Plen
Ședința Camerei Deputaților din 23 ianuarie 1997
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-05-2020 (comună)
20-05-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1997 > 23-01-1997 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 23 ianuarie 1997

3. Dezbateri asupra proiectului de Lege privind Codul circulației rutiere.  

- După pauză -

După pauză lucrările au fost conduse de domnul vicepreședinte Radu Mircea Berceanu, asistat de domnii Miron Tudor Mitrea și Konya Hamar Alexandru, secretari.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Reluăm lucrările Camerei Deputaților , vom lua în dezbatere Legea privind Codul rutier, de la Capitolul III - "Înmatricularea, autorizare și înregistrarea" - , unde am rămas în sesiunea normală din toamnă.

Rog pe toți colegii să intre în sala plenului.

Din partea domnului președinte Ion Diaconescu, aș vrea să fac anunțul referitor la momentul în care se va vota Legea privind Statutul cadrelor didactice. Acest moment s-a propus să aibă loc astăzi la ora 15,30, de aceea, rog liderii grupurilor parlamentare și pe toți colegii să anunțe pe ceilalți colegi care se află prin clădire cu diverse alte însărcinări să participe la ora 15,30 la lucrările în plen, pentru ca să avem cvorumul necesar.

Reluăm dezbaterile privind Legea Codului rutier.

Comisia ne propune o mică modificare la titlul Capitolului III și anume Capitolul III - "Înmatricularea și înregistrarea".

Dacă cineva dorește să ia cuvântul referitor la această chestiune? Nu doresțe nimeni.

Supun votului dumneavoastră titlul Capitolului III.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Referitor la articolul 9, comisia, în consecință, a propus eliminarea cuvântului "autorizării". Practic s-a considerat că atunci când se face înmatricularea, în mod automat se autorizează autovehicolului respectiv, în sfârșit. Iar în finalul articolului se adaugă un text în propunerea comisiei: "... și să poarte plăcile cu numerele de înmatriculare sau înregistrare".

Domnul Ioan Bivolaru:

Trebuie spus acolo la urmă "după caz".

Domnul Radu Mircea Berceanu:

A, "după caz", da. De acord.

Atunci textul ar suna astfel: "Pentru a circula pe drum, vehiculele trebuie supuse înamtriculării sau înregistrării și să poarte plăcile cu numerele de înmatriculare sau înregistrare, după caz".

Supun votului dumneavoastră acest text.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate în această variantă.

Referitor la articolul 10, ne ghidăm după propunerea comisiei.

Vă rog.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Până acum noi am votat 9 articole și trebuie să fim de acum din ce în ce mai atenți ca să corelăm cu ceea ce trebuie să votăm în continuare. Au început deja să apară unele discordanțe.

În primul rând, trebuie să explicităm în acest articol 10 alineatul 1 că: "Autovehiculele și remorcile acestora, cu excepția troleibuzelor, tractoarelor și mașinilor autopropulsate pentru lucrări se înmatriculează". Aceasta este norma care se introduce sau se introduce sau se dorește să se introducă sau ar trebui să se introducă în acest alineat.

Ca justificare, în primul rând la articolul 5 alineatul 2 și articolul 8, pe care le-am votat deja, am votat sintagma "autovehicolele și remorcile înmatriculate", ca să fim foarte bine înțeleși că automobilele sunt o categorie care face parte din categoria largă de autovehicole, acolo intrând și alte mijloace de transport, în afară de cele specifice de transport marfă sau călători.

În condițiile acestea, trebuie să avem această consecvență în a elimina din cursul următoarelor texte acest termen de "automobil" și să introducem, după aceea, în locul lui "autovehicol". Dacă este nevoie să mai susținem în continuare acest punct de vedere, o s-o facem, nu vrem să deranjăm foarte mult colegii din Cameră cu aceste susțineri.

În condițiile respective aș mai face următoarele observații, tot în legătură cu 10, art.1, că dacă se folosește acest termen de "automobil", înseamnă că motocicletele respective nu se înmatriculează. Pentru că motocicletele sunt considerate în categoria textului respectv, "de automobile".

De asemenea, mototriciclul cu masă mai mare de 400 de kg. și cel cu masa mai mică de 400 de kg nu s-a stabilit foarte clar dacă se înmatriculează sau se înregistrează. Există o contradicție în cadrul aceleiași categorii, mototriciclele, variind greutatea de la 400 de kg, în jurul lui 400. O parte se înmatriculează,pentru o parte din cele sub 400 de kg nu este stabilit și rog inițiatorul să stabilească foarte clar ce se întâmplă cu acestea dacă se înmatriculează sau se înregistrează, având deci mototricicle care vor avea numere de înmatriculare și altele care probabil nu vor avea sau vor avea toate. Acest lucru este căpat din cadrul acestei legi. Deci, din acest articol trebuie să facem ordine în această categorie.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da, vă rog.

Domnul Florin Ionescu:

Domnul deputat a ridicat problema ca înmatricularea să se facă pentru autovehicule. Autovehicole este o grupă foarte mare de vehicule. Deci, tot ce are motor este considerat autovehicul. Chiar și tăietorul de lemne este autovehicol.

Dacă acceptăm propunerea dânsului ar trebui să facem "Autovehicolele se înmatriculează cu excepția celor stabilie de autoritatea competentă", formulare pe care am făcut-o și la omologare, tocmai pentru a restrânge aria celor care vin la înmatriculare. Deci, rugămintea este dacă acceptăm acest text, care este mai cuprinzător într-adevăr, atunci trebuie neapărat să limităm înmatricularea la cele stabilite de autoritatea competentă respectiv, Registrul Auto Român. Iar de motocicletă, fiindcă avenit vorba, motocicleta este automobil. Potrivit reglementărilor din Uniunea Europeană, motocicleta este considerată automobil. Treaba cu masa mai mare de 400, o să întâlnim la permis și se lămurește acolo, este vorba de categoria A-l, adică tot automobile.

Vă mulțumesc.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Deci, până la urmă susțineți ca textul să râmână așă cum este la ora actuală în prounerea comisiei, în propunerea inițiatorului sau care text?

Domnul Florin Ionescu:

În actuala formulare sau, dacă se modifică cu autovehicule, să se adauge "cu excepția celor stabilite de autoritatea competentă". Ne convin ambele formule. Dar neapărat în această redactare.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Deci, ori rămăne "automobilele" ori introducem "autovehicolele cu excepția celor...."

Domnul Florin Ionescu:

Am înclinat pentru autovehicule în ideea că mai apar și alte grupe de vehicule cu motor, să nu fie scăpate, dar cu rugămintea să adăugăm : "... cu excepția celor stabilite de autoritatea competentă".

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Deci, vă rog.

Domnul Ioan Bivolaru:

Inițiatorul merge pe următoarea idee, ca să introducem o altă reglementare aici și anume, ca acele autovehicule care se înmatriculează să fie stabilite de către o autoritate competentă și nu în cadrul acestui Cod rutier.

Această problemă până acum nu s-a discutat. În cadrul acestui Cod rutier, inițiatorul, la articolul 12, dacă urmăriți, a stabilit cu claritate care sunt mijloacele de transport, autovehiculele, care dorește să nu fie înmatriculate, ci să fie numai înregistrate, deci, o altă categorie, respectiv, "troleibuzele, tractoarele și mașinile autopropulsate pentru lucrări". Categorii care au fost definite de către noi și votate la art.4, foarte precise. Eu aș dori ca inițiatorul să fie ceva mai consecvent în aceste probleme, pentru că dacă este o astfel de sugestie, domnule președinte, aș ruga ca acest articol să fie retras și introdus din nou la comisie pentru ca să hotărâm foarte clar, dacă în Codul rutier exceptăm regula înmatriculării sau lăsăm o autoritate competentă să o facă tot prin textul unui articol din Codul rutier. Lucru, repet pe care, până acum nu l-am gândit și nu a fost pus în discuție și aș dori ca inițiatorul să fie foarte atent că noi deja nu suntem consecvenți. La articolul 5 și 8 deja noi am stabilit foarte clar sintagma: "autovehiculele și remorcile acestora care se înmatriculează". Deci, să nu începem să facem alte categorii, sau să inventăm alte categorii, de definiții în cadrul acestui Cod rutier, pentru ca ne-am plâns până acum de interpretările, să zicem, organelor abilitate în circulație și în continuare dorim o rigurozitate și din acest punct de vedere.

Eu zic să terminăm și cu aceste posibile interpretări de către cei care controlează traficul rutier.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Eu vă rog să-mi dați formularea dumneavoastră pe suport de hârtie.

Textul pe care-l propune comisia sună astfel: "Autovehiculele și remorcile acestora, cu excepția troleibuzelor, tractoarelor și mașinilor autopropulsate pentru lucrări, se înmatriculează". Aș vrea, dacă inițiatorul, față de acest text, are vreo nouă chestiune de obiectat. "Autovehicolele și remorcile acestora, cu excepția troleibuzelor, tractoarelor și mașinilor autopropulsate pentru lucrări se înmatriculează...".

Domnul Florin Ionescu:

Domnule președinte,

Iarăși se pleacă de la autovehicol sau automobil. În formularea noastră inițială era "automobil". Domnul deputat Bivolaru are o reținere. Să nu zicem automobil, să zicem autovehicol. Textul, așa cum este la noi, este foarte bun și așa se procedează acum. Dacă schimbăm textul înseamnă că absolut tot ce mișcă cu un motor trebuie să înmatriculez, că este autovehicul, asta vreau să spun. În alte țări sunt norme și se înmatriculează nu mai autovehicolele care circulă cu peste 6 km la oră - în Germania. Alții, cum ar fi Olanda, au niște norme mai restrictive, care circulă cu peste 40 la oră. Deci, și ei caută niște norme ca să aducă în fața înmatriculării, acestei instituții, numai pe cele care în mod normal circulă pe drum și cu viteze superioare. Deci, dacă zicem autovehicul, înseamnă în momentul de față niște operații mult peste ce facem noi acum și care nu se justifică și care nu circulă în mod curent pe drum. De aceea noi am zis automobil. Sau, în varianta aceea, să las autorității competente, autoritate care se regăsește și la omologare, la articolul pe care l-am votat la 8.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Doriți să luați cuvântul, domnule Popescu?

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Este în joc aici o discuțiune la nivelul unui principiu. Și lucrurile stau cam așa. Ori legea afirmă un principiu și îl și aplică imediat în interiorul ei, ori ca metodă de reglementare legea afirmă doar principiul și pe urmă printr-o normă de trimitere va trimite la un alt organ care s-o aplice, să facă și să dreagă. Exact ce spunea domnul Ionescu.

Există o corelație între acest articol, alineatul 1 din art. 10 și art.12. Eu nu cred că noi putem să rezolvăm atât de repede această chestiune pe picior și de aceea cred că este bine să avem un dialog mai lung, mai complex și mai eficient la comisie, nu astăzi. De aceea, vă rog să lăsați deocamdată în suspensie alineatul acesta, precum și art. 12.

Vă mulțumesc.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Deci, articolul 10 să-l lăsăm sau numai alineatul?

Domnul Emil Teodor Popescu:

Nu, numai alineatul 1 care pune în discuție problema.

Vă rog să observați că există niște preferințe. Vi le spun ca să știți, pentru ca să votați în mai deplină cunoștință de cauză. Tendința legiuitorului, normală, trebuie să fie, să prevadă cât mai clar în lege, tendința anumitor organe, nu mă refer numai la dumnealor, este să râmână totuși anumite zone care să poată să fie susceptibile de modificare, înșiruire, enumerări, adaosuri. Aceasta nu este rezultat al unei lupte, ci al unei poziții pe care se situează privitor la dinamica acestui fenomen. Se întâmplă, de pildă, că apar fel de fel de autovehicole, aceasta nefiind noțiunea cea mai largă care se controversează.

Iată de pildă, eu am rezerve cu privire la faptul că motocicleta este un automobil. Noțiunile fundamentale sunt la un moment dat suprapuse. Se produce o confuzie. Este adevărat că în Occident se gândește astfel. Asta vreau să vă subliniez. Se tinde la un moment dat la o subsumare a unor categorii de vehicule diferite ca rezolvări tehnice, sub aceeași noțiune. Rezolvarea tehnică la motocicletă, care este pe echilibru și pe două roți, este cu totul altceva decât a automobilului. Și totuși, iată, vi se spune de domnul colonel Ionescu, pe bună dreptate... Domnilor, să știți că motocicleta și tricicleta, triciclul sunt auto.

Dacă în ceea ce privește triciclul mai este, mă rog, pe undeva o logică, în ceea ce privește motocicleta... până la urmă, dacă tot extindem procedeul acesta, și bicicleta va fi declarată automobil, prin asimilare întâi cu motocicleta treapta I și pe urmă prin asimilarea motocicletei cu automobilul treapta a II-a. De aceea, eu zic că trebuie să gândim acest aspect și să-l lăsăm deoparte deocamdată, deci numai alineatul 1 din art.10 combinat cu art. 12 căruia îi vine rândul.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Bun. Lăsăm comisia și inițiatorul să poarte o discuție pe această temă și trecem la alineatul 2.

Dacă referitor la alineatul 2 cineva dorește să ia cuvântul? Nu dorește nimeni. Supun votului dumneavoatră alineatul 2, în varianta comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Alineatul 3 din varianta comisiei de la articolul 10.

Dacă cineva dorește să ia cuvântul?

Domnul Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

Această înmatriculare provizorie se dorește să înlocuiască autorizarea. Cel puțin așa reiese din amendamentele care sunt de la Comisia juridică.

Această autorizare se dădea până acum în câteva cazuri, pentru ca autovehicolul să poată circula și să poată primi un număr provizoriu ca să poată circula pe drumul public. Această autorizare se acorda în termenul de 15 zile, era valabilă pe un termen de 15 zile. Trebuie să lămurim acum dacă această înregistrare sau înmatriculare provizorie se vrea din partea inițiatorului și a comisiei, care au introdus această modificare, se dorește să fie pe un termen mai lung de 15 zile. Părerea noastră este ca nu trebuie introdus un termen mai lung de 15 zile și v-aș sugera, ca să înțelegem despre ce este vorba în mod special, când se procura un autovehicul nou, se cumpără un autoturism, de exemplu, de la locul de unde se pleacă și pînă unde se depozitează, până se trece pe la Registrul Auto și pe la organul de poliție ca autovehiculul ca să fie văzut, el beneficiază de o autorizație de circulație și de un număr provizoriu. În rest, pentru alte cazuri, de regulă, nu funcționează această problemă cu totul și cu totul provizorie.

În consecință, rugămintea este să completăm textul, la acest alineat 3, în felul următor: "Înmatricularea provizorie se poate efectua la oricare autoritate competentă..." deci exact textul care a fost în Comisia juridică și completat "... și este valabilă pentru 15 zile", nefăcându-se nicăieri în cadrul codului vreo referire în acest sens.

Domnul Dumitru Ciobotea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am început-o greu de la început, sperăm să o rezolvăm pe parcurs.

Problema este următoarea: în ceea ce privește această înmatriculare provizorie, nu știu de ce deranjează dacă lăsăm, totuși, mai multe zile pentru persoana respectivă, în loc de 15 un număr de 30 de zile. În fond, el și așa figurează în evidențele noastre, deci, oricând îl avem sub control, dacă vrem să știm dacă a făcut un accident de circulație sau cine știe ce.

Dar, dacă mergem puțin mai jos, la art. 11 alin. 1, se spune foarte explicit: " ... până la înmatricularea permanentă sau temporară, pe o durată de cel mult 30 de zile, automobilele și remorcile acestora pot circula pe drum, în baza unei înmatriculări provizorii".

Este foarte clară problema.

Vă mulțumesc.

Domnul Radu Berceanu:

Da.

Nu este nevoie. Rămâne textul propus inițial de comisie, pe care vi-l supun la vot.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Un vot împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat cu majoritate.

Alineatul 4. Dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul Emil Teodor Popescu (din sală):

În loc de "automobile" să punem "autovehiculul".

Domnul Radu Berceanu:

Da. Deci, atunci îl trimitem și pe acesta la aceeași discuție.

Domnul Emil Teodor Popescu (din sală):

Nu, este suficient să înlocuim cu "autovehicul".

Domnul Radu Berceanu:

Nu, nu. Discutați-le pe toate în pachet, că pe urmă o să avem probleme.

Atunci, art. 10 rămâne cu două alineate - 1 și 4 - să fie redezbătute, rediscutate puțin la comisie și puse în concordanță și apoi va fi supus votului în ansamblu.

Referitor la art. 11 alin. 1, cel la care s-a și făcut referire, mai dorește cineva să ia cuvântul? Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Referitor la alin. 2 de la art. 11.

Domnul Gheorghe Ionescu (din sală):

La art. 11 avem "automobil" din nou.

Domnul Radu Berceanu:

Nu-i nimic. Dacă comisia și cu inițiatorul ajung la o concluzie foarte clară, o să facem mici modificări în alte texte, unde apare acest cuvânt, nu este nici un fel de problemă să curățăm apoi toată chestiunea.

Supun votului dumneavoastră alin. 2 de la art. 11.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva?

A fost adoptat în unanimitate.

Referitor la alin. 3, nu dorește nimeni să ia cuvântul. Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră art. 11 în totalitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

La art. 12, spuneați că trebuie, de asemenea, să purtați o discuție. Deci, rămâne la comisie.

Referitor la art. 13, comisia ne propune să menținem textul inițiatorului. Dacă cineva dorește să ia cuvântul? Nu dorește nimeni să ia cuvântul. Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Referitor la Cap. IV, titlul este "Inspecția tehnică". Dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește nimeni. Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Articolul 14. Da.

Domnul Mitrea.

Domnul Miron Mitrea:

La art. 14 se propune un alineat 2, un alineat nou, care, eu cred că nu este foarte clar. De asemenea, se spune, "inspecții tehnice": " ... înainte de a fi repuse în circulație, autovehiculele și remorcile înmatriculate sau înregistrate, care au suferit avarii grave, precum și mașinile care au fost radiate...".

Cu a doua parte a propunerii comisiei sunt de acord, cu prima, nimeni nu poate hotărî, nu știu cine hotărăște că o mașină a avut "o avarie gravă". Ea se duce într-un service, ea se repară și se repune în circulație. Cine decide că mașina respectivă a avut "o avarie gravă"?

Ori scoatem acest alineat, renunțăm la el, ori clarificăm : cine decide că o mașină "a avut o avarie gravă" și trebuie resupusă înmatriculării, sau, mă rog, trebuie supusă unui control, unei inspecții tehnice?

Altfel, riscăm ca orice polițist, care vede o mașină, să întrebe: "Ai avut accident?". "Da". "Foarte bine. Ai din nou verificarea tehnică făcută?". "Nu". Și să aplice o amendă.

Deci, ori rămâne numai cu a doua parte a alin. 2, ori găsim o soluție, pe care eu nu o văd la ora actuală, de a clarifica cine hotărăște că mașina a avut "o avarie gravă" și că trebuie resupusă inspecției tehnice?

Domnul Radu Berceanu:

Da. Cred că aici, din punct de vedere tehnic, lucrurile sunt oarecum clare: toare service-urile autorizate au în interiorul lor o inspecție de calitate, și, deci, atunci când realizează o reparație, au și o garanție asupra acelei reparații.

Nu cred că este mai îndreptățit un alt organism să certifice că reparația respectivă a fost făcută corect, și că autovehiculul este apt să circule, decât atelierul, care, dacă este un atelier certificat, deci, un atelier care funcționează în temei legal, are această abilitare să-și asume responsabilitatea, că reparația a fost făcută în mod corect.

Vă rog.

Domnul Florin Ionescu:

Asta este motivația, domnule președinte, poate, dacă vreți cun puține detalii, că cuantumul acesta de la care putem zice că este "o avarie gravă" o stabilește societatea de asigurare.

Așa se întâmplă și în străinătate și însăși ideea promovării acestui text a fost inspirată din legislația țărilor comunitare: " ... atunci când un automobil este implicat într-un accident grav, deci "avarii grave", pentru a răspunde circulației, din nou, la repunerea în circulație trebuie inspectat".

Domnul Radu Berceanu:

Da.

Domnul Mitrea.

Domnul Miron Mitrea:

Domnule președinte,

Nu ne-am clarificat. Dumneavoastră ați făcut o confuzie între "inspecția de calitate" și "inspecția tehnică", pentru că nu toate service-urile din țară au dreptul să facă inspecție tehnică.

Pentru inspecție tehnică sunt anumite autoservice-uri, care sunt autorizate pentru acest lucru, aceasta nu înseamnă că nu sunt autorizate celelalte autoservice-uri să facă reparații.

Deci, dacă avem acest text, în care spunem "inspecție tehnică", mă gândesc și cred că acesta este sensul, la "inspecția tehnică periodică", sau acele autoservice-uri, care sunt autorizate să pună o ștampilă de viză pentru inspecția tehnică, nu de cele care sunt autorizate să facă reparații, pentru că altfel ar trebui să renunțăm la renunțăm la ideea de "inspecție tehnică", toate mașinile trec prin service-uri și așa mai departe, ceea ce ar fi greșit. Iar cu ceea ce spunea domnul colonel Ionescu aș fi de acord, dacă noi în România am avea toate mașinile noastre, deci, ca proprietate asigurată. Majoritatea autovehiculelor proprietate personală nu sunt asigurate CASCO, și în cazul în care nu s-ar afecta o altă mașină participantă la trafic, nu este nimeni care să hotărască " ... dacă avaria este gravă sau nu".

Deci, o mașină care nu este prinsă într-un accident cu o altă mașină, un autovehicul cu un alt autovehicul, el nu trece obligatoriu pe la ADAS, sau pe la alt sistem de asigurări, care să hotărască care este "avarie gravă".

Cred că ar fi bine, pentru că este important ca mașina care a avut avarie gravă să fie totuși inspectată, cred că și acest text trebuie să-l mai lăsăm un pic, să ne mai gândim cum putem stabili în mod clar, nu în mod aleatoriu care mașină a fost afectată grav în accident sau nu.

Domnul Radu Berceanu:

Domnul Popescu și apoi domnul Ciobotea.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnilor,

Intrăm aici într-un domeniu foarte gingaș și spinos.

Domnul antevorbitor are dreptate, dar nu așa cum propune domnia sa. Dânsul are dreptate în sensul că agentul constatator poate să fie subiectiv sau abuziv arbitrar.

Rezolvarea problemei constă în necesitatea de a da o definiție a "avariei grave".

Dacă legea definește ce se înțelege prin "avarie gravă", nu mai este nici o problemă. Lipsa definiției este cea care va genera, la fiecare coliziune, dispute. Iată exemplul: lovirea unei aripi, îndoirea ei, înfundarea ei, care permite totuși ca roata să se învârte și vehicolul să circule - poată fi considerată "avarie gravă"? Da sau nu? Faptul că mașina poate să meargă, dar numai în 3 roți, a patra roată nu mai există, pentru că a fost smulsă - este "avarie gravă"?

Eu am luat aceste două exemple, fiindcă al doilea demonstrează clar că prin "avarie gravă" trebuie să înțelegem acea avarie care face impropriu autoturismul pentru a circula, pentru a se deplasa.

Prin urmare, ca tehnică de reglementare juridică, este normal, este necesar, pentru a evita abuzurile care se pot produce pe șosele, să fie introdusă o definiție a "avariei grave", chiar dacă în alte părți nu există o astfel de definiție.

Convenția nu ne împiedică de a adăuga și noi texte proprii. Convenția ne obligă să ne aliniem, ne obligă..., ne recomandă, și noi vrem să ne aliniem. Dar fiindcă la noi populația este cum este și se circulă cum se circulă, bine este, este terapeutic și curativo-profilactic, zic eu, ca să fie introdusă o definiție a avariei, pe care o vom lucra noi împreună cu experții.

Toată discuția este că această definiție a "avariei" ar trebui să fie dată, cred eu, la termeni tehnici: printr-un "public" se înțelege asta, prin "avarie" se înțelege asta.

Prin urmare, am notat chestiunea și cred că ar fi bine să fiți de acord, în principiu, ca această definiție să fie amplasată la locul ei, nu aici. Deci, textul să rămână așa cum este.

Domnul Radu Berceanu:

Da, dar ne interesează oricum "avarie gravă"...

Da.

Domnul Ciobotea.

Domnul Dumitru Ciobotea:

Sunt întrutotul de acord cu cele arătate de domnul Popescu, însă am rugămintea următoare: să fim foarte atenți, că noi ne oprim pe undeva, pe la jumătate. Spunem: " ... care au suferit avarii grave" și ne-am oprit aici. Ar trebui să punem, în continuare: " ... de natură să afecteze siguranța circulației".

Deci, nu orice "avarie gravă".

Eu pot să am "avarie gravă" la mașină de l-2 milioane lei, și nu-mi afectează siguranța circulației. Dar pot să am avarie gravă la o mașină în sensul că am ceva la direcție, la frânare și nu știu ce și-mi afectează siguranța circulației.

Ori, aceste "avarii grave" de natură a afecta siguranța circulației sunt abilitate să le stabilească și să le rezolve, cei de la inspecția tehnică.

La asta ne referim noi.

Vă mulțumesc.

Domnul Radu Berceanu:

Domnul Bivolaru. O soluție de compromis...

Domnul Ioan Bivolaru:

Ca să lămurim asta acum, și să nu o mai trecem la comisie, exact ce a spus domnul Popescu, ce a spus inițiatorul, aceste "avarii grave" pot fi, într-adevăr pe toate sistemele unui autovehicul, dar care să nu afecteze, în unele situații, siguranța circulației.

Deci, nu trebuie să avem sintagma simplă - "avarie gravă", ci să o completăm cu ce s-a spus, dar aș completa și eu, la rândul meu: " ... avarie gravă la sistemele care concură la siguranța circulației", pentru ca această sintagmă este consacrată chiar în aceste norme de inspecție tehnică. Deci, nu "avarie gravă" la orice, ci " ... la sistemele care concură la siguranța circulației" și, în condițiile acestea, s-a clarificat totul.

Domnul Radu Berceanu:

Corect.

Vă rog.,

Domnul Ionescu.

Domnul Gheorghe Ionescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu vin cu altă problemă: am avut un accident foarte grav, toată mașina a fost distrusă. Iau o caroserie echipată complet, cu roți, cu axe cu tot, schimb cutia de viteză și motorul.

Mă mai duc cu ea la inspecție?

Deci, este accident foarte grav de această natură.

Vreau să mi se dea răspunsul.

Domnul Radu Berceanu:

Da. Deci eu cred că se include în chestiunea pe care a propus-o domnul Bivolaru, cu " ... sistemele care concură la siguranța circulației". Dacă este totul nou, oricum trebuie inspecție tehnică.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Dacă acceptăm teza domnului Bivolaru, care nu-i greșită, atunci trebuie să eliminăm dintr-o dată cuvântul "grave", pentru că se practică o distincție între "avarii" pe de o parte, "avarii grave" pe de altă parte și după aceea se adaugă definiția, este vorba de: " ...avarii la acele sisteme care..."

Prin urmare, eliminăm cuvântul "grave": " ... Orice avarie care afectează sistemele duce la...", deci, nu mai este nevoie de cuvântul "grave". " ... Orice avarie care afectează sistemele...", indiferent că este gravă sau negravă. Se înțelege de la sine că " ...o avarie care afectează sistemele este gravă". Ruperea caroseriei, de pildă, poate să afecteze siguranța circulației. Este clar că este o avarie care va necesita o nouă revizie tehnică, după ce s-a făcut reparația.

Toată această discuție se poartă înainte de efectuarea reparației, pentru că ea trebuie să fie calificată îndată ce s-a produs avaria, accidentul, coliziunea respectivă.

Prin urmare, eu vă propun să fie reformulat textul, astfel: " ... care au suferit avarii la sistemele autovehicolului, care sunt de natură să afecteze ..." Asta-i tot. Și textul curge. Eliminăm cuvântul "grave", care aici este sursă de conflict.

Vă aduc aminte că la romani se tot distingea între felurite culpe: culpa lata, culpa lebis, lebis în abstracto, lebis în concreto și nu se mai înțelegea nimic. Prin urmare... Mă refer la studenți, îndeosebi, că studenții la examen nu prea știau bine distincțiile. Așa și aici: "avarie gravă", "mai puțin gravă", sau "negravă", toate acestea or să provoace o sumedenie de discuții în teren, unde el, polițistul trebuie să întocmească un proces-verbal de constatare și o schiță.

Domnul Radu Berceanu:

Domnule Popescu...

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă rog...

Domnul Radu Berceanu:

Dar, un bec de la sistemul de semnalizare este o avarie de natură să afecteze siguranța circulației?

Domnul Emil Teodor Popescu:

Nu este o avarie, dar este reglementat în altă parte. Absența becului, sau absența celor două becuri, faptul că unul dintre becuri pe parcurs a ars și ce pot să faci - asta este o contravenție și legea reglementează asta. Este vorba de o inspecție tehnică, domnule președinte, care presupune o reverificare la un anumit organ. Înlocuirea becului trebuie făcută imediat, pe loc, sau până la proxima, mergi cu un singur bec. Asta spune..., prevede legea și Regulamentul actual.

Deci, vă răspund în mod clar că arderea unui bec nu poate fi calificată "avarie" de nici un soi, adică nici "avarie simplă", nici "avarie gravă".

Domnul Radu Berceanu:

Da.

Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Mihai Ioniță:

Părerea mea este că, fiind vorba de reînmatriculare, trebuie scris în articol " ... avarii care apar în urma unor accidente", pentru că poți să ai "avarii grave" fără să faci accident, la frână, să zicem, și, din textul acesta reiese că, fără să am nici un accident, schimb pompa de frână și mă duc ca să iau avizul de a circula.

Deci, propun... Este "avarie". "Avarie" nu înseamnă "accident". Nu apare cuvântul "accident" în text. Păi, asta zic.

Deci, eu propuneam: " ... De asemenea, se supun inspecției tehnice înainte de a fi repuse în circulație autovehiculele și remorcile înmatriculate sau înregistrate, care au suferit avarii în urma unor accidente grave", sau "avarii grave în urma unor accidente, de natură să afecteze siguranța circulației".

Domnul Radu Berceanu:

Da.

Deci, textul ar suna cam așa: " ... De asemenea, se supun inspecției tehnice, înainte de a fi repuse în circulație, autovehiculele și remorcile înmatriculate sau înregistrate, care au suferit avarii grave în urma unor accidente la sistemele care sunt de natură să afecteze siguranța circulației, precum și cele care au fost radiate"... (Discuții în sală). Face parte din sistemul de direcție.

Da.

De acord comisia cu această formulă?

Din sală:

Să mai trimitem la comisie, să-l mai discute.

Da. Vă rog, domnule Ionescu, spuneti la microfon.

Domnul Florin Ionescu:

Deci, la art. 8, la omologare, se spune la 2: "echipamentele și componentele", și putem folosi aceeași formulare să avem un text unitar. Imediat... "De asemenea, se supune, inspecției tehnice, înainte de a fi repuse în circulație, autovehiculele și remorcile înmatriculate...", da...

Domnul Radu Berceanu:

"... Sau înregistrate".

Domnul Florin Ionescu:

" ... care au suferit avarii grave în urma unor accidente de circulație la ..." și se continuă textul de la 8: " ... echipamentele și componentele".

Domnul Radu Berceanu:

"Echipamentele și componentele..."

Domnul Florin Ionescu:

Da, " ... care concură la siguranța circulației".

Domnul Emil Teodor Popescu:

V-aș ruga respectuos, să nu credeți că dialogurile acestea sunt jocuri de cuvinte inutile, ele sunt de foarte mare importanță pe teren.

Ii răspund domnului Ioniță: noțiunea de "avarie" implică și accidentul, dar nu numai "accidentul".

Se poate întâmpla ca un anume ansamblu, sau o anume piesă să se strice prin funcționarea ei sau din cazus fortuit: dă într-o groapă, i se rupe nu știu ce sau ai apăsat prea tare pe frână, s-a stricat pompa de frână - fără accident. Prin urmare, s-a produs o avarie, dar fără accident.

Prin urmare, a condiționa neapărat de accident, aplicarea textului, asta presupune a-l restrânge, pentru că, de pildă, din 10 cazuri, 5 au avarii fără accident și 5 au avarii cu accident. Înseamnă că numai ultimele 5 vor fi supuse unei reexaminări tehnice și nu-i adevărat, nu este bine, pentru că, dacă s-a stricat pompa, sau s-a stricat ceva la bara de direcție, fără accident, fără participarea unui terț, ea, mașina poate să fie bine sau rău reparată, deci, trebuie să fie supusă din nou unei revizii tehnice. Asta este ceea ce urmărim noi, și anume mărirea siguranței circulației, dacă s-a produs o avarie.

Răspund acum la aspectul cu privire la "avarie gravă". Deja am discutat, și iarăși intrăm în această controversă spinoasă, aceea de a se ști ce se înțelege aici, în această cupolă, prin "avarie gravă" sau "negravă" și ce o să înțeleagă el, polițistul, acolo pe teren, prin "avarie gravă" sau "negravă"? Vă dați seama că se deschide poarta abuzului.

Este exact ceea ce noi nu dorim.

De aceea, orice avarie care este de natură să afecteze "...sistemele care concură la siguranța circulației" trebuie să conducă la o nouă revizie tehnică.

Prin urmare, eliminăm cuvântul gravă și folosim noțiunea de "avarie". Nu neapărat o condiționăm și de necesitatea unui "accident", pentru rațiunile deja expuse.

Vă mulțumesc.

Domnul Radu Berceanu:

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ioan Cezar Corâci:

Cred că domnul Popescu și-a dat singur un argument pentru a susține exact contrariul și aici o să-mi cer scuze și o să afirm cu demnitate faptul că sunt inginer si-mi dau seama de absurditatea - cu tot respectul propunerii pe care-a făcut-o dânsul, din două motive: cuvântul "grav" trebuie să rămână în orice caz, iar pe urmă, revin la un principiu pe care dânsul îl cunoaște mai bine ca mine, al operaționalității textului de lege, deci, în momentul în care vom scrie că, " ... la orice avarie", cum a propus dânsul, " ... a unui sistem"... Care sunt sistemele care asigură siguranța? Frâna, direcția. Trebuie intervenția organului de poliție? Acesta este un lucru care nu se va respecta în nici un caz. Cine, căruia i s-a stricat o garnitură de frână, se va duce să cheme un organ constatator, să obțină o autorizație... Dar eu cred că aici este o decizie politică pe care trebuie s-o luăm: ne îndreptăm sau nu către lumea civilizată. Dacă ne îndreptăm către lumea civilizată, dacă admitem că un service are dreptul să facă reparații la sistemele de direcție și de frânare, el trebuie să-și asigure și responsabilitatea asupra reparației pe care a făcut-o.

Deci, dacă doriți, vă sugerez, când va fi momentul, să scriem în textul de lege acest lucru, sau să nu autorizăm service-urile care nu au posibilitatea de a verifica după aceea funcționalitatea sistemelor care asigură securitatea circulației să facă asemenea reparații, dar dacă ele sunt făcute, se înțelege, după părerea mea, de la sine, că acestea reprezintă și o garanție a faptului că mașina respectivă ieșită dintr-un atelier de specialitate poate circula pe drumurile publice, pentru că, altfel, plata a fost făcută pentru ce? Deci, un lucru pe care...

În privința gravității, aici lucrurile sunt foarte clare, pentru că oricare din colegii, să spunem, ingineri, vă pot da o sută de exemple de avarii la sistemul de direcție, începând de la spargerea banală, de exemplu, a unei garnituri sau a unui recipient, golirea lichidului la servodirecție sau la frână, care este o operație care nici măcar nu dereglează de multe ori funcționalitatea sistemului, care se repară imediat și nu văd rostul pentru care, într-o asemenea situație, ar trebui să mergem din nou la verificarea tehnică a autovehiculului, ci tot cel care ne-a făcut reparația trebuie să garanteze asupra faptului că mașina ieșită din service - așa cum, de fapt, este în orice țară civilizată - mașina ieșită din service poate circula pe drumurile publice.

Domnul Radu Berceanu:

Aveți cuvântul, domnule deputat, apoi domnul Marton și...

Domnul Florin Tudose:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu aș vrea să vă fac o propunere foarte simplă: sunt absolut de acord cu faptul că starea tehnică a autovehiculelor care circulă pe drumurile noastre la ora asta este așa cum este. Acest articol, însă ar presupune, sau ar genera, un pericol. Nu un pericol tehnic sau fizic, dar poate genera mari probleme pentru utilizatorii autovehiculelor. Poate pune în dificultate pe cineva care a avut o defecțiune gravă sau mai puțin gravă, poate să-l trimită să treacă prin câteva mâini, că să obțină niște ștampile, niște autorizații. Îl pune pe drumuri, pierde timp, pierde bani.

În această situație, vă propun să vă gândiți și la cei care folosesc vehiculele și să retrimiteți acest articol la comisie pentru clarificări.

Vă mulțumesc.

Domnul Radu Berceanu:

Domnul Marton Arpad.

Domnul Marton Arpad:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ne-am ridicat până nu demult tocmai pentru a interveni în disputa iscată între posibilii beneficiari ai acestei legi și juriștii care văd dintr-un alt unghi această lege, din unghiul pur juridic.

Cele pe care am vrut să vi le spun, acele păreri despre necesitatea existenței cuvântului "grav" "al accidentului" etc., le-au expus tocmai specialiștii, deci nu le reiterez. Vă rog numai să aveți în vedere părerea specialiștilor în materie, pentru că, din păcate, avem o tendință, exprimată atât în acest Parlament, cât și în Parlamentul trecut, că tocmai beneficiarii unor legi nu sunt luați în considerare, ci doar niște specialiști - fie ei economiști sau juriști - care privesc lucrurile dintr-un alt unghi și când începi să aplici legea, ea nu este aplicabilă. Se știe exemplul unor legi care se referă la domeniul în care și eu sunt unul dintre beneficiari, cultura.

Vă rog pe dumneavoastră, în primul rând, și pe cei din Comisia juridică să aveți în vedere cele expuse de ingineri, de cei care au un contract nemijlocit cu o mașină, pentru că s-ar putea să greșiți foarte mult și să faceți legea inaplicabilă. Eu susțin acea propunere în care apare și cuvântul "grav", apare și "accidentul".

Și, poate-poate, undeva, ar trebui să specificați acele părți ale autoturismului care sunt de această natură. Pdentru că au fost enumerate doar două: direcția și frâna, iar dintr-un alt articol ar reieși că și semnalizarea este de o asemenea natură. Or, vă dați seama că orice ciocnire atrage după sine spargerea unui far, arderea unui bec de semnalizare, care, din punct de vedere al securității circulației fac inoperantă mașina în momentul respectiv, însă necesită o schimbare a lor, și doar atât, după care nu cred că trebuie să se facă o revizie a sistemului.

Vă mulțumesc.

Domnul Radu Berceanu:

Care era propunerea dumneavoastră, domnule Marton? Să lăsam textul la comisie...

Domnul Marton Arpad:

Ar fi ideal să lăsați textul la comisie sau să aprobați acea variantă care cuprinde și cuvintele "grav" și "accident".

Domnul Radu Berceanu:

Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Gheorghe Șerban:

Susțin ideea antevorbitorului, stimați colegi, că legea devine inaplicabilă din momentul în care noi îi silim pe toți cei care își fac o modificare sau își repară un automobil să se ducă la o inspecție. Vă dați seama ce vor gând șoferii din România despre această măsură, cum o vor aprecia! Ca pe o birocrație extraordinară, în primul rând, și, în același timp, o punere permanentă în pericol de ilegalitate!

De aceea, eu susțin, nu să se întoarcă la comisie, ci să se voteze în această formulă în care apare și noțiunea de "accident grav". De ce? Pentru că numai atunci când există "accident" este de față organul de poliție, care poate să aprecieze dacă este sau nu cazul ca mașina să fie reinspectată.

În restul ocaziilor în care se întâmplă să se repare ceva la o mașină, proprietarul autoturismului (la el mă gândesc în primul rând) este fără organ de poliție de față. Și atunci, ce facem? Ajungem la situația în care putem să-l denunțăm la poliție pe x sau pe y că și-a reparat frâna sau sistemul de direcție și nu s-a dus la o inspecție, pentru că omul nu a avut timp și nu a considerat că este necesară. Intrăm într-o lume de Kafka... dacă stabilim că la orice reparație trebuie să te duci la inspecție.

Pe când așa, în cazul accidentelor grave, când organul de poliție este prezent, când el stabilește că trebuie făcută și o reinspecție, totul este clar. Eu susțin să se voteze în această formulă propusă.

Domnul Radu Berceanu:

Domnul Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Printr-un concurs de împrejurări, cunosc istoria acestui proiect de lege de vreo 10 ani, cunosc și competența și profesionalismul lucrătorilor din Ministerul de Interne care s-au ocupat de elaborarea și redactarea acestui proiect. În textul astfel cum este propus, dacă mi-ați permite, aș mai introduce o sintagmă, care să fie de natură să facă textul aplicabil. Este vorba despre: "Autovehiculele și remorcile înmatriculate sau înregistrate care au suferit avaraii grave, de natură să afecteze în mod vădit siguranța circulației, precum și cele care au fost radiate."

Domnul Radu Berceanu:

Vă rog, aveți cuvântul. Și apoi, domnul Decuseară.

Domnul Mihăiță Calimente:

La acest articol s-au propus mai multe variante, unul dintre antevorbitori amintea chiar de organul de poliție care ar putea să constate cât de gravă este această defecțiune sau avaria suferită de autovehicul. Cred că cei mai în măsură să stabilească dacă această avarie este gravă sunt service-urile care fac reparația, acolo se poate constata dacă într-adevăr autovehiculul are nevoie de o nouă verificare, ei sunt cei care constată, de fapt, ce au lucrat, ce au făcut și cât de gravă este defecțiunea pe care a suferit-o mașina și dacă ea privește părțile care pot afecta siguranța circulației. Și atunci, ei pot să dea un aviz pozitiv, dacă ea trebuie să treacă din nou, pentru a fi verificată. Și cred că ar trebui specificat aici cine să dea acest aviz.

Domnul Radu Berceanu:

Domnul Decuseară.

Domnul Jean Decuseară:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu aș pleca de la ideea că repararea unui autovehicul este un act de extraordinar de mare responsabilitate, responsabilitate care rămâne, de fapt, în sarcina celui care face reparația. Cât poate constata din avariile produse asupra unui autovehicul polițistul care vine la fața locului? Orice fel de autovehicul trebuie să aibă niște facilităti de constatare tehnică: o rampă, niște dispozitive cu care să se constate o sumă întreagă de lucruri.

Este, după părerea mea, greu, dacă nu se produce o delegare de competență profesională la adresa celui care își asumă responsabilitatea reparației. Și este normal ca această competență să se manifeste într-un anume fel: pe actul de reparație este foarte simplu dacă reparatorul apreciază că autovehiculul trebuie să fie supus inspecției. Mai mult decât atât, eu aș prevedea ca cel care să aibă obligația supunerii inspecției tehnice să fie reparatorul, pentru că ne trezim în situații în care vor ieși autovehicule din ateliere de reparat și aceste autovehicule nu vor putea fi, după aceea, trecute de inspecția tehnică.

Deci, este normal ca cel care face această reparație, în urma unor accidente grave, în urma unor avarii grave, dacă vreți...

Acum, să vă spun un lucru, dacă se lovesc două autovehicule și se îndoaie aripa unuia, care produce o tăietură într-un cauciuc, aripa se poate îndrepta cu mâna, autovehiculul pleacă mai departe, după 20 km face explozie și intră într-un alt autovehicul, care vine din sens opus, nu este o avarie gravă? Se poate nici să nu se depisteze la momentul respectiv! Vedeți, sunt o grămadă de aspecte pe care noi, fiind vorba de o lege organică, trebuie să le avem în vedere!

Drept pentru care, în ceea ce privește avariile grave, ca urmare a accidentelor, ele trebuie să ajungă la un atelier de reparații, iar atelierul de reparații trebuie să scrie, cu toată competența, pe documentul prin care a scos autovehiculul din reparație: "A fost supus inspecției tehnice" sau: "Nu este cazul să fie supus inspecției tehnice".

Eu aceasta aș propune și aș considera că trebuie să retrimitem textul comisiei de specialitate, care să-l refacă, ținând seama de aceste principii. Noi trebuie să implicăm obligatoriu reparatorul în responsabilitatea de a stabili ca unicul organism autorizat, competent - având la dispoziție și toate datele tehnice - să stabilească dacă trebuie sau nu făcută inspecția tehnică. Cu atât mai mult cu cât, să știți, inspecția aceasta tehnică sulimentară, unde se regăsește notată? După o reparație de aceasta, un organ de poliție, dacă dorește să constate că s-a respectat sau nu această prevedere, cum o constată, pe șosea? Unde este scris că s-a făcut această inspecție? Nu este scris absolut nicăieri, adică, noi facem o prevedere într-un articol de lege, care, după aceea, nu se mai poate aplica!

Eu vă propun să trimitem, pentru reformulare, textul.

Domnul Radu Berceanu:

Domnul colonel Ciobotea.

Domnul Dumitru Ciobotea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Eu cred că sunt printre cei mai interesați să nu se comită abuzuri din partea polițiștilor, vă rog să mă credeți că o spun cu cea mai mare sinceritate! Dacă se scoate cuvântul "grave" din acest text, abia atunci deja dau mână liberă agenților de circulație să facă abuzuri! Deci, în situația în care presupunem că el, totuși, a comis un abuz, vine la șeful lui, care îi spune: "Domnule, arată-mi mie ce avarie gravă a fost acolo și cum, a afectat această avarie gravă, siguranța rutieră?" Dacă cumva agentul a greșit, există automat posibilitatea reparării. Or, dacă noi scoatem cuvântul "grave", la orice avarie, polițistul poate spune: "Domnule, așa am considerat eu de cuviință, nu spune nicăieri că trebuie să fie ‘avarii grave’!"...

După părerea mea, textul ar trebui să sune cam așa: "De asemenea, se supun inspecției tehnice, înainte de a fi repuse în circulație, autovehiculele și remorcile înmatriculate sau înregistrate care au suferit avarii grave în urma unor accidente la echipamentele și componentele care concură la siguranța circulației, precum și cele care au fost radiate."

Domnul Radu Berceanu:

Domnul Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

Trebuie să înțelegem ce se dorește, practic, cu această formulare, și anume, că această inspecție tehnică nu este o inspecție tehnică ordonată, care se face la un termen consacrat, ci este o inspecție tehnică ce trebuie făcută obligatoriu, în urma unui eveniment. Ceea ce se greșește aici este că se consideră că acesta este în exclusivitate un accident de circulație și rog inițiatorul să aprofundeze această problemă, pentru că nu avem obligația de reinspecție în afara termenului în cazul specific, numai în urma unui accident de circulație, se poate să se avizeze această obligativitate a inspecției tehnice și în urma unei defecțiuni majore care se petrece într-un sistem care concură la siguranța circulației: un autovehicul se poate turti foarte bine de jur-împrejur, toate patru portierele, o putem defini ca avarie gravă, sub nici o formă nu suntem obligați să mergem să facem și inspecția tehnică după ce înlocuim portierele și le revopsim; sau și aripile; sau și aripile din spate ș.a.m.d. Dacă înlocuim caseta de direcție pentru că ea s-a defectat ca urmare a unei funcționări îndelungate - și, de regulă, autovehiculele mai vechi suferă de o astfel de boală -, este foarte clar că după înlocuirea ei, în mod obligatoriu, trebuie să ni se impună prin lege să facem inspecția tehnică de reverificare a sistemului de direcție al autovehiculului, deci nu se pune problema unui accident de circulație, problema este mult mai complexă decât pare.

Și atunci, - și îi mulțumesc foarte mult colegului care a subliniat aici că, totuși, mai trebuie ascultați și cei care sunt specialiști în problemă - trebuie să înțelegem foarte clar, s-au făcut câteva observații foarte corecte din partea dumneavoastră și trebuie să realizăm un sumum al acestor observații. Textul care se apropie cel mai mult, din punctul meu de vedere, ca specialist și în problema respectivă, este următorul: în primul rând, să nu ne legăm nici de această sintagmă "avarie gravă", că nu este obligatoriu numai în cazul avariei grave sau în cazul că este foarte gravă, v-am spus, înlocuim caseta de direcție sau bieleta de la capătul casetei de direcție, trebuie să mergem la revizia tehnică!

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

De ce? O cutie costă 20 de mii și o inspecție 100 de mii!

Domnul Ioan Bivolaru:

Pentru că sistemul de direcție are niște parametri care trebuie reverificați, îmi pare rău! (Rumoare, vociferări.)

De asemenea, dacă dumneavoastră înlocuiți un far pentru că se sparge, este evident că trebuie să mergem să facem inspecția tehnică, să reverificăm direcționarea acestor lumini! (Proteste.) Vă mulțumesc pentru intervenții!

Aici este o problemă de principiu, dacă dumneavoastră vreți să o dăm din nou la comisie, foarte bine, să ne lăsați să facem acolo lucrările respective. Textul propus este următorul: "De asemenea, se supun inspecției tehnice, înainte de a fi repuse în circulație, autovicolele și remorcile înmatriculate sau înregistrate care au suferit reparații în urma unor avarii la sisteme care concură la siguranța circulației, precum și cele care au fost radiate." Este textul care acoperă cel mai mult aceste probleme. (Vociferări.)

Din sală:

Nu e bine! Costă prea mult!

Domnul Radu Berceanu:

Vă rog, domnule președinte Popescu.

Domnul Emil Popescu:

Domnilor colegi,

Mă adresez dumneavoastră cu toată deferența, eu am respect pentru toate opiniile exprimate aici, toți doriți să fie bine, dar am sentimentul că în dumneavoastră vorbește foarte mult conducătorul auto...

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Normal!

Domnul Emil Popescu:

Nu este normal, domnule profesor! Dacă ați spus cuvântul "normal", acum dialoghez cu dumneavoastră și vă rog frumos, acesta este, să știți, viciul în gândirea noastră la ora actuală!

Ceea ce trebuie noi să realizăm prin acest articol, prin această interdicție, prin această inspecție este ocrotirea unei valori foarte mari și care e supremă: siguranța circulației! Nicidecum să-l menajăm pe șofer! Îmi pare rău că trebuie să vă spun acest lucru, și eu sunt șofer, și eu conduc, ba încă eu am și gradul A, și B și conduc și tractor... Vă rog frumos, dacă plecați mereu de la premisa că dumneavoastră gândiți ca niște conducători auto, această premisă e greșită! Vă rog frumos să gândiți la siguranța circulației în calitate de părinți sau în calitate de accidentați sau de cei care vi s-a omorât un membru de familie, și de ce a circulat, domnule, cu frâna așa și cum de s-a întâmplat de a omorât patru oameni... Vă rog frumos, aceasta este poziția normală! Eu am sesizat imediat: proteste și din stânga și din dreapta, parcă aici ar fi partidul șoferilor!

Domnilor,

Încă o dată, respectuos vă rog și insistent vă rog, eu nu pretind că dețin monopolul adevărului, dar această viziune, pornind mereu de la premisa că trebuie ocrotit sau menajat șoferul sau să nu facă drumuri, este fundamental greșită! Este dangereuse, cum se spune, este periculoasă! Șoferul trebuie să se ducă, dacă mașina necesită zece revizii, la zece revizii! (Din sală: "Nu!")

Încă o dată, domnilor, vă rog respectuos, ați citit jurnalele, vedeți câte accidente se produc! Ceea ce trebuie să urmărească Parlamentul prin această normă este să asigure viața și integritatea corporală a cetățenilor! Aceasta este rațiunea unei revizii tehnice, ca în acest concurs care se realizează pe șosele între diferite vehicule, toate sau cele mai multe să aibă aptitudini bune, să aibă sistemele cum trebuie, în regulă, ca să nu se producă accidente! De la această premisă trebuie să plecăm!

Vă rog, deci, respectuos, să vă schimbați pentru un minut sau două atitudinea! Nu interesează dacă șoferul stă chiar o zi! Mai bine să stea o zi blocat acolo, decât să omoare pe cineva! Vă rog, încă o dată, să nu fim subiectivi, în poziția de șoferi! Sigur că nu trebuie să-l înnebunim cu o sumedenie de formalități inutile, dar definiția pe care a propus-o domnul Bivolaru acum și a discutat-o și cu mine corespunde unei necesități și face față! Iată exemplul dat: dacă condiționăm avaria de accident, înseamnă că numai cele care au suferit accident vor fi supuse reviziei, deși pot să fie și altele care au sistemele defectuoase, dar, fiindcă nu au accident, nu sunt supuse reviziei și ele circulă faimos pe șosele și pot produce accidente!

Această normă are caracter preventiv, se urmărește în mod special salvgardarea vieților omenești și a integrității corporale a oamenilor și a altor valori! De aceea, vă rog respectuos și frumos, schimbați-vă punctul de vedere, nu suntem aici, în acest text, în dorința de a-l croti pe conducătorul auto! Conducătorul auto trebuie să se supună la niște rigori și cu cât ele sunt mai multe cu atât e mai bine! Dar noi nu trebuie să fim abuzivi și, de pildă, să-l înnebunim pe conducătorul auto, că până la urmă nu mai poate circula! E cu totul altceva, domnule profesor!

Însă, așa cum este definiția acum propusă, este foarte bună! La acele vehicule, care, în urma unor avarii, au suferit reparații, e nevoie de revizie tehnică! Avem ipoteza când se întâmplă avaria prin accident, avem ipoteza când se întâmplă avaria în afara oricărui accident, mai sunt și les vices caches - viciile ascunse, despre ele nu ați vorbit și nu v-ați gândit! Sunt vicii ascunse care sunt latente și care apar pe parcurs, de care este vinovat constructorul. Iată, de pildă, cementuirea proastă la un rulment, care provoacă un blocaj, sau la diferite danturi și se blochează cutia de viteze. Toate acestea necesită înlocuirea casetei, deși nu a fost nici un accident.

De aceea, condiționarea de existența unui accident e greșită, domnilor! Vă rog respectuos să fiți de acord cu această definiție! S-a produs o avarie la acele sisteme care concură la siguranța circulației și s-au făcut reparații, el trebuie să treacă pe la revizie. Mai bine să treacă pe la revizie, decât să nu treacă pe la revizie!

Vă rog respectuos să observați că un autovehicul, dacă a suferit o avarie, nu neapărat prin accident, poate să rămână în curte, nereparat, nu e problemă! Dar dacă s-au produs totuși reparații și vrea să circule cu el, e absolut necesar să existe o nouă revizie!

Domnul Radu Berceanu:

Domnule Popescu, ne-ați explicat de mai multe ori același lucru, înțeleg că e vorba de fixarea cunoștințelor... Vă rog eu frumos, haideți, ca să ne apropiem de final!

Domnul Costin Georgescu:

Vreau să fiu foarte scurt, în primul rând, că sunt inginer de meserie și am lucrat la viața mea cu mii de mașini. Îmi pare rău că trebuie să-l contrazic pe antevorbitorul meu, dar cred că intrăm într-un domeniu în care va trebui să înmulțim numărul service-urilor din România, care fac verificări tehnice, la zeci de mii, numai în București cred că ar trebui câteva mii! Ți-a sărit o piatră, ți-a spart o sticlă de far, automat trebuie să te duci să faci revizia tehnică după ce ai schimbat farul, când orice service care se respectă, la ora actuală, are aparatură să-ți regleze farul și este de datoria și de competența lui ca reparația să fie corespunzătoare! La fel, alte sisteme. Revizia tehnică nu are rostul de a înlocui reparațiile curente - că sunt mai mici, că sunt mai mari -, de aceea sunt service-uri și de aceea vorbim mereu de protecția consumatorului, de calitatea lucrărilor executate!

Din acest punct de vedere, consider că formularea făcută de domnul colonel Ciobotea este cea care trebuie, în acest moment, situației respective a parcului auto românesc.

Vă mulțumesc.

Domnul Radu Berceanu:

Vă rog, foarte pe scurt.

Domnul Gheorghe Șerban:

În cazul în care orice șofer care a făcut o modificare: și-a reparat un far sau și-a reparat ceva la mașină, trebuie să se ducă la inspecție, propun să se înființeze și un serviciu secret de supraveghere a șoferilor care își repară mașinile și nu se duc la inspecție! Numai așa se poate rezolva: facem un serviciu secret special care să-i supravegheze și să-i denunțe când fac aceste reparații singuri! Altfel, n-ai de unde să știi când omul își repară un bec la far sau când își repară frâna!

Domnul Radu Berceanu:

Domnul colonel Ciobotea.

Domnul Dumitru Ciobotea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Îmi pare rău, pentru că am impresia că nu se înțeleg niște lucruri. Cred că interesul tuturor este să clarificăm niște lucruri, să nu avem probleme pe viitor.

Dacă legăm ceea ce am vorbit până acum de alineatul anterior, unde se spune că: "periodic, inspecțiile tehnice se efectuează", la ora actuală, la autoturisme, se efectuează la 2 ani. Aceasta nu înseamnă însă că la 6 luni sau la 1 an, dacă mă respect ca și conducător auto și vreau să-mi rezolv problema autovehiculului, nu pot să-mi fac inspecția tehnică. Dar vine alin. 2, care, de fapt, mă obligă pe mine să fac această inspecție tehnică, pentru că mi s-a întâmplat ceva, acest ceva trebuie să fie grav, care să pună în pericol siguranța circulației rutiere. La aceasta ne-am gândit noi, nu orice mică lovitură: du-te cu ea, agentul îl tracasează pe om, celălalt se duce la inspecția tehnică, ia-i certificatul-dă-i certificatul! La această problemă ne-am gândit și așa am vrut să o formulăm.

Vă mulțumesc.

Domnul Radu Berceanu:

Eu cred că, așa cum în Constituție este prevăzută prezumția de nevinovăție, și noi trebuie să lucrăm cu prezumția de responsabilitate, atât a conducătorilor auto care efectuează unele reparații la autovehiculele cu care circulă, cât și a celor care lucrează, au service-uri autorizate și efectuează reparații. Pentru că, altfel, mergem pe o cale în care, punându-i pe unii să-i verifice pe ceilalți, pornim și de la prezumția că toți sunt iresponsabili și vor să creeze cu bună-știință accidente. Aici stau să mă gândesc dacă e mai interesată să facă o inspecție tehnică persoana care circulă cu o mașină la care a făcut anumite modificări la niște sisteme importante sau cel care realizează inspecția tehnică așa cum se realizează acum, când te duci, plătești și de cele mai multe ori mașina nici nu intră în service și deja are inspecția tehnică realizată.

Așa că, haideți să nu pornim de la aceste prezumții de iresponsabilitate și să lăsăm lucrurile la nivelul normalului. Și anume, așa cum a propus inițiatorul, ca atunci când e vorba de avarii grave, care apar în urma unor accidente, să apară această obligativitate.

Supun votului dumneavoastră următorul text, cel pe care l-a citit mai înainte domnul colonel Ciobotea: "De asemenea, se supun inspecției tehnice înainte de a fi repuse în circulație autovehiculele și remorcile înmatriculate sau înregistrate care au suferit avarii grave în urma unor accidente la echipamente sau componente care concură la siguranța circulației, precum și cele care au fost radiate."

Cine este pentru acest text? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? 3 abțineri.

Cu majoritate, a fost adoptat și alin. 2.

Supun votului dumneavoastră art. 14 în totalitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat art. 14.

Așa cum am anunțat, urmează să supunem votului dumneavoastră de ansamblu Legea privind Statutul personalului didactic. Dacă mai sunt colegi care sunt prin apropierea ușilor, i-aș ruga să pătrundă în sală!

Supun votului dumneavoastră Legea privind statutul cadrelor didactice.

Cine este pentru ?

Domnul Acsinte Gaspar(din sală, îndreptându-se spre tribună):

O chestiune de procedură.

Domnul Mircea Radu Berceanu:

Îmi pare rău, dar suntem în timpul votului. Aceasta este o chestiune de procedură.

Vă rog să numărați.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Stabiliți modalitatea de vot, domnule președinte.

Domnul Mircea Radu Berceanu:

Doriți să faceți altă modalitate de vot ?

Aveți altă propunere, aveți altă propunere de modalitate de vot ?

Doriți să propuneți altă modalitate ?

Domnul Acsinte Gaspar:

Nu, nu dar spuneți dumneavoastră.

Domnul Mircea Radu Berceanu:

Deci, vot deschis.

Cine este pentru ? Vă rog să numărați.

189 de voturi pentru.

Dacă este cineva împotrivă ? Un vot împotrivă.

Dacă se abține cineva ? O abținere.

Deci, cu 189 de voturi pentru, o abținere și un vot împotrivă legea a fost adoptată.

Aplauze în întreaga sală.

Vă rog, domnul președinte al comisiei.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimate domnule Ministru,

Stimați colegi,

Comisia de învățământ, tineret, sport și știință ține să vă mulțumească pentru disponibilitatea și exigența cu care ați examinat acest statut, care, din acest moment, ia calea Senatului și să sperăm că și colegii noștri vor manifesta aceeași înțelegere.

Doresc să aduc, în fața dumneavoastră, mulțumiri atât ministerului care a colaborat excepțional cu membrii comisiei noastre cât și tuturor colegilor noștri din fosta Comisie de învățământ care a lucrat la statut 2 ani.

Să zicem așa cum s-a spus, este un pas mic pe care l-am făcut noi, dar să sperăm că va fi un pas mare pentru școala românească.

Incă o dată vă mulțumim.

Aplauze.

Domnul Mircea Radu Berceanu:

Intrerupem aici lucrările. Reamintesc membrilor Biroului Permanent și liderilor grupurilor parlamentare că la ora 16,oo avem ședință comună și vom relua lucrările mâine dimineață la ora 9, cu art.15 de la Legea privind Codul rutier.

Ședința s-a încheiat la ora 15,55.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 25 mai 2020, 2:04
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro