Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of January 22, 1997
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1997 > 22-01-1997 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of January 22, 1997

2. Continuareadezbaterilor asupra propunerii legislative privind Statutul personalului didactic.  

Domnul Vasile Lupu:

................................................

Reluăm dezbaterile la proiectul de Lege privind Statutul personalului didactic. Reprezentantul Guvernului este? Nu este...

În cursul zilei de ieri am parcurs proiectul până la art. 65. Deci suntem la art. 65. Textul raportului inițial. Dacă sunt intervenții din sală cu privire la alin. 1 ? La alin. 2 ? Alin. 3, 4 ?

Supun votului dumneavoastră textul integral al art. 65. Text inițial.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 66. Raportul inițial. Un singur alineat. Dorește cineva să intervină? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Am ajuns la Titlul 4 al legii.

Domnule președinte al comisiei, deci, suntem la
Titlul 4, dar aici este o specificație în text. Trece la Titlul 4.

Domnul Anghel Stanciu (din loja comisiei):

Este o altă ordine.

Domnul Vasile Lupu:

Este o altă ordine... Atunci suntem la Capitolul II, text nou. Capitolul II intitulal "Conducerea instituțiilor de învățământ superior".

Supun votului dumneavoastră titlul Capitolului II.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Continuăm cu art. 67, text inițial. Dacă sunt intervenții din sală. Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 68 din textul inițial are două alineate. Dacă sunt comentarii?

Poftiți, domnule deputat.

Domnul Ioan Simiti - Vida:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Vă propun o încercare de modificare a unor denumiri cu expresii ceva mai academice. Denumirea "Biroul Senatului" să se înlocuiască cu "Colegiul Senatului", iar denumirea de "secretar științific" cu denumirea de "cancelar".

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul ministru....

Domnul Ioan Simiti - Vida:

Și, bineînțeles, "Biroul Consiliului Colegiului" în loc de "Biroul Senatului".

Domnul Virgil Petrescu:

Aceste propuneri sunt extrem de interesante, cu o singură observație, că în Legea 84/1995, a învățământului, lege organică, există alte denumiri. Deci, nu putem noi, acum, prin statut, introdoce alte denumiri. Bune, proaste, ele trebuie să fie conforme cu Legea 84. Deci, nu putem accepta transformarea "Biroului Senatului", nu putem introduce noțiunea de "cancelar". Cu atât mai mult, a fost o discuție interminabilă, dacă acel "cancelar" este mai mare decât "rectorul", mai puțin decât "rectorul" și i-am spus "director general administrativ" și cred că nu este cazul să naștem noi confuzii.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul președinte al comisiei?

Domnul Anghel Stanciu (din loja comisiei):

De aceeași părere.

Domnul Vasile Lupu:

De aceeași părere.

Deci, supun mai întâi la vot alin. 1.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră alin. 2 din același art. 68.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă mulțumesc.

Deci, amendamentul a căzut.

Art. 69, alin. 1

Din sală:

Articolul în întregime, la vot....

Domnul Vasile Lupu:

Articolul în întregime, aveți dreptate. Mă iertați!

Supun votului dumneavoastră art. 68 în integralitatea lui.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Mulțumesc.

Trecem la raportul suplimentar unde avem o nouă variantă pentru art. 69.

Deci, paginile 8-9, raport suplimentar. Dacă sunt intervenții din sală? Nu sunt.

Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Propun o reformulare la acest alineat de la art. 69 în sensul următor: "Facultatea este condusă de consiliul facultății, prezidat de decan. "Consiliul este ales nu de "comunitatea" ci "de cadrele didactice titulare" și nu "arondate" facultății, "din cadrul facultății", deoarece cadrele didactice nu sunt arondate facultății.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Observație pertinentă.

Poftiți, domnule ministru.

Domnul Virgil Petrescu:

Iertați-mă, apar confuzii. O facultate are 2-3 sau 4 catedre, dar oamenii din acea catedră pot să lucreze în facultate, sau pot să lucreze la o altă facultate. Și, atunci, cum aceste catedre, în general, servesc mai multe facultăți, din interiorul unei catedre care este pe lângă o facultate, o anumită persoană este arondată unei alte facultăți. El participă, acea persoană, participă la acea nouă facultate unde are catedra. Deci, cuvântul corect este "arondat"

Există, deci, Catedra de Matematică, de exemplu, pe lângă facultatea X, dar deservește încă 5 și, atunci, o persoană se duce la facultatea 1, altă persoană la 2, altă persoană la 3. Și, acolo participă la alegeri în cadrul Consiliului facultății. Asta este structura care se va menține conform Legii 84.

Deci, cuvântul corect, într-adevăr, așa este, "arondat". Nu se poate altfel.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul președinte al comisiei? Deci, aceeași poziție. Mențineți textul.

Supun votului dumneavoastră varianta comisiei pentru alin. 1 al art. 69.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Cu majoritate de voturi pentru și o abținere, textul comisiei a trecut.

La alin. 2 sunt observații ?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun textul art. 69 votului dumneavoastră.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Revenim la raportul inițial al comisiei, pag. 57, art. 70. Dacă sunt comentarii ? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 71. Text inițial. Comentarii?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pentru art. 72, alin. 1, revenim la raportul suplimentar, pag. 9. Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pentru alin. 2, 3, 4, 5, revenim la textul inițial al comisiei. Dacă pentru vreunul dintre aceste alineate sunt comentarii?

Supun votului dumneavoastră alin. 2, 3, 4, 5, ale art. 72.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Vă mulțumesc.

Art. 72 în întregime.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Textul a fost votat.

Trecem la raportul suplimentar pentru art. 73, alin. 1.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin. 2, 3 și 4 le avem în raportul inițial. Dacă pentru vreunul din alineate sunt comentarii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră alin. 2, 3 și 4 ale art. 73.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 73 în întregime.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Mulțumesc.

Și, astfel, am ajuns la Capitolul III intitulat "Perfecționarea pregătirii personalului didactic". Îl supun votului dumneavoastră în această formulare.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 74, text din raportul inițial. Un singur alineat. În integralitatea lui îl supun votului dumneavoastră, dacă nu sunt comentarii, și nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Mulțumesc. Unanimitate.

Art. 75, text inițial. Dorește cineva să intervină? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 76, text inițial un singur alineat. Dorește cineva să intervină? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 77, un singur alineat. Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Urmărind textul inițial, am ajuns la Capitolul IV sub titlul "Norma didactică și condițiile de salarizare a personalului didactic". Vreo obiecție asupra titlului? Nu. Supun votului.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Secțiunea I - Normă didactică și de cercetare

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 78 din textul inițial are trei alineate. Dacă dorește cineva să intervină asupra textului. Nimeni?

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Anton Ionescu:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

La pct. c), dacă toate normele, deci, didactice, de predare sunt în continuare explicitate, cuantificate în ore, la punctul "Actitivăți de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică" nu există o cuantificare și atunci ar trebui să lămurim dacă este pe bază de contract, dacă este pe bază de ore sau o altă cuantificare. Pentru că, așa scris, este extrem de vag și duce la confuzii.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul ministru dorește să intervină?

Domnul Virgil Petrescu:

Discuția în privința cercetării științifice a mai fost făcută. Poate ar trebui aici completată la "Activități de cercetare științifică", adică "activități de cercetare și dezvoltare tehnologică și alte activități similare", ca să prindem, eventual activitățile artistice și de o altă natură care nu sunt neapărat de dezvoltare tehnologică. Însă, a cuantifica în ore înseamnă o restricție și trebuie să recunosc că am o anumită temere de a introduce într-o lege organică restricții. Dacă observați mai jos, norma didactică este de 18-22 de ore, dar nu de predare, ci toate aceste activități.

Deci, cred că la punctul c) se poate pune "Activități de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și alte similare" sau o formulă pe care putem să o găsim imediat, dar nu cred că trebuie intrat pe o zonă extrem de restrânsă. Este mai bine ca acest statut să aibă o anumită permisivitate. Altfel, ne putem încurca în viitor atunci când dorim, într-adevăr, să introducem o reformă bună în învățământ.

Domnul Vasile Lupu:

Comisia?

Deci, domnul ministru, la lit. c) ar accepta o adăugire "... și alte activități similare".

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Revenim, practic, la discuția care a durat aproape o oră în cursul zilei de ieri, și care privește cercetarea științifică și referitor la cuantificarea acesteia aș fi de acord cu domnul coleg, domnul Anton, dar am senzația că este dificil de translat creația științifică spre normarea funcționărească. Din amintirile mele, și cred că a multora dintre dumneavoastră, Grigore Moisil avea o vorbă care privea la ce îl plătim, "ore-cap" sau altceva. Eu cred că e bine să credem, cel puțin, dacă nu avem puterea să o facem, că activitatea științifică să fie ore-cap. Cum normăm ora-cap și care este eficiența ei, este o chestiune mai delicată. De acea, m-am lungit puțin aici spre a fi de acord să nu mai readucem în textul legii, în ceea ce urmează, din nou această tendință de a cuantifica în timp idei și creații. Pentru că cine crede că activitatea de creație științifică, nu mă refer la cea care vine, este apanajul unui program strict de la 8,0O la 8,3O fac știință, de la 9,00 la 10,00 fac învățământ, de la 10,00 la 12,oo dau consultații, de la 13,00 nu știu ce mai fac, acela cred că și-a greșit cariera.

De aceea vă rog, stimați colegi, să o lăsăm sub această formă, domnule ministru, cu adăugirea pe care ați spus-o dumneavoastră, "... și alte activități" ca să-i încurcăm oleacă mai mult și, în felul acesta, să curgă textul, pentru că este, efectiv, în spiritul legii, o lege permisivă și nu un contoar de timp.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Nu trebuie să fiți de acord cu mine. Eu nu am făcut decât să precizez intervenția domnului ministru care revine la microfon.

Aveți cuvântul, domnule ministru.

Domnul Virgil Petrescu:

Dacă sunteți, vă rog, amabil, la art. 541, deja votat, s-a spus că personalul didactic, "desfășoară și activitate de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică, activitate de proiectare și de creație artistică, potrivit specificului". Deci, pentru corelație cu art. 541 am putea exact în cadrul pct. c) să repetăm zona respectivă. Am putea spune, la 781 c): "activități de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică, activități de proiectare și de creație artistică, potrivit specificului", atunci, mergem exact pe o corelare cu un articol votat anterior.

Domnul Vasile Lupu:

Comisia este de acord.

Domnul profesor Albu, poftiți vă rog.

Domnul Alexandru Albu:

Domnule președinte de ședință,

Mă refer la art. 79, alin. b)....

Domnul Vasile Lupu:

La care nu am ajuns, domnule profesor...

Domnul Alexandru Albu:

Mea culpa... Mea culpa....

Domnul Vasile Lupu:

Atunci, domnul deputat Albu va reveni la art. 79.

Deci, supun votului dumneavoastră art.78 alin.1, așa cum a fost completat prin intervenția domnului ministru, variantă acceptată de comisie.

Cine este pentru? Împotrivă? Abțineri?

Cu majoritate de voturi pentru și 2 abțineri textul a fost adoptat.

La alin.2 dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Împotrivă? Abțineri? - Unanimitate.

Alin.3, vreo intervenție? Nu.

Cine este pentru? Împotrivă? Abțineri? - Unanimitate.

Supun textul art.78 votului.

Cine este pentru? Împotrivă? Abțineri? - Unanimitate.

Vă mulțumesc.

Am trecut la art.79, Raport suplimentar.

Domnul deputat Albu are cuvântul.

Domnul Alexandru Albu:

La alin.1, domnilor colegi, unde se arată structura normei didactice, este bine că s-au introdus în această normă lucrările de licență și de absolvire. Nu sunt foarte lămurit care-i deosebirea dintre ele, dar, mă rog, mai bine o formulare tautologică decât deloc, pentru că înainte nu exista în normă această activitate.

Acum, eu am niște nelămuriri. Se include în normă "îndrumarea doctoranzilor în stagiu". Îmi face impresia că acest cuvânt "în stagiu", această sintagmă, este parazită, "îndrumarea doctoranzilor". Că doctoranzii care nu sunt în stagiu nu mai sunt doctoranzi.

În afară de aceasta, se vorbește despre "conducerea de dizertații". Este vorba, probabil, de îndrumarea elaborării tezelor de doctorat sau, în afară de teze de doctorat, e vorba și de alte lucrări care se includ în această expresie "dizertații"? Mi se pare insuficient precizată sau cel puțin eu, unul, n-o înțeleg, deși lucrez de foarte multă vreme în învățământ. Aș ruga pe domnul președinte al comisiei să ne lămurească eventual ce înseamnă "îndrumarea doctoranzilor în stagiu" sau este vorba doar de îndrumarea doctoranzilor în general și ce înseamnă "conducerea de dizertații". Cuvântul acesta, "dizertație" este, de asemenea, un cuvânt de împrumut, la noi se folosește acum expresia "teză de doctorat", așa se și scrie pe documentul respectiv, nu se spune dizertație.

Domnul Vasile Lupu:

Mulțumesc, domnule deputat!

Comisia? Vă rog să mă iertați, doamna Andronescu, domnul deputat Gheorghe Ana.

Domnul Gheorghe Ana:

Stimați colegi,

Alin.1 conține o sintagmă de relativitate și foarte permisivă în contrast cu o enumerare foarte limitativă a activităților care formează norma, care se cuprind în normă. Observați dumneavoastră că textul alin.1 arată ceea ce spuneam înainte, o relativitate în formarea normei în sensul că: "Norma didactică, potrivit art.78, alin.1, lit.a), poate cuprinde..." și apoi, limitativ, fără alte trimiteri ne oprim la lit.c) "Activități de evaluare" și cu aceasta am terminat enumerarea.

Eu vă propun să fim de acord să eliminăm cuvântul "poate" și atunci: Norma didactică, potrivit art.78, alin.1, lit.a), "cuprinde...".

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

La lit.b) avem cuprinse în normă "activități de seminar, lucrări practice și de laborator". Și după aceea, cu liniuțe, alte activități care ar însemna că sunt cuprinse ...

Domnul Virgil Petrescu (din bancă):

Este în raportul suplimentar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Stați să luăm raportul suplimentar.

Domnul Alexandru Albu (din bancă):

Și acolo este la fel.

Domnul Acsinte Gaspar:

Structura este aceeași, să știți. Deci, la lit.b) avem activități de seminar, proiecte de an, lucrări practice și de "laborator". Și, după aceea, sunt înșiruite cu liniuțe mai multe activități ca și când acestea ar fi subsumate literei b). După mine ar trebui ca și acestea să fie numerotate, pentru că sunt activități distincte: "îndrumarea de proiectare, de lucrări de licență și de absolvire" - ce legătură au cu activitățile de seminar, lucrări practice și de laborator?

Fiecare liniuță constituie o activitate de sine stătătoare în cadrul normei și, deci, ar trebui să fie numerotate ca atare.

Domnul Vasile Lupu:

Comisia, vă rog. Doamna Andronescu, doriți să interveniți în nume personal sau în numele comisiei?

Domnul Anghel Stanciu (din banca comisiei):

În numele comisiei.

Domnul Vasile Lupu:

Vă rog!

Doamna Ecaterina Andronescu:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor,

În primul rând vă rog să-mi permiteți să-i răspund din partea comisiei domnului profesor Albu, cu scuze că repet ceea ce am spus și ieri, învățământul superior este organizat, așa cum vă este cunoscut, în forma de lungă durată care se încheie cu lucrare de licență și în forma de scurtă durată care se încheie cu lucrare de absolvire. Deci, amândouă tipurile de lucrări sunt menționate în Legea învățământului și ele trebuiesc cuprinse și aici, ca atare.

În legătură cu problemele ridicate de domnul deputat Gaspar, îndrumarea de proiecte de lucrări de licență și de absolvire, de practică pedagogică sau de practică productivă, ele toate sunt subsumate punctului b, sunt lucrări practice sau de laborator. Deci, ca atare, trebuie menținute așa cum sunt ele cuprinse în propunerea comisiei.

Sigur, "conducerea de doctoranzi în stagiu", aceasta putem s-o acceptăm ca un punct separat pentru că nu este cuprinsă în pct.b) iar referitor la doctoranzi, stagiul este prevăzut atât în Legea învățământului cât și prin Hotărârea de Guvern pe baza căreia se organizează activitatea de doctorat și se dorește prin această precizare diferențiere dintre doctoranzii care au ieșit din stagiu și care conform legii nu mai beneficiază de îndrumare, deși nu și-au susținut teza de doctorate. Deci, ei rămân doctoranzi până când își susțin teza, dacă și-o susțin, dar nu mai beneficiază de îndrumare.

Mă scuzați, am uitat să răspund unei probleme care, de asemenea, s-a ridicat. Teză de dizertație se numește lucrarea cu care se încheie studiile aprofundate. Așa este prevăzută în Legea învățământului și așa este acceptată ca formă de finalizare a studiilor aprofundate.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Poftiți.

Domnul Romulus Raicu:

Din activitatea mea la catedră am constatat de-a lungul anilor că domnii profesori de la universități au întâmpinat mereu o dificultate, și anume, în controalele pe care dumnealor le fac împreună cu inspectoratele școlare și în inspecțiile care se organizează pentru acordarea gradelor didactice, la gradul întâi mă refer, știu din ceea ce declarau dumnealor că nu au inclusă această activitate în norma didactică. Eu nu știu cât de bine este, dar fac o propunere. Dacă în rândul activităților pe care dumneavoastră le-ați inclus aici, în norma didactică, dacă, eventual, poate fi trecută și această chestiune - îndrumarea profesorilor care sunt înscriși la gradul didactic întâi, în speță.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Marian Ianculescu, aveți cuvântul.

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș vrea să revin la propunerea, la amendamentul domnului deputat Gheorghe Ana. De altfel, l-am și discutat cu domnia sa și este în măsură să și-l retragă. Domnia sa propune eliminarea din alin.1 al art.78 cuvântul "poate". El nu poate fi eliminat pentru că altfel ar deveni obligatorie norma la toate celelalte alineate. Ori, nu toate cadrele didactice pot să îndrume doctoranzii, de exemplu. Și atunci, dacă lăsăm "poate", fie exercită activitatea de predare, fie seminar, ș.a.m.d.

Deci, este bine să rămână cuvântul "poate", părerea mea este bine să rămână și "conducerea doctoranzi în stangiu", pentru că mai departe vine conducerea de dizerațiilor, deci activitatea de susținere, practic, a doctoratului, pentru că doctoranzii sunt de la intrare până la susținerea tezei de doctorat.

Eu v-aș propune, domnule președinte, să rămână formularea comisiei la întreg articol, așa cum a fost prezentată în fața noastră.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc!

Domnule deputat Ana, vă retrageți amendamentul?

Domnul Gheorghe Ana (din bancă):

Da.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Zoner.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor,

Personal, pe mine răspunsul dat de doamna profesoară, doamna deputat Andronescu, nu că nu mă statisface, dar nu mă lămurește, fiindcă într-adevăr problema ridicată de domnul profesor Albu... cel puțin pe noi, care suntem mai vâstnici, eu am apucat din nou doctoratul, că pe vremea când se dădeau dizerații n-am fost lăsat s-o fac, asta este altceva. Dar, vedeți, dizertația asta, dumneavoastră știți, domnule ministru, că în sistemul sovietic așa se numeau "teze de dizertație" sau ceva de genul acesta și s-ar putea crea confuzii, nu știu. Vă referiți la aceste dizertații și la lucrări, eu știu, cu care se încheie masterul sau nu știu, dar... Bun, dacă așa este, poate găsim un termen mai potrivit. Sună cam sovietic acest termen.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Din partea comisiei.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Îmi cer scuze, domnule deputat, dacă nu m-am făcut suficient înțeleasă. Deci, studiile aprofundate care, pentru unele specializări sunt echivalate cu masterul, pentru alte specializări sunt acceptate ca atare, preluate după modelul francez, sunt prevăzute a se încheia, și este o prevedere a Legii învățământului, cu teză de dizertație.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

După aceste intervenții, supun votului dumneavoastră varianta din raportul suplimentar a alin.1, art.79.

Cine este pentru?

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

A fost admis, din partea comisiei, amendamentul în ceea ce privește lit.b), cu renumerotarea.

Domnul Vasile Lupu:

Deci, cu amendamentul acceptat de comisiei, amendamentul domnului Gaspar.

Fac precizarea: Supun votului dumneavoastră alin.1 al art.79 din raportul suplimentar, textul comisiei, completat cu amendamentul domnului deputat Gaspar și acceptat de comisie.

Dacă vreți, domnule deputat Gaspar să-l mai repetați. Deci, era vorba de sistematizarea în cadrul lit.b), de la alin.1.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Lit.b) ar urma să aibă următoarea formulare: "Activități de seminar, lucrări practice și de laborator, îndrumarea de proiecte, de lucrări de licență și de absolvire, de practică pedagogică și de practică productivă;

Lit.c). Îndrumarea doctoranzilor în stagiu.

Lit.d). Conducerea de dizerații.

Lit.e). Consuderea activităților didactice, artistice sau sportive, iar "c)"-ul să devină "f)" - Activități de evaluare.

Domnul Vasile Lupu:

Ați citit după textul inițial.

Deci, la lit."b)" - "Activități de seminar, proiecte de an, lucrări practice și de laborator și apoi linioară - îndrumare de proiecte..."

Deci, numerotare cu litere "c)", "d)", "e)".

Domnule ministru, vă rog.

Domnul Virgil Petrescu:

Din punctul de vedere al punerii în pagină, sigur că se poate pune dar, vă rog frumos să mergem pe ideea că "a)" sau cum îi spunem "i)", "îi)", "iii)", nu contează cum este. a) ar reprezenta activități de predare; b) tot pachetul și dacă doriți în interior o renumerotare și este în regulă, iar c) este evaluare. Toate acestea la un loc a), b) și c), observați la alin.2, corespund unei norme de 18-22 de ore și sunt motive pentru care am pus așa, pentru că, după aceea, a) și b) este normare propriu-zisă, care la un profesor este 4-6 ore, ș.a.m.d., un asistent 12 ore. c)-ul nu intră în acele 12 ore. În schimb, a), b) și c) intră în 18-22. Deci, cum doriți, în interiorul lui b) să punem cu bubulină, cu bumb, cu ce doriți, dar nu separăm în interiorul lui b) alte subpuncte de tăria lui b). Deci, b)-ul reprezintă normă efectivă, care intră în categoria celor 12 ore, de exemplu la asistent, c)-ul nu, c)-ul completează până la 18-22 de ore. Deci, nu putem în interiorul lui b) să introducem; poate vreți b1), b2), asta se poate. Este o chestiune absolut de punere în pagină.

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

Numerotarea cu litere mari și în cadrul lit.B să avem subpuncte sau să le scrieți în continuare.

Domnul Virgil Petrescu:

Așa se poate, este în regulă, sau pur și simplu să zicem la "b)" "b1)", "b2)", "b3)", "b4)". Așa se poate iarăși sau scrise în continuare cu punct și virgulă între ele, sigur că da.

Domnul Vasile Lupu:

Între atâtea variante, domnule ministru, puneți-vă de acord cu comisia și cu domnul deputat Gaspar și definitivați textul.

Domnul Anghel Stanciu:

Stimate domnule președinte,

Stimate domnule ministru,

Eu înțelesesem, și cred că am înțeles greșit, că facem un text de lege care să reitereze sarcinile efective didactice și alte activități ale cadrelor didactice și nicidecum că facem aici statul de funcții, adică să punem clar norma didactică, coloana nu știu care, cei care au lucrat la state de funcții știu foarte bine și toți care erau în prag de avansare lucrau la statele de funcții ca să aibă în vedere, acolo, norma lui. Pe urmă venea "alte activități" și se trecea acolo. Dumneavoastră ați menționat aici, domnule ministru, că , de exemplu, activitatea de îndrumare doctoranzi nu intră la activitatea didactică.

După câte știu, conform a ceea ce s-a făcut până în vara trecută, 0,5 ore nu intra la activitate didactică. Deci, nu văd de ce se dorește o structurare foarte clară "a)", "b)", "c)", adică "b)", "b1)", "b2)", ș.a.m.d., ele sunt în norma didactică. Cum vor intra pe ciclul de 8 sau 12 ore sau pe ciclul de 18-22 de ore, aceea este cu totul altă problemă, n-o stabilim aici.

Deci, rămânem pe varianta pe care domnul Gaspar a propus-o și mi se pare mai elastică decât cea de încadrare directă, acestea sunt strict pe 8-12 ore, pentru că exact ceea ce ați spus dumneavoastră am omis - doctoranzii sunt la didactic, dumneavoastră i-ați pus la "alte activități". Eu așa am înțeles și cred că și colegii au înțeles același lucru. Eu spun că nu are nici un fel de relevanță textul de lege în a prinde exact acum ce intră în 8-12 ore și ce intră în restul.

Eu aș propune să rămânem pe sistematizarea domnului Gaspar.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule ministru!

Domnul Virgil Petrescu:

Sunt perfect de acord cu comisia, nu înțeleg de ce a apărut această neclaritate. "a)"-ul se referea la ora de curs de predare, ca atare; "b)"-ul la snopul de activități și la un moment dat se propusese ca să nu mai punem nici o liniuță, nimic, pur și simplu scrise la rând, iar "c)"-ul era evaluare. Deci, nu cred că sunt în discordanță cu comisia, dimpotrivă, dacă era vorba de conducerea de doctoranzi, evident că este norma didactică cu 0,5, cum urmează, nu am cum să-mi schimb punctul de vedere. Singura chestie era de ordonare în pagină și până la urmă cred că cea mai bună era "b)"-ul acela cu seminarul și pe urmă completat cu punct și virgulă, fără nici o specificitate.

Domnul Vasile Lupu:

Deci, Comisia a acceptat amendamentul domnului deputat Gaspar în sensul numerotării pe litere, până la lit.g), care o înlocuiește pe c) sau c)-ul devine h)? M-ați derutat, domnule consilier.

Deci, revin, c)-ul devine, așa cum am spus prima dată, g).

Supun votului dumneavoastră acest text al comisiei, amendat de domnul deputat Gaspar, acceptat amendamentul.

Cine este pentru?

Impotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri?

Din sală:

Nu s-a pus de acord domnul ministru cu Comisia.

Domnul Vasile Lupu:

4 abțineri.

Deci, cu majoritate de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 4 abțineri textul a fost votat.

De altfel, noi avem o practică din legislatura trecută, acolo unde sunt necesare modificări tehnice de redactare, prin Departamentul tehnic - legislativ putem interveni dacă nu este afectat conținutul reglementării. Și până terminăm legea vor cădea de acord domnul ministru și domnul președinte al comisiei.

Trecem la alin.2 și aici fiind modificată numerotarea de la alin.1, în expresia finală vom avea "reprezentând activitățile prevăzute la alin.1, lit.a-g", înțelegându-se de la a) până la g). De acord, domnule președinte?

Domnul Anghel Stanciu (din banca comisiei):

Da.

Domnul Vasile Lupu:

Deci, "reprezentând activitățile prevăzute la alin.1, lit.a-g". Perfect.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Împotrivă? Abțineri? - Unanimitate.

Mulțumesc.

Vă rog, domnule președinte.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimate domnule ministru,

Stimați colegi,

Datorită acestei sistematizări în text urmează, în continuare, o serie de referiri care sunt specifice, până la aceste litere a), b), c), d), e), f), g) ,ș.a.m.d., care, evident, nu erau în prima formă.

Cerem îngăduința, domnule președinte, dacă plenul ne-o acordă, ca aceste numerotări a), b), c), d) să le facem împreună cu domnul ministru, coerente, ca să nu revenim acum la fiecare literă pe parcursul textului de lege.

Domnul Vasile Lupu:

Îngăduința mea o aveți dar e mai importantă îngăduința Camerei Deputaților și din câte se vede o aveți.

Trecem la alineatul următor, alin.3 din textul inițial al comisiei.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Împotrivă? Abțineri? - Unanimitate.

Alin.4. Comentarii? Nu!

Cine este pentru? Împotrivă? Abțineri? - Unanimitate.

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

Cu modificările prevăzute în raportul suplimentar la lit.e), pag.10 din raport.

Domnul Vasile Lupu:

Da, am identificat. Alin.4, lit.e) are o modificare în raportul suplimentar. Cu alte cuvinte, avem în textul inițial, alin.4, lit.a, b), c), d), completat cu alin.4, lit.e) din raportul suplimentar. Vreo obiecție?

Supun votului dumneavoastră, această variantă.

Cine este pentru? Împotrivă? ...

Domnule deputat, vă rog!

Domnul Acsinte Gaspar:

Cred că este vorba de o numerotare greșită, pentru că dacă ne uităm în raportul de bază, lit.e) are un anumit conținut iar în raportul suplimentar, care tot despre lit.e) vorbește, este cu totul altă problemă, se reglementează o altă problemă, știți . Și atunci, e-ul din raportul suplimentar devine lit.f).

Domnul Anghel Stanciu (din banca comisiei):

e-ul din raportul inițial devine f) și e)-ul din Raportul suplimentar rămâne e).

Domnul Acsinte Gaspar:

Și-atunci inversăm, deci. e)-ul din raportul de bază devine f), atunci. Trebuie făcută această precizare.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte al comisiei, pentru stenogramă, binevoiți a citi textul art.79, alin.4.

Domnul Anghel Stanciu:

Deci, la alin.4, lit.e): "În învățământul postuniversitar medical normarea personalului didactic care desfășoară activitate cu rezidenții este de 0,75 ore pe săptămâna pentru fiecare rezident în stagiu". Acesta este e)-ul.

f)-ul: "Activitățile de evaluare prevăzute la alin.1, lit.c), cuprinse în norma didactică se cuantifică în ore convenționale printr-o tehnologie aprobată de de Senatul universitar în funcție de profil și de specializare".

Deci este inversarea, e)-ul devine f) și din textul raportului suplimentar devine e).

Domnul Vasile Lupu:

Deci, cu aceste precizări...

Domnule ministru, vă rog la microfon!

Domnul Virgil Petrescu:

Această literă e), care ar veni înaintea lui e) din raportul inițial, se referă la învățământul postuniversitar medical care, mă rog, a fost pus în ultima clipă și din câte cunosc eu nu poate să rămână sub această formă că explodează sistemul. 0,75 ore pe săptămână pentru fiecare om, timp de 2 până la 7 ani, cât este rezidențiatul, nu este posibil. Cu cei care au produs textul, era vorba cât au ore didactice.

Am rugat Comisia să revizuiască, pentru că, altfel, când spunem: "pentru fiecare care sunt în stagiu", stagiul acesta de rezidențiat este de 2 până la 7 ani. Nu este posibil 0,75 pe fiecare student, mă rog, rezident, ținând seama, de exemplu, la doctorat este 0,5 pentru un doctorant, deci, 0,75 pentru un cursant, și sunt vreo 100 de cursanți acolo..., vă dați seama câte norme ar ieși. Așa ceva nu se poate.

Deci am ruga Comisia să delibereze puțin și să completeze textul. Dacă nu, pe acesta îl sărim și venim după o pauză cu o propunere normală, ținând seama de o discuție cu ministrul sănătății și cu specialiștii din Ministerul Învățământului pe sănătate. Mai curând zic să-l sărim și după pauză să venim să-l completăm cum trebuie, să nu rămână un text pe picior.

Domnul Vasile Lupu:

Doamna deputat Andronescu, în numele Comisiei, da?

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă propun să completăm cu următoarea adăugire: "în învățământul postuniversitar medical, normarea personalului didactic care desășoară activitate cu rezidenți este de 0,75 ore pe săptămână pentru fiecare rezident în primii doi ani de stagiu", pentru că această perioadă de 2 ani de zile, este perioada în care rezidenții desfășoară activități de cursuri. Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Deci, trecem la vot.

Cu această completare a Comisiei mai sunt obiecții?

Deci, domnul ministru solicită să lăsăm textul...

Domnul Virgil Petrescu:

Dacă îmi permiteți, în pauză o să iau legătura cu domnul ministru al sănătății și să fie o chestie clară între Ministerul Învățământului și Ministerul Sănătății; să nu încercăm noi totuși să facem un text...

Deci, să amânăm acest punct și îl reluăm după pauză, nu este o problemă, cred.

Domnul Vasile Lupu:

În aceste condiții, art.79 alin.4 rămâne a fi votat după pauză. De acord, domnule ministru?

Trecem la art.80 pe raportul suplimentar. Dacă la alin.1 există vreun comentariu din partea sălii? Nimeni.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Domnul Anghel Stanciu (din loja comisiei):

...cu precizarea că a), b), c) rămân. Să stabilim. Noi am numerotat...

Domnul Vasile Lupu:

Da, evident, cu precizarea că trimiterea la art.79, alin.1 va fi la literele a) - g). Redactarea tehnică se va face în pauză.

Alin.2 al aceluiași art.80.

Poftiți, domnule deputat Șerban, domnul deputat Baciu urmează.

Domnul Gheorghe Șerban:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ieri a fost o dezbatere aprinsă asupra sarcinilor cadrului didactic. Cadrul didactic este obligat să facă și activitate de cercetare științifică. S-a spus aici că prin noua lege nu vom mai avea cadre didactice care nu vor efectua și activitate de cercetare științifică, ceea ce eu am spus că este utopic. Până la urmă, prin vot așa s-a hotărât, că așa va fi și eu sper că așa va fi.

În acest caz, la alin.2 a art.80 trebuie eliminat textul prin care se recunoaște de fapt că există cadre didactice care nu fac cercetare științifică, ceea ce nu se recunoștea în primă instanță. Intră în contradicție cu legea. Spune: "Prin excepție, personalului didactic aprobat de Consiliul facultății, care nu desfășoară activități de cercetare științifică i se majorează norma didactică cu 4 ore convenționale".

Deci, iată, ce am propus noi ieri se află de fapt azi în lege, ca să existe o diferențiere și o distincție. S-ar putea să avem o surpriză, însă, deocamdată, așa cum este redactată legea și așa cum este formulat "prin excepție, personalului didactic aprobat de Consiliul facultății care nu desfășoară activități de cercetare științifică...

Din sală:

Nu este trecut...

Domnul Gheorghe Șerban:

Nu este trecut. Personal didactic. Mulțumesc.

Deci, propun eliminarea ultimei părți a articolului, începând de la "prin excepție, personalului didactic..."

Domnul Anghel Stanciu (din loja comisiei):

...ce-i subliniat...

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Baciu.

Domnul Mihai Baciu:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Eu vin să întăresc cele spuse de domnul Șerban, nu m-am sfătuit cu domnia sa mai înainte, dar văd că suntem pe aceeași lungime de undă. Voi întări cele spuse de domnia sa, aducând câteva argumente în plus. Să ne întoarcem un pic la norma didactică. Scrie acolo așa: "norma didactică, potrivit... cuprinde: activitățile de predare, de seminar, îndrumare de proiecte, dizertații, activități didactico-artistice, evaluare...". Nu spune nicăieri că această normă cuprinde cercetare științifică. Or, mai departe, în alineatul acesta cu bucluc, se spune așa: dacă X sau Y nu face cercetare științifică i se mărește nroma cu 4 ore, adică îl pedepsim pentru un lucru care nu trebuie să-l facă. El nu-l face pentru că nu trebuie să-l facă, adică nu este obligat să-l facă în norma didactică.

Deci, încă o dată, ca să fiu mai clar, norma nu cere activitate de cercetare științifică în mod nemijlocit, direct. Scrie sus acolo: în atribuțiile cadrului didactic intră... mă rog... și cercetarea, dar în normă nu intră cercetare științifică, după care, mai jos se spune: dacă nu face cercetare științifică în normă, i se mărește norma cu 4 ore. Adică noi îl penalizăm, îl pedepsim pentru o chestiune pe care el nu este obligat să o facă.

Mai departe, dacă eu îi mai adaug 4 ore unui om, să spunem asistent sau lector, se ajunge la 26 de ore pe săptămână. Aceasta este o normă practic, să spunem așa, imposibil de făcut la parametrii ceruți. Nimeni nu poate să facă 26 de ore pe săptămână în învățământul superior la nivelul și conform exigențelor acestui tip de învățământ, așa încât cer și eu scoaterea din alin.2, deci la alin.2 art.80, partea subliniată: "prin excepție, personalului didactic aprobat de Consiliul facultății care nu desfășoară activități de cercetare științifică i se majorează norma didactică cu 4 ore convenționale". Deci, cer eliminarea acestui text pentru ca este inutil și vine în contradicție cu prevederile articolului de mai înainte care stabilește norma didactică. Mulțumesc frumos.

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc. Comisia, oricum dacă nu acceptă eliminarea, trebuie să accepte reformularea de două ori într-un alineat, prin excepție. Vă rog, domnule ministru!

Domnul Virgil Petrescu:

Nu fac o propunere acum de text, ci pur și simplu este acea problemă care am discutat-o ieri - cercetare-învățământ. Sigur, noi am dori ca cercetarea să fie foarte apropiată de învățământ, așa cum de altfel în țările civilizate se întâmplă, și acesta este motivul pentru care am spus că personalul didactic are activități de cercetare sau activități similare.

Acum, sunt unele activități care, într-adevăr, ce spunea domnul deputat Șerban așa este, ar fi devenit din punct de vedere al cercetării un formalism. Nu vreau să dau exemple, pentru că ar fi suficient de multe și atunci, cu aprobarea Consiliului facultății acolo unde există exclusiv ruta didactică, fără nici un aport de cercetare, cu aprobarea Consiliului facultății, să se mărească norma, dar nu cum spunea un domn deputat ceva mai devreme, mă ierte că nu-i cunosc numele în acest moment, nu este vorba de orele acelea de la 18 la 22 de ore, acelea erau inclusiv pe evaluare, ci este vorba de orele de seminar, care, de la 10 ore pentru un asistent ar fi de exemplu 14 ore, dar nu oricum, numai cu aprobarea Consiliului facultății, numai pentru anumite persoane care prestează activități didactice mai numeroase, pentru că, într-adevăr, declară sau nu poate să facă cercetare științifică sau activități de cercetare similare, mă rog, activități similare, de aceasta era vorba. Deci, nu de 26 de ore, doamne ferește!

Deci, aceasta ar fi explicația pentru mărirea numărului de ore la cei care nu prestează activități de cercetare. Pe de altă parte, orele de cercetare nu sunt cuprinse în norma mică de tip curs-seminar pe vechea numărătoare tip a-b. Adică pentru acele 6-8 ore, 9-12, 10-12, mă rog, 4-6 la preparator ș.a.m.d., cercetarea nu este prinsă acolo, dar activitatea de cercetare, fără ea nu se poate avansa, nu se poate face avansarea, nu se poate lua un titlu de doctor. Aceasta este implicit și atunci când omul nu prestează asemenea activități de cercetare, lăsați Senatul universitar și Consiliul facultății să-i mărească norma care, de ce nu? ar putea să ajungă chiar către o normă de profesor de liceu, adică din învățământul preuniversitar. Dacă un profesor de sport, de exemplu, desfășoară exclusiv activitate cu grupa - în sensul acesta spuneam și cred că nu este rău acest lucru. Am mai discutat cu multă lume din conducerea universităților această problemă.

Domnul Gheorghe Ștefan (din bancă):

Ieri am stabilit că este obligatoriu să se facă cercetare științifică. Acceptăm cercetarea științifică.

Domnul Virgil Petrescu:

Am înțeles ce spuneți. Într-un text legislativ, norma generală se face și apar... și în Constituție apar asemenea texte - Spațiul este inviolabil și pe urmă... cu... știți foarte bine la ce mă refer... Sunt o serie de norme constituționale care arată întâi norma generală și apoi normele de excepție. Așa este și la noi. Norma generală - se face cercetare și apoi venim cu excepțiile: în cazul în care totuși nu se face cercetare, atunci se mărește norma didactică de tip a și b. Nu este nici o contradicție, așa este și în general... probabil că cei care cunosc mai bine texte juridice decât mine ar putea să confirme.

Domnul Vasile Lupu:

Mulțumim, domnule ministru. Deci, cei doi colegi rămân să susțină eliminarea. Să auzim și opinia comisiei. Vă rog, domnule președinte.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnilor colegi,

Evident că de ieri până astăzi, fiecare, normal, are o amnezie mai mică sau mai mare. Ieri s-a susținut clar că un cadru didactic universitar fără cercetare nu prea mai are ce să caute pe acolo, devine numai purtător de burete. Prin urmare, dau dreptate celor doi colegi ai mei, respectiv domnul profesor Șerban și domnul profesor Baciu, sau invers domnului profesor Baciu și domnului profesor Șerban, ca să nu introduc în același partid... în sensul că nu acceptăm varianta existentă aici, "prin excepție personalului didactic aprobat de Consiliu care nu desfășoară activități de cercetare i se majorează norma", pentru că cercetarea trebuie să o facă. Și atunci rog și pe domnul ministru să mediteze, să găsim o reformulare, după pauză, în care să fiți de acord că în funcțiile specific unor discipline, și aș enumera aici sportul la politehnică, nu?, nu poate face cercetare științifică. El are o chestiune foarte clară. Poate sportul, disciplina de sport sau discipline de sport la institutul de profil au cercetare științifică, dar la politehnică, acela face orele pe care le face. Limbile străine, nu? poate să facă cercetare științifică la catedra de la universitate de la Facultatea de engleză, franceză ș.a.m.d., dar într-o politehnică poate nu face. Ei..., ne gândim să vă propunem ca pentru aceste cazuri sa majorăm norma, deci nu că vrea sau nu vrea domnul profesor să facă cercetare științifică, ci profilul disciplinei lui în contextul respectiv nu presupune această cercetare științifică. Și cred că este o soluție de compromis pe care, împreună și cu cei doi colegi, o vom căuta și v-o propunem după pauză, forma acestui articol. Dacă acceptați această doleanță a noastră.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Deci, încă un text lăsat pentru mai târziu.

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

Celălalt alineat de la art.80...

Domnul Vasile Lupu:

Alin.3 al art.80 din textul inițial.

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

...se elimină prin raportul suplimentar.

Domnul Vasile Lupu:

Raportul suplimentar deci face precizarea că restul alineatelor se elimină. Aceasta ați vrut să spuneți.

În aceste condiții trecem la art.81.

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

Treceți la 4. Mergeți la art.80 alin.4, 5. La raportul inițial, art. 80 mai are și alte alineate, are până la 7 alineate.

Domnul Vasile Lupu:

Deci, alin.3 se elimină.

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

... și treceți la 4.

Domnul Vasile Lupu:

Și trecem la alin.4. Observații la alin.4? Îl supun votului.

Cine este pentru?

Împotrivă

Abțineri?

Unanimitate.

Din sală:

...alineatul 3, votați eliminarea!

Domnul Vasile Lupu:

Da. Deci, noi votăm raportul, raportul deja l-a eliminat, dar de acord cu dumneavoastră supun votului dumneavoastră și eliminarea alin.3.

Cine este pentru?

Împotrivă? Deci, 2 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu majoritate de voturi alin.3 a fost eliminat.

Alin.5, text inițial, dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.6. Comentarii? Nu

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.7. Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.8l, text inițial, dacă dorește cineva să intervină.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate. Vă mulțumesc.

Art.82, un singur alineat din textul inițial.

Cine este pentru?

Împotrivă

Abțineri?

Unanimitate.

Pentru art.83, alin.1 mergem pe textul inițial până la alin.5.

Deci, supun votului dumneavoastră alineatele 1, 2, 3, 4 dacă nu sunt comentarii din sală ale art.83 din textul inițial.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Mulțumesc.

Unanimitate.

Pentru alin.5 al art.83 trecem la raportul suplimentar, pag.65.

Deci, aveți textul în față al raportului suplimentar pentru alin.5 și avem o altă aranjare a textului.

Domnule președinte, vreți sa dați lămuriri suplimentare asupra acestei modificări?

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La pct.5, pag.65, alin.5, rămâne textul sub forma care este aici, deci: "Formațiunile de studiu și dimensiunile acestora se stabilesc de senatele universitare, la propunerea consiliilor facultăților, în următoarele condiții: a) în învățământul universitar: "Și acum vine "grupa de studii cuprinde în medie 20 de studenți...", deci, intră textul de la pag.11. b) curge în continuare, "prin excepție de la prevederile stabilite la lit.a)..." ș.a.m.d.

Deci, aceasta este modificarea pe care noi v-o propunem.

Raportul suplimentar. Da. Deci, seria de curs cuprinde cel mult 3 grupe da? și pe urmă vine: grupa de studii... de aici intrăm pe textul din raportul suplimentar și subgrupe.

Domnul Vasile Lupu:

Deci, s-a înțeles. Vă mulțumesc. Supun alin.5, așa cum a fost precizat de domnul președinte al Comisiei votului dumneavoastră.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri? Mulțumesc.

Unanimitate.

Alin.6. Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate. Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră textul art.83.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri? Mulțumesc.

Unanimitate.

Art.84 în textul inițial nemodificat are un singur alineat. Domnul deputat Baciu.

Domnul Mihai Baciu:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Am de făcut o singură observație, dar mai înainte vreau să argumentez un pic.

După 89, știm cu toții că a avut loc o dezvoltare puternică a învățământului superior, s-au înființat multe facultăți, s-au dezvoltat foarte mult facultățile care existat, așa încât catedrele, în acest moment, cuprind - nu toate - unele catedre cuprind un număr foarte mare de posturi și au acoperire foarte slabă cu cadre didactice titulare sau, mă rog, chiar asociate. Așa încât foarte multe posturi sunt vacante. Se întâmplă un lucru care nu ar trebui să se întâmple. Aceste posturi vacante sunt date de către șeful de catedră, de cele mai multe ori, după criterii numai de el știute - la prieteni, la neamuri, la foarte mulți indivizi din afara universității care n-au nici o treabă cu învățământul, nici nu prea fac mare lucru, nici nu știm, nu putem controla dacă indivizii respectivi își fac sau nu-și fac orele, așa încât șefii de catedră, la catedrele foarte mari au devenit un fel de feudali care împart feudele după, să spunem așa, loialitate, după principiile vechi, nu? ale evului mediu. Așa încât, dată fiind această situație care nu ar trebui să mai continue, fac următoarea propunere.

Deci, art.84 sună așa: "Posturile didactice rezervate, vacante ori temporar vacante sunt acoperite cu prioritate de personalul titular ori de personal didactic asociat prin cumul sau prin plata cu ora". Foarte corect. Ce aș mai adăuga aici: "Ocuparea acestor posturi de către suplinitori se face prin ofertă publică", adică șeful de catedră să fie obligat să publice, într-o formă sau altă, aceste posturi vacante, să vină ofertanți pentru ca să putem alege din ei cei care sunt potriviți pentru așa ceva. Pentru că, repet, dacă continuă acest sistem, asistăm în continuare la această feudalizare, să spunem așa, a catedrei, în care, fel de fel de nechemați, care n-au nici un fel de legătură nici cu universitatea, nici cu specialitatea respectivă, vin și se fac că țîn ore. De aceea, să mai tăiem un pic din - să spunem așa - puterea aceasta discreționară a șefilor de catedră și să-i obligăm să ofere public ale posturi vacante, pentru a fi ocupate de cei care merită și care corespund. Mulțumesc frumos.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Comisia?

Domnul Anghel Stanciu:

Domnilor colegi, înainte de evenimentele care ne-au plasat în această sală, nu mai era voie ca fiii cadrelor didactice, nepoții, rudele apropiate să mai între în catedrele respective. Și a fost, evident, un abuz. Într-adevăr, acest abuz a fost corectat în sensul că după 89 nu a mai intrat nimeni care nu avea un unchi, o mătușă... și deci, dacă facem media pe ce a fost înainte de 1989 cu ceea a fost după 89 și împărțim la 2, este normal, adică să intre competența și dintr-o parte și din alta. De aceea, găsesc că treabuie să ne aplecăm asupra observației domnului deputat și vă propun să acceptați ca, după pauză, să venim cu un text care să corecteze, pentru că altfel, vorba românului, neacademică, "dintr-un cal boieresc poate să nu iasă unul boieresc". Și noi vrem neapărat, pentru că filiația este filiație, să facem și să-i lăsăm moștenire catedra. Și chiar, domnule ministru, poate nu ar fi lipsit de interes, împreună nu? Comisia cu ministerul să analizăm și perspectiva de cadre pe linie de filiație în catedrele în învățământul superior, s-ar putea să avem surprize. Așa că accept această observație, numai să găsim forma, încât să nu facem și noi al treilea abuz.

Deci, domnule președinte, să lăsăm textul și după pauză venim cu o propunere adecvată. Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da, înțeleg că pauza va trebui prelungită.

Deci, după textul art.84 avem, din nou, o subdiviziune, secțiunea a II-a, intitulată: Condiții de salarizare a personalului didactic. Din textul inițial supun votului dumneavoastră titlul secțiunii a II-a.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Și așa am trecut la art.85, care suferă o modificare în raportul suplimentar. Domnul deputat Gaspar are cuvântul.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, este vorba de o propunere de tehnică legislativă. Nu putem spune că salarizarea personalului didactic și de cercetare din învățământul superior respectă prevederile art.48 din prezenta lege. Textul ar trebui reformulat, în sensul că: "Salarizarea personalului didactic și de cercetare din învățământul superior se face în concordanță cu prevederile art.48 din prezenta lege".

Domnul Vasile Lupu:

Comisia acceptă amendamentul?

Îl acceptă.

Deci, domnule președinte, care este concluzia?

Domnul Anghel Stanciu:

Acceptăm formularea domnului deputat Gaspar.

Domnul Vasile Lupu:

Dacă sunteți amabil s-o citiți din nou la microfon, să nu comporte...

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci textul ar urma să aibă următoarea redactare: "Salarizarea personalului didactic și de cercetare din învățământul superior se face în concordanță cu prevederile art.48 din prezenta lege".

Din sală:

În conformitate!

Domnul Acsinte Gaspar:

"În conformitate" sau "cu respectarea", cum doriți.

"...se face cu respectarea prevederilor art.48 din prezenta lege". (Comentarii)

"...se face în conformitate cu prevederile art.48 din prezenta lege".

Domnul Vasile Lupu:

"...în conformitate cu prevederile art.48 din prezenta lege". Corect? Da.

Cu acest amendament, supun textul art.85 votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Art.86...

Domnul Anghel Stanciu:

Intrăm pe raportul suplimentar.

Domnul Vasile Lupu:

Art.86 alin.1, în varianta raportului suplimentar.

Domnul deputat Albu solicită cuvântul și îl are.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Alexandru Albu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Și în raportul suplimentar și în raportul inițial, la condițiile de salarizare, pe lângă normă, grad didactic, vechime, se introduce pentru prima dată, cred că este o noutate, calitatea muncii didactice și științifice. Se pune problema cine atestă nivelul calitativ al acestei activități: șeful de catedră, conferențiarul sau lectorul pentru asistentul cu care lucrează? Este o formulare care necesită anumite explicitări și precizări, pentru că este pasibilă de mari subiectivisme, și în învățământul superior, din păcate, subiectivismul este în floare, din multe puncte de vedere și sub multiple aspecte.

Și penultimul sau ultimul alineat: "în funcție de condițiile în care se desfășoară activitatea didactică". Ce se înțelege prin aceste condiții: că, știu eu, ai noștri, de pildă, au cerut ca cei care predau în "Moxa" să aibă un plus de salariu, că acolo este ger, nu frig, ger în sălile de curs, că lucrează cu mănuși. Deci "mărimea salariului în funcție de condițiile în care se desfășoară activitatea didactică". Nu înțeleg eu acest lucru.

Domnul Vasile Lupu:

Doamna Andronescu.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă rog să-mi permiteți să răspund domnului deputat în legătură cu obiecțiile ridicate de dânsul la pct.f): "condițiile specifice în care își desfășoară activitatea".

Există domenii care au un spor de nocivitate, cum este, să zicem, fizica nucleară sau chimia. Acolo există un spor de toxicitate pentru cadrele didactice care desfășoară astfel de activități. La aceasta se referă "condițiile specifice în care își desfășoară activitatea". Nu toate cadrele didactice primesc automat acest spor de toxicitate.

Vă mulțumesc.

Domnul Anghel Stanciu:

Scrieți "spor de nocivitate".

Doamna Ecaterina Andronescu:

El este prevăzut de lege ca spor de toxicitate.

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Scrieți și "calitatea activității...".

Doamna Ecaterina Andronescu:

Calitatea activității didactico-științifice este cuantificată de șeful de catedră la nivelul catedrei, prin calificativul care este dat fiecărui cadru didactic la sfârșitul unui an.

Domnul Florian Bercea:

Și cel care are rezultate mai puțin bine...?

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă rog să-mi permiteți să mă consult cu comisia.

Domnul Vasile Lupu:

Și, domnilor deputați, dacă nu le-a clarificat comisia, le clarificați dumneavoastră, prin amendamente formulate în scris, susținute de la tribună.

Mai trecem un articol după pauză? Da.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Mă iertați pentru revenire. Cred că în legătură cu această calitate a activității didactico-științifice, se pune problema promovării, și atunci el este amânat de la promovare, dacă activitatea nu este corespunzătoare sau nu primește o gradație de vechime, dacă i se cuvenea și nu are calificativul corespunzător. Deci există modalități de a cuantifica.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Poftiți, domnule deputat.

Domnul Ioan Cezar Corâci:

Vă supărați, dar mie mi se pare răspunsul comisiei total nesatisfăcător, pentru că începutul articolului este clar: "Salarizarea personalului". Deci este vorba de salariul lunar, din moment ce nici dânșii măcar nu pot să ne dea o explicație asupra acelui punct, eu propun să fie scos din condițiile de salarizare, pentru că acordarea unei trepte sau gradații este cu totul altceva și și pentru acea nouă gradație, există, din nou, condiții de salarizare, or, salariul se dă lunar. Nu are nici o legătură. Deci propun să fie scos acest punct.

Domnul Vasile Lupu:

Deci lit.d) să fie eliminată.

Domnul Ioan Cezar Corâci:

Și, evident, să fie renumerotate celelalte alineate.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Propunere de eliminare pentru lit.d).

Domnule deputat Bercea, doriți?

Domnul Florian Bercea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, cred că este absolut necesar ca și în această lege, ca și, de altfel, în alte legi, să se facă precizările în mod foarte clar, nu numai pentru că aici este vorba și de angajarea unor resurse financiare, ci în general, pentru a nu lăsa loc arbitrariului, pentru a nu face ca subiectivismul să se simtă la el acasă și, în consecință, chiar răspunsurile date la intervențiile în legătură cu cele două subpuncte atestă că problemele respective au fost trecute acolo fără o temeinică fundamentare, documentare prin prisma tuturor implicațiilor.

Dacă nu pot fi aduse argumente, dacă nu pot fi făcute precizările de rigoare, atunci, personal subscriu la propunerea deja făcută, privind eliminarea acestei litere legată de calitatea activității didactico-științifice.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Comisia susține, în continuare, păstrarea lit.d)?

Doamna Ecaterina Andronescu:

Îmi cer scuze pentru revenirea aceasta, dar aș susține punctul de vedere al comisiei de a nu scoate "calitatea activității didactico-științifice".

Noi am votat aici unul dintre articolele precedente, ieri, prin care se prevedea că salariul cuprinde o parte fixă și o parte variabilă. Acea parte variabilă trebuie acordată luând în considerație această calitate a activității didactice și științifice pe care un cadru didactic o desfășoară. Eu cred că nu trebuie să pornim de la premisa că anumiți șefi de catedră pot să fie subiectivi și pot să nu facă o apreciere corespunzătoare celor din catedrele respective. Legea este pentru derularea unei activități în condiții de normalitate.

Domnul Alexandru Albu:

Cine stabilește calitatea?

Doamna Ecaterina Andronescu:

Există un birou al catedrei, pe care noi l-am votat, există un consiliu profesoral care poate să decidă asupra acestor aspecte.

Domnul Florian Bercea:

Ne este frică să precizăm în lege treaba aceasta?

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor colegi,

Deci, la art.86 alin.1, raport suplimentar, avem o propunere de eliminare, susținută de mai mulți colegi, a lit.d), propunere neacceptată de comisie. O supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru eliminarea lit.d)?

(Rumoare)

Deci, în raportul suplimentar, să lămurim lucrurile: lit.a) funcția didactică, b) titlul științific, c) norma didactică, d) calitatea activității didactico-științifice, punct susținut de dumneavoastră a fi greu de apreciat. Nu? Aceasta votăm, eliminarea lit.d).

Cine este pentru...

Domnule ministru.

Domnul Virgil Petrescu:

Iertați-mă pentru lipsa de câteva clipe.

În ceea ce privește aceasta, într-adevăr, este greu de apreciat, dar o să vedeți mai târziu că există o evaluare anuală, și nu o notă dată de șeful catedrei, "foarte bine" sau "bine", mă rog, un calificativ care reprezintă părerea șefului despre el, ci este vorba de evaluarea făcută pe baza unui raport de evaluare. Adică este vorba de o anumită procedură.

Dacă dorim o diferențiere a salarizării în funcție și de calitatea actului educativ, de cercetare și didactic, nu putem elimina acest lucru. Atunci, dacă doi profesori care au aceeași vechime, și este clar că unul are o prestație net inferioară celuilalt, nu putem să facem nici o diferențiere. Noi mergem pentru calitate și, chiar dacă este greu, chiar dacă, în prezent, nu putem să facem o asemenea diferențiere, nu uitați că acest statut nu este pentru anul acesta, este pentru cel puțin 2 - 3 ani. Deci, în viitor, noi facem o diferențiere și sub aspect calitativ, așa cum la învățământul preuniversitar am păstrat formularea, cred că este bine să păstrăm și aici o formulare simetrică.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnilor colegi,

Am convenit, în cadrul ședinței de ieri, invocând tradiția noastră parlamentară, tradiția bună parlamentară, regulamentară, ca, după intervenția reprezentantului Guvernului și a reprezentantului comisiei, numai în cazuri excepționale să dăm cuvântul.

Domnul Ioan Cezar Corâci:

Îmi cer scuze, însă domnul ministru nu a fost de față, deci nu ne-a auzit argumentele. Acesta este motivul pentru care...

Domnul Vasile Lupu:

Nu l-a acceptat, dar dumneavoastră aveți votul în sală. Nimeni nu vă cere să votați...

Domnul Ioan Cezar Corâci:

Poate dacă ne va auzi...

Domnul Vasile Lupu:

...Numai ce spune domnul ministru .

Și dumneavoastră v-ați prezentat argumentele la tribună, domnule coleg.

Domnule Munteanu, argumente deosebite?

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Mulțumesc, domnule președinte. Nu argumente deosebite, ci argumente necesare, apreciez eu, pentru că, comisia, prin glasul doamnei profesoare, doamnei deputat Andronescu, a apreciat că s-ar putea sau că ar fi imposibil ca un șef de catedră să fie subiectiv. Mă tem că, totuși, există suficienți șefi de catedră care pot fi subiectivi și, în consecință, păstrând această idee pe care domnul ministru a subliniat-o adineaori, de a avea în vedere și calitatea muncii cadrului didactic atunci când este vorba de salarizare, ceea ce putem face este să precizăm în lege, tocmai pentru a diminua din acest subiectivism, maniera în care se face aprecierea calității activității didactico-științifice. Ori există undeva, în continuarea textului legii, această precizare și atunci, foarte bine, ne raportăm la articolul nu știu cât sau, dacă nu, putem foarte bine, aici, să precizăm pe baza nu știu cărui document emis de autoritatea nu știu care, de biroul catedrei, de șeful de catedră ș.a.m.d.

Domnul Vasile Lupu:

Da, stimați colegi, domnule ministru, domnule președinte, sistăm discuțiile și eu aș propune să-l trecem după pauză.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, propun următoarea formulare, ca să venim în întâmpinarea și a ceea ce s-a propus.

Domnul Vasile Lupu:

Să vedem dacă domnul deputat Gaspar ne scoate din încurcătură.

Aveți cuvântul.

Domnul Acsinte Gaspar:

Să spunem: "calitatea activității didactico-științifice stabilită pe baza raportului de evaluare anuală întocmit de către..." cutare și atunci, cât de cât, lucrurile se ...

Domnul Virgil Petrescu:

Prin procedura de bază.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, vă rog să completați un formular de amendament și să avem textul scris, ca să fim preciși, mai ales că domnul ministru văd că agreează formularea dumneavoastră.

Da, mulțumesc, domnule deputat.

Citesc amendamentul domnul deputat Gaspar - art.86 alin.1 lit.d): "calitatea activității didactico-științifice stabilită pe baza raportului de evaluare" - corect...

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Procedurii de evaluare.

Domnul Vasile Lupu:

Deci "...stabilită pe baza procedurii de evaluare".

Din sală:

Anuală!

Domnul Vasile Lupu:

Așadar, "...stabilită pe baza procedurii de evaluare anuală". Corect, da?

Domnul ministru acceptă?

Domnul Virgil Petrescu:

Da.

Domnul Vasile Lupu:

Comisia acceptă. Dumneavoastră?

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? 3 voturi împotrivă. Abțineri?

Cu majoritate de voturi pentru și 3 voturi împotrivă, textului art.86 alin.1 a fost adoptat.

Pentru art.86 alin.2 trecem pe textul de bază, inițial.

Deci sună astfel: "Cadrul didactic aflat în situația prevăzută la art.80 alin.5 și 6 este salarizat corespunzător postului deținut ca titular". Corect?

Dacă sunt comentarii?

Cine este pentru? Împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Supun votului art.86, în întregime.

Cine este pentru? Împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Și acum am ajuns la art.87, textul inițial.

Dacă sunt comentarii?

Domnul deputat Mihai Baciu.

Domnul Mihai Baciu:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Vă rog să observați că la art.87, la pct.3 iar apare această noțiune discutabilă de calitate - "calitatea activității de cercetare". Să adăugăm ceva care să mai precizeze un pic. Propun să se repete precizarea, deci specificarea de la pct.d) de la articolul anterior, pe de o parte. Pe de altă parte, pct.e) "contribuția adusă în procesul de învățământ". Ce înseamnă aceasta: numărul de ore... Iar introducem aici o nuanță calitativă care este greu de cuantificat: "contribuția adusă în procesul de învățământ". Ce înseamnă aceasta? Contribuția inestimabilă ș.a.m.d.? Trebuie să medităm la această chestiune: "contribuția adusă în procesul de învățământ". Să specificăm ce înseamnă contribuția adusă în procesul de învățământ.

Deci, repet, la pct.c) "calitatea activității de cercetare" - să se specifice, iarăși, cum se stabilește această calitate, cum se face, deci, această cuantificare și propun adăugarea acelei sintagme de la pct.d), din articolul anterior...

Domnul Vasile Lupu:

Este amendamentul domnului Gaspar.

Domnul Mihai Baciu:

Primul amendament.

Domnul Vasile Lupu:

Da.

Domnul Mihai Baciu:

Iar a doua - "contribuția adusă în procesul de învățământ" - cred că trebuie scoasă, pentru că nu văd cum putem cuantifica așa ceva sau dacă putem să stabilim o cuantificare.

Domnul Vasile Lupu:

Dacă nu ați reușit dumneavoastră, să vedem doamna Andronescu...

Doamna Ecaterina Andronescu:

În legătură cu pct.c), comisia este de acord să adauge "calitatea activității de cercetare stabilită pe baza procedurii de evaluare anuală".

În legătură cu pct.d) "contribuția adusă în procesul de învățământ", sunt cunoscute foarte multe cercetări care contribuie, efectiv, la îmbogățirea noțiunilor științifice și, ca urmare, ele sunt preluate în procesul didactic. Deci mi se pare foarte normal să existe și să-l menținem așa. (Comentarii)

Mai mult decât că din orice cercetare se preiau acele lucruri care contribuie la ridicarea calității procesului didactic cred că nu putem să facem. Deci propun să menținem așa cum este acest alineat.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule profesor Albu, aveți cuvântul.

Domnul Alexandru Albu:

Domnule președinte,

De acord cu colegul care a pledat pentru lipsa de ambiguități în formulare. Într-adevăr, este greu de stabilit contribuția aceasta așa. Dar eu mă refer la formularea art.87. Se spune așa: "Salarizarea personalului de cercetare din interiorul comunității universitare". "Salarizarea personalului de cercetare din instituțiile de învățământ superior" - ce este aceasta "din interiorul comunității universitare", că, comunitatea aceasta universitară cuprinde multe aspecte și multe laturi.

Domnul Vasile Lupu:

Deci "din instituțiile de învățământ superior".

Poziția comisiei. Domnul deputat Albu propune o nouă formulare pentru art.87: "Salarizarea personalului de cercetare din instituțiile de învățământ superior", și nu "din interiorul comunității universitare", termen ce urmează a fi înlocuit. Folosește Legea învățământului această expresie, "comunitatea universitară"?

Domnul Virgil Petrescu:

În Legea nr.84 este definită clar "comunitatea universitară", dar textul propus este un text echivalent. Deci suntem de acord cu amendamentul respectiv.

Domnul Vasile Lupu:

Dumneavoastră sunteți de acord.

Comisia este de acord? Da.

Doamnelor și domnilor,

Supun la vot textul, în următoarea formulare: "Salarizarea personalului de cercetare din instituțiile de învățământ superior se stabilește în raport cu lit.a), lit.b)", la "c) calitatea activității de cercetare, stabilită pe baza procedurii de evaluare anuală" și textul curge pe numerotarea în litere de mai jos.

Vreo obiecție? Nu.

Cine este pentru? Împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Deci: "calitatea activității de cercetare, stabilită pe baza procedurii de evaluare anuală". Corect. Vă mulțumesc.

Domnul președinte al Comisiei juridice solicită atenția dumneavoastră pentru o comunicare scurtă și importantă.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Importantă pentru bunul mers al nostru, al activității noastre.

Domnilor colegi,

Îi rog respectuos pe toți colegii noștri care fac parte din Comisia juridică să se prezinte la ora 12,30 trecute fix la sediul nostru, care este la mezanin 1, pentru o scurtă ședință și îi rog și pe colegii care sunt în sală să-i anunțe pe colegii care nu sunt în sală.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Continuăm dezbaterea.

Art. 88 conține 3 alineate în textul inițial.

Dacă există vreun comentariu?

Atunci supun art. 88 în integralitatea sa votului dumneavoastră.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Mulțumesc.

Unanimitate.

Pentru art. 89 trecem pe raportul suplimentar.

La alin. 1, dacă sunt comentarii?

Domnule președinte?

Domnul Anghel Stanciu:

Stimate domnule președinte,

Stimate domnule ministru,

Stimați colegi,

Pentru a păstra aceeași gândire pe parcursul întregii legi, v-aș ruga să fiți de acord ca alin. 1 din raportul suplimentar să fie completat cu un alin. 1 bis, care sună sub acest mod: "Personalul didactic din învățământul superior beneficiază și de prevederile art. 50 alin. 10 și 12, în condițiile reglementate de acestea".

Rămân ca actualul 1 bis, în funcție de cum vor decurge discuțiile să devină sau nu 2 bis.

Domnul Vasile Lupu:

Deci, domnule președinte,

Acest 1 bis din raport se înlocuiește cu un nou text?

Deci, mai întâi, la alin. 1 nu sunt intervenții.

Domnul deputat Bercea.

Domnul Florian Bercea:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

V-aș ruga să luați în considerare următoarea propunere, în ceea ce privește alin. 1 de la acest articol.

Aici se spune să se acorde două tranșe suplimentare la tranșele de vechime, la 35 și la peste 40 de ani.

Mai întâi întrebarea: cei care ajung la 40 de ani și așa mai departe vechime, uneori nu sunt prea mulți.

Deci, să devenim ceva mai realiști și să ... Eu propun, sigur, pot fi și alte păreri sau puncte de vedere, să se acorde la 30 și la 35 și nu la peste 35 sau la peste 40, cum scrie aici.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Mulțumesc.

Alte intervenții?

Domnule președinte.

Domnul Anghel Stanciu:

Noi am făcut acest lucru ținând seama de media de vârstă estimată ca urmare a creșterii nivelului de trai în viitoarea guvernare.

Dar, dacă dumneavoastră considerați și nu aveți încredere în programul care va ridica media de vârstă, cred că domnul ministru este de acord, să punem 30 și ...

Domnul Virgil Petrescu:

30 există.

Domnul Anghel Stanciu:

Nu, 35 este. Tranșe care se acordă la 35 și la peste 40. Să punem: "la 30 și la peste 35". 25 există.

O voce din sală:

Ați făcut-o în vechea guvernare. Ne-ați dat speranța că noi vom ridica limita de vârstă.

Domnul Anghel Stanciu:

Da, am făcut-o sub vechea guvernare și este bine acum.

Deci, domnule ministru, la 30 avem acum? Și atunci punem la 35 și gata.

Domnule profesor, de acord?

Domnul Vasile Lupu:

Deci, domnule președinte, încă o dată ...

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Având în vedere că domnul ministru spune că la 30 există, având în vedere ce a spus și colegul nostru din bancă, că totuși va crește, nu? Rămânem: "se acordă la 35 de ani și la peste 40 de ani" la cei care o să mai fie.

Domnul Vasile Lupu:

Deci, textul rămâne în varianta comisiei? Da.

Supun acest text votului dumneavoastră.

Cine este pentru?

Voci din sală:

Repetați textul!

Domnul Vasile Lupu:

Textul art. 89 alin. 1.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu majoritate de voturi pentru, două voturi împotrivă, textul alin. 1, art. 89 a fost votat.

Și acum vine comisia cu un nou text, 1 bis: "Personalul didactic din învățământul superior beneficiază și de prevederile art. 50 alin. 10 și 12, în condițiile reglementate de acestea".

Corect, domnule președinte?

Domnul Anghel Stanciu:

De acestea.

Domnul Vasile Lupu:

"de aceste alineate".

Propuneți o altă formulare? Deci, "personalul didactic din învățământul superior beneficiază și de prevederile art. 50 și alin. 10 și 12". Am zis.

Supun acest text votului dumneavoastră.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri? 1 abținere.

Cu majoritate de voturi și acest text a fost votat.

Domnule ministru, ... Se află sub supravegherea domnului coleg, eu nu-l văd de aici.

Domnul Virgil Petrescu:

Vă mulțumesc, domnule coleg.

Dacă mai ținem minte de ieri, s-a votat că doctorii din învățământ, deci profesorii din învățământul preuniversitar cu titlul științific de doctor au un anumit spor.

Dacă ne uităm în raportul suplimentar, apărea art. 50 alin.9, care se referea că și în învățământul superior să fie același lucru, adică toți cei din învățământul superior, mă rog, profesori, conferențiari și așa mai departe care au titlul științific de doctori să beneficieze de această treabă. Nu prea este în regulă, întrucât de la șefi de lucrări în sus titlul științific de doctor este obligatoriu, nu este o condiție de avansare.

Dar, pentru echivalența cu preuniversitar este o propunere care trebuie să fie, poate corelată, pentru preparatori și asistenți, care nu sunt obligați să aibe titlul de doctori, mi se pare absolut corect să fie o prevedere similară cu profesorii din învățământul preuniversitar care au titlul de doctor.

Deci, art. 50 alin.9 să facă referință la preparatori și la asistenți din învățământul universitar. Mi se pare o chestiune corectă, Ceilalți sunt obligați să fie într-o formă sau alta în cursul efectuării stagiului de doctorat.

Deci, aș propune 1 bis bis "pentru preparatorii și asistenții din ...", mă rog, nu mai este nevoie "din", Deci, "pentru preparatori și asistenți..."o să formulez numaidecât articolul, să beneficieze de prevederile art. 50 alin.9.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Albu are cuvântul.

Domnul Alexandru Albu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Sunt întrutotul de acord cu propunerea făcută de domnul ministru.

Într-adevăr, s-ar fi creat o inechitate ca, știu eu, anumite segmente din învățământul universitar să nu beneficieze de acel 10% pentru titlul de doctor, în timp ce colegi de-ai lor din învățământul mediu ar fi beneficiat.

De aceea, noi susținem propunerea domniei sale.

Dar, aici se naște o problemă. Într-adevăr titlul de doctor este o obligație pentru a promova la funcția de conferențiar și la cea de profesor, dar o să avem situația că pentru titlul de doctor la preparatori, asistenți, lectori, se dă un surplus de 10%, ceea ce nu se mai dă pentru gradele superioare și ceea ce va însemna, până la urmă, o apropiere, nu știu dacă nu cumva o depășire de salariu la personalul inferior, asistent, lector, față de salariul celui de conferențiar și de profesor.

De ce să nu generalizăm acest lucru? Și așa veniturile cadrelor didactice din învățământ, în general și din învățământul superior, în speță, sunt destul de modeste, dacă le comparăm cu salariile altor bugetari, dar cu atât mai mult cu salariile celor care lucrează în regii autonome, în societăți comerciale cu capital particular sau de stat etc.

Haideți să facem un lucru bun: să dăm acest spor la toate cadrele didactice.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnule ministru,...

Domnul Virgil Petrescu:

Sigur că în principiu ar fi foarte bine, mă rog, sunt suficient de multe cadre didactice, conferențiari și profesori, inclusiv în Parlamentul României, inclusiv la Ministerul învățământului. Deci, ar fi un amendament de care am fi, evident, interesați.

Dar, se mai ridică o problemă: doctori nu sunt numai în sistemul de învățământ. Doctori sunt în industrie, doctori sunt în institute de cercetare și așa mai departe.

Credem că, poate, intrăm într-o oarecare capcană ... (Discuții în sală)

Sigur, pare foarte frumos pentru că într-adevăr salariile sunt mici, cum spuneam, dar cred că atâta timp cât este obligativitatea titlului de doctor pentru conferențiari, profesori, iar pentru șefi de lucrări, în fine, s-a ajuns doar ca să fie doctoranzi cu rezultate bune, ca în prevederile anterioare. Trebuie să recunosc că aș dori poate să păstrăm pentru preparatori și asistenți și să vedem în procedura Senatului dacă acolo mai introducem și alte categorii, pentru că vă spuneam că s-ar putea, din acest din punct de vedere să se deschidă posibilitatea pentru doctorii din alte domenii de activitate și nu știu dacă este foarte bine și dacă este și necesar.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Ana, urmează domnul deputat Baciu.

Domnul Gheorghe Ana:

Stimați colegi,

În spiritul echității este firesc ca titlul științific de doctor să fie remunerat nu numai în învățământ, ci și în celelalte ramuri, acest lucru urmând să facă obiectul unei prevederi în Legea salarizării. Noi discutăm acum o lege specială, o lege prin care venim să asigurăm în limita parametrilor și posibilităților resurselor financiare ale României, repunerea cât de cât în statutul social, firesc al dascălului.

Eu vă rog să-mi îngăduiți să pledez pentru menținerea prevederii articolului din raportul comisiei, având în vedere și alte considerații pe care domniile voastre rog a le analiza.

Dacă preparatorului și asistentului îi acordăm sporul de doctorantură, când va ajunge să promoveze în categoria conferențiarilor ce facem? Îi retragem sporul? După această lege, evident.

Pe de altă parte, nu numai cei din învățământ, ci toți care au parcurs etapele de pregătire și de susținere a doctoratului cunosc că pe lângă imensul sau inegalabilul efort intelectual, cheltuielile materiale sunt și ele deosebit de mari.

Un doctorand, numai să-și facă rost de bibliografia avută în vedere, cheltuiește, după părerea mea, în timpul doctoranturii peste 60% din propriile venituri și așa destul de insuficiente.

Vă reamintesc ce cheltuială se face cu consumul de hârtie, de dactilografiere, fără sa vă cer să vă reamintiți dumneavoastră, care ați parcurs această etapă, câte nopți, câte zile și câți ani, cel puțin 4 ani, 5 ani, nu ați făcut concediu.

De aceea, pledez ca cel puțin pentru aceste considerații acest spor minim să vină și să ajute la recuperarea acestor cheltuieli.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Baciu, urmează domnul deputat Țurlea.

Domnul Mihai Baciu:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Vă spun sincer că înțeleg foarte bine dilema hamletiană în care se află domnul ministru, pentru că realmente se află între două focuri.

Pe de o parte domnia sa este profesor și sunt convins că la modul cel mai sincer se gândește cu simpatie și dragoste la acestă categorie socială, făcând parte din ea, pe de altă parte se află, și sub amenințarea bugetului. Noi știm ce înseamnă aceasta, sub amenințarea condițiilor actuale.

Eu nu voi intra în detalii și nu voi aduce argumente de genul consumului de hârtie sau consumului nervos, cum a adus colegul meu de mai înainte, ci voi aduce argumentul, pe care îl citim de ani de zile în toate ziarele și în mass-media, în general. Importanța eminentă a învățământului și a dăscălimii pentru o țară ca România și pentru orice țară civilizată.

Ani de zile ne-am menținut numai la a-i deplânge pe profesori, la a-i compătimi, pentru că au condiții proaste și salarii foarte modeste și, sigur, la a-i încuraja să meargă mai departe, că vor veni și vremuri mai bune.

Eu cred că acum este timpul să tăiem nodul gordian și să prevedem în această lege, că nu se știe când vom mai avea ocazia, niște condiții nu extraordinare pentru că bănuiesc ca ați văzut că nu este vorba de condiții extraordinare, nu o să curgă lapte și miere de acum pentru profesori, dar să dăm câteva prevederi, să spunem așa, pozitive, prin această lege, care să demonstreze că această Cameră nou aleasă, Parlamentul țării se gândește și la această categorie, până acum, nu aș spune eu defavorizată, dar oarecum oropsită de guvernările anterioare.

Așa încât, trecând peste argumentarea care nu vreau să devină foarte stufoasă, propun: sunt de acord întâi cu ceea ce a spus domnul președinte și profesor Stanciu, acel articol 1 bis, care spune: "Pentru personalul didactic din învățământul superior și cercetare se aplică prevederile art. 50 alin. 10 - 12", cele care s-au aplicat pentru învățământul preuniversitar...

Domnul Vasile Lupu:

Chiar dacă nu ați fi de acord, a fost votat! Da, poftiți, vă rog.

Domnul Mihai Baciu:

Așa ... Și sunt de acord ca 1 bis, așa cum apare aici să rămână așa cum este, reiterând argumentele care s-au adus, trecerea de la lector la conferențiar de la asistent la lector. Ce facem? Îl luăm înapoi, sau nu știu cum?

Deci, sunt argumente suficiente, așa încât, ambele prevederi care sunt, hai să recunoaștem, în favoarea corpului profesoral, susțin să rămână așa cum au fost propuse.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Ultimul vorbitor pe acest text, domnul deputat Țurlea.

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor colegi,

La baza acestei discuții destul de lungi și ieri și astăzi, pe marginea plății sau nu a doctoratului a stat un amendament al meu în vechea comisie din 1995.

Atunci, cu avânt, comisia, marea majoritate a ei a respins, la propunerea unor deputați ai Partidului Democrat a respins acel amendament.

Văd că această comisie de astăzi este mult mai înțeleaptă și l-a acceptat.

Era propunerea aceasta de plată a doctoratului pentru că funcționează în învățământul românesc de astăzi, mai ales în cel preuniversitar, niște profesori care au titlul de doctori, deși nu era obligatoriu să aibe acest titlu de doctori. Deci, au un merit față de toți ceilalți și normal că trebuie recompensați.

De asemenea, nu este obligatoriu nici pentru gradele inferioare din învățământul universitar să aibe titlul de doctori, decât dacă vor să promoveze. De asemenea, trebuie recompensați.

Dar, nu văd normal. așa cum spunea cineva mai înainte, ca odată ajuns profesor sau conferențiar să fii pedepsit și să ți se ia sporul respectiv.

Noi facem o lege a învățământului, este normal să ne referim la toți cu aceeași încadrare științifică din învățământ. Toți cu titlul de doctor să aibă același spor. Este absolut normal.

Spunea cineva adineauri, mi se pare chiar domnul ministru că sunt doctori în foarte multe domenii. Este adevărat. Dar, în alte domenii, în alte meserii există alte recompense, cu mult mai mari decât cele pe care poate să le dea Ministerul Învățământului pentru profesori.

Noi ne gândim, facem acum legea aceasta, când se vor face alte legi pentru doctori în alte meserii, ne vom gândi la doctorii de acolo. De aceea, vă rog să acceptați generalizarea acestui spor care este, într-adevăr destul de mic, dar este mai mult un stimulent moral.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnule ministru, aveți cuvântul.

Domnul Anghel Stanciu (din loja comisiei):

Parcă mai era cineva ...

Domnul Vasile Lupu:

Am anunțat ultimul vorbitor din sală, pe text.

Domnul Virgil Petrescu:

Dacă ne amintim, la 50 cu 10, se referă la acordarea unui spor de 15% peste 10 ani vechime. În această categorie nu intră preparatorii și asistenții, lectorii pot să intre în această categorie, este adevărat.

Și atunci, îmi mențin ideea. Nu putem să facem două lucruri pentru un singur titlu. Cu alte cuvinte fiind obligativitatea titlului de doctor pentru conferențiari și profesori, să acordăm, iertați-mă, încă o dată, sunt în situația aceasta și, personal, sigur, m-aș bucura să punem, dar cred că pentru corectitudine, numai acolo unde nu este obligatoriu să fii doctor s-ar acorda acest spor. Acolo unde este obligatoriu să fii doctor, nu mai este necesar, pentru că din coeficienții de ierarhizare și să veghem ca aceștia într-adevăr să fie corecți și să nu creeze hiatusuri între treapta de șef de lucrări și conferențiar, atunci să mergem pe ideea că numai pentru preparatori și pentru asistenți să acordăm acest spor de 10% pentru titlul științific de doctor.

Dincolo există cei 15% care sunt peste 10 ani.

Deci, revin și susțin, dacă este posibil, preparator, asistent, da, 50 alin.9, pentru ceilalți avem 50 alin.10 și 50 alin.12.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat,

Cred că sunt clare lucrurile.

Domnul Mihail Gabriel Ioniță:

Mihai Ioniță, P.N.Ț.C.D.

Eu sunt pentru eliminarea totală a alin. 1 bis.

Motivație: printre preparatori și asistenți există potențial, oameni care vor să acceadă la grade didactice superioare. Și atunci este normal să facă un efort în plus. Nu mi se pare corect să-i recompensăm, pentru că vor să ajungă conferențiari sau lectori sau profesori chiar.

Pe de altă parte, nu mi se pare corect să rezolvăm problema câștigurilor cadrelor didactice tot dând sporuri. Legea aceasta este plină de sporuri, domnule. Ar trebui să fie o lege a salarizării corespunzătoare. Motivația domnului Albu sau... nu am reținut exact numele?! Că ar trebui doctorilor care nu au grade didactice superioare să-i recompensăm pentru că au ajuns doctori și au consumat bani.

Păi mai bine dăm bani doctoranzilor. Pentru că aceia deja au ajuns doctori, au făcut cheltuielile, acum să le dăm înapoi banii pe care i-au cheltuit?

Deci, propunerea mea este eliminarea lui 1 bis.

Domnul Vasile Lupu:

Ar fi 1 bis. bis.

Domnule președinte, avem noutăți de la comisie?

Domnul Anghel Stanciu:

Un distins profesor al meu se referea la simbolistica, semnificația notației și la protestele noastre că ele sunt formale, sunt închistate în forme vechi și așa mai departe, ne-a întrebat altă dată, când pierdusem interesul, ce înseamnă ab2 ?

2

Și vă spun că un amfiteatru întreg nu a știut. Zice: "vedeți că nu știți?"

Dar mv2 ? A, zice, "asta știm este masa ori viteza la

2

pătrat supra 2".

Vedeți, aceasta înseamnă seminificația veche a notațiilor și așa mai departe.

De aceea, mi-aș permite, evident, retoric, să pun și eu întrebări, dacă vă spun, de exemplu, 2050 ce înseamnă? Adică spuneți, o cifră! Este o cifră! Sau, să spunem, 3,5 ce înseamnă? De asemenea, este o cifră. Sau 2,6. Este iar o cifră.

Acum, aceste cifre reprezintă coeficientul de ierarhizare. Deci, un cadru didactic, la sfârșitul carierei sale, nevrozat și bătrân și dascăl, nu? Dăscălimea română, domnule Baciu! Dăscălimea română, care duce nația pe umeri 2,05, iar un grefier 2,250.

Un profesor universitar are 3,5. 3,5, atât este. În perioada interbelică, domnule ministru, spun cei care încă mai trăiesc, nu? că Iorga prefera să ia salariul de profesor și nu de ministru, pentru că salariul de ministru era mai mic ca salariul de profesor.

Și noi acum, ne țigănim și scuzați-mă că ... știți la cât? Să vă spun la cât. Deci, salariul mediu este 381.822 lei la cadrele didactice din învățământul superior, cu titlul de doctor. Acesta este. Mai mic decât la buticul din colț. Înmulțit cu 15 % și înmulțit cu 8.800 de doctori, cât are această țară în învățământul superior, 8.800.

Deci, marea aceea, hemoragia aceea de doctori deveni oleacă ... Și în total 504,2 milioane de lei pe lună.

Vom face, domnule ministru, o cerere la Ilie Alexandru, care are de dat la bancă vreo 240 de miliarde și să ne dea și nouă măcar 500 aceștia pe lună, să dăm acest 15 %.

De aceea zic, nu să cârpim sărăcia, pentru că este o cârpeală, nu să ridicăm nasul sus, că poate nu merităm să avem toți salariile colegilor noștri de dincolo. Eu, unul, sigur, nu-l merit. Dar nici 5 la sută decât au ceilalți.

Adică vrem să șlefuim aurul cenușiu și nu ne lăsați, domnule ministru, măcar din șlefuirea asta să mai cadă ceva din diamantele astea și asupra noastră?

De aceea spun, domnilor colegi, până se modifică legea de ierarhizare a coeficienților, în care domnul profesor Ana, dacă ar recunoaște, ar spune-o deschis, tot la coadă este învățământul, pentru că spune că dăm meditații, pentru că spune că luăm două norme, pentru că spune că luăm cumul și cutare, iar doctorii că bagă în buzunar. Deci, tot acolo suntem.

De aceea, haideți să tăiem nodul gordian, dacă nu-l putem desface, și să dăm aceste 504 milioane pe lună și sunt sigur că se pot găsi multe motivații împotrivă și logice. Dar, moralmente, au nevoie de acești bani.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

După aceste pledoarii de înaltă ținută, e necesar să votăm.

Ca atare, comisia își păstrează textul. Domnul deputat Ioniță a făcut o propunere de eliminare care are prioritate în ordinea votării și o supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru eliminarea ....? (Rumoare)

Regulamentar, propunerile de eliminare au prioritate.

Voci din sală:

A renunțat.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat și-a retras propunerea. S-a rezolvat.

Atunci, supun votului dumneavoastră textul comisiei.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cu majoritatea voturilor și o singură abținere, textul a trecut. Iată că pledoariile nu au fost zadarnice.

Vă mulțumesc.

Deci, la art.89, avem alin.1 din raportul suplimentar votat. La propunerea comisiei s-a introdus alin.1 bis și ultimul text care s-a votat este formulat astfel: "Personalul didactic și de cercetare din învățământul superior, care are titlul științific de doctor, beneficiază de prevederile art.50 alin.9". Este clar?

Și atunci, în numerotare, va fi primul alin.1, al doilea notat cu 2, 3 și celelalte vor urma în ordinea firească.

Trecem pe textul inițial și vă supun votului dumneavoastră alin.2 al art.89, devenit acum alin.4. Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Alin.3, devenit 5.

Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

La alin.3 din raportul de bază, devenit în urma renumerotării alin.5, propun ca sintagma din partea finală a textului să fie eliminată, adică: "de la promulgarea acestei legi", pentru următoarele considerente: orice lege intră în vigoare și-și produce efectele, potrivit art.78 din Constituție, de la data publicării în Monitorul Oficial sau de la data indicată în textul legii.

Deci, acest text nu poate să opereze de la promulgare, care este o operațiune anterioară intrării în vigoare a legii.

Și atunci, v-aș ruga să treceți aici "de la data intrării în vigoare a prezentei legi", urmând ca data intrării în vigoare să fie stabilită, fie când se publică în Monitorul Oficial, fie dată în finalul textului, vom adăuga noi un text prin care vom stabili la ce dată va intra în vigoare această lege.

Domnul Vasile Lupu:

Corect, cred că nu este nici o obiecție.

Deci: "Proporția de 15 la sută prevăzută la alin.2 se eșalonează în cote anuale de 5 la sută în primii 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi".

Și în loc de alin.3, va fi alin.5.

Deci, supun votului dumneavoastră alin.5, în formularea citată.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.4 din textul inițial, devenit 6, după noua numerotare.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.5 devine 7, 6 devine 8, 7 devine 9, 8 devine 10.

Și atunci, vă întreb pe dumneavoastră, la alin.7, 8, 9, 10, există vreun comentariu din sală?

Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, la alin.7 se spune: "Gradația de merit se atribuie pe o perioadă de 3 ani". V-aș propune să scriem: "Gradația de merit se acordă pe o perioadă de 3 ani".

Domnul Vasile Lupu:

Comisia acceptă formularea. Domnule președinte, acceptați amendamentul? Nici n-aveți cum să nu-l acceptați.

Cu acest amendament, putem supune votului alin.7, 8, 9, 10?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Și acum, textul art.89, așa cum a fost votat pe alineate, în integralitatea lui.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Suntem la art.90, care anunță și pauza, dar după votarea lui.

Intrăm din nou pe raportul suplimentar. Art.90 conține două alineate. Alin.1 este modificat în raportul suplimentar, alin.2 rămâne cel din textul de bază.

Pentru alin.1 sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri? O abținere. Îmi cer scuze, domnule deputat, este importantă.

Vă mulțumesc.

Alin.2. Comentarii din sală? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Textul integral.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Ședința se suspendă. Reluăm lucrările la ora 13,00 și rugăm comisia să lămurească textele rămase în restanță.

Vă mulțumesc.

După pauză

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Reluăm dezbaterile.

Comisia, sperăm, a ajuns la texte definitive în cele trei cazuri.

Putem începe, domnule președinte?

Domnul Anghel Stanciu:

Putem începe. Vă rog să vă ocupați locurile, că începem.

Domnul Vasile Lupu:

Și dacă începem, putem începe cu articolele amânate spre dezbatere?

Revenim la art.79 alin.4 lit.e) din raportul suplimentar. Onorata comisie ne prezintă noua variantă.

Doamna deputat Andronescu, în numele comisiei.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Alineatul acesta se referea la activitatea de rezidențiat. Aș vrea să-mi permiteți să vă informez că în Legea învățământului există un articol în care se specifică faptul că învățământul postuniversitar medical de rezidențiat este organizat pe baza unei hotărâri de Guvern și printr-un protocol care se încheie între cele două ministere, respectiv între Ministerul Învățământului și Ministerul Sănătății.

De aceea, vă propunem pentru acest alin.4 lit.e) din art.79, următoarea formulare: "În învățământul postuniversitar medical, forma rezidențiat, normarea personalului didactic se face în baza prevederilor art.79 din Legea nr.84/1995". Deci, această normare se prevede prin protocolul care se încheie între cele două ministere.

Domnul Vasile Lupu:

Obiecțiuni la acest text al comisiei?

Domnul Anghel Stanciu:

Este făcut împreună.

Domnul Vasile Lupu:

Este făcut împreună cu deputații ce au susținut amendamente.

În aceste condiții, putem trece la vot.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Revenim la art.79, pentru un vot asupra întregului articol.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Și acum, putem trece la art.80 alin.2 teza 2. În dicuție, dacă din partea comisiei ne puteți prezenta textul convenit?

Doamna Ecaterina Andronescu:

Comisia vă propune, în acord și cu Ministerul Învățământului, pentru art.80 teza 2, următoarea formulare: "Norma personalului didactic care nu desfășoară activitate de cercetare științifică sau echivalentă acesteia se majorează cu până la 4 ore convenționale, fără a depăși 15 ore convenționale. Aceste excepții se aprobă de Consiliul facultății".

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Obiecții? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Și acum, art.80, în întregime.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cu majoritate de voturi pentru, un vot împotrivă, textul art.80 a fost adoptat.

Trecem la art.84 din raportul inițial.

Dăm cuvântul comisiei, prin doamna deputat Andronescu.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Pentru art.84, vă propunem următoarea formulare: "Posturile didactice rezervate, vacante ori temporar vacante, sunt acoperite, cu prioritate, de către personalul titular, ori de personal didactic asociat, prin cumul sau plata cu ora, conform prezentei legi". Pentru că sunt articole care prevăd cum se ocupă posturile didactice din învățământul superior.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule ministru, vă rog.

Domnul Virgil Petrescu:

Doamna deputat Andronescu a citit foarte frumos, însă, vă rog, în textul care este acolo, se scot cele două virgule dintre "cu prioritate", adică înainte de "cu" și după "prioritate", pentru că prioritatea se referă exclusiv la personalul titular.

Deci, asta este o chestie, căci, altfel, textul legislativ este rău. Deci, "... sunt acoperite (fără virgulă) cu prioritate (fără virgulă) de personalul titular, ori ..." și curge textul.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Comisia acceptă această corectare.

Articolul are un singur alineat. Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru?

Împotrivă? Un vot impotrivă.

Abțineri?

Cu majoritate de voturi pentru, unul împotrivă, textul art.84, reformulat, a fost adoptat.

Stimați colegi, intrăm pe textul inițial, la art.91.

Dacă sunt intervenții din sală?

Domnul Anghel Stanciu:

91 din raportul suplimentar.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Dar nu aveam trimitere aici? Este în regulă.

Deci, avem varianta raportului suplimentar.

Dacă sunt intervenții din sală? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.92, text inițial, are patru alineate.

Vreun comentariu asupra textului? Nu.

Supun votului dumneavoastră în integralitatea lui - deci art.92, text inițial.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.93, text inițial. Conține, de asemenea, patru alineate.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Am ajuns la Titlul IV, formulat astfel: "Drepturile și obligațiile personalului didactic de conducere, de îndrumare și de control".

Obiecții? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Urmează Capitolul I, în formula "Drepturile și obligațiile personalului didactic".

Dacă sunt comentarii? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.94, - suntem tot pe textul inițial -, compus din două alineate.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pentru art.95, până la lit.f), mergem pe raportul inițial.

Deci, dacă la lit.a), b), c), d), e), aveți vreo observație? Nu aveți.

Supun acest text votului dumneavoastră.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Și acum, trecem la lit.f) din raportul suplimentar, care adaugă, legat prin conjuncție, doar cuvântul "sportive" - "formații artistice și sportive".

Obiecții nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Mergem în continuare pe textul inițial, cu lit.g) și h).

Obiecții? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Și acum, supun votului dumneavoastră art.95, așa cum l-am votat pe litere, în integralitatea sa.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pag.78, raport inițial, este art.96, compus din trei alineate.

Observații? Nu sunt.

Da, domnule deputat, aveți cuvântul. Domnul deputat Sonea.

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Aș vrea să fac o completare la alin.2. La un moment dat a existat tendința în anumite școli ca directorul să facă asistență la ore prin ascultare direct din direcțiune, existând posibilități tehnice, și consider că acest lucru nu a fost benefic.

De aceea, propun, pentru a evita această situație, să se înceapă alin.2 cu: "Ascultarea ori ..." și se continuă cu textul de aici, iar la urmă, propun înlocuirea termenului de "conduce" cu "desfășoară", în sensul că, desigur, o acțiune poate fi condusă de cineva care nu este el cel direct implicat în desfășurarea acțiunii sub aspectul ca el se manifestă, doar conduce.

Deci, propun "cel care desfășoară, să-și dea acordul asupra ascultării sau înregistrării". Deci, să înceapă alineatul cu "Ascultarea ..." și, în loc de "conduce", "desfășoară".

Vă mulțumesc frumos.

Domnul Vasile Lupu:

Da, domnule deputat. Poftiți.

Domnul Ioan Cezar Corâci:

Poate că în învățământul preuniversitar, așa ceva se potrivește. În învățământul superior nu se potrivește evident, pentru că în special prelegerile sunt, prin tradiție, publice. Deci nu putem să interzicem și nici n-ar fi normal să interzicem cuiva accesul la un curs, a unui student dintr-o altă grupă. Și nu văd de ce chiar și în învățământul preuniversitar ar trebui să fie închise.

Deci, eu cred că acest sistem, de a lărgi un pic posibilitatea și altora de a audia anumite ore, trebuie extins poate chiar și în învățământul preuniversitar.

Deci, sunt pentru varianta comisiei, nu pentru propunerea colegului.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Sonea.

Domnul Ioan Sonea:

Vă rog să mă înțelegeți. Eu nu am fost împotriva înregistrărilor și ascultărilor. Doar am spus, "cu acordul celui care desfășoară activitatea". Mă rog, dacă dumneavoastră sunteți de acord cu așa ceva ...?

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Țurlea.

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Eu sunt de părere că nu trebuie, în unele situații diferite, nu trebuie luate mai înainte acordurile, sau nu trebuie luat acordul celui care trebuie sau celui care este vizat să fie ascultat la oră, pentru că, din păcate, în branșa noastră, a profesorilor - eu sunt profesor de mulți ani, și știu lucrul acesta - sunt și cam 10 la sută dintre profesori care n-au nici o chemare și de aceea au niște cursuri lamentabile.

Dacă o să i se ia acordul mai înainte, o să tragă un curs excepțional în momentul acela și pe urmă iar revine la situația de dinainte.

Este datoria conducătorului instituției să vegheze ca învățământul să fie la un nivel ridicat, prin metode care sunt cuprinse în legea respectivă.

De aceea, eu cred că trebuie să fie eliminată ideea de acord prealabil al celui pe care directorul instituției, de exemplu al unei școli primare, vrea să-l asculte.

Profit de această intervenție, pentru a vă ruga, distinse domnule președinte al ședinței de astăzi, să atrageți atenția ferm Televiziunii Române să nu mai denatureze dezbaterile la acest proiect de lege.

Știți cu toții, domniile voastre ați fost și ieri, și astăzi, în sală, că legea o facem cu toții, că nu a fost rea-voință din nici o parte, nici din stânga, nici din dreapta. Și amendamentele pentru îmbunătățirea situației materiale a profesorilor au venit și din partea stângă, și din partea dreaptă. Deci, a fost o colaborare. Asta o știm cu toții.

Cu toate acestea, aseară, la jurnalul Televiziunii Române, doamna Anca Toader a afirmat că toate sporurile materiale acordate profesorilor au fost inițiative ale Guvernului și ale majorității, chiar și sporul acela de stabilitate, pe care știți foarte bine că l-a propus domnul președinte al comisiei, care este de la PRM, a fost pus pe seama Guvernului.

Evident, doamnelor și domnilor colegi, doamna Anca Toader are dreptul să mintă, dar nu în calitate de crainic pe postul național.

De aceea, vă rog, domnule președinte, să atrageți ferm atenția Televiziunii Române să redea obiectiv lucrările noastre.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Mai mult decât o putem noi face, obiectivitatea este cerută de lege, altceva nu mai am de adăugat.

Domnul deputat Mihai Baciu.

Domnul Mihai Baciu:

Domnilor colegi, sigur că eu cer să ne întoarcem la textul legii și să nu începem aici dispute de ordin politic...

Domnul Vasile Lupu:

...care se fac într-un program stabilit prin ordinea de zi și în programul de lucru al nostru la o anumită oră.

Domnul Mihai Baciu:

Așa, există un timp pentru toate. Și televiziunea, doar știți că degeaba o mustrăm noi sau alții, ea își face treaba tot cum știe ea.

Să ne întoarcem deci la text. Și am venit la microfon să susțin varianta propusă de comisie. Propunerea domnului deputat Țurlea stârnește ecouri pe care, sigur, ar trebui să le uităm: ascultare, multiplicare, înregistrare, spionaj și altele...

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, să depășim momentul ca să nu intrăm în replici și să revenim.

Domnul Mihai Baciu:

Da, bun. Să revenim la text. Spune articolul 96, alineatul 1: "Cadrele didactice nu pot fi perturbate în timpul desfășurării activității didactice de nici o autoritate școlară sau publică". Asta înseamnă că cel care ar vrea să intre peste cineva la curs nu are voie să intre peste el în timpul cursului. Nu înseamnă că nu are voie să intre la începutul cursului ca să asiste. Deci, textul mi se pare foarte bun.

La fel alineatul 2, la fel alineatul 3.

De aceea, eu am venit aici să susțin, așa cum am spus de la început, în totalitate și exact așa cum este varianta propusă de comisie. Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Aștept totuși opinia comisiei în legătură cu cele două amendamente susținute de domnul deputat Sonea Ioan la articolul 96, alin. 2 și articolul 96 alin. 3. Le-ați reținut, domnule președinte? Da?

Domnul deputat susține să se introducă la începutul alineatului 2: "Ascultarea ori..." și textul curge. Să se înlocuiască termenul "conduce" din finalul alineatului prin "desfășoară" și la alineatul 3 să se înlocuiască "...sub orice formă prin indiferent de modalitate". Vă ascultăm.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

În ceea ce privește ascultarea, eu aș fi de acord cu propunerea pe care a făcut-o stimatul domn coleg Sonea, numai că, dacă interzicem "ascultarea", nu mai are cine să ne asculte. Că și așa este cam gol prin amfiteatre și de aceea zic să avem și noi totuși câțiva.

Domnul Vasile Lupu:

S-ar folosi de acest text de lege studenții ca să nu mai dea pe la cursuri.

Domnul Anghel Stanciu:

Ca să nu mai vină la cursuri. Așa că să lăsăm totuși să ne asculte și pe noi cineva; înregistrarea și celelalte capătă cu totul alte conotații decât a spus domnul profesor Baciu. Este vorba totuși de legea, dreptului de autor, nu? Un curs este totuși o prelegere universitară, este o prelegere sau un curs obișnuit și normal... Deși, să știți că nu știu cât va fi de eficient pentru că prin înregistrarea magnetică sau procedee echivalente, cursurile se copiază tare de tot, pentru că așa este, nu ai ce să-i faci. Și dacă îmi aduc aminte, poate domnul ministru completează sau găsește o formulă, există cursuri universitare, din anii interbelici, pe care le-au scris studenții în locul profesorilor și spun că le-au scris după notițele luate la curs, cu acordul lor.

Atunci rămânem așa, suntem de acord cu "celui care o desfășoară" sau "conduce", pentru că sunt și activități conduse de proiect, de seminar, nu?

În concluzie, domnule președinte, după ce mă învârtii așa, cum spuneți dumneavoastră, în jurul cozii, propun să râmână textul în forma în care l-a redactat comisia.

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc. În aceste condiții, supun textul articolului 96 cu cele 3 alineate din textul inițial, votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă?

Abțineri?

Cu majoritate de voturi pentru și o abținere, textul a fost votat.

Articolul 97, text inițial, un singur alineat, dacă sunt comentarii? Domnul Sonea.

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Vă rog să mă iertați că intervin din nou, am făcut o reformulare a textului. Încercăm să evităm termenul de "beneficiază". Am încercat înlocuirea lui "beneficiază" prin "se bucură", în dicț ionar, am găsit - a beneficia = a trage un folos, a profita de pe urma cuiva sau de ceva, ceea ce aici nu este cazul. Am încercat o reformulare cam în sensul următor: "În spațiul școlar sau universitar, cadrul didactic se bucură de protecție împotriva persoanei sau grupului de persoane care aduc atingere demnității umane sau profesionale, a cadrului didactic sau care împiedică exercitarea drepturilor și obligațiilor sale". Am schimbat puțin ordinea elementelor, am găsit 3 faze în acest articol, deci spațiu, persoană și cel care asigură protecția și cel care cere protecția. Deci, atunci "...prin protecția asigurată de autoritatea responsabilă cu ordinea publică..." și continui "...la solicitarea persoanei autorizate prin regulamentul școlar, respectiv Carta universitară". Deci, am încercat să sistematizez pe trei elemente articolul și am considerat că introducând în prima fază problema spațiului universitar sau școlar conferim o anumită prestanță și acestui mediu, protejând în același timp dascălul. Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Dacă aveți amendamentul redactat, prezentați-l comisiei vă rog și apoi va trece pe la mine. Cred că într-adevăr cadrul didactic beneficiază de protecție din partea autorităților, cuvântul "beneficiază", unora le sună mai comercial și dacă îmi îngăduiți să sugerez de aici, dacă e nevoie cobor la microfonul de jos, cred că ar fi mai potrivit - "Cadrul didactic este protejat din partea autorităților responsabile cu ordinea publică". "Se bucură" - să nu fie prea vesel.

Da, vă rog, domnule Grogoriu, "...este protejat de autoritățile responsabile cu ordinea publică."

Domnul Mihai Grigoriu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

De asemenea, ultima propoziție mie mi se pare complet în neregulă. "Protecția este solicitată de persoana autorizată prin regulament". Eu nu pot să solicit ceva printr-un regulament. Poate "în temeiul" sau "în virtutea regulamentului". A, păi atunci, "Protecția este autorizată..." "Protecția este solicitată de persoana autorizată prin regulamentul școlar". Nimeni nu poate solicita nimic printr-un regulament. Eu personal nu înțeleg.

Domnul Vasile Lupu:

Dar profesorii vor înțelege, domnule Grigoriu.

Domnul Mihai Grigoriu:

A, "persoana este autorizată..." Părerea mea, că această propoziție trebuie schimbată.

Domnul Vasile Lupu:

Poate fi și "Protecția este solicitată de persoana autorizată conform regulamentului școlar, respectiv Cartei universitare". Rugăm comisia să-și formuleze concluzia.

Domnul Anghel Stanciu:

Stimate domnule președinte,

Stimate domnule ministru,

Stimați colegi,

Este evident că acest text poate suferi multe reformulări, dar în esență el rămâne același. Este vorba ca în acest campus universitar să ai o anumită protecție. Această protecție se asigură de către organele abilitate în acest scop la solicitarea unei persoane care este sesizată la rândul său de către cadrul didactic. Nu fiecare cadru didactic sună peste tot, ci este o persoană autorizată ca să țină această legătură, ea este publică, se știe cine este, și aceea solicită. Noi, de acord, textul domnului coleg Sonea este bun, noi nu spunem că nu este bun, dar nu aduce practic prea multe elemente noi, este o reformulare, o resistematizare în prisma a cum vede dânsul succesiunea.

Deci, eu aș zice, și cred că domnul coleg înțelege foarte bine, să păstrăm această formă, care este parcă puțin mai concisă, și oferă, să zicem noi, toată protecția necesară, inclusiv ceea ce a solicitat colegul nostru. Cred că am implicit acordul domniei sale să rămânem pe această formă.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

Domnule ministru, aveți cuvântul.

Domnul Virgil Petrescu:

Dacă din punct de vedere al conținutului lumea este de acord, sigur că din punct de vedere al formei, nici ea nu trebuie să fie departe de o formă absolut corectă și într-adevăr cuvântul "beneficiază..." deci, domnul președinte al comisiei nu a susținut ideea aceasta, cred că propunerea pe care a făcut-o președintele de ședință este corectă. "În spațiul școlar sau universitar, cadrul didactic este protejat de către autoritățile responsabile cu ordinea publică". Asta mi se pare corect. Nu beneficiază, nu se bucură, mă rog, nu prea se bucură, așa... Deci, "...este protejat..." și încolo textul curge, așa cum a fost propus de comisie.

Domnul Vasile Lupu:

Comisia este de acord? Da.

Cu această modificare, "În spațiul școlar sau universitar cadrul didactic este protejat de către autoritățile responsabile cu ordinea publică..." și textul curge.

Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 98 din textul inițial are 4 alineate. Dacă sunt observații?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

În primul rând, cer scuze colegilor din cadrul comisiei și domnului ministru fiindcă nu am avut posibilitatea de a mă consulta cu dânșii în legătură cu acest articol. Fiindcă la articolul 98, alineatul 1 mie mi se pare... care sună în felul următor: "Personalul didactic are obligația morală să participe la viața socială și publică în propriul interes, în interesul învățământului și al societătii românești". Eu propun eliminearea acestui alineat, fiindcă mie mi se pare paradoxal ca făcând trimitere la morala cetățeanului, totuși să încerc să-l oblig, în interes propriu, să facă anumite activități. După câte știu eu, actele normative, în funcție de conținutul lor, se pot clasifica în norme imperative, prohibitive și de recomandare. Aici avem de-a face cu un fel de recomandare, însă aș vrea să vă atrag atenția că aceste norme de recomandare erau specifice, în primul rând, legislației comuniste și pun întrebarea dacă totuși nu simte această obligativitate morală, personalul didactic, să participe la asemenea activități, o să aibă o consecință juridică ? Nu. Însă poate să aibă alte consecințe și în primul rând, se deschide posibilitatea aprecierilor subiective din partea unor conducători de instituții, de școli.

Și încă un argument, să nu uitați că noi am acceptat deja în plen articolul care specifică foarte clar, fără echivoc care sunt acele activități pe care cadrul didactic poate sau trebuie să le desfășoare la solicitarea conducerii instituției respective. Și, datorită acestui fapt, eu propun să eliminăm acest alineat 1.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Vasile Lupu:

Da, domnul profesor Albu.

Domnul Alexandru Albu:

Domnilor colegi,

Susțin propunerea antevorbitorului. Problema aceasta, că personalul didactic are obligația să participe la viața socială și publică, etc. ar implica niște lucruri și anume, cine constată dacă s-a îndeplinit această obligație, gradul de îndeplinire a acestei obligații trebuie să se cuprindă în caracterizarea anuală sau cu ocazia promovărilor etc.

Problema se poate rezolva în două feluri. Ori eliminarea acestui alineat, ori transformarea sintagmei: "are obligația să participe", în "are dreptul să participe", ceea ce este cu totul altceva. Dar nu ar fi necesar, pentru că alineatul imediat următor conferă un asemenea drept, dacă observați, dreptul să facă parte din asociații, din organizații sindicale, profesionale, culturale, etc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă și comisia ar agrea eliminarea acestui text, atunci cred că intervențiile sunt de prisos.

Domnul Anghel Stanciu:

Comisia a dat verdictul, probabil că l-ați auzit, vi-l vom spune oficial și de la microfon. Deci nu suntem de acord cu eliminarea în totalitate, ci, într-adevăr, o să dăm satisfacție și colegului nostru să eliminăm numai partea aceea "...și propriul interes". Deci aceea cred că este puțin nelalocul ei. Deci, "Personalul didactic are obligația morală să participe la viața socială și publică în interesul învățământului și al societății românești".

Acum, pentru cei care nu pricep, dar nu-i vina lor, aș vrea să le reamintesc un lucru, că satul românesc, atât cât a mai rămas din el și cât mai este și cât o să mai facem din el, avea niște mentori sprituali. Era preotul satului, erau învățătorii din sat. Acești oameni aveau un anumit statut. Un statut, aș spune, respectabil. Evenimentele sau Revoluția din ‘89, ca să nu deranjez, a introdus pe lângă multe alte lucruri și o idee plecată din deziluzii că învățătorul este bine să stea în banca lui, să-și facă orele și atât, preotul și el să-și facă ceea ce are de făcut și atât și am asistat la o recluziune interioară a acestor factori dinamici ai vieții sociale a satului. Or, rolul acestui articol ar fi cumva să le dăm semnalul că dânșii trebuie să-și reia locul în societatea românească. Trebuie să se implice, pentru că sunt cei care înțeleg sensul mișcării, sensul schimbării sociale. Trebuie să explice cetățeanului în interesul învățământului și al societății. Cam așa am vedea noi. Dacă și dumneavoastră vedeți același lucru acceptăm să eliminăm partea cu interes propriu, pentru că e puțin deplasată și să lăsăm acest semnal, ca să nu spună, domnule, nu mă bag, nu mă amestec, mă retrag numai în clasă și în orele mele. Eu zic că este un semnal, dumneavoastră hotărâți dacă îl acceptați sau nu-l acceptați. Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu: (Coboară la tribună)

Doamnelor și domnilor deputați,

Nu pică deloc bine acest text.

Într-adevăr, învățătorii noștri au luminat satele, au purtat, au întreținut românismul, au întreținut tradițiile noastre bune, dar nu au avut nevoie de un text de lege, și iată de ce nu am scrie imperativul moral al lui Kant aici - "Comportă-te în așa fel ca și cum de propria-ți conduită ar depinde soarta comunității", sau altele ca acestea. Eu mi-am permis să intervin pentru a vă propune să eliminăm acest text.

Domnul Mihai Baciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am auzit din sală referiri la "Cântarea României". Este adevărat, s-a făcut într-adevăr un abuz prin ceea ce altă dată era obligatoriu pentru cadrul didactic sau pentru alți funcționari, să facă servicii care erau împotriva voinței lor. Servicii în slujba partidului care era unic și care conducea totul. Dar, haideți să privim lucrurile un pic cu 50- 60 de ani în urmă să vedem care era viața spirituală și cine întreținea viața spirituală, așa cum spunea domnul președinte de ședință, în satele românești. Haideți să vedem, ce așteaptă societatea românească de la cei care trebuie să fie puși în slujba acestei societăți românești și, în primul rând, cine? Cadrul didactic, preotul. De ce să nu recunoaștem că la ora actuală majoritatea cadrelor didactice din sate sunt navetiști și ies foarte frumos din clase, de la oră și fug la tren, la autobuz și alte mijloace de transport sau la ocazie. Sigur, noi, prin lege, prin statut, prin Legea învățământului și probabil prin regulamentele care sunt și vor fi îmbunătățite de către noul ministru și noua conducere a Ministerul Învățământului, vom face ca cei care slujesc învățământul să rămână alături de cei în mijlocul cărora își desfășoară activitatea. Nu cred că ar fi cazul ca în această lege să fie lăsat acest alineat, pentru că avem nevoie de o adevărată reformă și reforma în primul rând este în plan moral și cine să facă cu țăranul ceea ce trebuie să facă decât cel care știe mai mult decât el și poate să transmită anumite mesaje către această pătură uitată de soartă; și din partea medicului, și din partea preotului și de ce să nu recunoaștem și din partea celor care lucrează în învățământ. Eu fac această rugăminte chiar către dumneavoastră să nu scoatem acest alineat din Statutul cadrelor didactice.

Domnul Vasile Lupu:

Da, poftiți, domnule deputat.

Domnul Petru Bejinariu:

Din nou respectuos, vă rog să avem o "dulce zăbavă" pentru ceea ce se întâmplă în viața spirituală a satelor și orașelor noastre și care se făurește prin vocația învățătorului și a profesorului.

De aceea, eu voi susține textul comisiei, rugând-o însă să înlocuiască cuvântele "obligație morală", care nu prea concordă unul lângă altul, iar celălalt termen, "în interes propriu", cred că poate rămâne, din punctul meu de vedere, întrucât suntem interesați. Iată, bunăoară, eu sunt de acord, interesul meu este ca făcând o activitate într-o societate științifică sau culturală să benenficiez de un anume statut în ochii lumii, cum se exprimă acum lumea, să am imagine. Eu susțin textul și aș cere, dacă este posibil în loc de viață publică să fie chiar notația "cultural- științifică", deci să participe la viața socială si cultural științifică ori spirituală.

Domnul Vasile Lupu:

Da, deci este clar că "în propriul interes" nu poate râmâne. Este ilogic să obligi pe cineva a întreprinde o acțiune în propriul interes.

Doamnelor și domnilor deputați,

S-au înmulțit doritorii, să facem o listă. Domnule secretar? Faceți dumneavoastră - 10 intervenții ajung.

Domnul Ioniță Mihail. Nu,deocamdată suntem la alineatul 1, aici este fierberea, domnule Mihai Grigoriu.

Domnul Gabriel Mihail Ioniță:

Eu sunt inginer, nu sunt specialist în drept, dar mie mi se pare că e o hibă de drept. Adică nu-mi vine să cred că o obligație morală poate să fie un alineat dintr-un statut cu putere de lege, eventual poate să constituie obiectul unui cod deontologic. Eventual, dacă vreți, într-adevăr, să-i obligați pe aceștia, pe profesori, să facă activități sociale, scoateți morala, dar nu cred că este bine. Cum să obligați pe cineva să participe la viața socială. Deci susțin eliminarea în totalitate a alineatului 1.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Alexandru Brezniceanu.

Domnul Alexandru Brezniceanu:

Mulțumesc, domnule președinte, vorbesc în nume personal și nu din partea comisiei, pentru că nu am avut timp să mă consult cu colegii de comisie. Și vă mai vorbesc ca omul căruia i-a fost dat, când am absolvit eu facultatea... indiferent de situația școlară, trebuia să-ți începi activitatea în acei ani la țară. Așa de comunist îl văd pe acest alineat sau cu așa nuanță comunistă că mă cutremur. A participa la viața socială și politică, după umila mea părere, și vă rog mult să reflectați asupra acestui aspect, este un act absolut voluntar. A-l obliga pe un specialist într-un anumit domeniu și dispare acest voluntariat, dispare atitudinea omului de a participa cu dragoste, cu suflet la ceva. Este foarte adevărat, în tradiția învățământului nostru românesc, oamenii de la catedră, oamenii școlii, în special la sate, la comune, au fost dintotdeauna legați de interesele de orice natură ale comunității în care ei au trăit, în care au muncit și în care muncesc.

Deci este cu adevărat o treabă voluntară, dar a-l obliga mi se pare de-a dreptul exagerat. Nu-l putem obliga. El nu poate trăi, omul acesta, profesorul acesta, învățătorul acesta, despre care vorbim astăzi, el nu poate trăi izolat într-o comună, el participă la viața satului. Lăsați-l să participe și să se implice acolo unde simte că este util, pe când dacă lăsăm acest alineat așa cum este el, și este regretabil, după părerea mea, că l-am scăpat și a rămas în raportul comisiei un asemenea alineat..., dar dacă-l obligăm, înseamnă că trebuie să contorizăm activitatea lui, înseamnă că directorul reinventează fosta condică cu minciuni - cei care au trăit la țară și au lucrat își amintesc de ea - unde bietul om, pus de un director zelos, ajutat de un primar zelos, ajunge să măture și trotuarele. Și au mai fost, am mai avut asemenea situații, când cadrele didactice din orașe duminica erau gunoierii orașului.

Vă repet, stimați colegi, dar nu numai... Vă repet stimați colegi: lăsați-i pe acești intelectuali ai satelor, în special, dar și ai orașelor să participe la viața socială și politică, conform dorinței, sufletului lor, priceperii lor. Nu-i obligați, pentru că-i păcat.

Vă mulțumesc pentru ascultare.

Domnul Vasile Lupu:

Nu de alta, dar să nu fie obligați să meargă la nunți, la cumetrii și așa mai departe. Apoi, este o realitate că "viața publică" are o sferă mai largă decât politicul, dar înseamnă în primul rând politicul.

Da. Deci, continuăm lista.

Domnul Kovacs Csaba Tiberiu:

Domnul Kovaks.

Urmează domnul Mihai Grigoriu.

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Am simțit nevoia ca, din punct de vedere juridic, să fac câteva aprecieri, pentru că altfel nu am această dorință de a fi prezent la microfon.

Într-adevăr, din punct de vedere juridic, s-a făcut aici o greșeală foarte serioasă și riscăm ca în situația în care acest text, așa cum apare propus de către comisie, să fie votat, noi să ne facem de râs și am să vă explic de ce. Colegul meu, domnul Asztalos, a încercat să facă o diferențiere între caracterele normei juridice. Nu este o diferență de caracter. Pur și simplu este vorba de faptul că avem două situații deosebite: norme juridice și norme morale. Diferența dintr ele este faptul că norma juridică este întotdeauna susceptibilă de a fi dusă la îndeplinire prin forța de constrângere. Norma morală este lăsată la libera apreciere a persoanei, ea practic nu are o sancțiune.

Din acest punct de vedere, a vorbi despre o obligație morală într-un act normativ este o greșală puerilă, dacă vreți.

Deci, din acest punct de vedere, vorbesc din punctul de vedere al juristului, după părerea mea, există două variante: fie se elimină în totalitate alin. 1, fie, dacă dumneavoastră doriți, se transformă într-o normă de recomandare, variantă în care alin. 1 ar suna astfel: " Se recomandă personalului didactic să participe la viața socială și publică în interesul învățământului și al societății românești". În această situație nu intrăm în nici un conflict, avem de-a face pur și simplu cu o normă de recomandare juridică.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Mihai Grigoriu.

Domnul Mihai Grigoriu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sunt de acord cu antevorbitorul..., dar microfonul nu stă bine aici...

Domnul Vasile Lupu:

Cu mai multă blândețe tratați-l...

Domnul Mihai Grigoriu:

Ceea ce am impresia că s-a dorit din partea celor care au susținut prezența acestui alineat, a cărui eliminare o sprijin, este ca un cadru didactic să nu fie obstrucționat în a activa în mediul public. A nu fi obstrucționat învățătorul să între în viața publică a satului nu face obiectul acestui act normativ. Poate face obiectul altui act normativ.

După opinia mea, aici s-a petrecut, din partea celor care susțin acest alineat, o confuzie: ei doresc să-l facă pe învățător, că la țară este principala problemă, să între în viața publică.

Ei bine, nu aici trebuie făcut. Drept pentru care, împreună cu toate celelalte argumente care au fost dezvoltate de o manieră deosebită de antevorbitori, susțin eliminarea alineatului.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Consider că s-au conturat...

Domnul Anghel Stanciu:

Urmează domnul ministru și apoi comisia îsi spune cuvântul.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule ministru...

Domnul Virgil Petrescu:

De la ce s-a pornit, și unde s-a ajuns...

Este unul din articolele care a suscitat, văd, cel mai mare interes, și nici vorbă, cu prietenul Brezniceanu, să fie vorba, știu și eu, de o indicație socialistă, comunistă, mai știu eu de orice altă natură...

Aici era vorba, pur și simplu, de a da un semnal că școala trebuie să iasă din turnul de fildeș și să facem ceea ce trebuie făcut - un parteneriat comunitar, un parteneriat social - cu factorii educativi, care înseamnă părinți, înseamnă administrație locală, înseamnă ceea ce trebuie să contribuie la, repet, dezizolarea școlii de mediul comunitar, un parteneriat în general. Sigur, cuvântul "obligație" nu-și are rostul.

În ce ne privește, mergem pe varianta propusă de un antevorbitor, ca o recomandare, dar semnalul trebuie să existe, altfel, după cum spunea și prietenul deputat Corniță, rămâne în carapace, nu mai este luat în seamă de primar, nu mai este luat în seamă de alții, el îsi vede de treabă doar timorat, pentru că nu devine, nu redevine, nu poate să beneficieze de demnitatea sa de cadru didactic.

Insist foarte mult că va trebui să i se redea această demnitate, să fie printre vârfurile, dacă doriți, ale celor din sat. Iertați-mă, nu este vorba de nici un text cu o altă nuanță, sau de altă nuanță. La asta ne-am gândit.

S-ar putea să se interpreteze altminteri și atunci, în loc de "obligație" susținem "se recomadă" și textul curge, evident fără "obligație". Deci, "Se recomandă personalului didactic să participe... în beneficiul propriu...", evident că în propriul interes, că participând la viața socială poate are interes să fie ales în viitor primar și atunci cum să nu fie "în propriul interes"? De ce nu?

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule președinte al comisiei,

Aici, la noua părere a domnului ministru, ar fi bine să consultați și Departamentul tehnic-legislativ, asemenea formule în lege sunt depășite demult, "Se recomandă"... În general, "normele de recomandare" nu-și prea au locul decât în mod excepțional în actele normative. Noi aveam în timpul lui Ceaușescu cam două treimi din legislație "norme de recomandare": " ... consiliile populare vor face...", " ... comitetele executive vor lua măsuri...", " ... organizațiile oamenilor muncii vor avea grijă..." și așa mai departe, și așa ajunsesem să încărcăm materialul normativ în tomuri imposibil de manevrat. Până când găseai o normă precisă, consumai zile întregi cotrobăind arhivele...

Din partea stângă a sălii:

Ca și cu Recomandarea 1201!

Domnul Vasile Lupu:

Acela-i titlul, dar conținutul altfel sună...

Și Parlamentul României nu adoptă recomandări.

Domnul Ion Corniță:

Stimați colegi,

Eu aș vrea să vă aduc aminte, celor care sunteți mai în vârstă, și să spunem aici, în fața colegilor, că înainte de cel de-al doilea război mondial, când eram elev la școlile secundare, când ne prezentam din vacanța mare, aveam obligația să venim cu adeverință dată de către directorul școlii din sat că în timpul vacanței am participat la viața publică, cu o echipă artistică, de dansuri sau mai știu eu ce. Nu era "Cântarea României". Era o îndatorire și o educație, care trebuia să ne-o facă, în spirit cetățenesc.

Pentru cei care-și amintesc numai de "Cântarea României", asta-i altă problemă, dar noi trebuie să gândim în viitor, nu gândim neapărat în trecutul imediat sau mai îndepărtat, ci trebuie să avem în vedere că aceste sate au rămas pustii. Nici n-au cui să mărturisească, aproape că nici cine să-i ducă la mormânt, pentru că preotul face navetă la 70-80 km de sat.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Ultimul cuvânt îl are comisia, după care vom trece la vot.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Cred că ideea care ar exprima cel mai bine ceea ce s-a întâmplat aici este tot cea care provine din folclorul nostru: "Unde dai și unde crapă!", pentru că, fiecare a înțeles ce a vrut, sau, mai bine zis, ce nu a vrut. (Vociferări în partea dreaptă a sălii).

Domnul Vasile Lupu:

Important este ce va înțelege majoritatea...

Domnul Anghel Stanciu:

Și atunci, pentru că sunt opțiuni și în cadrul comisiei, și de eliminare, și de menținere cu adăugiri și cu eliminări parțiale, și de reformulare, aș cere îngăduința dumneavoastră și onoraților colegi să ne mai păsuiască cu acest articol, spre a mai medita și a vedea dacă într-adevăr facem bine eliminându-l complet, facem rău, sau, în dorința de a facem bine, face mai puțin bine.

Eu cred că este un răgaz pe care ni l-ați putea da să consult comisia în plenul ei și să dăm răspunsul la obiect.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Vom discuta atunci acest text mâine...

Din partea dreaptă a sălii:

Nu! Discutăm acum. Puneți la vot! (Vociferări).

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Paul Alecu.

Domnul Aurelian Paul Alecu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Să nu uităm că suntem în sesiune extraordinară ca să votăm niște legi, sau o lege, să mergem cât putem de repede și pe lucruri cât se poate de concrete.

Pentru cei cu care am fost coleg în ultimii 4 ani de zile, dumnealor își pot aduce aminte că de foarte multe ori am spus că nu este bine să intrăm într-o cursă, să facem legi pline de ceea ce, din punctul meu de vedere, nu reprezintă altceva decât frunze care încarcă un copac degeaba.

Adică, această prevedere, într-o lege cu un caracter strict de recomandare, eu aș zice, pe undeva, chiar și ridicolă, " ... a face recomandare de interes moral", pentru că, pornind de aici, eu pun întrebarea: dacă unul nu se conformează și nu vrea să participe, îi lipesc etichetă de imoralitate, și care se poate transforma vrând, nevrând într-un act de abuz. Închipuiți-vă că un director de școală sau un inspector șef de județ zice: " ... Pe baza articolului cutare, profesorii sau învățătorii sunt obligați să vină să ia parte, că dacă nu, adio primă de Crăciun..."

Și aici, toată chestiunea se lămurește simplu: prin vot, eliminare sau nu și scutim comisia de încă 5 minute de fierbere a creierelor, ca să găsească un cuvânt care să nu reprezinte nimic într-un alineat care efectiv nu-și are rostul în această lege.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat. (Aplauze din partea dreaptă a sălii).

Domnule președinte,

Nu vă dau cuvântul (se adresează domnului Anghel Stanciu, care intenționează să vorbească la microfon).

Domnul Anghel Stanciu:

Vă rog...

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Îmi îngăduiți...

Din partea dreaptă a sălii:

Cine conduce aici?

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Sunt nevoit să vă întrerup microfonul... Am intervenit procedural, pentru a citi art. 99...

Domnul Anghel Stanciu:

Doresc să intervin pe problemă de procedură...

Domnul Vasile Lupu:

Poftim. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Vă rog să respectați întru totul procedura, și după intervenția președintelui de comisie, să nu mai dați cuvântul.

Deci, vă rog foarte mult.

Domnul Vasile Lupu:

Nu este un text imperativ în Regulamentul Camerei Deputaților care să-mi interzică a da cuvântul și altor colegi, dar, să vă citesc art. 99: "Când dezbaterea amendamentelor relevă consecințe importante asupra proiectului sau asupra propunerii legislative, președintele Camerei Deputaților poate trimite textele în discuție comisiei sesizate în fond. În acest caz, autorii amendamentelor au dreptul să fie ascultați în cadrul comisiei. Același drept îl au și reprezentanții Guvernului".

Deasupra președintelui este plenul Camerei Deputaților și eu supun votului dumneavoastră propunerea domnului președinte al comisiei de a retrage, de a amâna dezbaterea acestui text pentru ziua de mâine, sau pentru o nouă deliberare în comisie.

Deci, cine este pentru amânarea votării textului? Pentru amânare... Sunt 33 de voturi pentru, nu s-a întrunit majoritatea necesară.

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Dar împotrivă câți sunt? Câți deputați sunt în sală?

Domnul Vasile Lupu:

Deci, sunt 33 de voturi pentru amânare. Nu sunt suficiente.

Solicită liderul unui grup parlamentar cvorumul? Nu văd nici un lider, din păcate...

Din parte stângă a sălii:

Domnule președinte,

Sunt viceliderul P.U.N.R. și cer cvorumul!

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Să revenim la lucru.

Deci, cine este pentru eliminare? Mulțumesc.

Din partea stângă a sălii:

Numărați voturile!

Domnul Vasile Lupu:

Impotrivă?

Solicitați cvorumul... Da. Numărați voturile.

Cine este pentru eliminare? Nu-mi contestați dreptul de vot... Deci, sunt 70 de voturi pentru. Deci, sunt 70 de voturi pentru eliminare.

Voturi împotriva propunerii de eliminare? Sunt 25 de voturi împotrivă.

Abțineri, vă rog? Deci, sunt 11 abțineri.

Din partea stângă a sălii:

Ce votăm?

Domnul Vasile Lupu:

Eliminarea.

Din partea stângă a sălii:

O lăsăm pe mâine. V-ați bucurat degeaba, că nu avem cvorum.

Domnul Vasile Lupu:

Cvorumul de lucru nu este întrunit.

Din partea stângă a sălii:

Sunt 116 deputați în sală și trebuie să fie 172!

Domnul Vasile Lupu:

Deci, cvorumul de lucru nu este întrunit.

În aceste condiții, folosim alarma... (Comentarii în sală).

Din partea stângă a sălii:

Sau, o lăsăm pe mâine!

Domnul Vasile Lupu:

Deci, cvorumul de lucru este de 172.

Domnii secretari sunt invitați să numere deputații prezenți.

Doamnelor și domnilor deputați,

În aceste condiții, votul asupra acestui text îl vom realiza mâine.

Din partea stângă a sălii:

Foarte bine. Nu era mai civilizat cum a cerut domnul președinte Anghel Stanciu?

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog să vă ocupați locurile în bănci și să continuăm lucrarea noastră asupra Statutului cadrelor didactice. (Lângă președintele comisiei, domnul Anghel Stanciu, se află un număr de 4-5 deputați, care discută cu patos).

Domnilor deputați,

Poftiți în bănci!

Domnule deputat Barbareso, ceilalți deputați...

Domnilor!

Punem chestorii în acțiune!

Domnule Barbareso,

Vă rog luați loc.

Asupra alin. 2, dacă sunt obiecțiuni?

Iată, între timp au mai venit colegi, dar decizia a fost luată.

Supun votului dumneavoastră alin. 2 al art. 98.

Cine este pentru?

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă rugăm liniște în sală!

Domnule deputat,

Lăsați comisia să lucreze.

La alin. 3, dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru?

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Domnule președinte al primei ședințe a Camerei Deputaților, vă rog să vă retrageți în bancă! Liderul de grup nu-l poate convinge?

Din partea dreaptă a sălii:

Dar, unde este liderul?

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat,

Vă rog luați loc în bancă.

Domnule Corniță,

Dumneavoastră mă auziți? Conduceți-l pe domnul deputat în bancă...

La alin. 3, cine este pentru?

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alineatul 4.

Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Alin. 4 al art. 98, vă rog să observați că este în neconcordanță cu Legea partidelor politice, Legea nr. 27, și, ca atare, eu vă propun ca acest text să fie reformulat în felul următor: " În unitățile de învățământ, personalului didactic îi este interzisă desfășurarea de activități politice".

Domnul Vasile Lupu:

Deci, aveți textul scris, domnule deputat?

Din cei 4 chestori, este vreunul prezent? (Lângă Comisia de învățământ discută în contradictoriu un grup de deputați).

Vă rugăm, liniște! (Clopoțel).

Doamnelor și domnilor deputați,

Potrivit art. 99 din Regulamentul Camerei Deputaților, amânăm dezbaterea art. 98 în integralitatea sa pentru ziua de mâine și, cu aceasta, sper că avem liniște în sală.

Din sală:

Corect!

Domnul Vasile Lupu:

Suntem la art. 99. Vă rog luați loc în bănci!

Domnul deputat Mihai Baciu.

Din partea dreaptă a sălii:

Domnule președinte,

Nu aveți autoritatea morală...

Domnul Mihai Baciu:

N-are, dar are ciocănelul! Are ciocănelul acolo... (Rumoare).

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Domnul președinte Lupu a spus mai înainte că alin. 1 de la art. 98, cel care a fost în discuție până acum, nu i-a picat bine. Mie art. 99, în întregimea lui, îmi pică foarte prost.

Este cred, cel mai buclucaș articol din toată această lege, pentru că, iată, la alin. 1: " Cadrele didactice sunt datoare să-și acorde respect reciproc și sprijin în îndeplinirea obligațiilor profesionale". Adică, legea ne obligă să ne iubim, stimați colegi. Legea ne obligă să ne iubim. Cu alte cuvinte, se...

Din sală:

Indiferent de naționalitate...

Domnul Mihai Baciu:

Bun. Indiferent de sex, naționalitate și religie, nu?

Cu alte cuvinte, se continuă caracterul pitoresc al articolului anterior, o recomandare pur morală se încearcă să se strecoare sub forma unui imperativ de ordin juridic, ceea ce este imposibil, ceea ce nu este deci de acceptat din punct de vedere juridic.

Cu alte cuvinte, este imposibil, deci, nu mai intru în argumente, cer eliminarea acestui alineat.

2. "Observațiile critice asupra competenței profesionale a unui cadru didactic se pot face numai în prezența celui în cauză." Altfel spus, prin lege, să interzicem bârfa... Prohibiția bârfei... Nimeni nu a reușit până acum, în vreo lege, în toată istoria omenirii, să interzică bârfa și vorba prin spate, nu se poate așa ceva!

Citesc încă o dată: "Observațiile critice se pot face numai în prezența celui în cauză." Cum vine chestiunea aceasta? Vă rog să-mi explicați și să mă luminați, că eu mă declar depășit de această chestiune.

M-am gândit la niște variante, ca să nu fac necazuri comisiei și adunării. M-am gândit să cer cumva schimbarea acestui alineat, adică transformarea lui: observațiile să fie făcute într-un cadru, să zicem, "organizat" sau "într-un cadru oficial", dar este foarte complicat. Așa încât observațiile mele asupra acestui articol - și asupra alin. 1, și asupra alin. 2 - au fost pregătite și sunt ușurate de discuțiile care au avut loc până acum și de suspendarea articolului anterior, tocmai pentru că a avut asemenea amestecuri între morală și juridic. Propunerea mea este amânarea acestui articol pe mâine, dar, mai degrabă, eliminarea lui în întregime.

Mulțumesc frumos.

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor,

Mai întâi să identificăm câți vorbitori sunt. Dacă sunt mai mulți de 5 - și sunt - și disputa este cam pe același subiect, amânăm și acest articol pe mâine.

Din sală:

Dorește să intervină și domnul ministru! Ce fac secretarii?

Domnul Vasile Lupu:

Poftiți, domnule ministru!

Domnul Virgil Petrescu:

Are perfectă dreptate domnul deputat, într-adevăr, era un text care se dorea frumos, în sensul să se elimine bârfa (în discuții cu alte asociații s-a zis: "Ar fi foarte frumos să reușim, dar nu este cazul...") Și atunci, iertați-mă, nici la alin. 1 nu ținem în mod deosebit.

În ce privește recomandările, sunt multe recomandări, și nu obligații de standarde internaționale (așa se cheamă: "recomandări", deci textul de lege poate să cuprindă și recomandări; aceasta, apropò de ce se spunea mai devreme de către domnul președinte de ședință), dar forma specifică în care urmăm recomandările ne este specifică nouă. În această privință, ca să mai liniștim lucrurile și să mergem puțin mai departe, cel puțin din punctul de vedere al Ministerului Învățământului, propunem eliminarea art. 99 în totalitate. (Aplauze.)

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, poftiți, vă rog!

Domnul Ioan Cezar Corâci:

Am depus amendamentul de acum o oră la comisie, deci mi se pare normal să îmi pot exprima punctul de vedere înainte să vorbească domnul ministru, și am cerut acest lucru.

Amendamentul era următorul: în spiritul acestei legi, sunt de acord și cu ce a spus domnul ministru Petrescu și cu ce a spus și colegul, dar, tot în spiritul acestei legi, se dorește mai multă transparență, inclusiv în modul de a aprecia activitatea cadrelor didactice și, după părerea mea, acesta este un lucru bun. Este introdus un lucru revoluționar pentru învățământul superior, noi, cei care lucrăm de ani de zile acolo îl știm, și anume votul deschis și uninominal din consiliul profesoral și din senat.

Pentru a merge până la capăt, eu, pentru alin. 2 din art. 99, făcusem următoarea precizare: ca acest vot să fie făcut în prezența celui care este judecat, pentru că acesta este un drept normal. Și reformularea pe care am propus-o în scris era următoarea: "Aprecierea activității și a competenței profesionale și științifice a unui cadru didactic se poate face numai în prezența celui în cauză." Era vorba, de fapt, renunțând la povestea aceea morală și imposibil de controlat, la prezența cadrului didactic atunci când este "judecat" în consiliul profesoral sau în senat.

Domnul Emanoil Dan Barbaresso (din sală):

Nu făcea obiectul! Una este în codul deontologic...

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, vă rog să luați loc în bancă!

Domnul Anghel Stanciu:

Nu cred că este absurd, stimate coleg Baciu, să cerem să ne respectăm reciproc! Chiar dacă s-ar aplica alin. 2, ar rămâne mulți dintre noi fără obiectul muncii, de aceea am cerut să introducem cercetarea.

Ca urmare, văzând și făcând, vă propun ce a propus și domnul președinte, să o lăsăm pe mâine și, la 8,30, comisia o rog să fie în plenul ei, pentru a decide clar și a veni cu un punct de vedere. Pentru că această bârfă - pentru că, într-adevăr, gura lumii slobodă..., nu o poți astupa cu nimic - a devenit și devine și există și persistă ca o pecingine în învățământ și multe se fac pe baza ei.

Ca să închei și să sper că terminăm cu această încrâncenare, la o instituție de învățământ superior ieșeană 20 de colegi au vorbit excepțional despre alt coleg pentru a fi avansat și când s-a supus la vot secret a avut un vot..., când au ieșit afară, fiecare din cei 20 care au vorbit a spus că este votul lui.

Așa că, lăsați-ne să mai dospim în suc propriu mâine la 8,30 asupra acestor două și să știți că nu ținem neapărat la el, dar vrem să nu greșim. Atât vă cerem!

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Mulțumesc și eu, domnule președinte.

Continuăm cu art. 100, text inițial. Dacă la alin. 1 sunt comentarii? Domnul deputat Albu.

Domnul Ioan Cezar Corâci (din sală):

Domnule președinte, am propus un amendament!

Domnul Alexandru Albu:

Poftiți dumneavoastră atunci!

Din sală:

Respectați senectutea!

Domnul Ioan Cezar Corâci:

Domnule deputat, vă rog!

Domnul Alexandru Albu:

Eu respect majoritatea.

Domnul Ioan Cezar Corâci:

Mă scuzați, domnule deputat!

Voi fi foarte scurt. Vă rog să dați dreptul unor personalități de prestigiu din învățământul universitar să reprezinte interesele României peste hotare! Așa cum este formulat art. 100 alin. 1, este exclusă posibilitatea ca celor care ar deveni ambasadorii României din învățământul superior să li se rezerve postul pe durata exercitării acestei îndatoriri. Vă rog să adăugați, după: "Cadrele didactice aleste în Parlament, numite în Guvern sau numiți reprezentanți diplomatici ai României." Acesta era amendamentul meu.

Din sală:

Vedeți alin. 4!

Domnul Ioan Cezar Corâci:

"Trimiși în străinătate cu misiuni de stat", după părerea mea, nu înseamnă ambasador al României!

Din sală:

Ei! Și ce înseamnă?!

Domnul Vasile Lupu:

Nu înseamnă numai asta, dar înseamnă și asta!

Domnule deputat Corâci, mulțumim pentru înțelegere, dar, vă rog, nu deranjați comisia de la lucru!

Domnule deputat profesor Albu, aveți cuvântul!

Domnul Alexandru Albu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu mă refer la alin. 1. S-a creat o situație, unii dintre colegi o cunosc, dar vrem să aflăm și care este poziția Ministerului Învățământului. Despre ce este vorba?

Știți că există o lege a cumului de funcțiuni, care dă posibilitatea ca activitățile de învățământ să fie cumulate sau ca cei din învățământ să cumuleze alte funcții, dar, din ultimele reglementări, până la actualele alegeri, a existat posibilitatea să-ți treci munca de bază în una din instituțiile prezentate aici. De pildă, renunți la munca de bază în învățământ și o iei pe cea din Parlament pentru că este mai avantajos, întrucât remunerația este mai mare și când ieși la pensie, aceasta va fi mai mare decât cea pe care ai lua-o dacă ai rămâne în învățământ.

Asemenea posturi nu mai pot fi prezervate în continuare, cel puțin în învățământul superior așa se procedează acum: ai trecut cu munca la Parlament (e cazul meu, și nu numai al meu, ci și al altora de aici, din sală), în învățământ devii cumulard... "cum îl ard", spunem noi, pentru că așa se întâmpla - anul acesta ai normă, la anul, dacă nu mai ai normă, adio! Nu se rezolvă această problemă în alin. 1 din acest articol.

Din sală:

Și care este propunerea?

Domnul Alexandru Albu:

Propunerea este să se reglementeze și acest aspect: "Cu excepția celor care trec cu munca de bază în instituțiile respective: Parlament, Președinție etc." Ei care cer, voluntar, să treacă cu munca de bază în respectivele instituții!

Domnul Vasile Lupu:

"Cu excepția celor care trec cu norma de bază în instituțiile enumerate."

Stimați colegi, Comisia pentru învățământ a așteptat săptămâni de zile amendamente și păreri ale dumneavoastră pentru acest act normativ, acum lăsați-o să lucreze!

Vă rog, domnule deputat!

Domnul Ionel Marineci:

Aș vrea, la ultimul rând al alin. 1, să fac o completare: "Rezervarea postului didactic, catedrei sau a funcției didactice pe perioada în care îndeplinesc aceste funcții." Am discutat în comisie și se acceptă.

Domnul Vasile Lupu:

Îmi puteți da textul?

Domnul Emanoil Dan Barbaresso (din sală)

"A postului și a funcției didactice", pentru că postul poate să fie de profesor universitar și funcția de șef de catedră!

Domnul Anton Ionescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mi se pare propunerea domnului coleg Albu total deplasată și în neconcordanță cu situația reală care se impune pentru mulți dintre noi și cred că formularea comisiei este perfectă. Deci, propun să se voteze acest alineat în forma în care a fost elaborat.

Domnul Vasile Lupu:

Până acum au fost două amendamente, comisia ce părere are asupra lor?

Domnul Anghel Stanciu:

Probabil că unii din colegii noștri nu au înțeles foarte bine ce se dorește: este vorba de colegi de ai noștri care îndeplinesc funcții de director sau director adjunct la o școală generală, la licee ș.a.m.d., funcții de decan, prodecan, rector, prorector ș.a.m.d., la institute, și ar dori, în afara catedrei pe care o au, să li se rezerve și funcția de conducere. Aceasta este esența, aceasta este chestiunea! Adică, dacă Parlamentul, să zicem, s-ar desființa peste 2 ani, dânsul vrea să se ducă înapoi rector!

Ei, acum, cum considerați dumneavoastră, dar s-au rezolvat situații. Domnul senator Otiman a fost rândul trecut și rectorul institutului agronomic, dar erau chestiuni realizate clar cu înțelegerea senatului de acolo, păstrându-și baza acolo! Deci, era cadru didactic la universitate, cu cartea de muncă, acolo și avea cumulul în Parlament. Așa cum sunt și eu, nu am fost rector, dar îmi păstrez cartea de muncă acolo, cu cumul de funcții aici.

Dar se dorește următorul lucru: să fie cu baza aici și să fie rector acolo! De aceea cred că este bine să păstrăm totuși măsura și să rămână textul așa, cine le dorește pe celelalte, rămâne cu baza acolo.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule ministru, aveți cuvântul!

Domnul Virgil Petrescu:

Nu credem că trebuie să intrăm în cine știe ce dezbatere, pentru că, dacă discutăm de învățământul superior, în primul rând, funcțiile sunt alese. Deci, conform cartei universitare, sunt mult mai multe prevederi decât am pune noi și nici nu dorim să intrăm în cadrul autonomiei universitare, să facem noi o reglementare internă pentru universități. De altfel, acolo, se spune foarte clar, în multe din cartele universitare, că cei care sunt aleși trebuie să aibă evident norma de bază acolo.

Dar, în învățământul preuniversitar, lucrurile sunt diferite. Aici se dă un concurs pentru funcțiile respective - cel puțin așa s-a votat în cadrul statutului (se poate relua și renunța la senat, aceasta este altă problemă) , iar menținerea rezervării funcției de director al unui liceu în timp ce persoana în cauză este prefect, subprefect etc., ce sunt specificate aici, nu ni se pară normală. Pentru că școala trebuie să fie condusă, și nu condusă prin corespondență.

Din acest punct de vedere, credem că așa cum este textul art. 100 alin. 1, au dreptul de rezervare a postului didactic (este vorba de preșcolar și primar, respectiv, a catedrei, este vorba de preuniversitar și universitar) pe timpul în care îndeplinesc aceste funcții specificate, este foarte normal, dar nu trebuie exagerat.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Avem 3 amendamente din sală, de reformulare a textului: domnul Corâci cred că renunță la amendament, pentru că a fost atenționat asupra pericolului reglementării paralele; domnul Marineci își păstrează amendamentul, să vedem ce rămâne după votul comisiei; mai este amendamentul domnului deputat Albu, o adăugire: "Cu excepția persoanelor care trec cu norme de bază în instituțiile enumerate."

Supun votului dumneavoastră textul comisiei de la art. 100 alin. 1.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Cu majoritate de voturi și 3 abțineri, textul a trecut în forma în care a fost propus de comisie.

Alin. 2. Dacă sunt intervenții din sală? Poftiți, domnule deputat!

Domnul Gheorghe Andrei:

Stimate domnule președinte,

Stimate domnule ministru,

Stimați colegi,

Aici cred că este o mică scăpare, foarte multe cadre didactice lucrează și în inspectoratele pentru handicapați și sunt profesori, eu am fost întrebat dacă și lor li se rezervă catedra. Aici, poate la ultimul alineat, se completează: "De aceleași drepturi benefiiciază și personalul de conducere de specialitate de la casa corpului didactic, precum și cel de la inspectoratele pentru handicapați."

Domnul Vasile Lupu:

Iată, domnul ministru este dispus să vă dea niște informații în plus!

Domnul Virgil Petrescu:

Dacă este vorba de profesori care lucrează în Ministerul Culturii sau lucrează în Ministerul Industriei sau mai știu eu pe unde, nu le rezervăm funcția la școală! Dacă este vorba de învățământul special unde sunt profesori, evident, sunt în sistemul de învățământ! Dacă ne referim la cei care lucrează în afara sistemului de învățământ, iertați-mă, nu le rezervăm!

Deja avem o mulțime de funcții rezervate și ne trudim cu nespecialiști și cu suplinitori! Sunt 35 de mii de oameni care nu ar avea calitatea de cadru didactic, inclusiv pe o mulțime de funcții rezervate! Încercăm să rezervăm pe anumite categorii, dar nu extindem la toate ministerele, la toate autoritățile. Iertați-mă, ce facem în sistemul de învățământ?

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule ministru, putem trece la textul comisiei.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate. Vă mulțumesc.

Alin. 3. Vreo obiecție? Nu.

Alin. 4. Sunt comentarii? Nu.

Alin. 5? Nu.

Alin. 6? Nu.

În aceste condiții, supun votului dumneavoastră alin. 3, 4, 5 și 6 din art. 100.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate. Mulțumesc.

Textul integral al art. 100.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 101. Pentru alin. 1 și 2 avem textul inițial; pentru alin. 3, avem raportul suplimentar.

Asupra alin. 1 și 2 există vreo intervențioe? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem pe raportul suplimentar. Asupra alin. 3 dorește cineva să intervină? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Și acum, textul art. 101 integral.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 102. Textul inițial are un singur alineat, desfășurat pe mai multe litere. Dacă sunt comentarii din sală? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 103, textul inițial, în 4 alineate.

Domnule deputat Stan, poftiți!

Domnul Vasile Stan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Solicit un minim de atenție din partea comisiei și îl rog, de asemenea, pe domnul președinte al ședinței să-mi permită să comentez 3 alineate din acest articol, eu personal nefiind împotriva lor. Dar, pentru ca textul să fie mai bun, îmi permit să fac câteva observații.

Domnul Vasile Lupu:

Observațiile concretizate și în amendamente, domnule deputat, nu suntem la dezbateri generale, sper că sunt bine înțeles...

Domnul Vasile Stan:

Dacă mă ascultați într-un argument, poate că mă lăsați să vorbesc...

Alin.3. "Personalului didactic titular din mediul rural care nu dispune de locuință i se pot asigura de comunitatea locală cheltuielile pentru mijloacele de transport." Dar, învățământul este gratuit. Oblig eu pe săteni și pe cei care locuiesc în comune să plătească transportul ? Probabil că trebuie altă soluție. Să plătească inspectoratele sau din bugetul de stat, dar în nici un caz comunitatea nu poate să plătească acest transport al cadrelor didactice. Și o ultimă observație. În legislatura trecută am votat statutul medicilor și pentru medicii de la țară nu am dat nimic, nici măcar 500 mp de pământ. Eu vin în fața dumneavoastră și am declarat de la început că nu am nimic împotriva acestor articole, dar aș vrea ca comisia să regândească acest articol și aceste alineate pentru că, după părerea mea, majoritari sunt vorbe goale.

Domnul Vasile Lupu:

Goale, goluțe.

Domnul Mihai Baciu.

Domnul Mihai Baciu:

Eu mă refer la alin.4 care sună așa: "Instituțiile de învățământ superior pot asigura transportul și cazarea cadrelor didactice care domiciliază în alte localități". Nu am auzit de așa ceva până acuma niciodată. Eu nu am auzit așa ceva. Sigur că situațiile sunt destul de rare. Cadrele didactice din învățământul superior, în general, locuiesc în orașele în care există instituția. Dar chiar dacă nu locuiesc acolo și locuiesc într-o localitate undeva, mai aproape sau mai departe, mi se pare normal să depună efortul ori să se mute în orașul în care își face meseria, ori să își plătească drumul. Mi se pare prea excesivă o asemeneaa prevedere.

Am votat mărirea salariului, aceea cu 15% , am votat doctoratul cu 10%. Mi se pare excesiv acum să le plătim și drumul.

Mulțumesc frumos.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții ? Domnul Buzatu.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred că soluția cea mai justă pentru art.103 este eliminarea sa și, în consecință, eu propun eliminarea, întrucât sunt mai multe lucruri aici care solicită chestiunea aceasta. Acordarea de teren de exemplu, este reglementată de Legea fondului funciar. Noi nu putem acum să aducem modificări acestei legi prin Statutul cadrelor didactice pentru că pe urmă intrăm într-un fel de legiferare absurdă. Apoi, ceea ce s-a spus aici, alin.2, s-a mai spus, și eu reiau puțin argumentarea aceasta, "vor fi ajutați sau li se vor acorda credite". În ce condiții se acordă creditele acestea ? Potrivit cărei legi ? Cine este dispus , cine suportă diferențele acestea de dobândă ? Deci, sunt niște prevederi care pur și simplu sunt un fel de praf, dacă ne-am exprima un pic mai dur, în ochii cadrelor didactice, inclusiv ceea ce a sesizat domnul Baciu.

Eu cred că cea mai bună propunere, și v-o fac aici, este de a elimina acest articol și solicit de data aceasta și o evaluare realistă și o poziție să spunem realistă din partea președintelui comisiei noastre.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Vasile Lupu:

Alte inervenții ? Domnul Gheorghe Ana.

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Stimate doamne, stimați domni,

Eu mă aliniez distinșilor colegi care au luat înainte cuvântul, propunând eliminarea alin.2, 3 și 4. V-aș ruga să acceptăm să rămână însă alin.1 care definește, în Statutul personalului didactic, și reia în același timp o tradiție a apostolatului.

Vă amintiți că întotdeauna, în mediul rural, statul a acordat nu numai învățătorilor ci și medicilor dreptul la o bucată de pământ și în felul acesta l-a făcut apropiat celor în rândul cărora se integrează. De asemenea, tot statul român a fost cel care a făcut eforturi la vremuri grele și i-a construit casă, casă dascălului, casă medicului și parohia i-a construit părintelui o casă. Deci, dacă lăsăm această prevedere, sigur că nu venim în contradicție cu prevederile Legii 18 care arată că au dreptul cei care locuiesc acolo să ceară și să primească în limitele disponibilităților existente. Sigur că nu putem accepta să primească suprafață arabilă, să primească casă și, în același timp, el să facă naveta la oraș. Cei care își declară efectivitatea de a rămâne acolo, numai aceia să beneficieze de prevederile alin.1. Și părerea mea este că rămânând art.103 cu un singur alineat venim să arătăm că avem voința de a acorda, în primul rând moralmente, încrederea oamenilor care se duc să facă apostolatul acolo.

Domnul Vasile Lupu (de la tribuna Camerei):

Doamnelor și domnilor,

Eu cred că pentru promisiunile acestea de a atribui pământ ar trebui să apară o dispoziție constituțională similară cu cea care se referă la buget, la finanțe; când vii cu o cheltuială să spui de unde iei banii. Așa s-a promis pământ la revoluționari, au luat cei care s-au învârtit, dar nu au luat revoluționarii, s-au promis terenuri la cadrele didactice, au luat cei care s-au învârtit, s-au promis terenuri la veterani și aceia stau pe la ușile primăriei și parcă aceste terenuri ar fi în extensie, parcă am ocupa niște pustietăți acum. Nu avem de unde să le dăm. Și să îmi fie iertat, tot respectul pentru cadrul didactic. Eu cred că mai util și ne gândim la aceasta ca printr-o modificare a Legii fondului funciar atât de așteptată în țară să mărim acel lot al școlii pe care să îl lucreze elevii spre a se instrui într-ale agriculturii, să se mai destindă și profesorii dacă doresc, dar această prevedere nu are nici o acoperire în ziua de astăzi. Există sute de mii de țărani care au rămas cu ochii la stele, care au lucrat în colectiv, nu au nici o sursă de venit și încă mai așteaptă o bucată de pământ. Cel puțin, de acum înainte, să ne oprim în a mai acorda terenuri așa, în van.

Cât privește alin.2, într-adevăr este o reglementare paralelă. Un organ de tehnică legislativă, intr-o bună sistematizare a legislației, are în prioritățile sale, în competență, să identifice textele paralele din sistemul legislativ și să le propună organului competent pentru eliminare. Noi acum venim să îi dăm de lucru Consiliului Legislativ. Nu are rost. Materialul normativ trebuie să fie cât mai concentrat și cât mai ușor de identificat pentru cel care aplică legea în sinteza sa. Și alin.3, deci "Personalului didactic titular din mediul rural care nu dispune de locuință și căruia nu i se poate oferi locuință în localitatea unde are postul didactic i se pot asigura de către comunitatea locală cheltuielile pe mijloacele de transport în comun la și de la locul de muncă". Iată încă o prevedere generoasă. Acum, comunitatea locală înseamnă consiliul local, înseamnă și consiliu local, dacă vreți, nu numai consiliu local. Dar, dacă ne gândim la consiliul local, consiliu local ar trebui să scrie aici. Fără îndoială că ea are un sens mai larg și atunci poate spune profesorul țăranilor: "Dacă nu puneți mână de la mână, să îmi plătiți transportul, eventual și bani de pingele, uneori și de bătut la pingică, nu mai vin în sat să țin orele". Dacă am da sarcina aceasta unui organ de stat delimitat, atunci, și evident mă gândesc la fondurile venind prin buget la consiliul local, atunci ar fi rezonabil.

Cât privește alin.4 ar fi frumos, ar fi util, ar fi nobil dacă s-ar putea de asemenea împlini.

Vă mulțumesc și îmi cer iertare dacă am părăsit tribuna (prezidiul) ca să vă rețin atenția.

Din sală:

Aceasta înseamnă eliminarea.

Domnul Vasile Lupu (de la tribuna Camerei):

Eliminare, fără îndoială.

(de la masa prezidiului)

Dacă există teren, mi s-a tras semnalul că în Bărăgan într-adevăr există teren, avem prevederea legală în Legea fondului funciar și le putem da până la 10 ha. Nu e problemă.

Domnul Petre Moldovan:

Sigur, și eu sunt pentru eliminarea acestui generos art.103 cu o precizare. Să știți că practica demonstrează că există localități cu condiții extrem de grele de lucru și unde stabilitatea cadrelor didactice este pusă total sub semnul întrebării. Eu propun să lăsăm la latitudinea comisiei până mâine. Deci, o dată eliminarea articolului, dar înlocuirea acestuia cu o prevedere privind facilitarea accesului la locuințe. Să o gândim în comisie mâine. Însă, doar în localități a căror listă se stabilește pe baza propunerilor inspectoratului școlar de către Ministerul Învățământului. Mi se pare absurd să i se asigure unui cadru didactic locuința în cine știe ce localitate rurală bogată, frumoasă ș.a.m.d. unde nu are nici un sens, unde cadrele didactice sunt stabile. Însă, repet, există condiții foarte grele unde sprijinul acordat de comunitatea locală prin administrația locala cadrului didactic este absolut necesar. În sensul acesta propun să vedem în comisie o scurtă formulare doar la aspectul locuinței.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Badea.

Domnul Alexandru Ioan Badea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș vrea să atrag atenția asupra unui singur lucru și s-a mai spus aici. Sunt foarte multe localități cu acces mai dificil care se confruntă cu o instabilitate a cadrelor didactice. Pe de altă parte, în condițiile în care transporturile s-au mai scumpit și probabil că se vor mai scumpi, este mai mult decât probabil că numărul celor care vor fi ispitiți să își caute alt loc de muncă sau poate chiar să părăsească domeniul va crește. În aceste condiții, cred că așa cum este formulat nu văd de ce nu ar fi menținut paragraful 3 al articolului, pentru că el nu are un caracter imperativ. El lasă la latitudinea comunităților respective dacă sunt suficient de puternice și suficient de interesate să își asigure anumiți profesori, să le creeze condiții atractive, pentru că să observăm un lucru. Dacă comunitatea nu îi poate oferi locuință deși poate omul este dispus să se mute, nu i se creează nici alte facilități prin eliminarea primelor două alineate, atunci, practic ce faci ? Îl obligi pe om ca din leafa lui să își plătească aproape 30%, să zicem, pe transportul de la domiciliu, de la locuința lui. Deci, din acest punct de vedere, mai ales că o dată cu descentralizarea, comunitățile respective vor putea căpăta și asemenea sau au căpătat deja posibilitatea de a-și asigura condițiile ca să devină atractiv tot procesul acesta și să își asigure stabilitatea oamenilor; nu cred că este potrivit să se vină deja într-un statut cu eliminarea unor prevederi dintr-un proiect de statut al cadrelor didactice care, după aceea, să fie mai generoși cei din administrația locală. Mai ales că totuși trebuie să ne gândim și la aspectul de prestigiu pe care vrem să îl asigurăm cadrelor didactice. Deci, repet, din acest punct de vedere, eu cred că cel puțin alin.3 ar fi potrivit să rămână în cuprins.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Șerban, poftiți, aveți cuvântul.

Domnul Gheorghe Șerban:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În restul legii vom găsi tot felul de încercări de stabilizare în mediul rural a cadrelor didactice, a cadrelor didactice autentice și nu a suplinitorilor cu 12 clase.

Cunoașteți foarte bine situația de la țară din acest moment care este foarte tristă și se repercutează asupra nivelului de pregătire a copiilor și se datorează faptului că ei sunt instruiți de foști elevi, absolvenți de liceu și aceștia, nici ei bine pregătiți, care predau și ore de română și de istorie și de matematica ș.a.m.d. Or, dacă vrem ca profesorii, dorim ca și cadrele didactice să se stabilească la țară, să fie tentate să rămână acolo, atunci prin toate căile, prin toate legile, prin toate alineatele trebuie să susținem acest lucru pentru că este de interes național. În această situație, propunerea mea este ca art.103 alin.1 obligtoriu trebuie să rămână chiar dacă prima parte a acestui alineat se suprapune peste Legea 18. Nu contează acest lucru, întărește, iar propoziția "acestora li se asigură locuință de către administrația locală pentru perioada de timp cât lucrează în această localitate", eu țin ca ea să existe pentru că există și posibilitatea, în primul rând, știm acest lucru, am întâlnit cazuri că există posibilitatea de a nu i se da profesorului, pentru ca fiica, fiul, x, y din sat, din comună să ocupe postul, deși are numai liceul. Și nu i se dă și din motivul acesta că nu i se dă o locuință deși există, profesorul nu se stabilește, nivelul de pregătire este slab. De asemenea, sunt foarte multe localități unde acest lucru se întâmplă. Adică, administrația locală realizează pentru cadrele didactice fie oferindu-le locuință, fie chiar construindu-le. Și atunci, eu mai pun o întrebare: de ce trebuie să menajăm atât de mult administrația locală ? Toată lumea spune: nu poate, nu poate. Dar administrația locală reprezintă comunitatea, ea reprezentând comunitatea respectivă, reprezintă interesele comunității. Interesul comunității solicită ca la țară, în localitatea respectivă, să existe cadre didactice pregătite. Atunci, trebuie să își facă datoria și să găsească o soluție pentru cadrul didactic, pentru medic, pentru preot. Trebuie să-i siliți să o facă. Așa cum își realizează tot felul de afaceri și aranjamente, pot să realizeze pentru un preot, pentru un medic, pentru un cadru didactic o locuință în comuna respectivă.

Deci, sunt de acord cu eliminarea celorlalte trei puncte, dar primul, eu propun să rămână.

Domnul Vasile Lupu:

Atunci, cred că pentru o mai bună sistematizare, în sarcina administrației locale ar putea intra și asigurarea transportului. Dar în privința terenurilor, doar dacă prevedem expres ca în cazul în care nu există rezerva comunei să intrăm în proprietatea de stat.

Domnul Aurel Miloș:

Nu știu care este structura în alte zone ale țării, dar în Banat fiecare școală a avut cel puțin 10 ha de teren și fiecare biserică. Dacă bisericile și-au primit terenul, cel al școlilor trebuie să existe undeva. Terenul nu se micșorează, nu dispare. Deci, el trebuie să existe, așa că pentru profesori, pentru învățători acest teren trebuie să existe, fie că în momentul de față este în rezerva de stat, fie că s-a atribuit cuiva care nu avea dreptul să îl primească. Deci, acest teren există. În cartea funciară el figurează.

Domnul Vasile Lupu:

E mai drept, e mai juridic, e mai moral să dai terenul școlii, iar școala să își protejeze cadrele didactice, lăsându-le în folosință sau cu arendă terenul.

Domnul doctor Barbaresso.

Domnul Emanoil Dan Barbaresso:

În legislația trecută, de la tribuna acestui Parlament, adică cel din Dealul Motropoliei, nu de aici, se discuta că avem un număr mare de analfabeți, că avem mortalitate infantilă, că speranța de viață este scăzută. Și se discuta și am rămas la stadiul de discuții. Vrem din nou să avem număr mare de analfabeți. De ce ? Pentru că nu am creat un cadru legislativ stabil cadrului didactic de la țară. Vine cadrul tânăr, cu dorința de a învăța, de a da din știința lui celor de la țară. Îl intâmpină un consiliu local inospitalier, o școală părăginită, un salariu mic, condiții igienico-sanitare deplorabile față de cele în care și-a dus activitatea, un cămin bun sau rău. Și acum, această lege caută să facă o oarecare reparație morală mică, cerând ce ? 0,1 ha ! Vă rog, domnilor, 1000 mp ! Păi, dacă în țara românească 1000 mp pentru un învățător, pentru un profesor, pentru un preot e o problemă, atunci ce să mai zică Grecia, ce să mai zică Albania care le dă 2- sau 3000 să se ducă într-o insulă părăginită să profeseze medicina, școala să o ridice ! Deci, problema se reduce la 1000 mp. Cred că acea comunitate este interesată să dea medicului, invățătorului, preotului acei 1000 mp. Nu un preot să fie la 7 parohii și când moare un om să nu aibă cine să îi dea împărtășania, să îl spovedească ! Eu am peregrinat prin Mehedinți și am mers 60.000 km în 2 luni. Am văzut copii, pentru că campania electorală s-a dus și la începutul școlii, care făceau pe jos 4-5 km prin ploaie, prin țărână, prin tot, pentru că în satul lor nu aveau școală sau dacă aveau școală nu aveau cadru didactic.

Deci, dându-le o casă, comunitatea, comunitatea să o facă pentru că e în interesul ei ! Dându-le pământ, îi va antrena pe acești tineri ca să nu fie debusolați, să îngroașe rândul șomerilor de la oraș ! Să nu fie comis-voiajor doctor, comis-voiajor profesor și învățător, comis-voiajor preot care nu știu de parohiile lor !

De aceea, eu spun că acest articol trebuie chiar mai dezvoltat, să le dăm mai mult și să aibă un ton imperativ, să fie imperativ către administrația locală.

Vă mulțumesc, stimați colegi.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Cred că nimeni nu e împotrivă să le dăm, problema e de unde ?

Doamna deputat Andronescu. În numele comisiei sau în nume propriu?

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă rog să îmi permiteți ca, la argumentele care s-au adus aici în favoarea menținerii acestor articole, să adaug unul singur. Procentul celor care vin de la țară și ajung în învățământul superior este dezastruos de mic. Este de ordinul a 2%. Uneori sunt facultăți care nu au nici măcar acest procent. De aceea, alineatele acestea la art.103 au fost introduse cu scopul de a întări invațământul la țară. Dar înțelegem că nu este posibil peste tot să asigurăm ceea ce pretind aceste articole, motiv pentru care vă propun următoarele adăugiri :

- la alin.1: "Cadrele didactice titulare care funcționează în mediul rural și își stabilesc domiciliul în localitatea respectivă, beneficiază, dacă este posibil, la cerere ș.a.m.d. ...."

Deci, în localitățile unde este posibil, li se poate acorda terenul, unde nu este posibil, evident că nu este posibil.

La alin.2 vă propun : "Personalul didactic titular în vârstă de până la 35 de ani va fi sprijinit în construirea locuinței proprietate personală în localitatea rurală unde este titular, cu acordarea de către stat a unor credite" Deci, să îl sprijinim să își facă acolo casă.

Și la alin.3 nu este imperativ. Comunitatea îi poate asigura coperirea cheltuielilor.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Sonea.

Domnul Ioan Sonea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am înțeles că sunt zone din țară unde există pământ. Aș propune, cu bunăvoința dumneavoastră, eliminarea limitei superioare. Deci, minimum de 0,1 ha. Dacă există posibilitatea să li se dea, acolo unde există să li se acorde, pentru că prin pământul acesta ei vor putea produce o serie de venituri care le vor permite până la urmă să își facă și casă.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Vetișanu.

Domnul Vasile Vetișanu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Problema mult discutată a acordării sau nu de pământ învățătorului de la țară este o problemă care face parte cumva din activitatea, din viața noastră ca oameni care ne-am născut la sat, care cunoaștem situația de acolo.

Niciodată, în satul românesc învățătorul nu a fost mai dezrădăcinat din rosturile lui ca în 50 de ani de totalitarism, ajungând să fie în sat un fel de turist, dezrădăcinat de absolut tot ce îl înconjura. Această stare de lucruri trebuie eradicată și trebuie înlăturată în condițiile în care ne aflăm în prezent. Deci repet ceea ce s-a spus aici. Există acest pământ al școlilor pe care inginerii de la gostaturi l-au invadat. Îl folosesc de ani de zile și se îmbogățesc din acest pământ care există trecut în cartea funciară, cum s-a spus aici.

Domnul președinte spune: de unde acest pământ ? De acolo, din acest registru, din această carte funciară care dă dreptul suprem ca învățătorul de la sat să intre în posesia acestei suprafețe de pământ, ca și preotul de la sat, de fapt, care și el a fost, din păcate, lăsat la o parte și la ora actuală nu poate prelua ceea ce în Ardeal se numea iclejia parohială din motive cunoscute.

Deci, eu pledez pentru ideea clară să o folosim în prezent această posibilitate, ca să-l aducem pe învățătorul de la sat mai aproape de realitățile satului, pentru că cultivarea pământului nu este numai o treabă țărănească. Învățătorul era și un gospodar în satul românesc și are și un caracter educativ instructiv, dacă vrem, această, aș spune, din nou înrădăcinare a învățătorului în locul unde este dascăl.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Școlilor le vom reconstitui proprietatea pe principiile dreptului și școala poate acorda în folosință oricât din lotul care îi revine. Școala are pământurile ei, care trebuie să-i revină.

Domnul Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Având în vedere punctele divergente care au fost exprimate în legătură cu acest text, conținutul reglementării, cât și faptul că în sală în momentul de față nu este asigurat cvorumul pentru a se vota un text atât de important, vă propun ca votul asupra acestui text să fie amânat pentru ziua de mâine. Dăm în felul acesta posibilitatea și comisiei poate să mai revadă un pic această reglementare, dar în tot cazul, problema este deosebită și nu ne putem pronunța în acest moment asupra textului.

Domnul Vasile Lupu:

De acord. Votul se amână.

Domnule deputat Corniță. La articolul următor veți avea ocazia mâine să interveniți pe acest text.

Domnul Ion Corniță:

Deci, se amână...

Domnul Vasile Lupu:

La art. 104 sunt discuții?

Art. 104, alin. 1 și 2. (Discuții contradictorii cu domnul președinte Anghel Stanciu).

Domnule președinte, am dreptul să amân votarea unui text, să-l retrimit la comisiei până într-o zi ulterioară. Art. 99 - vi-l spun eu.

Art. 104, alin. 1 și 2. Sunt intervenții din sală? Și alin. 3. La care alineat? Alin. 2. Poftiți, domnule deputat. La alin. 1 nu este nici o intervenție.

Domnul Ovidiu Drăgănescu:

Ovidiu Drăgănescu - PNL Timiș.

Consider că alin. 2 este, de asemenea, o promisiune iluzorie și consider că ar fi bine să renunțăm la ea. Sunt de acord cu alin. 1, dar la alin. 2, prin care se spune că "De aceleași drepturi beneficiază și membrii de familie ai personalului didactic, precum și cadrul didactic însoțitor al copilului spitalizat", este cam mult. Și, repet, aceste promisiuni care au fost și la articolul dinainte, sunt promisiuni, totuși, electorale și noi am trecut de campania electorală și trebuie să vedem ceea ce este real și ceea ce se poate face.

Mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Comisia solicită în scris amendamentele pe care le propuneți, le-ați formulat oral la textele care au rămas amânate pentru mâine.

Domnule președinte, ați solicitat cuvântul. Poftiți.

Domnul Anghel Stanciu:

Stimate domnule președinte,

Stimate domnule ministru,

Stimați colegi,

Este drept că oboseala începe să-și spună cuvântul. Pentru că nu pot crede că onorații și distinșii mei colegi nu-și mai aduc aminte ce scrie în "contractul cu România " .

Scrie, efectiv, că dați de la 0,1, la1 hectare de pământ. Vă rog să-l citiți pentru mâine. V-aș ruga să-l citiți. Este o indicație bibliografică. Deci, vă rog să-l citiți. Eu mâine dimineață îl aduc.

Domnul Vasile Lupu:

Vom da mai mult celor î’ndrituiți.

Domnul Anghel Stanciu:

Deci, eu mâine dimineață vi-l aduc, îl multiplic și îl bag în casetă.

A două chestiune. Aș ruga să nu dăm alt curs decât cel care a fost firesc până în acest moment, să depășim stadiul în care despre învățământul românesc vorbim frumos numai la 1 septembrie, când ne mai ducem nepoții la școală. Școala înseamnă viitor. Să fie chestiunea foarte clară. Un popor analfabet, neinstruit, este un popor care nu mai are viitor, și noi discutăm viitorul acestei nații. Dacă despre materiile prime avem șapte ministere care se ocupă, se ocupă tot ceea ce vreți, de aurul cenușiu, de inteligența românească avem un singur minister. Unul care îl instruiește și educă, altul care îi asigură protecția socială, sănătatea.

Am în mână, aici, legea pe care am votat-o noi în vară și care cuprinde nici mai mult nici mai puțin, este legea de salarizare a Curții Supreme, a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, a magistraților asistenți și a celorlalte categorii de personal. Deci, dânșii de ce se ocupă? Se ocupă de tot ceea ce rezultă printr-o instruire neadecvată, printr-o educație civică neadecvată. Că dacă ar fi la absurd, sută la sută educația civică, morală și așa mai departe ar funcționa, nu prea ar mai avea ce să discute. Nu? Și avem 43 de alineate. Tot ce am cu roșu aici prevede pentru ei, pentru membrii familiilor lor și așa mai departe drepturi și paradrepturi. Noi nu am cerut și nu insistăm pentru că s-a acreditat ideea și printr-o informație aș spune puțin, puțin exagerată, că acest statut conține numai sporuri, numai drepturi, numai cutare...

Domnilor, hai să luăm condeiul în mână. Sunt minime chestiuni care încearcă să dirijeze într-un sens sau într-altul de a stabiliza cadre didactice la țară, de a-i scăpa de unele griji, spre a se ocupa de carte, și așa mai departe .

Înțelegeți - și este un apel din suflet pe care vi-l fac - haideți să terminăm, să analizăm la obiect, punct cu punct și să nu mai dăm această tentă care a luat de la domnul deputat (nu pronunț numele, ca să nu aibă drept la replică) cursul de a stopa tot ceea ce vine de aici încolo.

Deci, este efectiv un apel pe care comisia, în care suntem toți, de toate culorile politice, de acord să ne aplecăm cu responsabilitate, să nu începem de acum, nu mai dăm, nu mai facem, nu mai...

Așa că, domnule președinte, cred că este bine să mergem în continuare cu textul și eu sper că acest apel va fi înțeles în sensul bun al lui și nicidecum ca favoruri sau drepturi și așa mai departe.

Și este o modalitate de a recompensa pe cei care își uzează mintea și nervii pentru această țară. Și, poate, astfel reușim să depășim momentele festive și acești maiștri ai șlefuirii minții omenești să se simtă oameni, pentru că ei niciodată nu au cerut palate, nu au cerut piscine. Au cerut atât cât le este suficient să se ocupe de pregătirea copiilor noștri.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Poftiți, domnule deputat.

Domnul Aurel Miloș:

Domnilor colegi,

Vă rog să-mi permiteți să fac o intervenție, să nu se creadă că această lege o elaborează un singur partid. Legea noi o facem, toți care suntem aici, și toți dorim să fie o lege dreaptă și să fie în interesul profesorilor și al învățătorilor, fiindcă începe să se politizeze că unele partide ar dori, dar altele nu, că nu se respectă "Contractul cu România". Noi îl respectăm așa cum ne-am angajat și dorim să facem legi drepte și să fie în interesul oamenilor.

Deci, să nu vină unii colegi să politizeze că numai un partid ar dori și, după aceea, presa să reia această atitudine a dumnealor. Toți dorim să facem legi drepte, legi care să fie așa cum Constituția țării prevede și așa cum noi ne-am angajat în campania electorală.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul Gheorghe Șerban:

Stimați colegi,

Nu este cuprins în "Contractul cu România " este cuprins în datoria noastră de deputați să avem grijă de ceea ce se întâmplă în învățământul românesc și să ne uităm bine aici, că nu se dau bani, nu trebuie să scoatem bani de la buget, nu trebuie să acordăm cine știe ce din rezervele de aur ale României. Este vorba, la pct. 2: "De aceleași drepturi beneficiază și membrii de familie ai personalului didactic, precum și cadrul didactic însoțitor al copilului spitalizat". Dar, citiți, vă rog pct. 1, că se referă la anumite instituții medicale, care vor asigura asistență medicală gratuită pentru cadrele didactice. Or, știm foarte bine că și în alte instituții ale statului român se acordă anumite înlesniri pentru cei care lucrează în domeniul respectiv, și aceste înlesniri se extind și la familiile lor, fiind o modalitate de a sprijini familiile fără a scoate de la bugetul statului bani. Deci, ca atare, că acordăm dreptul ca și copiii și soția cadrului didactic sau soțul să beneficieze de asistență medicală gratuită, care încă există în România , în instituții speciale pentru cadre didactice, mie mi se pare că nu este un favor extraordinar și nu costă.

Mă scuzați, și susțin menținerea punctului respectiv. Nu este nimic electoral aici. Nu s-a scris nicăieri într-un program așa ceva.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

Alte intervenții la alin. 3 ? Nici o intervenție. Atunci, pentru că s-au făcut unele amendamente, iau textul comisiei din raportul inițial.

Alin. 1.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi și o abținere, alineatul a trecut.

Alin. 2.

Cine este pentru?

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Cu majoritate de voturi pentru, 1 vot împotrivă și 4 abțineri, textul a trecut.

Alin. 3.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Cu majoritate de voturi și 3 abțineri textul alin. 3 a fost votat.

Articolul în întregime.

Cine este pentru?

Împotrivă? 1 vot.

Abțineri?

Cu majoritate de voturi, 1 vot împotrivă și 4 abțineri, art. 104 a fost votat.

Art. 105 are două alineate. Text inițial. Comentarii?

Domnul deputat Stan.

Domnul Vasile Stan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

De la început vă declar că nu sunt împotriva acestui articol, dar știu că se preconizează ca mamele, după ce nasc, să stea acasă, în concediu plătit, doi ani. Și vin și vă întreb: nu cumva ar fi mai bine ca la acest articol să punem și noi tot doi ani?

Pentru că, după părerea mea, mamele profesoare nu nasc mai greu decât celelalte mame inginer, și cred că nici odraslele mamelor profesoare nu sunt mai debile decât odraselele altor categorii socio-profesionale. Deci, pentru uniformitate vă propun - doi.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul Corâci.

Domnul Ioan Cezar Corâci:

Cer scuze comisiei, dar eu aș ruga-o să introducă și cuvântul "mamă" pentru că altfel textul este, mă scuzați, ambiguu.

Eu, dacă o să vă cer să-mi acordați trei ani concediu pentru îngrijirea unui copil... (Ilaritate, rumoare). Deci, se poate referi și la....

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog nu interveniți din sală!

Domnul Ioan Cezar Corâci:

Bun. propunerea mea, atunci este următoarea. Dacă spiritul acestei propuneri este atât de european, atunci să adăugăm "în intreținerea căruia se află copilul" pentru că altfel este absurd. Este absurd ca amândoi părinții să stea acasă trei ani în concediu plătit. Deci, în concediu, în concediu.... Să stea acasă în concediu... Bun, dar amândoi părinții? Deci, unul... Exact. După părerea mea, trebuie o precizare. Asta era problema. În rest, sunt de acord cu trei ani.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule ministru, aveți cuvântul.

Domnul Virgil Petrescu:

Nu-i vorba de bani, în primul rând, nu-i concediu, ce Dumnezeu! E rezervarea postului și atâta tot, fără nici o influență financiară.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Deci, supun la vot textul alin. 1 al art. 105, în varianta comisiei.

Cine este pentru?

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Cu majoritate de voturi alin. 1 a trecut.

Alin. 2.

Cine este pentru?

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu majoritate de voturi și acest alineat a trecut.

Textul integral al articolului 105.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Textul a fost votat.

La art.106 trecem pe raportul suplimentar. 106 alin. 1, raportul suplimentar. Sunt comentarii?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pentru alin. 2 revenim la textul inițial.

Domnul deputat Baciu.

Domnul Mihai Baciu:

Prietenul meu, profesorul Stanciu, mă îndeamnă părintește să stau în banca mea, acolo. Eu am venit să felicit comisia pentru, să spunea așa priceperea cel puțin psihologică de care a dat dovadă, propunând alin. 2 al art. 106. Pentru că, mă rog, cu acest alineat ne aflăm în plin umor. Umorul atinge culmile cu acest alineat, și comisia a fost inspirată pentru că a înțeles că după o discuție atât de încordată cu celelalte articole trebuie să bage și ceva la care să ne mai distrăm și noi.

Hai să citim acest alineat împreună. "Participarea la manifestările științifice prevăzute la alin. 1 se valorifică prin publicații sau sub alte forme specifice, în interesul învățământului și al cercetării". Mai trebuia spus "al păcii și securității mondiale".

Despre ce este vorba? Este pur și simplu un fel de indicație prețioasă. Este ca și cum ar apăra într-o lege următorul articol: "Alimentele se prepară în bucătărie și se valorifică în sufragerie prin consumare în interesul continuării vieții" !

Este absolut inutil acest alineat. Orice om știe că dacă vii la o manifestare științifică ai de spus ceva și ai unde să publici, publici, și alte forme specifice. Dacă s-ar fi spus, de exemplu, că prin publicații sau sub alte forme specifice, cel care participă dovedește că a participat acolo și nu a fost plătit degeaba din fondurile bugetare, atunci era altceva. Nemaivorbind de sintagma "în interesul învățământului și al cercetării" care, de asemenea, este pitorească pentru că noi știm foarte bine că fiecare publică în interesul lui. Că dacă în publicațiile respective se dovedesc unele a fi și în interesul învățământului și cercetării, adică sunt realmente valoroase, asta este o altă chestiune, dar ca să spui asta, așa ceva într-un articol de lege, și ca să spui într-un articol de lege că rodul muncii se manifestă într-un fel sau altul, nu are nici un sens.

Cu alte cuvinte, ținând cont de caracterul pitoresc și - să spunem așa - umoristic al acestui alineat, eu propun eliminarea lui pentru că nu are nici un rost în acest text de lege.

Mulțumesc frumos.

Domnul Vasile Lupu:

Asupra propunerii de eliminare, ce opinie are comisia. Dacă sunteți de acord, nu-l mai chinuim.

Domnul Anghel Stanciu:

Mulțumesc distinsului meu coleg Baciu, asupra căruia lucrul de două zile la această lege are influențe benefice. Încet-încet o să ia loc cuplului umoristic de la televizor cu Moraru și cu Lăzărescu (laritate),pentru că dânsul joacă fotbal fără minge !.... (Rumoare, agitație).

Domnul Vasile Lupu:

Liniște, vă rog!...

Domnul Anghel Stanciu:

Deci, ceea ce a făcut anterior, a jucat fotbal fără minge, adică a discutat despre ceva care îl deranjează în perspectivă. Eu sunt de acord că textul este umoristic pentru că multe dintre participările la manifestările științifice sunt umoristice, în sensul că se rezumă numai la masa festivă. Și, atunci, sunt de acord că textul este umoristic, dar hai să vedem cum? Pentru că nici nu putem numai să cerem, nu putem să avem, numai drepturi, trebuie să vedem și niște chestiuni. Deci, cerem la deplasări niște bani, nu, deci, cerem la deplasări niște bani, să ne dea universitatea bani că ne ducem la manifestare științifică. Cerem la taxe poștale, la fel, reducere, cerem la toate reducere, dar când te caută și te întreabă: bine, bădie, dar în afară că ai făcut frumos acolo și ai zâmbit, ce ai făcut la manifestarea aceea? Ai ținut în interesul învățământului, ai ținut o prelegere, ceva, sau ai fost numai damă de companie a șefului, ca să te vadă că ești fidel?!

De aceea propun fie să rămână așa, fie, împreună cu domnul profesor Baciu, să găsim o formă în care și aceste fonduri să fie justificate prin ceva, prin creația științifică, sub o formă sau alta. Altfel, eu voi cere ca toate facilitățile care sunt acordate pentru a participa la manifestări să fie eliminate, pentru că nu mai au nici o bază. Noi turism științific nu trebuie să mai facem.

Cu aceasta, vă mulțumesc, și propun, domnule președinte, dacă colegul Baciu este de acord, mâine dimineață să vină la comisie și să găsim la acest alineat o formă, amândoi , convenabilă, în spiritul de a elimina turismul științific.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat Baciu, vă mențineți propunerea de eliminare?

Domnul Mihai Baciu:

Interesant este că eu spun una și domnul profesor Stanciu înțelege cu totul altceva, sau se face că nu înțelege ce spun eu.

Eu am spus că modul în care este formulat acest alineat este evident absurd. Este ca și cum ai spune că alimentele sunt pentru mâncare, mingea este pentru fotbal și așa mai departe. Așa spune aici...

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, deci vă mențineți propunerea de eliminare?

Domnul Mihai Baciu:

Dacă e în forma aceasta, îmi mențin propunerea de eliminare.

Dacă plenul nu este de acord cu eliminarea, atunci mergem pe varianta a doua, vom reformula mâine dimineață. Așa nu poate să rămână, că râde lumea de noi.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare.

Cine este pentru?

Da, majoritatea, marea majoritate este pentru.

Domnul Anghel Stanciu (din loja comisiei):

Domnule președinte, numărați voturile.

Domnul Vasile Lupu:

Deci, în calitate de lider de grup, invocați cvorumul...

Domnul Anghel Stanciu (din loja comisiei):

Nu cvorumul, numărarea voturilor...

Domnul Vasile Lupu:

Numărarea voturilor. Tot una înseamnă.

Așa, domnule secretar, poate îl găsiți și pe colegul dumneavoastră, distinsul domn Mitrea, secretar al Camerei, să vă ajute la număratul voturilor.

Deci, cine este pentru eliminare? 87 de voturi pentru.

Împotrivă? 46 de voturi împotrivă.

Abțineri? 6 abțineri.

Total 139 de deputați. Nu avem cvorumul de lucru.

Doamnelor și domnilor deputați,

Oprindu-ne la art. 106 alin. 2, text nou, suspendăm ședința și reluăm lucrările mâine dimineață la ora 9,00.

Ședința s-a încheiat la ora 16,15.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania tuesday, 20 august 2019, 6:32
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro