățământul preșcolar și în învățământul primar. Așa este, dar nu printr-o legare cu ora de dirigenție. Deci, din acest punct de vedere, sediul materiei se referă la dirigenție și nu la o salarizare corespunzătoare a învățătorilor care au, după părerea noastră, unul din cele mai importante roluri educative. Deci, la limită, putem să mergem cu aprobarea alin.3 dacă se dorește. Pentru corectitudine, ar însemna, iertați-mă, să eliminăm alin.3, dar, în orice caz, nu este sediul pentru a introduce un spor de 10 la sută la educatoare și la învățătorii institutori. Dacă dorim, ne vom zbătea - și vă promit acest lucru - pentru, într-adevăr, o salarizare corespunzătoare acolo, în coeficienți, dar nu într-un spor care nu are loc, adică dirigenția înseamnă de la clasa a noua în sus, nu în primar. Deci, înțelegeți-mă, dacă doriți, pentru echitate absolută, renunțăm la alin.3, este adevărat, după vreo câțiva ani în care am încercat să-l introducem, dar, altminteri, mergem pe textul comisiei.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Poftiți, domnule deputat.

 
 

Domnul Aurel Miloș:

Nu pot să fiu de acord cu colegul meu să se acorde aceeași indemnizație, același cuantum și învățătorilor. De ce? Fiindcă prin însăși menirea lor, ei asigură munca de instrucție și educație. Deci acesta nu este un plus pentru educație, ci, pur și simplu, se plătește ora de dirigenție. Aceasta este o oră pe care cel care este diriginte o efectuează. Deci efectuează în plus o oră care este plătită altfel decât celelalte. De aceea nu cred că putem să extindem aceasta și asupra învățătorilor și asupra educatorilor. Mai mult decât atât, sunt înșiși profesori care nu sunt diriginți și nu primesc. Atunci îi nedreptățim pe aceștia, adică îi dăm la un învățător această indemnizație de 15 la sută și nu dăm la un profesor care și el face educație sau un maistru instructor. De aceea cred că este bine așa cum este stipulat în articol să dăm numai celor care sunt diriginți.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Poftiți.

 
 

Domnul Andrei Gheorghe:

Într-adevăr, cum a spus și domnul ministru, această problemă a fost de foarte multe ori ridicată.

Eu am avut întâlniri cu foarte mulți învățători și am reușit să înțeleg și să înțeleagă acest lucru. Iată cum: în primul rând, educația nu se face într-o oră, este foarte clar. Învățătorul are contact cu copiii 3 - 4 - 5 ore pe zi. Această educație o poate face oricând și trebuie s-o facă, așa, un minut, o secundă, cât trebuie să facă, poate să facă, pe când un profesor de logică sau un profesor de filozofie are o oră pe săptămână. Deci el se întâlnește cu elevii lui în ora de dirigenție o dată pe săptămână și trebuie să se pregătească ca să se întâlnească la această oră de dirigenție, cu niște copii de clasa a XI-a, de clasa a XII-a, când trebuie să faci o pregătire corespunzătoare la acest nivel. Deci învățătorul se întâlnește în fiecare zi cu copiii și ora de dirigenție nu că nu o face, o face și el, dar această oră se împrăștie fin de tot în toate orele. Și, așa cum s-a spus și aici, vă dați seama că deja nedreptățim profesorii care nu vor avea ora de dirigenție. Toți învățătorii vor avea. Deci eu sunt pentru păstrarea acestui alineat.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat Ana, poftiți.

Ultimul vorbitor, la acest text, din partea Camerei.

 
 

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Indemnizația de diriginte s-a acordat, este un drept câștigat, la care nu putem renunța. Deci este un concept, o idee.

În al doilea rând, indemnizația de dirigenție nu se acordă pentru ora de dirigenție, care este prinsă în planul de învățământ ca o oră pe săptămână la învățământul de zi și încă nu s-a reușit să se definească locul ei la învățământul seral preuniversitar.

In al treilea rând, dirigintele nu primește acea indemnizație, acel spor de efort pentru o oră pe săptămână, ci el răspunde - și accentuez - răspunde, și material și moral, pentru foarte, foarte multe aspecte care se pot petrece în colectivul de elevi pe care îl conduce. Nu mai vorbesc de faptul că el este supus, dirigintele, la fel de fel de cazne administrative - să împartă bilete, să semneze cecuri, să deconteze cecuri, să mai strângă și niște fonduri pentru clasă, să mai umble și după niște sponsori, ca spațiul de învățământ destinat tuturor celorlalți beneficiari, inclusiv subiecților care învață, să fie un spațiu cât de cât adecvat. Deci vă rog să înțelegeți că ceea ce aprobăm acum prin lege nu este un dar al actualei legislaturi, este ceea ce dascălii au câștigat dintotdeauna.

Mai departe, evident, eu sunt de acord și totdeauna am spus că baza învățământului o constituie clasaele I - IV, deci școala primară. Aici, învățătorul, care este formator și educator, în același timp, trebuie să fie salarizat în așa fel încât el să se situeze la pretențiile societății pentru răspunderea și munca pe care o face. În fiecare oră, el, învățătorul trebuie să fie plătit și pentru munca de educație. Nu intră, însă, din punct de vedere structural, în atribuțiile sale ceea ce în clasele gimnaziale și liceale intră în atribuățiile profesorului diriginte. De aceea această separație, care nu înseamnă o delimitare în sfera educației, ci înseamnă o recunoaștere a unui efort și a unei responsabilități și chiar răspunderi. Am avut situații suficiente când dirigintele a fost chemat să răspundă, chiar penal, pentru faptele săvârșite de elevii din colectivul pe care îl conduce. Pentru aceasta, stimați colegi, sunt de părere să acceptăm textul așa cum este el.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Comisia păstrează varianta din raport.

Supun votului dumneavoastră textul comisiei formulat în art.51, alin.3.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? Abțineri?

Cu majoritate de voturi pentru și un vot împotrivă, textul a fost adoptat.

Alin.4, vă rog.

Domnul deputat Stan.

 
 

Domnul Vasile Stan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vin în fața dumneavoastră cu mai multe variante ale acestui alineat, care s-au perindat prin diferitele rapoarte de bază, suplimentare și bis.

Deci, în raportul de bază la acest alineat, se spune că personalul didactic desemnat să conducă și să realizeze practica pedagogică beneficiază de un spor de la 10 la 25 la sută. În legea actuală, în vigoare, a salarizării, acest spor pentru această activitate este până la 15 la sută. În raportul suplimentar al comisiei din legislatura trecută și în raportul 1 bis al actualei comisii, după părerea mea, este cel mai nefericit text, pentru că nu se arată mărimea acestui spor și nu aș vrea să vă plictisesc, dar vă citesc aceste variante care sunt la fel: "Personalul didactic desemnat să conducă și să realizeze practica pedagogică pentru pregătirea viitorilor învățători, educatoare, institutori și profesori beneficiază de un spor calculat în raport cu numărul elevilor sau studenților practicanți și cu numărul orelor efectuate, potrivit Regulamentului de practică pedagogică aprobat de Ministerul Învățământului". Prin lege, trebuie să fixăm acest procent cu care încurajăm acești oameni care practică această meserie. Nu putem să lăsăm. De aceea rog onorata comisie să se fixeze la un procent privind acest spor: ori procentul actual de 15 la sută, ori plaja de 10 până la 15 la sută care s-a stabilit prin raportul inițial, ca, după aceea, Ministerul Învățământului să facă un regulament de aplicare a acestui procent.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte...

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mă văd în situația de a fi bucuros să recunosc că domnul deputat Stan are dreptate. De aceea, vă cer îngăduința să revenim la textul din raportul de bază.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul acceptă această modificare, această revenire?

 
 

Domnul Virgil Petrescu:

Da.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Atunci, îmi îngăduiți să supun votului dumneavoastră alin. 4 din raportul inițial.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin. 5 din raportul suplimentar, care are o singură adăugire, o simplă adăugire: "potrivit legii".

Intervenții din sală? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin. 6.

Situație identică în privința completării.

Intervenții? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin. 7 din raportul inițial.

Intervenții? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin. 8 din raportul suplimentar care iarăși comportă această sintagmă: "în condițiile prezentei legi".

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin. 9.

Dacă sunt intervenții? Mulțumesc.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin. 10 din textul inițial.

Poftiți, domnule deputat.

 
 

Domnul Ferenc Asztalos:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

În legătură cu acest alineat 10 aș dori să clarificăm un lucru, fiindcă mi se pare că în cadrul comisiei, atunci când s-a discutat acest alineat, probabil că am lipsit și nu aș dori să facem o confuzie. Și vă spun din ce cauză: datorită faptului că, în raportul suplimentar inițial, la acest articol a apărut un alin. 11 care s-a acceptat de vechea comisie și care, de fapt, a făcut referire la situația acelor învățători care predau în clase cu limba de predare a minorităților. Și vă spun din ce cauză: fiindcă acești colegi care predau în asemenea clase, săptămânal, prin predarea limbii minorității respective au 4 ore suplimentare, ceea ce înseamnă că ei, lunar, lucrează 16, 18 ore în plus. Și până acum, de fapt, nu s-a luat în considerare această muncă suplimentară, acest efort suplimentar depus de acești colegi de-ai noștri.

Întrebarea mea - și se referă întrebarea și la domnul ministru - este dacă acest alineat 10 rezolvă situația acestor învățători? Deci, aceasta este întrebarea mea. Fiindcă dacă acest alineat nu rezolvă, atunci aș dori să preiau din acel raport suplimentar inițial acel amendament care formulează concret propunerea pentru soluționarea acestei situații.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Domnule ministru, vă rog.

 
 

Domnul Virgil Petrescu:

Când s-a vorbit de alin. 10 nu s-a avut în vedere ce spune domnul vicepreședinte al comisiei, Asztalos, dar este un alineat care ar putea să cuprindă și acest lucru.

Deci, repet, nu s-a avut în vedere acest lucru, s-au avut în vedere anumite lucruri care nu pot fi normate fizic. Cunosc amendamentul pe care l-ați propune, domnule Asztalos, aici este, hai să spunem mai curând pe încredere ... "ar putea să cuprindă", dar aceasta este o discuție mai lungă pe care nu putem să o rezolvăm acum pe picior, să spunem că într-adevăr faptul că se lucrează 3 sau 4, nu neapărat 4, la clasele mai mici sunt 3 ore diferențele, este limba română plus limba maternă, fața de limba română la învățământul în limba română sunt diferențe, efortul, într-adevăr este mai mare.

Putem să discutăm acest lucru, mai ales că avem și un reprezentant al U.D.M.R.-ului în cadrul Ministerului Învățământului. Așa este!

Deci, ar putea să includă chestia aceasta, nu ne-am gândit inițial la ea.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte al comisiei.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule vicepreședinte,

Domnule ministru,

Lucrurile se completează, pentru că într-adevăr discuția inițială pe care noi am avut-o privea amendamentul existent și în acel amendament existent se vorbea de aceste ore suplimentare care ar fi retribuite. Dincolo de o exprimare, aș zice eu, puțin nefericită, pentru că era vorba și de orele de limba română care se predau la clasele specifice minorităților naționale, deci apărea o formulare în care aceste ore de limba română trebuiau plătite în plata cu ora.

Eu cred că și discuția pe care am avut-o după aceea cu colegii din comisie este o rezolvare unitară, adică tot ceea ce depășește norma, indiferent că este limba română care se predă la clasele care sunt în totalitate, să zicem, cu cetățeni aparținând minorităților naționale, fie alte ore care depășesc norma cadrului didactic, ele trebuie să intre la plata cu ora.

Deci, nu cred că ar fi benefic, nici ca semnal, nici ca imagine să facem o diferențiere. La punctul 10, tot ceea ce depășește, domnule ministru, baremul stabilit prin normă se plătește.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Insistați pentru textul raportului?

În aceste condiții, supun votului dumneavoastră textul alin. 10 al raportului inițial.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Doamnelor și domnilor,

Mi s-a semnalat o eroare de dactilografie pentru alin. 9.

În pagina 5 a raportului suplimentar nu este terminată fraza. La mine este corectat, la domnul deputat Gaspar nu!

Deci, pe pagina 6 există și la dumneavoastră mai mult de 4, 6 ore.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Domnule Gaspar, mai uitați-vă o dată că este!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Deci, citesc textul și îl mai votăm o dată ca să curmăm discuțiile.

Alin. 9, cu următorul conținut: "Personalul didactic de conducere din unitățile de învățământ, degrevat parțial sau total de norma de predare, poate fi salarizat prin plata cu ora sau prin cumul, fără diminuarea obligațiilor prevăzute în fișa postului, dar nu mai mult de 4 - 6 ore". Acesta este textul.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Mulțumesc.

L-am reluat pentru a nu rămâne în dubiu domnul deputat Gaspar.

Doamnelor și domnilor,

Supun votului dumneavoastră art. 51 în unitatea lui.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate. Vă mulțumesc.

Trecem la art. 52, alin. 1. reluat în raportul suplimentar.

Dacă sunt intervenții din sală?

Doamna deputat Smaranda Dobrescu.

 
 

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimați colegi,

Îmi cer scuze că am abuzat de răbdarea dumneavoastră, dar problema drepturilor salariale fiind terminată, voi termina și eu, nu mai devreme de a vă face o propunere de formă, și anume, avem la art. 52 alin. 1, ultima propoziție: "elaborată de către Ministerul Învățământului împreună cu sindicatele recunoscute la nivel național".

Această sintagmă o consider plină de echivoc și irelevantă. Conform Legii contractelor colective de muncă, Legea nr. 130 din 1996, vă propun să înlocuim "recunoscute la nivel național" cu sintagma: "cu reprezentativitate la nivel național". Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Nu este chiar același lucru.

Dacă onoarata comisie acceptă? Nici o obiecție, domnule președintele? Acceptați "cu reprezentativitate la nivel național", în loc de "recunoscute la nivel național"?

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Recunosc că am redevenit student; când am plecat de pe bancă nu știam ce să spun, dar mi-a suflat un coleg și așa este: dacă nu au reprezentativitate, cine să le recunoască?

Cred că formularea este corectă așa cum este. Adică, recunoașterea presupune ca ele să fie reprezentative. Dacă eu, Stanciu, cu cei trei colegi de la disciplină fac sindicatul geotehnicii și fundațiilor, nu mă luați în seamă? Deci cred că este corect așa cum este și rămânem la această formă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat Șerban, vă rog.

 
 

Domnul Gheorghe Șerban:

Iertați-mă că intervin, dar avem și experiențe destul de triste din anii anteriori, când reprezentanții ministerului au tratat cu diferite sindicate în funcție nu de reprezentativitatea lor, ci pentru că pe acelea le recunoșteau, întrucât acelea erau mai maleabile.

Deci, ca atare, susțin propunerea doamnei Smaranda Dobrescu de a se reintroduce "reprezentativitate națională" pentru că atunci nu mai depinde de subiectivitatea aceluia care se află la conducerea Ministerul Învățământului.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Gavra solicită cuvântul.

Poftiți.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Noi nu trebuie să inventăm aici nici expresii noi și nici să venim cu vocabularul acesta, cu dicționarul să găsim fel de fel de interpretări. Deci, nu este vorba nici de reprezentativitate, nici de recunoaștere. O singură recunoaștere există: cea legală. Orice sindicat este constituit legal. Deci, dacă este sindicat este sindicat și recunoscut legal. Nu contează că are 5, 10 și 100. Dacă lucrează în domeniul respectiv și este recunoscut legal, are dreptul să-și spună punctul de vedere. Deci, sindicatele din acest domeniu al învățământului toate au aceleași drepturi, pentru că vreau să vă spun, nu volumul muncii, ci calitatea contează. Sindicatele minerilor, fiindcă sunt mulți, sunt mai importante calitativ decât sindicatele din învățământ, care sunt mai puțin reprezentate sub aspectul numeric... domnule coleg?

Deci, haideți să lăsăm aceste adjective! Sindicatele din domeniul învățământului toate au drepturi egale, nu știu cum să vă spun, dacă reprezintă membrii de sindicat care sunt dascăli.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Mulțumim, domnule deputat ... Nu dialogați cu sala, vă rog.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Pentru că, domnilor colegi, ceea ce spuneți dumneavoastră este adevărat, dar vreau să vă spun altceva. Deci, sindicatele pot să fie alcătuite în cadrul aceluiași sistem de învățământ, care este unitar, pe tipuri de școli, nu în fiecare județ, nu în fiecare localitate, dar nu în fiecare județ există școli de același fel, de același profil la nivel național și poate că sindicatul din psihopedagogie sau știu eu, defectologie, cum se cheamă ea științific la facultate, face un sindicat și are numai în 5 județe, dar și acolo numai în 5 localități, 5 școli, nu are dreptul să-și spună cuvântul? Poate să reprezinte altcineva la nivelul lor? Nu poate. Vă rog frumos! Eu vreau să se respecte legea și Constituția.

Dreptul la asociere și la...

O voce din sală:

Vreți cu toate sindicatele?

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Exact. Și atunci toate sindicatele constituite legal, așa cum scrie în lege, că este o lege, se acceptă la negociere.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat Gavra, nu în dialog cu un singur deputat, vorbiți sălii. Mulțumesc.

Iată, domnul președinte al comisiei intervine și poate ne oprim cu intervențiile.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Corpul tehnic, consilierii noștri care ne asistă mă fac să-mi fac mea culpa, de fapt, spun următorul lucru: în Legea contractului colectiv de muncă există o ierarhizare a sindicatelor foarte precisă, o grilă și pe baza acestei grile se stabilește ce sindicate sunt reprezentative și cine nu și că ar fi corect să punem în loc de recunoscute, "reprezentative". Recunoașterea este legală, deci fiecare se înregistrează, este legal recunoscut, dar gradul de reprezentare apare ierarhizat în această lege a contractului. Și atunci propun, vizavi de respectarea cadrului legal, să înlocuim "recunoscute" cu "reprezentative", în virtutea și corelația cu legea contractului de muncă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Deci, care ar fi textul dumneavoastră? "Cu reprezentativitate la nivel național" sau "cu reprezentare la nivel național" ?

Mai firesc ar fi "sindicatele reprezentative la nivel național".

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Nu este corect lingvistic "sindicatele reprezentative la nivel național"! "Care au reprezentare națională" este singura exprimare corectă.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Iată un profesor de filosofie este bine venit în persoana domnului Mihai Baciu.

 
 

Domnul Mihai Baciu:

Sigur că argumentarea domnului Gavra nu stă în picioare, pentru că dacă am accepta ce spune domnia sa, ar avea loc o pulverizare totală a societății civile, inclusiv în învățământ. Înseamnă că oricea 10, 15 se adună și zic că sunt sindicat trebuie să-i întreb și ce vor ei trebuie să ținem cont. Nu se poate.

Trecând peste alte chestiuni, propun următoarea formulare care mi se pare cea mai rațională.

Deci: "împreună cu sindicatele reprezentative și recunoscute". Deci și una și alta. În momentul în care este reprezentativ este recunoscut și nu recunoști la nivel național decât ceea ce este reprezentativ.

Deci propun următoarea formulare: "împreună cu sindicatele reprezentative și recunoscute la nivel național" și cu aceasta am împăcat și capra și varza.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Buzatu, ultima intervenție din sală la acest text.

 
 

Domnul Dumitru Buzatu:

Îmi pare rău că trebuie să plictisesc auditoriul cu prea multe intervenții, dar noțiunea juridică consacrată în contractele colective de muncă este "reprezentativitate", pentru că ea presupun anumite condiții pentru un anumit sindicat, un număr de membri, dispunere teritorială și altele.

Pentru unitate de regim, noi trebuie să folosim această noțiune: "reprezentativitate", "care au reprezentativitate", pentru că dacă au această reprezentativitate implicit, potrivit legii, ele sunt recunoscute, nu mai este nevoie să mai adăugăm această chestiune.

Deci, v-aș ruga, dacă este posibil, să adăugăm aceasta. Sau explicit, de fapt, nu implicit este ... V-aș ruga să adoptăm această formulare că este mai corectă. Punem: "care au reprezentativitate la nivel național", pentru că este formularea din Legea contractelor colective.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Gaspar.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Vă propun ca textul să sune în felul următor: "împreună cu sindicatele care au reprezentativitate la nivel național, în condițiile legii".

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Această variantă este agreată și de comisie, doar domnul ministru mai are o părere.

 
 

Domnul Virgil Petrescu:

Doamne ferește să intru în polemică cu cineva. Dorim să rezolvăm o problemă punctuală. Evident, sunt 29.000 de școli, circa 15.000 de sindicate care sunt recunoscute prin tribunal, deci aceasta este clar că nu se poate discuta o asemenea ... Sindicatele sunt împărțite, sunt ierarhizate: sindicate, federații, confederații și așa mai departe.

Evident că doamna Smaranda Dobrescu avea dreptate, știind foarte bine despre ce este vorba, dar vă atrag atenția un lucru: Legea contractului colectiv de muncă, pentru bugetari spune foarte clar: nu se poate negocia decât în măsura în care în legea specifică: "se prevede acest lucru". Dacă noi punem ", în condițiile legii", întrebarea ar fi care lege? Ne trimite la Legea contractului colectiv de muncă, unde spune "back" - veniți înapoi la statut. Aș ruga să nu se pună codița aceea că poate să fie o șopârlă. Adică noi o punem aici la statut, ne trimite la Legea contractului colectiv, care ne trimite înapoi. Și atunci, până la urmă, chiar dacă sunt reprezentativi, chiar dacă au o reprezentare și recunoaștere, noi nu mai avem dreptul să dialogăm și este un cerc vicios.

Deci, ceea ce facem noi acum se cheamă lege organică, se prevede posibilitatea contractelor și a discuțiilor și negocierilor, de fapt aici este vorba de fișa postului, nu de altceva, nu de contract.

Dar dacă nu specificăm în legea aceasta că prin aceasta dorim să avem un parteneriat social, inclusiv cu sindicatele, nu avem numai cu ei și cu altele și cu administrație locală etc., cred că este bine să nu punem "în condițiile legii", pentru că ne trimite la altă lege.

În privința textului cred că până la urmă formularea care s-a convenit "care au" etc. "la nivel național".

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Deci, rămânem la formula "care au reprezentativitate la nivel național", agreată de comisie, de Guvern. Să vedem votul dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 52 alin. 2, dacă sunt intervenții din sală? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 52 alin. 3 din textul inițial.

Intervenții?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin. 4 din același text inițial.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Mulțumesc, unanimitate.

Alin. 5 din raportul suplimentar.

Domnul profesor Sonea are deja înaintat un amendament și dorește să-l susțină.

Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Ioan Sonea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să aduc o completare acestui alineat, în sensul că mulți profesori au inițiativă și întreprind acțiuni personale, independente de o planificare care există inițial la conducerea școlii și deci altele decât cele prevăzute inițial, care se desfășoară, de fapt, însă în școală și cu elevii școlii și contribuie în mod esențial la îmbogățirea activității școlii.

Cred că merită să fie recunoscute aceste inițiative și curajul celor care fac mai mult decât li se cere și de aceea aș dori, dacă dumneavoastră sunteți de acord, să adăugăm la ceea ce există, următorul text: " ...ori desfășurate din proprie inițiativă în folosul procesului de învățământ".

De fapt, se face o recunoaștere a ceea ce prevede un articol care urmează, art. 95, privind libertatea inițiativei personale.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Comisia?

Domnul deputat Lepșa.

 
 

Domnul Sorin Victor Lepșa:

Nu schimb cu nimic absolut ceea ce s-a propus și ca formă, după virgulă, "în afara fișei individuale a postului sau activități solicitate de conducerea unității sau de organele ierarhic superioare". De fapt sunt cuprinse și introducem numai un singur cuvânt "sau".

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Comisia acceptă formularea domnului deputat Lepșa? Explicați-o sălii, vă rog.

 
 

Domnul Virgil Petrescu:

Iertați-mă, dar dacă punem "sau" în loc de virgulă începe puțin încurcătura. S-ar putea ca unele cadre didactice să aibe activități care nu sunt pentru învățământ și pe urmă ar dori să-l introducă ca o apreciere suplimentară. Nu vreau să intru în detalii, dar dacă faci o treabă în afara învățământului, că așa vrea dânsul, eu nu am de ce să-l punctez în cadrul evaluării. Deci este vorba de activități solicitate de conducere sau ce spuneți mai departe cu organele ierarhic superioare, nu activități pe care și le autoimpune el și care poate nu au nici o legătură cu învățământul. Altminteri, trebuie să specificăm de ce activități autoimpuse este vorba. Că s-ar putea, iertați-mă, în afară de activitatea didactică să aibe activitate în altă parte, este o activitate, poate benefică țării, dar poate nu are legătură cu învățământul și o să o punctez valoarea 1-100 în fișa postului.

Prefer chestia cu virgula, pentru că sunt activități care i se solicită.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Sau votăm sau continuăm dezbaterile?

 
 

Domnul Mihai Baciu:

Iertați-mă că intervin din nou, pentru că știm că sunt sute de mii de cadre didactice care cred că, în urma acestei legi, vor putea, la sfârșitul anului, să sufere sau să se bucure și nu este neimportant. De aceea, sesizarea domnului ministru privind posibilitatea apariției unor activități care nu au de-a face cu procesul pedagogic este dreaptă, dar acelea nu pot fi punctate. Dar, nu putem să nu lăsăm liberă inițiativa cadrului didactic în procesul pedagogic, adică să i se puncteze numai ceea ce i-a dictat șeful. Pentru că am observat și alte sisteme de învățământ și unde cadrul didactic, mai ales în procesul educațional, manifestă o spontaneitate, o inițiativă extraordinară și aceasta se simte în relațiile cu elevul.

De aceea, aș propune, pentru a elimina riscul apariției unor activități nepedagogice, următoarea formulare - și am să o completez - "în fișa de evaluare se punctează și activitățile pedagogice", deci "pedagogice" adăugat "realizate în afara fișei individuale a postului, activități solicitate de conducerea unității, de organele ierarhic superioare sau din proprie inițiativă". Dar să lăsăm și propria inițiativă pentru activități pedagogice.

Iertați-mă, am spus aici adăugarea cuvântului "pedagogic".

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Adăugire de prisos.

 
 

Domnul Mihai Baciu:

Dacă nu sunt pedagogice, nu i se iau în considerare.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor,

Formula finală: "în folosul procesului de învățământ", în amendamentul domnului Sonea, acceptat de comisie.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Colegii din comisie propun o variantă de următorul tip. "În fișa de evaluare se punctează și activitățile realizate în afara fișei individuale a postului, din domeniul învățământului, precum și activitățile solicitate de conducerea unității sau de organele ierarhic superioare". Aceasta ar fi forma.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Satisfăcut, domnule deputat Sonea? Da.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Da. Deci toată lumea este de acord. Domnule ministru?

 
 

Domnul Virgil Petrescu:

" ... precum și alte activități" .....

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

" ... precum și alte activități" .... Poftiți.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte, vă rog să mai citiți o dată textul.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

"În fișa de evaluare se punctează și activitățile realizate în afara fișei individuale a postului din domeniul învățământului, precum și alte activități solicitate de conducerea unității sau de organele ierarhic superioare".

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Supun votului acest text.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Nu "din domeniul", ci "în domeniul".

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da, cu corectura "în domeniul învățământului". Și aceste acorduri, în tradiția noastră parlamentară se mai pot realiza de Departamentul tehnic-legislativ.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu.

Vă mulțumesc. Unanimitate.

Alin.6 din raportul suplimentar.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate. Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor,

Aici apare o problemă. Am omis să supunem votului titlul acestei secțiuni care începe cu art.48. Deci, avem Secțiunea a II-a: "Condiții de salarizare a personalului didactic". Încheind această secțiune, la sesizarea Departamentului tehnic-legislativ, supun votului dumneavoastră și titlul Secțiunii a II-a: "Condiții de salarizare a personalului didactic".

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră art.52 în integralitatea lui.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri ? Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor,

Intrăm în Titlul III al legii:" Învățământul superior". Aveți textul în față, text neschimbat în raportul suplimentar.

Supun votului dumneavoastră acest titlu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Urmează titlul Capitolului I.

Stimați colegi, Capitolul I, în formularea comisiei, este intitulat: "Funcțiile didactice și de cercetare. Condițiile pentru ocuparea acestora".

Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Continuăm cu Secțiunea I-a din acest titlu, în formularea: "Funcțiile didactice și de cercetare".

O supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Iată că am ajuns la art.53 alin.1.

Intervenții din sală? Vă mulțumesc.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.2. Nici o intervenție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.3. Nici o intervenție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.4.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.54.

Înainte de a trece la art.54, vă rog un vot pentru art.53, în integralitatea lui.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.54, spuneam, are două alineate. Vreo intervenție la vreunul dintre alineate? Nu.

Este o intervenție din partea domnului deputat Mihai Baciu. Poftiți.

La 54, textul comisiei.

 
 

Domnul Mihai Baciu:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Lucrez în învățământul superior de mulți ani și dați-mi voie să vă spun că eu consider că cunosc destul de bine acest domeniu. De aceea îmi permit și-mi voi permite și cu ocazia altor articole și alineate să intervin pe textele acestea care privesc învățământul superior.

Mă voi referi deocamdată la acest text, alin.1 art.54, care sună așa: "Personalul didactic prevăzut la art.53 (deci cei care sunt spuși mai sus) desfășoară și activitate de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică, activitate de proiectare și de creație artistică, potrivit specificului".

Ce vreau eu să vă spun și ce observație vreau să fac?

Dintr-o experiență, cum vă spuneam, la catedră, în învățământul superior, am observat că și dascălul - și meseria aceasta de dascăl presupune un har, presupune deci un talent; cea de cercetare științifică presupune și ea un alt har, un alt talent. De aceea nu este bine să le punem totdeauna alături și să-i obligăm pe oameni să facă și una și alta. De asemenea, de-a lungul anilor, am observat că ne obliga mereu să facem cercetare științifică. Se înscria fiecare cu o temă. O lua, o găsea, într-o zi, două, sau o punea formal, prezenta 20 de pagini la sfârșitul anului, le copia de undeva, sau 25 de pagini, și se chema că face cercetare științifică. Și adevărul este că avea dreptate omul, pentru că el poate că avea har pentru cariera didactică și era plătit numai pentru așa ceva, nu era plătit pentru cercetare științifică. Așa încât o să apară... - adică cel puțin eu sper că o să apară multe schimbări în textele care urmează, în legătură cu raportul acesta între didactic și științific.

Deocamdată, dați-mi voie să propun următoarea, să spun așa, transformare, nu-i amendament, următoarea schimbare: "Personalul didactic prevăzut la art.53 poate desfășura"; deci nu "desfășoară", pentru că dacă spun "desfășoară și activitate" îl obligăm. Îl obligăm și nu-l plătim, pentru că în salarizarea posturilor în învățământul superior nu este plătită cercetarea, ci munca didactică.

Așa încât propun această schimbare: "poate desfășura și activitate de cercetare ..." și așa mai departe; deci "poate desfășura". Iar acest "poate" va atrage după sine o mulțime de alte consecințe în articolele și alineatele următoare.

Deocamdată, vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Acum, comisia poate accepta amendamentul?

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Deci, comisia poate accepta amendamentul domnului?

Aici este o teorie întreagă și, de fapt, ajungem la o diferențiere între cadrele didactice, între cei care sunt la universitatea propriu-zisă, cum era înainte, și cei care erau sau sunt acum la universitățile tehnice.

Deci, în timp ce colegii noștri, după spusele distinsului meu coleg ieșean de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza, copiau cele 20 de pagini, eu mi-aș permite să le spun copiști, evident, contractele de la Politehnică cereau și date experimentale, și aparatură, și muncă și așa mai departe. Deci, erau niște diferențieri. Eu aș vrea să fiu de acord cu domnul distins coleg Baciu, nu pentru că suntem chiar amici. Mă împiedică un singur lucru, și acest lucru l-am simțit și la colegii mei. Nu poți separa un cadru didactic universitar, cel puțin în plan ideatic, printr-un articol de lege, de activitatea de cercetare științifică. Este o chestiune care, cum să spun, diferențiază puțin învățământul preșcolar, preuniversitar, de învățământul superior. Adică poți preda cunoștințe, poți transmite acel fior al noii descoperiri celui din fața ta, dacă tu te limitezi numai la un oficiu de a prelucra informații și de a da informații, fără să ai în tine însuși imboldul de a cerceta, de a căuta? Cred că trebuie să ne punem semnul de întrebare asupra calității ca atare de acces în învățământul superior, când, de fapt, toată promovarea, sau în mare parte, nu știu dacă e bine sau rău, se face pe baza activității de cercetare științifică.

Deci, mi-e teamă că dacă punem acest "poate" să înțeleagă unii că ei nu pot și nu trebuie să facă. Aici este ... Dacă găsiți dumneavoastră altă soluție... Altfel, cred că ar fi jignitor pentru un cadru universitar să-i lăsăm la latitudinea de a face, sau de a putea, sau a nu putea.

De aceea, cu tot riscul... nu de a strica o prietenie, nici nu poate fi vorba, să lăsăm pe domnul coleg să înțeleagă că diversitatea de cercetare este cea care încadrează pe fiecare dintre cadrele didactice universitare, respectiv unii vor face cercetare științifică, că se pricep, alții vor face, poate, dezvoltare tehnologică, că se pricep mai bine acolo, alții vor face activitate de proiectare, că se pricep mai bine, alții creație artistică, și, în fine, alții conform specificului disciplinei lui.

Eu zic că trebuie s-o lăsăm ca obligație care nu ne obligă, ci ne onorează.

Deci, haideți să fim onorați, domnule coleg, că facem această activitate. Și atunci, rămânem, comisia, la textul pe care vi l-am propus.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor,

Se anunță o dezbatere furtunoasă, după freamătul din sală. Și atunci, îngăduiți-mi să vă propun o listă, acum, de vorbitori, pe care s-o încheiem, să determinăm timpul intervenției, după care să trecem la vot.

Deci, am reținut aici: domnul Florin Tudose, domnul Corâci, domnul Baciu, domnul Șerban, domnul Tănase Tăvală, domnul Vida, domnul Albu, doamna Andronescu, domnul Ceaușescu.

Doamnelor și domnilor, am zece intervenții. (Rumoare)

La domnul Ceaușescu m-am oprit. Inclusiv domnul Ceaușescu.

Iată, domnul ministru solicită o intervenție, poate atenuează contradicția. Și apoi, doamnelor și domnilor, nu cred că are rost să ne întindem mult pe dezbateri, pentru că sunt două poziții, și argumentele pot fi aceleași, chiar vă rog să nu repetați argumentele invocate de cel care a precedat la microfon.

Vă rog, domnule ministru.

 
 

Domnul Virgil Petrescu:

Aș dori să precizez câteva lucruri, poate se mai reduce numărul de intervenții ulterioare, dacă nu, poate să și crească. Mă rog. Sper să se reducă.

În primul rând, noi vrem ca cercetarea universitară să se dezvolte. Vrem ca cercetarea să fie apropiată de universități. Acesta este primul amendament de bază.

În al doilea rând, vrem ca să nu mai avem orele acelea de cercetare - 516 ore și cine știe despre ce este vorba, că numai după ce le efectuam mai mult sau mai puțin formal, puteam să luăm banii pe contracte, după ce le acopeream pe acelea. Deci, nu despre asta este vorba în propoziție.

Hai să ne înțelegem foarte clar. Ceea ce este normă didactică, și normă didactică - pentru aia se iau banii. Pentru aspectele de contracte de cercetare, și vă mai anunț că există un Consiliu Național de Finanțări al Învățământului Superior, Consiliu Național pentru Cercetarea Științifică Universitară, vor fi concursuri pentru programe în afară de contractele cu partenerii, cu agenții economici. Aceste concursuri sunt cele care vor fi, mă rog, pe baza concursului se câștigă aceste programe și se finanțează într-o competiție evaluată în altă formă, deci nu așa cum e acum. Gândiți-vă că vrem să facem o reformă și în domeniul ăsta. Prin urmare, nu vă speriați că intervenim cu cercetarea obligatorie formală, dacă doriți putem să discutăm și pe o altă structură, unii care se duc exclusiv pe activitate didactică, nu au nici o legătură cu cercetarea, dar atunci trebuie să plătim la nivel preuniversitar, pentru că fac o prestație fără nici un fel de valoare universitară, putem să discutăm și treaba asta, și există asemenea programe, idei, cu care, mă rog, hai să spunem că n-am prea fost de acord, și dezvoltarea universitară normală, în care se îmbină activitatea didactică cu activitatea de cercetare. Mai mult, avansarea nu poate fi făcută decât pe baza doctoratului, care devine obligatoriu de la șef de lucrări în sus. Prin urmare, un doctorat nici vorbă că se va da fără o activitate efectivă de cercetare. Deci, cercetarea trebuie oricum apropiată. Problema de bani este o altă problemă. Nu le amestecați! Noi vrem să plătim pentru ceea ce face didactic, dar didacticul nu este evaluat pozitiv decât dacă este completat cu activitate de cercetare recunoscută. Și recunoscută, cum? Prin programe internaționale, programe la nivelul Ministerului Cercetării și Tehnologiei, Ministerului Învățământului, programe de acorduri internaționale care deja sunt semnate. Deci, o să fie mult de cercetat, mult de luat bani din acest punct de vedere. Deci, nu vă speriați că cercetarea va fi subordonată ca o completare, mă rog, cum a fost cu 516 ore pe vremuri.

Deci, aș dori să nu spunem "poate"; să rămână cum este textul acolo, pentru că învățământ superior fără cercetare științifică, cu specificitatea respectivă, nu poate să existe, să reziste. Calitatea se deteriorează.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Mulțumesc, domnule ministru.

Continuăm intervențiile din sală. Până acum, s-a conturat mai clar punctul de vedere al Guvernului, al comisiei.

Doamnelor și domnilor, propun două minute pentru fiecare intervenție. De acord?

Avem 10 intervenții, 20 de minute, cu intervale, ieșim la o jumătate de oră aproape.

Domnule președinte al comisiei, domnule profesor Stanciu, ați renunțat cumva la varianta inițiatială a textului? Nu.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Am renunța cu mare plăcere, dar nu vrem să ne jignim colegii. Abia așteaptă să ajungă acasă, ca să se apuce de cercetare!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Dintre vorbitori, domnul Florin Tudose.

 
 

Domnul Nicolae Florin Tudose:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Desigur că domnul ministru a expus aici niște principii foarte valabile, foarte largi, dar care ating mult mai multe legi decât aceasta pe care o discutăm acum.

Învățământul superior și cercetarea nu pot fi despărțite. Asta-i clar.

Acum, ar fi de acceptat ideea că nu poți impune obligativitate certă în forma unui astfel de articol, atâta vreme cât toate condițiile de promovare și criteriile de performanță o impun.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Deci, varianta comisiei.

Domnul deputat Corâci.

 
 

Domnul Ioan Cezar Corâci:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Și eu vă vorbesc după aproape 20 de ani de experiență în învățământul universitar. Cred că aici este o problemă de principiu. Și cu tot respectul pentru domnul ministru Virgil Petrescu, am să spun că nu sunt absolut deloc de acord cu dânsul.

A reamintit ce s-a întâmplat ani de zile în învățământ cu acea vestită poveste cu orele de cercetare, cu cele 516 ore.

Problema este următoarea. După părerea mea, nu se poate ca activitatea cuiva, deci a unui cadru didactic, să fie parțial normată și stabilită clar, deci norma didactică cuprinde atâtea ore pe săptămână, activități didactice, și să apară o altă parte, așa, eterică, vagă, care nu are absolut nici un fel de normare de același tip.

Deci, sigur că nici eu nu voi susține niciodată că activitatea de cercetare a unui cadru universitar poate fi despărțită de activitatea didactică. Dar a lăsa în Statutul cadrului didactic, care este o lege de bază, locul pentru asemenea formulări vagi, mi se pare un lucru nedorit.

Eu cred că formula aceea - "poate"- arată ceea ce se întâmplă în realitate, pentru că dă posibilitatea, să spunem, este în concordanță cu restul textului legii, în sensul că toate evaluările și toate promovările sunt făcute și pe baza activității de cercetare, dar nu implică o obligativitate, pentru ce? Care nu mai apare nicăieri. Deci, nicăieri în Statutul cadrului didactic nu scrie câte ore pe săptămână vor fi de cercetare științifică, ce reprezintă această cercetare. Mai mult decât atât. Dintre colegii de aici, foarte mulți au vorbit de cercetarea pe bază de contract, care este retribuită suplimantr și este cu totul și cu totul altceva, pentru că înțeleg că obiecțiile celor care nu sunt de acord cu acest punct de vedere - deci punctul de vedere susținut de coleg, nu cel al comisiei - sunt legate de cercetarea fundamentală. Acea cercetare fundamentală, după părerea mea nici nu poate fi normată. Ea trebuie să existe, ea este un criteriu de dezvoltare profesională, trebuie să rămână un criteriu de evaluare a capacității fiecărui cadru didactic, dar nu poate fi normată și atunci, nu trebuie să apară în lege ca o obligativitate de acest tip. Dar, dacă apare, vă rog să găsiți un criteriu, în conformitate și cu legislația muncii, de normare a acestei activități, pentru a nu lăsa loc unor aprecieri absolut subiective.

Deci, susțin ideea de a introduce "poate".

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Baciu.

 
 

Domnul Mihai Baciu:

Stimați colegi,

În afară de argumentul pe care l-am adus mai înainte, mai aduc unul, poate nu-i chiar atât de puternic, dar este totuși un argument. În vacanța aceasta, de două-trei săptămâni, m-am întâlnit cu cadre didactice, cu colegi din majoritatea universităților din țară și toți, sau aproape toți, au fost de această părere. Și vă rog să mă credeți că nu erau dintre cei leneși, nu erau dintre aceia care fug de cercetare, erau cadre de vârf, care s-au realizat în primul rând pe calea aceasta a cercetării. Și ei au fost de această părere: trebuie despărțită clar activitatea didactică de cea științifică, nu despărțită în fapt. Pentru că este clar și pentru mine și pentru oricare dintre dumneavoastră, că o universitate nu poate exista fără cercetare științifică. Aici este vorba de o chestiune formală, ca să spunem așa. Nu văd ce deranjează Guvernul, nu văd ce deranjează comisia dacă adăugăm acest cuvânt "poate", care clarifică și care distinge clar între cele două activități. Pentru că eu am spus și repet: activitatea didactică și activitatea de cercetare cer două talente sau, dacă vreți, haruri diferite. Nu este bine să obligăm prin lege pe cineva care nu are talentul pentru așa ceva, nu are înclinația, s-o facă, iar dacă nu o face, domnule președinte, iar dacă nu o face, nu avansează. Pentru că toate criteriile de avansare în învățământul superior sunt puțin didactic, restul e științific. Doctoratul, cârnatul acela de lucrări, de cărți, de comunicări, de articole din reviste de specialitate etc., etc. toate sunt cercetare științifică. Așa încât cadrul didactic din învățământul superior este obligat prin însăși această necesitate de a avansa să facă cercetare, nu mai este nevoie să-i spunem noi aici. Nu mai este nevoie să spunem aici.

De aceea, eu mă mențin la această părere pe care am spus-o aici, că nu văd ce deranjează. Nici textul legii nu este deranjat, nici Guvernul, nici altcineva, dacă spunem așa: "poate desfășura", nu "desfășoară" obligatoriu.

Am și alte argumente, dar acestea le voi aduce pe parcurs, numai în funcție dacă se acceptă sau nu se acceptă acest adaos pe care l-am propus eu, pentru că el va atrage după sine și alte schimbări pe parcursul textului legii, în continuare.

Deci, repet, vă rog încă o dată să susțineți această sintagmă: "poate să desfășoare activități ...." așa și pe dincolo.

Vă mulțumesc frumos.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Șerban.

 
 

Domnul George Șerban:

Stimați colegi,

Aici sunt solidar cu fostul meu dascăl de la facultate și susțin ideea. Este o utopie. Haideți să fim realiști, și știm ce se întâmplă în universitățile noastre. Este o utopie, să nu ne ascundem după degete, că un universități avem și vom avea numai oameni capabili de cercetare științifică. Știm foarte bine care este realitatea și care va fi în continuare. Sunt oameni care nu au capacitatea de a inventa, de a cerceta, dar sunt foarte buni dascăli.

Hai să ne amintim că în studenție am întâlnit dascăli extraordinari care nu excelau la capitolele cercetare, invenție și așa mai departe. Introducerea acestui termen de "poate" face posibilă existența unor dascăli de calitate, buni pedagogi, dar care să aibă mai puține șanse de ascensiune, și oferă în continuare, celor care au și inventivitate și desfășoară o activitate de cercetare, posibilitatea să urce ierarhic mai repede.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor deputați,

Poate ajung intervențiile, oricum încheiem lista aici, până la 10 persoane, nu o mai putem lungi și dau cuvântul în continuare domnului Tănase Tăvală.

Sunteți pe listă? Da, interveniți procedural.

Vă rog, deci, domnule.

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

O singură chestiune de atenție în sală. Pentru a nu se crea aceste animozități..., de o listă mai lungă sau mai scurtă.

Vă rog să vă uitați cu atenție, sigur că această tribună este foarte înaltă și nu se pot cuprinde toate colțurile sălii. Vă rugăm, cu mai multă atenție, pentru a ne putea înscrie la timp la cuvânt.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da, secretarul dumneavoastră, domnul Gavra, lipsește din aripa stângă.

Aveti cuvântul, domnule deputat Tăvală.

 
 

Domnul Tănase Tăvală:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor deputați,

Referitor la acest articol, consider că este de prisos să se insiste pentru sintagma "poate". "Poate" însemnează și aproape excludere. Cei care se complac în această situatie de a nu face cercetare științifică de la catedră înseamnă că de la început sunt acoperiți. Cei care sunt de bună credință, cei care sunt harnici, cei care sunt oameni animați de spiritul creativ, aceștia vor accepta și vor realiza și cercetare științifică.

In momentul în care un cadru didactic este condiționat pentru a desfășura activitatea în universităț, și este solicitat să aibă doctoratul, asta presupune deja o activitate foarte consistentă de natură științifică, o activitate paralelă cu activitatea sa didactică.

Prin urmare, nu este nici un efort deosebit, este o chestiune de preocupare personală, este o chestiune de disciplină și prin urmare el o acceptă cu toată plăcerea. De acum încolo, însă există și această situație, despățirea cercetării științifice de activitatea didactică este o chestiune care și mai mult va deteriora aceasta ramură deosebită, de care oarecum lumea noastră actuală se cam debarasează, pentru că în momentul în care activitatea științifică, indiferent unde este ea depusă, pe tărâm tehnic sau pe tărâm cultural artistic, ea este într-o situație de degradare.

Prin urmare, aș dori ca să se accepte textul așa cum a fost formulat de către comisie.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

Domnul Vida.

 
 

Domnul Ioan Simiti Vida:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Eu am o opinie total diferită față de cea prezentată de domnul Baciu și domnul Șerban.

Eu consider că activitatea științifică este o activitate total obligatorie pentru un cadru didactic universitar. Cele două funcții, funcția didactică și funcția științifică de cercetare, sunt complementare, se interpătrund și aș spune, într-un termen ingineresc, chiar difuzează una în alta. Nu din considerente financiare spun acest lucru, așa cum a spus și domnul ministru, ci din considerente pur științifice.

Prin activitatea de cercetare științifică, un cadru didactic, practic, se autoperfecționează în domeniul didactic. Deci prin activitatea științifică el se autoperfecționează în domeniul didactic. Să știți că și eu am stat de vorbă cu multe personalități didactice din învățământul superior în această vacanța și pot să dau chiar nume și toți au insistat să nu scăpăm această idee de activitate științifică în statutul cadrului didactic. Poate că se poate pune problema acestui "poate" și o exprim aici. Poate că ar fi necesară o cuantificare a activității științifice în activitatea unui cadru didactic universitar. Aici se poate pune această problemă.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Deci, iată că se poate să intrăm într-o încurcătură mai mare.

Domnul deputat Albu.

 
 

Domnul Alexandru Albu:

Domnule președinte,

Mai întâi o problemă de procedură. Înțelegem mobilurile care vă determină să vă concentrați atenția și privirea mai ales spre partea dreaptă a sălii, dar vă rugăm frumos, aveți în vedere și opoziția și eventual realizați o alternare în luările de cuvânt, ca să putem realiza și noi un schimb de opinii, de păreri.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, iată situația. Este de datoria secretarilor, potrivit regulamentului, să noteze solicitările la cuvânt.

In măsura în care pot, urmăresc și eu mâinile ridicate din sală. Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Albu:

Domnilor colegi,

Domnule președinte,

Introducerea ca o ingerință aproape a activității de cercetare a corpului profesoral universitar a fost ideea salutară a Elenei Ceaușescu. Noi numeam această activitate "muncă comunistă nenormată, neplătită", pentru că se făcea pe bază de contract și uneori instituțiile de învățământ superior câștigau sume importante, dar din asta toți scădeau și ajungeau la un colectiv de catedră 15 la sută, care să treacă în folosul academiei, în cazul nostru, de pildă, și câteva procente pentru restul cadrelor didactice, care însemna aproape nimic sau de multe ori chiar nimic.

De acord cu pledoaria convingătoare a domnului președinte al Comisiei pentru învățământ că nu se poate despărți activitatea didactică de activitatea de cercetare știintifică, dar nici nu există această despărțire. Prin întregul sistem de reglementări din învățământul superior, activitatea de cercetare științifică este un deziderat absolut necesar. Nu poți lua doctoratul fără să faci cercetare. Nu poți să promovezi în funcție fără să faci activitate de cercetare. Nu poți primi premii ale academiei, multi dintre cei de față poate au și primit, fără activitate de cercetare și așa mai departe.

Apoi, activitatea aceasta extrem de laboriasă pentru elaborarea unui manual universitar, mai ales în actualul context în care se schimbă mentalitatea și concepția cu privire la structura manualului, nu este o activitate de cercetare științifică? Toate acestea sunt activități de cercetare științifică, ele au un caracter obligatoriu, prin prevederile reglementărilor care guvernează învățământul universitar, etc.

De aceea eu sunt de acord cu cuvântul "poate", dar acest cuvânt nu-și are rostul dacă nu spunem și în ce condiții poate. Și eu aș adăuga la propunerea domnului coleg din partea unui partid de guvernământ, nu știu care, următoarele: "Poate desfășura activitate de cercetare științifică în baze universitare, proprii..." pentru că pentru asta introducem acest "poate", ca să-i dea posibilitatea cadrului didactic să folosească bazele de cercetare ale instituțiilor de învățământ superior. Și aș adăuga "și/sau în baze și laboratoare universitare contra cost". Dacă prima se referă la activitatea de cercetare fundamentală, dar nu numai fundamentală, ci și aplicativă, apoi a doua se referă mai ales la activitatea de cercetare aplicativă și dăm astfel posibilitatea cadrelor didactice să cerceteze, că pe bază de contract probabil că va fi, dar fără să impunem acest lucru, anumite lucruri, anumite teme cu care apelează la el diverse întreprinderi, firme, agenți economici etc. Dacă cumva se împărtășește acest punct de vedere poate că nu ar strica să mai lucrăm pe acest articol, art.54 - textul nou, luând în considerație unele propuneri făcute din această parte, eventual să desfacem acest articol în două: pentru cercetarea care se efectuează în instituții de învățământ superior ca o obligație a înaintării în funcții didactice etc. și doctorat și pentru cercetarea pe care să o facă cadrul didactic doritor, contra cost, contra unui câștig pe bani pentru diverși agenți economici. Dacă se ajunge la această concluzie, noi înseamnă că încercăm să dăm o rezolvare unei probleme de însemnătate crucială din învățământul universitar românesc, care mulți ani a stat într-o apoteoză, așa, foarte puțin agreata de cadrele didactice și care nu a dat rezultate.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. V-am lăsat ca să dublați timpul ca să realizați două intervenții și pentru a ruga înțelegere față de vederile mele... de dreapta. Doamna Andronescu.

 
 

Doamna Ecaterina Andronescu:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor,

Am să aduc în fața dumneavoastră spusa unuia din marii profesori pe care eu i-am avut, este vorba de regretatul academician Costin Nenițescu. Dânsul ne-a învățat că pentru a transmite știință trebuie să fii tu creator de știință sau cel puțin să te străduiești să fii.

De aceea, cred că cercetarea științifică nu poate fi considerată ca o alternativă. Ea este o componentă a procesului de îvățământ. Cine vrea să facă carieră universitară, cine dorește să rămână în învățământul superior trebuie să desfășoare obligatoriu și activitate de cercetare științifică. Are altă credibilitate când se duce în fața studenților și prezintă o temă pe care el a abordat-o în activitatea de cercetare, decât atunci când predă ceea ce a învățăt de la altul.

De altfel, dacă am lua în considerație și experiența altora, cercetarea performantă în toată lumea se face în unversități. Noi trebuie să lăsăm cercetarea universitară ca o componentă a învățământului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Valeriu Tabără:

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

În primul rând sunt surprins de faptul că se discută aici de cadre didactice cu vocație sau fără vocație de cercetare. Cred că nici nu poate fi un dascăl fără să aibă această vocație, pentru că fiecare dintre noi ne propunem în primul rând o instruire nu numai din punct de vedere al predării unui curs, ci și prin aceea a finalizării și cu atât mai mult a conducerii unor proiecte care se finalizează prin proiectele de diplomă, fie că le spune așa, fie că le spune altfel, în învățământul universitar sau cel tehnic.

Stimați colegi,

Eu vin aici cu o problemă și mi se pare că această problemă ar fi trebuit să fie reluată, să fie de fond și direct corelată cu ceea ce înseamnă și legile cercetării științifice. Pentru că după părerea mea, una dintre marile distorsiuni care se găsesc la această dată în România este separarea acestor două domenii de însemnătate fundamentală pentru societatea românească și, dacă vreți, exemplul cel mai tipic este învățământul american: un singur institut național de cercetare, restul, în tot învățământul, și cel de cercetare fundamentală, dar mai ales aplicată, există universități americane în care studenții pleacă direct la firme, din realizări deosebite în domeniul cercetării, or, noi ne punem prolbema dacă facem sau nu facem cercetare științifică.

Părerea mea este - și rămân ca unul dintre cei care am pornit din cercetarea științifică și sunt cadrul universitar - că rupem la această dată și continuăm această rupere între cercetare și învățământ sau între învățământ și cercetare. Eu cred că cele două sisteme prin cadrele pe care le au, și dacă vreți eu pot să dau exemplele cele mai tipice din învățământul agronomic și biologic, cercetarea agronomică, ar trebui să se suprapună. Cercetătorul de gradul 1 să fie egal cu gradul de profesor, să aibă aceleași drepturi ca și profesorul de altfel, să fie director de institut, director de programe șamd. Deci, practic nici nu se pune problema și cred că am face o mare greșeală să separăm cercetarea de învățământ. Mare greșeală.

Mai mult, avem personalul de cercetare care poate merge până la gradul II, gradul 1, cercetători principali, eu aș propune o completare a acestei prevederi cu grade echivalente, cele din cercetarea științifică egale cu gradele universitare. Să se respecte acest lucru.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Gheorghe Ceaușescu, deputat PNȚCD.

 
 

Domnul Gheorghe Dan Nicolae Ceaușescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Cred că este inutil să mai discutăm dacă este sau nu este activitatea științifică necesară pentru un universitar. Este absolut necesară și cred că trebuie menționată - prietenul George Șerban spunea că trebuie să pornim de la realități și că nu vom avea niciodată așa și deci trebuie să schimbăm. Noi trebuie să revenim la o universitate normală și obligativitatea aceasta trebuie menționată, pentru că , sigur, este o situație jalnică, și trebuie să vă spun că există și la Universitatea din București cadre didactice, la Facultatea de Litere, care vorbesc o limbă română greu de acceptat. Incorectă.

De altminteri, cum s-a spus aici că este o componentă în procesul didactic, activitatea științifică, merg mai departe, ar trebui să antrenăm și studenții. În Germania există acest sistem, ca studenții care se remarcă să fie antrenați în programele de cercetare ale catedrelor. Spre asta trebuie să ne concentrăm,

Și, în fine, vreau să vă spun că nu trebuie să luăm ca model sau să invocăm formalismul ultimilor 50 de ani, trebuie să judecăm lucrurile absolut în sine, nu formele fără fond care au fost până acum. Trebuie să introducem cu seriozitate, mergem pe principii maioresciene, să nu credem că ne detașăm numai spunând unele lucruri de trecut, trebuie și în domeniul limbii române să ne datașăm, să nu mai accentuăm așa cum se accentuau cuvintele în vremea regretatului sau împușcatului, cum vreți să-i spuneți, și chiar aș spune că în orice caz, ingerința poate să fie a unei persoane, poate să fie a unei instituții, dar nu a unei noțiuni abstracte.

Și dacă este să judecăm să facem ceva este ca acea comisie de atestare la minister să funcționeze cum trebuie și pe criterii solide, nu să se producă acte absolut scandaloase, despre care nu este momentul să vorbim acum, dar poate că în curând va fi cazul să discutăm și despre asta.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc doamnelor și domnilor, după o asemenea argumentare, fără îndoială, lucrurile sunt clare. Este cercetarea separabilă de activitatea de invățământ sau nu? În varianta comisiei nu este, în amendamentul domnului deputat Baciu este.

Eu supun votului dumneavoastră...

Domnule președinte, poftiți.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimate domnule ministru,

Stimați colegi,

Dezbaterea a fost utilă absolut pentru toți și cred că din această dezbatere am înțeles și unii și alții nu numai menirea de dascăli, dar și devenirea noastră ca dascăli.

Dacă privim alineatul 1 în corespondență cu alineatul 2 unde apare clar, "În catedre, departamente, unități sau centre de cercetare și microproducție, poate funcționa pe posturi distincte și personal de cercetare, personal de cercetare asociat, doctoranzi, studenți, precum și alte categorii de personal, potrivit legii", rezultă foarte clar că, în principal, catedrele sunt și vor deveni laboratorul efectiv atât didactic cât și științific. A separa, în plan ideatic - pentru că asta este vorba, nimeni nu a spus aici că un cadrul didactic nu trebuie să facă cercetare științifică, toți au spus că trebuie să facă - dar, în plan ideatic, formal, a separa, a pune aici, "...poate să facă...", păi dacă poate să-l lăsăm să facă, nu? Pentru că altfel, ceea ce intenționăm noi, comisia, care nu uitați, este Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, deci noi dorim în perspectivă să găsim o modalitate ca artificiala despărțire a cercetării științifice de Ministerul Învățământului să dispară. Or, dacă aceasta este intenția noastră și intenție declarată și de ministrul cercetării științifice, domnul Bogdan Bujor Teodoriu, nu cred că și-are locul să încercăm noi, cel puțin formal, o aparentă separare.

De aceea, fac apel la colegii mei, pentru că cei care sunt aici înțeleg menirea și au făcut și fac cercetare științifică, să nu glisăm spre câțiva colegi care se cred foarte buni pedagogi, dar care nu ar avea înclinație științifică. Ar fi un lucru care ne-ar împiedica să argumentăm necesitatea integrării actualelor institute sau o parte a acestora în universități.

Vă rog, priviți puțin în perspectivă și fiți de acord cu noi și dați-ne votul pentru acest text. Nu va greva asupra calității procesului didactic. Vă asigur. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule președinte, acest text a consumat 45 de minute.

Supun votului dumneavoastră varianta comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 7 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu majoritate de voturi pentru, 7 împotrivă și 3 abțineri textul comisiei a fost adoptat. Vă mulțumesc.

Trecem la alineatul 2, articolul 54. Dacă sunt intervenții din sală.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate. Mulțumesc.

În continuare, Secțiunea II se intitulează... da, mă iertați, continuăm cu articolul 55 alineatul 1, l-ați găsit în material. Până colegii găsesc art.55 supun articolul 54, în integralitatea, sa votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi pentru și o abținere, textul a fost votat.

Ați găsit la pagina 48 din raportul inițial articolul 55. Dacă sunt intervenții la alineatul 1. Dacă mă gândesc că domnul deputat Baciu a deschis discuția și la articolul precedent... poftiți aveți cuvântul.

 
 

Domnul Mihai Baciu:

Articolul 55 alineatul 1 sună așa: "Pentru ocuparea funcțiilor didactice menționate la articolul 53 se cere absolvirea cu o diplomă de licență a unei instituții de învățământ superior de lungă durată". Este același lucru. Nu poți avea diplomă de licență, dacă nu absolvi un asemenea institut. Deci, expresia "...a unei instituții de învățământ superior de lungă durată..." este o expresie redundantă, trebuie să iasă, pentru că spune același lucru. Deci, încă o dată, când spui diplomă de licență spui absolvent al unei instituții de învățământ superior de lungă durată. Nu mai era nevoie să punem așa ceva. Deci propun scoaterea din text a expresiei: "... a unei instituții de învățământ superior de lungă durată..." că este inutilă.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Alte intervenții dacă sunt? Comisia agreează propunerea de eliminare?

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Vă rog să-mi permiteți un secret, stabilisem de la Iași cu domnul profesor Baciu că nu o să mă bruieze și se ține de cuvânt.

Într-adevăr, motivația domniei sale este întemeiată, deci diplomă de licență au numai absolvenții de la învățământ superior de lungă durată, dar la fel de adevărat este că pot fi absolvenți de învățământ superior de lungă durată fără licență. Deci, cum să spun, nici nu ajută, nici nu ...

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Sau cum nu ajută așa nu strică?

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Nici nu ajută nici nu strică, decât că face economie la câteva pagini de text pe total lege.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Doar consumă timpul.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Doar consumă timpul.

Haideți să lăsăm așa. O scurtăm la urmă, domnule profesor.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Albu.

 
 

Domnul Alexandru Albu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor colegi,

Cred că și această inadvertență pornește tot de la o înțelegere eronată, după părerea mea, nici articolul pe care l-am votat anterior nu rezolvă problema cercetării științifice în învățământul universitar, să știți și viața ne-o va demonstra, dar, mă rog, o va rezolva viața această problemă. La noi, de vreo câțiva ani, după revoluție, și e de mirare că după revoluție s-a întâmplat asta, s-a împărțit examenul de absolvire în două, lucrare de diplomă și de licență. Lucrare de diplomă, în învățământul superior românesc tradițional nu a existat această sintagmă - lucrare de diplomă. Este o traducere din rusă după formula - diplomnîi rabot. La noi a fost în învățământul tradițional românesc - teză de licență și această teză de licență era precedată și de o discuție, un colocviu, o discuție orală între absolvent și comisie. Noi le-am inversat acum. Întâi se susține ceea ce aș numi eu teza de licență și pe urmă are loc un examen oral. Nu are rost, examenul acesta oral avea drept scop să demonstreze că omul întrunește condițiile, este abilitat științific și profesional ca să susțină teza de licență, iarăși este o problemă care nu este rezolvată pâna acum nici în Legea învățământului, nici în acest statut. Mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da, doamna Andronescu, în nume propriu sau din partea comisiei? Vă rog.

 
 

Doamna Ecaterina Andronescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Legea învățământului prevede două diplome. Diplomă de absolvire cu referire la absolvenții învățământului superior de scurtă durată și diplomă de licență pentru absolvenții de învățământ superior de lungă durată. Acestea sunt cele două tipuri de diplome cu care se încheie învățământul superior și care sunt prevăzute în Legea învățământului. Mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Cred că putem trece la vot cu propunerea de eliminare formulată de domnul deputat Mihai Baciu ca în final să ajungem la textul agreat de majoritate.

Supun votului dumneavoastră eliminarea următoarei părți din text: "...a unei instituții de învățământ superior de lungă durată". Este corect, domnule deputat Baciu?

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Deci eliminarea sintagmei: "... a unei instituții de învățământ superior..." Numai de luhngă durată? Domnule deputat Baciu, este propunerea dumneavoastră. "numai de lungă durată sau ..." Nu va aud din sală, dacă vreți să poftiți la microfon.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Mai bine renunțați, domnule!

 
 

Domnul Mihai Baciu:

"Pentru ocuparea funcțiilor didactice menționate la art.53 se cere absolvirea cu diplomă de licență a unei instituții de învățământ superior..." am putea șterge "...numai de lungă durată..." Deci, și dacă spunem diplomă de licență se înțelege că este institut de învățământ superior. Las la aprecierea dumneavoastră.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Deci, rămânem la "... de lungă durată..." pentru eliminare?

 
 

Domnul Mihai Baciu:

Da, da, este suficient să ștergem "...de lungă durată...", că într-adevăr este supărător. Aici este un pleonasm, dar " ... al unui institut de învățământ superior" cred că rămâne, că diplome de acestea, eu știu..., se mai dau licențe de export, licență de mai știu eu ce...

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnule ministru, vă rog...

 
 

Domnul Virgil Petrescu:

Dacă-mi permiteți într-o clipă, să vă spun un secret cum a ajuns, povestea asta, redundandă, și așa este. Era vorba, întâi, că se cere absolvirea unui institut de învățământ superior și, într-adevăr, învățământul universitar este de scurtă durată, de lungă durată. Superior înseamnă și postuniversitar, deci, oricum, este contradicție de termeni, dar, în momentul în care am văzut că este "absolvent", "absolvent" înseamnă cel care a terminat, nu neapărat care și-a luat și diploma de licență, și atunci, am simțit nevoia, în decursul timpului, să introducem și acel " ... cu diplomă de licență", o să vedeți mai târziu, " ... cu profesori cu doctorat", că există și profesori fără doctorat. Și atunci am introdus acest lucru. Reluând, și normal, putem să renunțăm absolut la tot , în sensul " ... cu diplomă de licență sau diplomă echivalentă", aceasta este foarte bine, că nu se înțelege altceva.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare a sintagmei " ... de lungă durată" Atât.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Sunt 4 voturi împotrivă.

Abțineri? Sunt 4 abțineri.

Cu majoritate de voturi, sintagma a fost eliminată.

Alineatul 1 al art. 55 este așa cum a rămas după eliminarea susținută de domnul deputat Baciu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Un vot împotrivă, o abținere și majoritate pentru text.

Trecem la alin. 2. Deci, textul alin. 2 din raportul suplimentar, poziția 6, pag. 5 din raportul suplimentar, nu? Dacă sunt intervenții la acest text?

Cine este pentru?

Sunt intervenții? Da.

Domnul ministru.

 
 

Domnul Virgil Petrescu:

Aici a fost iar o discuție foarte lungă, dacă șeful de lucrări, lectorul, să fie sau să nu fie doctor. Până la urmă, comisia, iarăși, după mari dezbateri a ajuns la această problemă, la această propunere, numai că, vă rog să urmărim puțin textul: "Pentru ocuparea funcției didactice de lector universitar (șef de lucrări), candidații trebuie să fie doctoranzi, să aibă îndeplinite obligațiile din planul de pregătire...", păi acestea sunt cumulative, pentru că doctorand poți să fii din prima zi după ce s-a îndeplinit, împreună cu îndrumătorul..., mă rog, așa, deci în prima zi deja ești doctorand. Problema era să fie "doctorand și cu rezultate". Aici nu este vorba de virgulă, ci cumulativ "și". Deci: " ... să fie doctoranzi și să aibă îndeplinite condițiile...", ori să fie doctor în..., mă rog, condiția care era mai puternică.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

Comisia acceptă. Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alineatul 3 din textul inițial. Intervenții? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alineatul 4. Intervenții? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri? Vă mulțumesc.

Unanimitate.

Alineatul 5.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Deci, pentru alin. 6, 7, 8 este vreo intervenție? Da. Atunci le luăm pe rând în continuare. Da.

La alin. 6.

Domnul Barbu Pițigoi.

 
 

Domnul Barbu Pițigoi:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Alineatul 6 și următoarele prevăd o distincție de vechime pentru personalul care ar îndeplini condițiile art. 1, 2, 3, dar care nu au o anumită vechime în invățământul superior sau în învățământul preuniversitar. De pildă, dacă un cadru de specialitate cu studii, cu doctorate, cu lucrări în domeniu a lucrat în proiectare, deci nu a lucrat în învățământul preuniversitar, lui i se cere o vechime mai mare? Oare faptul că el nu a lucrat în învățământ, asta înseamnă că nu este bun la catedră, sau dacă a lucrat în cercetare și nu a lucrat în învățământ, deci nu are experiență didactică, nu este același lucru?

Observația mea constă în aceea că, mie mi se pare că ar fi corect ca aceste persoane care n-au lucrat în învățământul superior sau preuniversitr, să aibă dreptul să participe la concurs, sau să ocupe posturi în învățământ, fără a îndeplini condiția aceea de diferență de vechime, adică să li se acorde aceleași drepturi ca și celor care au lucrat în învățământ, sau au vechimea necesară cerută de cei care au lucrat în învățământul preuniversitar.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

Alte intervenții?

Domnul deputat Ana.

 
 

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Stimate doamne,

Stimați domni,

Distinsul nostru coleg a ridicat o problemă de mare finețe.

După cum vedeți, chiar trecerea de la o funcție didactică inferioară la o funcție didactică superioară este stabilită prin lege, ca urmare a experienței școlii românești, să se facă după un anume stagiu la catedră, în învățământ.

Sigur, eu nu vreau să fac discriminare între capacitățile științifice ale unui cercetător, ale unui distins om de știința, dar care nu este integrat învățământului, însă practica didactică, pedagogia arată că vrem, nu vrem, această distincție există.

Viața a arătat, în decursul societății, că mari genii în domeniul științei au rămas genii în domeniul științei, și în domeniul invențiilor, descoperirilor, dar n-au avut darul de a le face înțelese, de a le putea transmite semenilor lor. Aceasta în domeniul științei. Și nu ne oprim aici. Mari profesioniști, spre exemplu, din alte domenii n-au putut să fie pedagogi și n-au putut să-i învețe pe alții ceea ce ei știau cu îndestulare.

În acest sens, distinși colegi, activitatea didactică rămâne un apanaj al celor care au și acest talent, această chemare, această afecțiune pentru munca cu tinerii.

Din sală:

Mai concret!

 
 

Domnul Gheorghe Ana:

Celor din afara învățământului li se cere, totuși, să aibă o anume vechime, mai mare decât cei care sunt în interiorul învățământului, li se cer anume condiții suplimentare, tocmai pentru a complini această experiență didactică.

Și, de aceea, îngăduiți-mi, dacă am fost mai explicit decât doream, să vă cer să rămânem pe textul din proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

Din sală (bancile majorități):

Puteați să o spuneți de la început!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
 

Domnul Gheorghe Ana:

Și eu vă mulțumesc, pentru observații și pentru răbdare, dar nu pentru obrăznicie.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Poftiți.

 
 

Domnul Eugen Hilote:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Două remarci: prima remarcă, ce posturi universitare mai mici decât asistent există? Preparator - la filologie, exist? Atunci îmi retrag afirmația. Da.

Cât privește partea a doua, există ceea ce spunea colegul meu anterior, există seminarul pedagogic, deci există posibilitatea unei pregătiri pentru așa ceva, pentru oricine care se pregătește pentru o carieră didactică.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

Domnule deputat, poftiți. Domnul deputat Ioniță.

 
 

Domnul Mihai Ioniță:

Sunt puțin uimit.

Înainte, de la acest microfon s-a pledat pentru ideea că nu trebuie să despărțim cercetarea științifică de activitatea didactică. S-a pus problema dacă un cadru didactic poate să facă cercetare și s-a votat că, poate, nu poate, trebuie să facă. Și acum, punem invers problema: că nu întotdeauna un cercetător științific poate să fie și cadru didactic.

Mie mi se pare mai simplu ca cercetător științific să ai activitate didactică, decât un cadru didactic, mai ales că sunt cum sunt, în anumite centre universitare, să facă cercetare științifică. Atât.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

Ultimul vorbitor, poftiți.

 
 

Domnul Liviu Spătaru:

Ca să tăiem această problemă a vechimii, că există, într-adevăr, o problemă, v-aș propune ca după alin. 6, sau după alin. 7 bis din raportul suplimentar, să introducem următorul alineat: "Coeficienții de echivalare a vechimii în învățământul superior sunt 0,9 pentru vechimea în cercetarea științifică de profil și 0,8 pentru vechimea în alte activități prestate în profilul postului pentru care concurează".

Aceasta pentru că 15 nu se împarte la 9 și nici 11 nu se împarte exact la 9, deci, coeficienții aceștia nu-i putem calcula.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Robert Raduly:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Domnule ministru,

Eu aș aborda această problemă dintr-un alt punct de vedere, și anume din punctul de vedere al preparatorului, care, în această accepțiune, ar trebui să stea 3 ani în facultate până când să ajungă asistent.

Mie mi se pare impropriu, și eu care sunt un adept al concurenței, aș dori și aș propune să reducem la un an perioada de probă pentru preparatori, și după un an să-i dăm posibilitatea să concureze pentru postul de asistent.

În această ordine de idei, și mă raportez la ceea ce s-a spus mai înainte despre cercetătorul științific, găsesc impropriu ca să stea, să aștepte 4 ani un cercetător științific până când să poată să pătrundă la catedră. Deci aș propune tot un an și pentru cercetătorul științific, pentru a putea concura pentru postul de asistent.

În consecință, propun ca preparatorul și cercetătorul științific să poată să acceadă la titlul de asistent după un an, deci să concureze pentru postul de asistent după un an, și restul textului să rămână ca atare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

Concluzia comisiei?

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Titlul universitar reprezintă, evident, o atracție. Așa este. Sună frumos "profesor universitar", "conferențiar universitar" și așa mai departe. Deci există materializată o dorință firească.

Poate reușim să separăm dorința de putință, pentru că, dincolo de orice, se pare că acest cadru didactic trebuie să îmbine, poate nu la aceeași cotă, activitatea de cercetător cu activitatea de pedagog. Poate nu la aceeași cotă, dar într-o măsură încât acest produs al calităților pedagogice și al calităților de cercetători științifici să fie maxim. Și pentru asta, trebuie să încercăm să-i ajutăm pe cei care doresc și care, în perspectivă, s-ar putea să nu poată, pentru că cei care suntem aici cadre didactice si-am plecat de la asistent stagiar, apoi după 3 ani am dat titulatura de asistent și așa mai departe, sau, cum se spune în limbajul puțin neacademic "am dus servieta profesorului", constatăm acum, când noi am luat locul profesorilor noștri, că dincolo de entuziasmul firesc și voluntarismul vârstei, să știți că preparatorul, când i-ai dat drumul în sala de seminar, îi tremură vocea, are emoții, și sunt firești, le-am avut și noi. Trebuie "să-i dai la mână", cum se spune, ca în chirurgie, să-i dai tema seminarului, să stai de vorbă cu el, să-i spui cam ce dorești și care-i scopul și așa mai departe.

Există niște timpi, nu aș spune "de așteptare", niște "timpi de acumulare maximă", la vârsta tinereții, dublați apoi de o sedimentare de meditație asupra cunoștințelor și de etapizare a lor, și a modului de a le expune studentului, pe care cercetătorul, oricât de bun ar fi, nu le are, pentru ca nu a trecut prin această filieră. Nu are nici ponderea în propria pregătire a cunoștințelor: care trebuie dat mai mult și mai puțin. Știe de toate, dar ce trebuie să spună, cât trebuie să spună și când trebuie să spună ține de acum de arta pedagogică.

Pe această linie sunt văzute aceste lucruri, nu ca o discriminare și cred că, domnule doctor Barbu Pițigoi, care sunteți, și mulți o știu, un eminent cercetător, că pledoaria mea este înțeleasă spre atragere din cercetare spre învățământ a tuturor celor care au și aceste valențe. Nu este o autoprotecție a celor care deja suntem, ci este o îmbinare între cele două.

De aceea vă solicit, stimați colegi, să încercăm să privim realitatea în față și să dăm drumul și acces spre acea tablă și acel atât de invidiat burete celor care au și de una și de alta, și dorință și putință.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

În aceste condiții nu putem decât să începem cu textul comisiei.

Supun votului dumneavoastră textul din raport.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri? (Discuții în sala de ședință).

Stimați colegi, în special colegii mai tineri în Parlament, în suita amendamentelor, dar ca să nu comente, să vă citesc textul din Regulament: "Art. 100. Discutarea amendamentelor începe cu cele prin care se propune eliminarea" - nu am avut nici o propunere de eliminare, " ... eliminarea unora din textele cuprinse în articolul supus dezbaterii și continuă cu cele privind modificarea sau completarea acestuia. În cazul în care există mai multe amendamente de același fel, ele se supun la vot în ordinea în care au fost prezentate...", atenție, vă rog, "...începând cu cele cuprinse în raportul comisiei sesizate în fond".

Deci este clar. Cu textul comisiei începem și sala putea respinge textul comisiei, dacă se gândea la amendamentul vreunuia dintre dumneavoastră

Vă mulțumesc. Continuăm.

Deci, cu majoritate de voturi, textul alin. 6 a fost adoptat și continuăm cu alin. 7, art. 55 din raportul suplimentar.

Am dreptate, domnule președinte?

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Da.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

Dacă există intervenții din sală? Nu sunt.

Cine este pentru?

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

În raportul suplimentar, urmează alin. 7 bis. Din sală, intervenții? Nu.

Cine este pentru?

Impotrivă?

Abțineri?

 
 

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Trebuie menționat că 7 bis devine 8.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Precizez că art. 55 alin. 7 bis devine în redactarea textului alin. 8.

 
 

Domnul Robert Raduly:

Deci, eu aș vrea să vă propun, domnule președinte, și să vă rog, că sunt total de acord să terminăm cât mai repede și cu această dorință, dar aș vrea să votăm în cunoștință de cauză și v-aș ruga, dacă se poate, un pic mai rar.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

În regulă, domnule deputat, nu pot totuși să merg atât de rar încât să vă las ca să citiți textul acum, în sală, dacă nu l-ați citit anterior. (Câteva aplauze din partea stângă a sălii).

Revenim la textul din raportul inițial al comisiei, la alin. 8, domnule președinte urmăriți, da, care devine alin. 8 în redactare. Dacă sunt intervenții din sală?

Cine este pentru?

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă mulțumesc.

Fiind ultimul alineat, supun textul art. 55, cu cele 9 alineate, votului dumneavoastră.

Cine este pentru?

Impotrivă?

Abțineri?

Vă mulțumesc.

Trecem la art. 56, în varianta raportului inițial. Corect? Articolul 56 alin. 1, pag. 50 în raportul inițial. Dacă sunt intervenții?

Cine este pentru?

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă mulțumesc.

Alineatul 2.

Cine este pentru?

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră textul art. 56, în integralitatea lui.

Cine este pentru?

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 57, cu cele două alineate, comportă vreo inervenție din sală? Inițiatorul? Comisia? Nu. Supun votului dumneavoastră, in integralitatea lui, art. 57.

Cine este pentru?

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 58...

Din sală:

Secțiunea a III-a!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da. Revin și citesc titlul Secțiunii III, spre a-l supune votului: "Ocuparea funcțiilor didactice, eliberararea din aceste funcții". Observații din sală? Nu. Deci, supun acest titlu al Secțiunii III votului dumneavoastră.

Cine este pentru?

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Și acum, art. 58, care conține 9 alineate.

Există intervenții pentru vreunul din alineate? Nu există. Supun votului dumneavoastră art. 58, în întregime.

Cine este pentru?

Impotrivă?

Abțineri?

Vă mulțumesc. Unanimitate.

Articolul 59, raport inițial. Articolul 59 conține 6 alineate. Există intervenții din sală pentru vreunul dintre alineate? Da, poftiți, domnule deputat.

 
 

Domnul Ioan Cezar Corâci:

Există în alin. 2 o adăugire care, după părerea mea, este imposibilă și vă pot da un exemplu concret. Deci, la sfârșit, se spune următorul lucru: "Comisia de concurs este formată din șeful catedrei sau reprezentantul acesteia în calitate de președinte și din doi membri, având funcția didactică de lector, ori funcții superioare din profilul postului".

Aceasta mi se pare o precizare absurdă, pentru că există și cursuri ținute de o singură persoană, de exemplu. Deci, ar trebui spus mai larg, cum tot așa cum, deci, nu "din profilul postului", ci din catedra respectivă, sau din grupul de discipline, pentru că s-ar putea ca efectiv să nu se poată.

Dacă în post scris numai o anumită disciplină, dacă vreți vă dau un exemplu, "Fiabilitate", îl ține o singură persoană, în Facultatea de Automatică există normă pentru o singură persoană și vine cineva, un asistent. Cu cine dă concurs?

Da, aveți dreptate, mă scuzați, deci profilul este reperat la...

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă mai există altă intervenție pentru unul din alineate?

Supun votului dumneavoastră textul art. 59, cu 6 alineate, deci în unitatea lui.

Cine este pentru?

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă mulțumesc.

Articolul 60, text din raportul inițial, are 6 alineate. Da.

Trecem la raportul nou...

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Trecem la raportul nou, la pag. 7 pct. 7.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, este în regulă.

Domnul deputat Rădulescu Zoner.

 
 

Domnul Șerban Constantin Rădulescu Zoner:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimate doamne și stimați domni,

În primul rând, o lămurire, deoarece în acest raport, când se vine cu textul amendat, nu se arată motivarea. La alin. 4 se prevede că "punctajul minim necesar pentru a fi recomandat este de 85% din punctajul stabilit prin grilă". De ce s-a eliminat aceasta?

Adică, așa cum cel puțin înțeleg eu, în textul pe care îl recomandă comisia nu mai există nici o referire la această grilă. Și atunci, eu mă întreb (poate greșesc...): Dacă sunt candidați care îndeplinesc 40-50% din grilă și, totuși, sunt mai mulți și unul are un punctaj ceva mai bun, este considerat reușit la concurs? Aceasta este toată problema!

Și, ca atare, aș vrea, în primul rând, un răspuns din partea domnului președinte și, până atunci, pledez pentru menținerea textului din raportul inițial: "85% din punctajul stabilit". Altfel, intervine arbitrariul, cred eu.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Are cuvântul domnul ministru Virgil Petrescu.

 
 

Domnul Virgil Petrescu:

Domnul deputat are dreptate, numai că, dacă citim alin. 3, aprecierea candidatului se face prin punctaj și problema este așa: punctajul este dat de universitate și reprezintă un punctaj minimal, sub care nu se poate! Și atunci, se introdusese o greșeală, că ar fi mers 85% sub un asemenea punctaj minimal, m-ați înțeles?

Deci, sub acel barem indicat de universitate, sub grila respectivă, nu se coboară! Acesta este motivul pentru care am scos 85-90%, a fost o încercare de a ridica ștacheta la punctajul minimal, nu a coborî sub el.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Înțeleg că intervenția domnului ministru a fost foarte eficientă, domnule deputat Zoner...

Alte intervenții la alineatele art. 60? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră acest articol în integralitatea sa.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri? Vă mulțumesc.

Unaminimate.

Cu precizarea: integralitate însemând alin. 4 din raportul suplimentar.

Continuăm cu art. 61 alin. 1din raportul suplimentar. Domnul deputat Baciu.

 
 

Domnul Mihai Baciu:

Sper ca domnul președinte al comisiei să nu fie înfricoșat că iarăși vreau să fac greutăți, stimatul și respectatul profesor Anghel Stanciu sau, cum spune domnul Emil Popescu, "pe care îl respect foarte mult"... Am venit aici să susțin varianta comisiei, pentru că am auzit pe mai mulți susținând prima variantă, și în sală, și cu alte ocazii.

Anume, se cere, pentru profesor și conferențiar, între alte condiții, să susțină și o prelegere publică. Sunt împotriva acestei prevederi și susțin varianta comisiei, care o scoate, pentru că cel deja s-a înscris pentru un post de conferențiar, nemaivorbind de profesor, a susținut multe prelegeri de-a lungul anilor, poate să le susțină foarte bine după câțiva ani de exercițiu. Așa că era o prevedere inutilă și oarecum jignitoare.

Deci, susțin varianta comisiei, care spune că aceste prelegeri în fața comisiei să fie susținute numai de candidații care provin din afara învățământului superior.

Și aș mai avea de făcut, de data aceasta, o precizare de ordin procedural. Sunt foarte multe hârtiile acestea, ne încurcă, nu prea nimerim articolele acelea tot timpul, de aceea, i-aș propune domnului președinte de ședință ca, măcar pentru alineatele mici, să dea citire alineatului în întregime când îl votăm, pentru că de foarte multe ori am votat fără să știm ce și nu este bine.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Până o să vă obișnuiți cu hârtii mai multe, dacă mi se solicită, am să citesc.

Domnule președinte, dacă puteți lămuri! Comisia are două rapoarte. Care variantă?

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Automat este vorba de raportul 1 bis, este textul pe care colegiul nostru Baciu l-a susținut. Domnia sa a vrut să dea o dovadă de susținere, noi îi mulțumim, înseamnă că are disponibilitate

În privința cititului..., lecțiile de citit nu mai sunt la nivelul acesta, poate găsim altă modalitate. Aveți numai două texte, este vorba, repet, de coloana din mijoc din raportul inițial și de raportul suplimentar, nu vă uitați în alte texte și atunci veți găsi rapid observațiile.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Ana.

 
 

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

De data aceasta vă cer îngăduință pentru cei care vin și au calități reale să vină în sistem. În aceste condiții mi se pare că ei sunt supuși la un examen mai dur decât posibilitățile dânșilor, atunci când li se cere să susțină o dizertație publică. Dizertația publică oricând poate fi făcută de cei care vin din afara sistemului sau de cei din sistem, fiindcă nimeni nu a împiedicat studenții să-și manifeste simpatia față de un profesor cunoscut și recunoscut și să vină la cursurile lui.

În această situație, eu vă mai învederez cu un aspect: în învățământul preuniversitar se practică acele inspecții speciale pentru definitivarea în învățământ, pentru gradul didactic 2 sau 1. Este o regie sau o regizare, de cele mai multe ori, de foarte prost gust, ca să spun așa. La fel, și orele deschise. Cu toată recuzita: material intuitiv, copii pregătiți apriori ș.a.m.d. Chiar dacă tema se dă cu 48 de ore înainte, acest candidat va fi și el tentat să facă, să alerge, să dreagă...

De aceea, eu cred că, chiar și pentru cei care vin din afara sistemului, putem renunța la această prelegere.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc și eu.

Poftiți, domnule deputat.

 
 

Domnul Anton Ionescu:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Sunt profesor universitar Anton Ionescu și am fost 6 ani decanul Facultății de construcții din Cluj, calitate în care am fost șef de comisie la cel puțin o sută de concursuri pentru ocuparea de posturi. Vreau să vă spun că există necesitatea susținerii unor asemenea prelegeri de către candidați veniți din altă regiune decât învățământul superior, pentru că dacă sunt mai mulți candidați în această situație această prelegere are o greutate suficient de mare pentru apreciere. Am avut cazuri în care dosarele erau foarte bine blindate, cu pregătire, cu tot, însă candidații nu au făcut față înaintea studenților și a cadrelor didactice. Consider prevederea articolului foarte bună.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Încă o intervenție pe acest text.

 
 

Domnul Ioan Cezar Corâci:

Și eu aș vrea să susțin existența unei prelegeri publice și vă mai dau și un alt argument: atât în consiliul profesoral al facultății, cât și în senat există și studenți, iar dacă cei care vin din afara sistemului să ocupe un loc nu sunt total necunoscuți cadrelor didactice din comisie, ei pot fi absolut necunoscuți studenților, care sunt obligați să voteze în favoarea sau defavoarea ocupării postului. Deci, mi se pare absolut natural ca, dacă dânșii vor să fie informați și despre calitățile didactice ale celui care vrea să ocupe un post (mai ales că acesta nu vine din învățământul superior și nu este cunoscut studenților), să aibă și această posibilitate publică de a o face.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Albu.

 
 

Domnul Alexandru Albu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Eu sunt întru totul de acord cu conținutul alin. 1, așa cum l-a formulat comisia, nu am observații de fond. Într-adevăr, și eu consider că este, nu necesară, ci absolut necesară susținerea unei prelegeri pentru cei care nu au lucrat în învățământ. Apropo de ce spunea domnul coleg, și eu am fost decan 8 ani de zile și am avut concursuri în care oameni care nu au avut activități didactice și au venit la concurs s-au inhibat, că nu mai știai ce este cu ei. Trebuie să se pregătească pentru acest concurs, să țină o prelegere universitară, după toate tipicurile pe care le știm cu toții.

Domnule președinte al comisiei, ceva de formă, spuneți acolo: "Prin analiza dosarului de înscriere", propun: "Prin analiza dosarului cu care candidatul s-a înscris" sau "dosarului de concurs".

Pe urmă, mai jos spuneți: "...iar pentru cei care nu provin din învățământ", dar nu au fost referiri la cei care provin din învățământ. Nu știu, fraza trebuie lucrată și lăsăm la latitudinea dumneavoastră. În conținut, sunt de acord cu alineatul.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

O să revedem formularea.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Dar nu putem vota textul până nu reformulați!

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

"Dosarul de înscriere la concurs."

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Am consemnat. Altă modificare? Domnul deputat Gaspar.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Aș propune, în primul rând, ca în cuprinsul întregii legi să operăm, pentru unitate de exprimare, cu aceeași noțiune. O să observați că se vorbește când de ocuparea postului de conferențiar, când de ocuparea funcției de conferențiar și același lucru se întâmplă și la celelalte categorii.

Pe de altă parte, la alin. 1 de la art. 61 propun ca textul să fie reformulat în sensul următor: "Concursul pentru ocuparea funcțiilor de conferențiar universitar sau de profesor universitar constă din verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute la articolele cutare și cutare din lege" și să eliminăm chestiunea aceasta: "prin analiza dosarului de înscriere". Pentru că condițiile sunt cele prevăzute în textul legii și nicidecum în dosarul de înscriere.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat Vida, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Ioan Vida Simiti:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Îmi permit să intervin la acest articol pentru că formularea existentă se bazează pe o intervenție de a mea din comisie, referitoare la susținerea sau nesusținerea prelegerii publice. Consider că este necesară susținerea acestei prelegeri publice în fața studenților de către concurenții din afara învățământului superior pentru a se putea dimensiona vocația profesională pentru care concurează.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte al comisiei, ați formulat ultima concluzie? Doamna deputat Andronescu, în numele comisiei.

 
 

Doamna Ecaterina Andronescu:

De acord cu observația domnului deputat Gaspar, se ocupă "posturile didactice", nu "funcțiile didactice", și conform alineatului prevăzut de lege.

Vă mulțumesc.

Din sală:

Atunci nici titlul nu este bun!

 
 

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Trebuie operat în toată legea!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Atunci, dăm mână liberă tehnicienilor de la departament, să folosească același termen.

Comisia acceptă "dosarului de concurs" în loc de "dosarului de înscriere", amendamentul domnului deputat Albu.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Se elimină dosarul, pentru că se face trimitere la textul de lege!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte al comisiei, dacă sunteți încă în dliemă, putem amâna textul pe mâine.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Nu cred că este vorba de o dilemă și nici domnul deputat Gaspar nu accentuează acest lucru. Aș spune că este o chestiune care ar putea avea două părți: dosarul de înscriere la concurs ca atare, cel puțin în viziunea pe care am gândit-o la un moment dat noi, cuprinde actele respective, care li se cer: să facă dovada că este absolvent la licență, să facă memoriu de activitate ș.a.m.d. Dosarul de concurs, dacă ne aducem aminte, pe lângă acest dosar cu actele noastre, mai cuprindea și lucrările științifice, cu tot ceea ce era acolo, trei-patru dosare mari care au ajuns până la minister, ca dincolo de titlu să vadă onorata comisie și ce conține.

Cred că, dacă acceptați că acest dosar de concurs este cuprins din două părți: cel cu acte plus cel cu lucrările științifice, ca să permită o evaluare la obiect, atunci cred că domnul deputat Gaspar ar accepta să rămână totuși dosarul de concurs, în această viziune. Și atunci, aș păstra "dosarul de concurs", și nu un "dosar de înscriere".

 
 

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Trebuie văzut dacă a îndeplinit condițiile prevăzute de lege - uitați-vă la art. 55 alin. 7, pe care l-ați introdus ! - ca să poată participa la concurs! Condiția de ocupare a postului pentru care candidează este să îndeplinească condițiiole pe fond!

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Deranjează dacă apare acest dosar sub forma pe care am spus-o? Eu zic că este complementar. Cred că rămânem sub forma aceasta, cu "dosar de concurs".

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte al comisiei, vă rog să citiți textul art. 61 alin. 1!

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

"Concursul pentru ocuparea postului de conferențiar universitar sau de profesor universitar constă din verificarea îndeplinirii condițiilor necesare, prin analiza dosarului de concurs, precum și din susținerea unei prelegeri publice în fața studenților, în prezența comisiei de concurs. Tema prelegerii se stabilește de către comisie și se anunță candidatului cu 48 de ore înainte de susținere."

Din sală:

Nu este bine, era vorba numai pentru cei din afară!

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

La prelegere apare varianta din raportul 1 b.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Domnule președinte, mai uitați-vă o dată la 7 bis din raportul suplimentar!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnule profesor, vă propun să trecem peste acest alineat și îl reluăm mâine.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte, îl votăm repede!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Îl votăm, dar cum îl votăm? Și eu vreau să-l votăm!

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

O altă variantă: "Concursul pentru ocuparea posturilor de conferențiar universitar sau de profesor universitar constă în verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege prin analiza dosarului de concurs, iar pentru cei care nu provin din învățământul superior și din susținerea unei prelegeri publice în fața studenților, în prezența comisiei de concurs. Tema prelegerii se stabilește de către comisie și se anunță..." E bine așa? (Din sală: "Da!")

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Satisfăcuți? Vă mulțumesc.

Domnule Grigoriu, insistați? Mi-e să nu ne încurcăm iară...

 
 

Domnul Mihai Grigoriu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Mulțumesc pentru acordarea timpului. Aici au apărut două probleme și încep cu a doua.

S-a relevat ideea că se ocupă funcții sau posturi, în privința aceasta, într-adevăr, trebuie hotărât, pentru că se merge până la nivelul titlului. Amintiți-vă că atunci când s-a votat titlul s-a votat noțiunea de ocupare de funcție! Și s-a apreciat de către comisie, dacă am înțeles eu bine din intervenția doamnei, că nu se ocupă o funcție, se ocupă un post. Deci, aici, aș dori, o dată, să știu punctul de vedere al comisiei și să fie coerent, precum a cerut domnul Gaspar, peste tot: postul-funcția se ocupă, se eliberează, se pierde.

A doua problemă este următoarea: după opinia mea, "dosarul de concurs" este un dosar care cuprinde dosarele tututor candidaților, noțiunea de "dosar de concurs" este o mapă întreagă, care se referă la toți. Or, în acest articol, ceea ce se verifică, se verifică dosarul de înscriere la concurs al candidatului. Părerea mea este că sintagma "dosarul de înscriere", care este mai scurtă, în acest context e în regulă. Cel mult, propunerea mea este, dacă vreți să fie precis, să se folosească sintagma "dosar de înscriere la concurs".

Mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Comisia, vă rog?

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Sper că vă dați seama ce înseamnă concursul, dacă numai textul ridică atâtea probleme...

La prima chestiune, capeți funcția de profesor, de conferențiar când ocupi postul, abia atunci. Cred că este corectă sintagma de "post" în loc de "funcție".S-a spus de către domnul președinte că se va înlocui în tot cuprinsul legii titulatura de "funcție" cu post", deși domnul ministru va trebui să aibă grijă să modifice statul de funcții, ceea ce îi va da bătaie de cap în septembrie.

Cealaltă chestiune, eu zic să admitem și această formulare, domnule deputat Gaspar, noi am spus "dosarul de concurs", când punem "dosar de înscriere la concurs", dacă admitem că are și celelalte mape, se rezolvă lucrurile și putem trece peste această problemă. Domnule președinte, noi admitem această formă: "dosar de înscriere la concurs", și atunci, împăcăm pe toată lumea.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnule ministru, poftiți.

 
 

Domnul Virgil Petrescu:

Nu aș fi dorit să intervin, dar ca ceața să fie absolut totală, se scoate la concurs "postul nr. 5, corespunzător funcției de profesor universitar", acesta este modul de formulare: se scoate la concurs un post care corespunde unei funcții. Din acest punct de vedere, că punem "post", că punem "funcție" (apropo de statul de funcțiuni), nu are nici o relevanță din acest punct de vedere, se înțelege exact același lucru. Postul este numerotat într-un anumit stat de funcțiuni și corespunde unei anumite funcții didactice. Așa este în învățământul preuniversitar și în învățământul universitar. Deci, nu are relevanță dacă se ocupă un "post" sau se ocupă o "funcție", pentru că, de fapt, se ocupă un post căruia îi corespunde o funcție. Era o problemă, dacă doriți, de nuanță semantică, fără relevanță.

Din sală:

Pentru acuratețea legii trebuie să fie ori una ori alta!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Ca atare, supun la vot varianta comisiei, cu amendamentele acceptate, prezentate de președintele comisiei în ultima intervenție.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La alin. 2, trecem la raportul inițial. Intervenții nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin. 3, raportul suplimentar. Intervenții din sală nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin. 4, raportul suplimentar, aveți textul în față.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 61, în raportul suplimentar, cuprinde 4 alineate, corect, domnule președinte?

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

7 alineate.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Am ajuns din nou la raportul inițial, suntem la alin. 5 din acesta. Dacă există intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă,

Abțineri?

Unanimitate.

Alin. 6 din raportul inițial.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin. 7.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.61 în integralitatea sa.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Împotrivă ?

Abțineri ?

Unanimitate.

Art.62 din textul inițial, care sună astfel: "În cazul în care nici un candidat la concursurile prevăzute la art.59, 60 și 61 nu îndeplinește criteriile stabilite, concursul poate fi reluat, cu respectarea procedurii".

Intervenții ? Nu.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Împotrivă ?

Abțineri ?

Unanimitate.

Art.63. Sunt intervenții ? Nu.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Împotrivă ?

Abțineri ?

Unanimitate.

Art.64 alin.1 din raportul suplimentar.

Domnul deputat Baciu.

 
 

Domnul Mihai Baciu:

Art.64 alin.1 sună așa: "Profesorii universitari pensionați pot funcționa în continuare în învățământul superior în calitate de profesori universitari consultanți, la propunerea catedrei, cu confirmarea senatului universitar".

Ce propun eu ? Propun să scoatem "la propunerea catedrei" pentru că nu mai merită acești oameni care ies la pensie să fie supuși totuși judecății, știți dumneavoastră, unor lupi tineri. Este o propunere care vine, dacă vreți, mă rog, în întâmpinarea celor mai în vârstă și nu cred că e cazul, pentru că după 30-40 de ani în învățământ sunt cunoscuți foarte bine în universitate cei care ies la pensie și eu cred că e suficientă confirmarea senatului universitar.

Aceasta este propunerea mea și profit de ocazie pentru a reitera propunerea ca articolele mici sau alineatele mici, sau înainte de a fi supuse la vot de domnul președinte, să fie citite de dumnealui, pentru că realmente mulți dintre noi nu le găsesc așa repede. Să le citim, să audă toată sala atunci când le votăm.

Mulțumesc frumos.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Iată utilitatea celor două-trei lecturi în Parlament a fiecărui text de lege. Cum noi nu avem asemenea procedură, vom încerca să ne adaptăm.

 
 

Domnul Anton Ionescu:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Din contră, acest alineat are o misiune destul de importantă. Aș propune următoarea formulare: "La propunerea catedrei obligatoriu, cu aprobarea consiliului facultății (care a fost sărit) și confirmarea senatului universitar".

Nu se poate ca acest consiliu al facultății să nu își dea avizul la profesorii consultanți.

Deci, obligatoriu propunerea catedrei, consiliul facultății aprobă și senatul doar confirmă.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Albu are cuvântul.

 
 

Domnul Alexandru Albu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

În învățământul universitar există o, știu eu, dorință foarte, foarte pronunțată a tuturor colegilor care ies la pensie de a rămâne ca profesori universitari consultanți.

Se ajunge uneori în situația când numărul profesorilor consultanți este cam la jumătate, dacă nu chiar la jumătate din numărul total al membrilor unei catedre, mai ales dacă este vorba și de profesori mai longevivi.

Nu se pun în articolul acesta nici un fel de condiții. La noi, cel puțin, s-a practicat sistemul ca în rândurile profesorilor consultanți să fie preferați cei care sunt conducători de doctoranzi sau care conduc o temă majoră de cercetare științifică, care nu s-ar putea finaliza fără aportul respectivului domn profesor. Aici este lăsată complet la deplina libertate, ca să spun așa, oprirea drept profesori consultanți. În această situație cred că nu putem scoate sintagma "la propunerea catedrei". Eu aș spune chiar la "recomandarea catedrei" sau, știu eu, "la propunerea de necesitate a catedrei" ș.a.m.d. Mi se pare că acest alineat ar mai putea fi încă elaborat.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Gaspar.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Pentru corelarea între alineatele 1 și 2 ale acestui articol propun ca în loc de "la propunerea catedrei" să fie "la recomandarea catedrei" pentru ca în felul acesta să se facă legătura cu alin.2 care spune că pot fi recomandați pentru ocuparea postului.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Raduly mai solicită cuvântul și îl rugăm pe domnul președinte al comisiei să tragă concluziile după intervențiile deputaților.

 
 

Domnul Róbert Kálmán Ráduly:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Domnule ministru,

Pe de o parte, aș vrea să mai subliniez un aspect. Eu consider că și studenții trebuie să își spună opinia și de aceea găsesc de cuviință ca în consiliul profesoral să se supună la vot, deci să aibă și consiliul profesoral un cuvânt de spus. Studenții să își poată spună cuvântul aici. Pe de altă parte, știm cu toții, cel puțin cei care avem permis de conducere, apropo, de Codul rutier, că anumite calități legate de comunicație, de observare se alterează în timp.

Eu aș propune să revenim la reconfirmarea periodică, din 2 în 2 ani, pentru că în opinia mea este normal ca acești stimați profesori odată și odată să își încheie activitatea didactică.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Comisia, după o matură chibzuință, a fost de acord să accepte recomandarea pe care ne-a făcut-o domnul deputat Gaspar. Deci, în loc de "propunere", acceptăm ideea de "recomandare" pentru a face corelația cu alin.2, pe care domnul profesor Albu, grăbindu-se spre microfon, nu l-a observat în totalitate, deoarece se specifică acolo care sunt condițiile pentru ocuparea acestui post. Trebuie să stabilim totuși ce dorim să facem cu acești oameni. Să-i facem profesori consultanți sau să îi omorâm, pentru că nu se înțelege un lucru. În învățământul superior sunt două categorii de cadre didactice cu experiență, ca să nu le spun în vârstă. Sunt cadre didactice pe care colectivul de cateadră dorește să le mențină și care au produs și au crescut oameni ca noi, care avem bunul simț și nu dorim să îl aruncăm peste bord pe profesorul care ne-a ghidat pașii, și sunt oameni care nu au făcut altceva decât să blocheze sau să se sprijine, să țină nejustificat postul și pe care catedra, evident, dorește să îi expulzeze. Cred că această recomandare a catedrei este, de fapt, "cuiul lui Pepelea", care ne determină și pe noi care suntem astăzi tineri să ținem seama de ce îi ducem în spate, cum îi ducem și cum ne purtăm cu ei. Dacă nu ne purtăm cum trebuie nu au să ne dea recomandare, așa cum cei care suntem acum s-ar putea să nu dăm altora din față.

Cred că ideea de a menține recomandarea catedrei, deci locul unde a muncit efectiv, unde a crescut și a lăsat pași în urmă, este benefică. Aprobarea senatului este firească, trebuie să facă cineva o recomandare și trebuie să o aprobe cineva. Există această idee "și consiliul profesoral ș.a.m.d". Să nu uităm, totuși, și revin, că sunt niște animozități, orgolii, - s-au scris și romane - care se cultivă la nivelul unei facultăți, la nivelul unor discipline, la nivelul unor funcții. Cred că e suficient. Adică, facultatea se regăsește în senat prin reprezentanți și își poate spune punctul de vedere acolo. Să mai reducem aceste funcții ca funcții "furci caudine" și nu are sens să discutăm acum ca și studenții să își dea acordul. El nu mai are activitate în principal didactică și va stabili catedra, conform alineatului pe care îl vedeți, fișa postului. Deci, nu este vorba de un profesor căruia îi prelungim activitatea didactică peste vârsta de pensionare, vine și aceea, este un articol, ci este vorba de profesorul consultant care și-a crescut niște discipoli și pe care dorește să îi vadă, dorește să se mai sfătuiască cu ei sau discipolii actuali profesori doresc să se sfătuiască cu fostul profesor. Să mai stea de vorbă, să mai îndrume un proiect de diplomă ș.a.m.d..

Eu cred că este o pierdere să nu îi acceptăm. Ca atare, eu aș propune, stimați colegi, să citim tot articolul în întregime, cu modificările pe care le-am acceptat, și să decidem că noi, prin votul nostru de astăzi, suntem profesorii consultanți de mâine.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Nu toți.

Domnule președinte, deci "în calitate de profesori universitari consultanți, la recomandarea catedrei", acesta este amendamentul acceptat de comisie "și aprobat de senatul universitar". Cine aprobă, domnule președinte ?

Domnule ministru, vă rog.

 
 

Domnul Virgil Petrescu:

Acesta iarăși a fost un punct fierbinte în discuțiile care au fost în comisie. Au trecut niște ani de atunci. Nu este ușor, oamenii sunt în vârstă. Intr-adevăr eu am mers foarte puternic pe ideea personală de reconfirmare din 2 în 2 ani pentru că am experiențe și pozitive și negative.

În privința aprobării consiliului profesoral sunt perfect de acord pentru că recomandarea este într-adevăr a catedrei, și noi știm ce facem, cel puțin noi care suntem mai tineri decât cei care sunt în situația aceasta. Nu e vorba de între 65-70 de ani, ci după 70 de ani în principiu sau dacă ies la pensie la 65 de ani devin consultanți. Nici nu mai calcă unii pe acolo. Avem și asemenea cazuri, au ieșit la pensie, "dar mă faci consultant, altfel nu-ți deschid postul". Au fost și situații din acestea. Trebuie să analizăm cu foarte multă atenție când punem un text care devine prea strâns. Și atunci, "recomandarea catedrei" mi se pare corectă, "aprobarea consiliului facultății" care cuprinde și studenți, "cu confirmarea senatului universitar" care cuprinde și studenți. Deci, aceasta este clar și pot să sugerez, dacă comisia este de acord, nu deranjează cu nimic.

În ce privește reconfirmarea periodică, iertați-mă, este într-adevăr o situație de excepție dacă se face sau nu se face. Eu nu mă gândesc neapărat că este o boală care se ia, și mă rog să ne ajungă pe toți, dar efectiv este o situație când omul a ajuns la 74 de ani și a fost o personalitate, în momentul în care... dintr-o neconfirmare, imediat omul acela s-a dus. Deci, problema este și umană, cum vreți, și de protecție socială a oamenilor în vârstă. Intr-adevăr, aici trebuie să recunosc că eu personal, deși înclin pentru o recomandare periodică de 2 ani, ținând seama că am nevoie și de calitate în învățământ, nu aș propune, ca ministru al învățământului,ca să am grijă să pun reconfirmare din 2 în 2 ani. Personal, da, dar ca ministru al învățământului, care trebuie să supraveghez tot sistemul, prefer ceea ce a propus comisia în 1 bis.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Ráduly.

 
 

Domnul Róbert Kálmán Ráduly:

Vă mulțumesc, domnule ministru, pentru clarificare.

Îmi retrag propunerea cu "reconfirmarea din 2 în 2 ani" și îmi mențin și aspectul cu consiliul profesoral al facultății și vă mulțumesc pentru sprijin.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Deci, "la recomandarea catedrei, cu aprobarea facultății și confirmarea senatului universitar", partea finală a textului. De acord, domnule președinte ?

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Nu aș vrea să intru nici într-un caz într-o polemică cu domnul ministru, mai ales că dacă timpul biologic își va face datoria, dânsul ajunge primul să îl confirme și eu s-ar putea să fiu pe undeva să îi țin parte, fiind amândoi constructori. Însă, revin încă o dată. Senatul este constituit din reprezentanții tuturor facultăților, inclusiv ai facultății unde este împricinatul. Această funcție de profesor consultant nu mai este o funcție de predare efectiv activă. Este, dacă vreți, ceva în genul unei povești de care spunea domnul profesor Baciu, cu cititul. Deci, în citirea anilor noștri, domnul profesor Baciu, era o treabă cu bătrânii. Satul, tineretul, a hotărât că bătrânii mănâncă cam mult, stau cam degeaba și atunci au zis să scape de ei și să îi ucidă. Unul mai grijuliu, dacă vă aduceți aminte, l-a ascuns. Au venit tătarii și au cerut să facă o funie de nisip. Și toată lumea era agitată că dacă nu le aduce funia tătarilor le ia gâtul. Atunci l-a întrebat pe bătrân, care era bolnav, orb: "Tată, ce facem, că ne cer tătarii funia ?" "Cereți-le modelul, ca să știți cum să împletiți!" Iată cum s-a salvat un sat cu o experiență și o vorbă. Haideți, să nu exagerăm. Îi facem profesori consultanți, nu academicieni. Lăsăm lucrurile să curgă de la sine. Catedra este singura, după mine, care este abilitată și în cunoștință de cauză să propună, pentru că oamenii de acolo știu, au beneficiat, au nevoie de sfatul înțeleptului consultant sau pur și simplu trebuie să scape de el ! Să nu-l lăsăm pradă orgoliilor pentru că sunt multe. Și atunci, sigur, degeaba vă agitați, vă spun eu care am experiență didactică, că fiecare la timpul lui și pasărea pre limba ei.....

Deci eu zic, comisia, să rămânem la această variantă care îmbină rigoarea legii cu omenia.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat Șerban,

Doamnelor și domnilor deputați nou veniți în Parlament, în procedura noastră parlamentară, după ministru și după președintele comisiei, nu se mai dă cuvântul. Dar pentru ziua de astăzi, zi de început, acceptăm.

Poftiți, domnule deputat Șerban.

 
 

Domnul George Șerban:

Iertați-mă, povestea domnului președinte al comisiei o cunoșteam și noi, dar am impresia că se încearcă să se vadă numai partea frumoasă. Există, într-adevăr, dascăli extraordinari în universitățile noastre, în facultăți. Ne amintim cu drag de ei, dar haideți, iarăși, să deschidem ochii. Eu sunt un pic mai realist, am scris și o carte despre niște dascăli universitari și știm ce se întâmplă în universitățile noastre, și dacă nu știm ar trebui să îi ascultăm pe studenți și să vedem dinastiile familiale care s-au constituit în facultățile noastre. In fiecare catedră, șeful de catedră și-a adus nu știu câte rude, nu știu câți nepoți care toți au extraordinare și veleități didactice și din cele științifice, domnule ministru, și ar trebui să cercetăm cum s-au constituit și cum au intrat în aceste facultăți. Iar noi, acum, prin lege, asigurăm acestor dinastii, care sunt începute încă din anii ‘50, eternitatea. Le eternizăm, nu stabilim nici o limită de vârstă și nu stabilim decât minimum de condiție, condiția de a fi recomandat de catedră, unde în catedră cu siguranță de-a lungul anilor nu au fost promovați și au fost menținuți numai cei care au fost de acord cu dom’ profesor, ceilalți au trebuit să plece, și de la senatul universității, care are problema aceasta între alte multele. De aceea, susțin în continuare și cred că este fundamental să se ceară și părerea consiliului profesoral, în care să își spună și studenții părerea.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Ioniță.

 
 

Domnul Mihail Gabriel Ioniță:

Eu cred că ar trebui definit mai exact ce înseamnă profesor consultant. Aici, domnul președinte de comisie ne-a spus că nu predau, dar nu știu ce fac. Acesta este un aspect. Al doilea, când încetează calitatea aceasta ? Doar cu moartea așa, deci natural ? Apropo de protecția socială, cred că ar trebui făcută o lege specifică, nu cred că Statutul cadrului didactic trebuie să se gândească la protecția socială a pensionarilor din învățământul superior. Nu cred că constituie un argument protecția socială. Hai să îi ajutăm că sunt bătrâni și poate au fost buni și să le mai dăm niște ore în care nu știm exact ce trebuie să facă. Nu am nimic împotrivă. Probabil că sunt bătrâni, profesori universitari, foarte capabili care pot să ajute învățământul, dar să fim mai preciși.

 
 

Domnul Ioan Gavra (de la masa prezidiului):

Și ce propuneți ? Ceva, ceva ! Anulăm....

 
 

Domnul Mihail Gabriel Ioniță (din sală):

Eu zic să se ia în discuție în continuare la comisie.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte, concluzia finală.

(Comentarii în sală)

Stimați colegi, nu am primit nici un amendament scris până acum. La așa pledoarii mă așteptam la niște texte precise aici.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Rămân surprins și aș putea spune puțin amărât în sufletul meu că un coleg nu poate să înțeleagă sau nu vrea să înțeleagă că în denumirea de profesor consultant, acest consultant spune ceva. Un profesor, un chirurg, un Chipail, cum a fost la Iași, profesorul Baciu știe, un Oblu, să dau alt exemplu tot din domeniul medicinei, la un moment dat, mâna nu-l mai ajută în operații, nu ? Dar a văzut multe operații și a cunoscut multe. Acela poate fi invitat de fostul lui student, fostul lui asistent ș.a.m.d. actualul profesor, într-un anumit caz să asiste, să își spună părerea o dată pe an, de două , de zece ori ș.a.m.d.. Este profesorul consultant. Un deal care o ia la vale ca Pârcovaciul la câteva mii de mc și 2 ha și ceva, eu unul nu am mai văzut o alunecare de așa amploare, dar profesorul meu, care are 72 de ani, a văzut mai multe alunecări decât mine. Am simțit nevoia să îl rog să vină pe teren, să vedem, să ne consultăm. Asta face profesorul consultant. Plus alte chestiuni care privesc, să zicem, timp având la dispoziție, chiar reintegrarea într-un anumit colectiv pentru elaborarea de manuale ș.a.m.d. plus baza documentară pe care o are și nu vrei să o pierzi pentru că există ș.a.m.d.

Eu cred că în mod artificial încercăm să credem că odată cu ghilotina pensionării au încetat și cunoștințele și abilitățile și disponibilitățile unui profesor de a face școală.

De aceea, plec puțin amărât. Sunt de acord cu ce a spus domnul ministru, dacă doriți și "cu consiliul profesoral". Comisia este împărțită, unii da, unii nu. Sunt de acord și cu consiliul profesoral, dar nu sunt de acord să ne facem că nu vedem că inteligența, chiar puțină, și cunoștințele, chiar puține, care au mai rămas, pot fi esențiale față de cel care vine din spate.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte al comisiei,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor,

Între atâtea combinații, dacă am reținut bine, iata textul art.64 alin.1: "Profesorii universitari pensionați pot funcționa în continuare în învățământul superior în calitate de profesori universitari consultanți la propunerea catedrei, la recomandarea catedrei, cu aprobarea consiliului facultății și confirmarea senatului universitar". Satisface toată lumea ?

(Din sală: Da.)

Cine este pentru ?

Domnule profesor, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Alexandru Albu:

Nu consiliul profesoral trebuie să fie factor decident aici pentru că el nu gestionează fondurile instituției de învățământ superior, aceasta o face senatul și el știe dacă poate acoperi sau nu poate acoperi acest surplus între pensie și salariu pentru profesorii consultanți, și în al doilea rând catedra este cea care recomandă deoarece ea cunoaște virtuțile, calitățile intrinseci ale profesorului respectiv. Consiliul profesoral poate să fie completamente dat la o parte în această problemă. "Cu avizul consiliului profesoral" putem să acceptăm.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor, deci cu "avizul" în loc de "aprobarea".

Întâi îl întreb pe domnul președinte al comisiei pentru care variantă optează. Domnule președinte, vă rog, textul integral al comisiei pentru că sigur îl vom supune la vot. Am ieșit din programul de lucru.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Deci, comisia deliberând, ultimul cuvânt este următorul: "cu recomandarea catedrei, cu avizul consiliului profesoral și aprobarea senatului"

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Dacă nu va trece varianta comisiei, supun votului celelalte amendamente.

Cine este pentru varianta prezentată de președintele comisiei ?

Împotrivă ? Două voturi împotrivă.

Abțineri ? 5 abțineri.

Cu majoritate de voturi pentru, cu cinci abțineri și două voturi împotrivă, art.64 alin.1 a fost votat.

Domnilor colegi, terminăm articolul și plecăm. Nu suntem legați de secundă, de minut. Am omorât ceasuri întregi pe fiecare text.

Deci, art.64 alin.2, text inițial.

Sunt intervenții ?

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Împotrivă ?

Abțineri ?

Unanimitate.

Art.64 alin.3.

Sunt intervenții ?

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Împotrivă ?

Abțineri ?

Unanimitate.

Art.64 în integralitatea sa.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Împotrivă ?

Abțineri ?

Unanimitate.

Doamnelor și domnilor deputați, vă mulțumesc pentru colaborare și vă adresez rugămintea de a citi acest text până mâine dacă sunteți interesați în opera de legiferare pe care o înfăptuim aici în altă variantă. Cel care va solicita citirea fiecărui text îl va citi de la microfon.

Vă mulțumesc. Suspendăm lucrările Camerei. Reluăm lucrul mâine la ora 9.

Ședința s-a încheiat la ora 16,35.

 
   

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania saturday, 23 november 2019, 3:14
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro