Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of February 11, 1997
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1997 > 11-02-1997 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of February 11, 1997

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 8,50.

Lucrările au fost conduse de domnul Radu Mircea Berceanu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Alexandru Konya-Hamar și Miron Mitrea, secretari.

   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților, anunțându-vă că din totalul celor 343 de colegi și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 241; participă la alte acțiuni parlamentare un număr de 22, iar încă 2 sunt absenți. Cvorumul prevăzut de art. 128 din Regulament este întrunit.

Potrivit programului aprobat, urmează cele 50 de minute pentru diverse intervenții ale deputaților. Sunt înscriși foarte mulți colegi.

Are cuvântul domnul Acsinte Gaspar, din partea partea Grupului parlamentar PDSR, urmează domnul Vasile Vetișanu, din partea Grupului parlamentar PNȚCD.

 
  Acsinte Gaspar - comentariu privind refuzul primului ministru Ciorbea de a demisiona din funcția de primar general al Capitalei;

Aveți cuvântul.

   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog să-mi permiteți să vă rețin atenția cu o problemă extrem de gravă prin consecințele sale și, mai ales, prin precedentul pe care l-a creat în viața publică românească, după formarea noului Guvern, în decembrie 1996. Mă refer la refuzul primului ministru Ciorbea de a demisiona din funcția de primar general al Capitalei, în care a fost desemnat la alegerile locale care au avut loc în vara anului 1996, refuz aspru sancționat de întreaga presă centrală din București, chiar de publicații apropiate actualei coaliții politice majoritare.

Potrivit prevederilor constituționale și legale, inclusiv dispozițiilor Legii administrației publice locale, domnul Ciorbea era obligat, la data prestării jurământului în calitate de prim ministru - 12 decembrie 1996, să demisioneze din funcția de primar general al Capitalei, urmând ca, în conformitate cu art. 40 alin. 3 din Legea administrației publice locale, Consiliul general al municipiului București să adopte o hotărâre prin care să ia act de demisie și să declare funcția de primar general vacantă, pentru a oferi cadrul legal în care Guvernul să stabilească data alegerilor noului primar general.

În loc să respecte prevederile clare ale Constituției și ale legislației aplicabile administrației publice locale, domnul Ciorbea continuă să exercite ilegal funcția de prim ministru și pe cea de primar general, considerând, în contradicție cu normele în vigoare, că acestea sunt compatibile. Chiar și în ședința din 16 ianuarie 1997 a Consiliului general al municipiului București, domnul Ciorbea a anunțat că cele două funcții sunt compatibile și, ca atare, nu poate fi vorba nici de demisia, nici de suspendarea sa din funcția de primar general.

Ca urmare a acestei flagrante încălcări a Constituției, Consiliul general al muncipiului București a extins ilegalitatea și a adoptat o hotărâre prin care a stabilit că primarul general se află în imposibilitate de a-și exercita mandatul datorită îndatoririlor ce-i revin ca prim ministru. Consiliul general a mai decis ca prerogativele primarului general să fie preluate, pentru o perioadă de 6 luni, de către unul dintre vice primari, la sfârșitul căreia să se organizeze alegeri locale anticipate pentru un nou primar general. Faptul că se recunoaște că pentru soluționarea situației care a apărut la Primăria Minicipiului București se va recurge la alegeri locale anticipate, este o dovadă că atât Consiliul general al muncipiului București, cât și domnul Ciorbea se străduiesc să acopere o ilegalitate, la care adaugă o alta: amânarea din rațiuni politice a alegerilor anticipate.

Prin această hotărâre s-a încălcat prerogativa Guvernului, prevăzută în art. 50 alin. 4 din Legea administrației publice locale, de a stabili el însuși data alegerilor locale, în cazul în care funcția de primar general devine vacantă.

Printr-o asemenea manoperă ilegală, care sfidează principiile democrației constituționale și impune țării și locuitorilor Capitalei un mod de guvernare bazat pe liberul arbitru, pe nesocotirea intenționată a Constituției, se urmărește amânarea alegerilor locale și se creează un precedent extrem de nociv prin implicațiile sale politice și sociale, care încalcă cele mai elementare principii ale statului de drept.

Prin această intervenție am vrut să relev plenului Camerei Deputaților modul în care actuala putere, care a câștigat alegerile parlamentare din 3 noiembrie 1996, nu își respectă angajamentele asumate în programul de guvernare, potrivit cărora întregul proces de conducere social-politică va fi întemeiat pe Constituție și legile țării.

Vă mulțumesc.

 
  Vasile Vetișanu - declarație politică legată de împlinirea a 50 de ani de la abolirea monarhiei în România;

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul Vasile Vetișanu din partea Grupului parlamentar PNȚCD, urmează domnul Lazăr Lădariu din partea Grupului parlamentar PUNR.

   

Domnul Vasile Vetișanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Intervenția mea de astăzi este o declarație politică și se leagă de împlinirea, în acest an, a 50 de ani, de când, sub amenințarea baionetei sovietice și a haidamacilor comuniști români moscoviți a fost abolită monarhia în România iar Regele Mihai silit să abdice. A urmat perioada tot de 50 de ani de prohibire, de ponegrire și demascare în cel mai deșănțat stil comunist a monarhiei române, uitându-se tradiția ei istorică, strâns legată de momentele hotărâtoare ale neamului, din care, dacă am aminti numai două, cucerirea independenței prin Carol I și întregirea neamului prin Ferdinand, numit "Întregitorul", și ar fi destul. Regimul comunist nu a ținut seama de tradiția istorică, cultivând imaginea cea mai întunecată despre monarhie, începând cu manualul de școală și terminând cu învățământul ideologic, în care monarhia era reprezentată ca ultimul stâlp feudal al țării, jecmănitoare a neamului și străină de interesele acestuia, în timp ce satrapii comuniști își organizau viața în cel mai mare huzur și abuz.

Era de așteptat ca după revoluția de sânge care a înlăturat comunismul, spiritul justițiar să acționeze și în problema monarhiei, astfel încât suveranul, Regele Mihai I, născut în România și cetățean român, să poată veni în țară. Nu s-a întâmplat așa! Regimul de 7 ani, un regim criptocomunist, a lansat încă din 1989 aceeași sperietoare legată de venirea moșierilor și a regelului în țară sub lozinca: "Nu ne vindem țara!" Spaima de adevăr a fost vizibilă timp de 7 ani și din nou istoria României a fost deformată și încorsetată, în timp ce țările din jurul nostru, ca Ungaria și Bulgaria, își căutau un suveran sau îl primeau. Până și rușii dezmorțeau imaginea țarilor lor! La noi, era interzisă orice legătură cu Regele Mihai, mai ales după entuziasta primire făcută acestuia de Paști în Capitala României. Voci înțelepte, ca acea a Înalt Prea Sfințitului Nicolae Corneanu, Mitropolit al Banatului, a Înalt Prea Sfințitului Pimen al Sucevei și, mai nou, a fostului primar al Iașiului, Simirad, au arătat nedreptățile comise în trecut și au propus invitarea regelui în țară.

Domnilor deputați,

Vrem să se știe în Europa de vest că România a declanșat în 1989 cea mai decisivă luptă, prin jertfele umane, pentru cucerirea libertătii, și democrației umane! Vrem să fim cu adevărat un stat de drept care respectă drepturile fundamentale ale omului! Dorim să intrăm în structurile euroatlantice! Atunci, a sosit momentul să arătăm Europei că știm să respectăm drepturile legitime ale omului și, poate, la nivelul Parlamentului, dacă se impune, să cerem ca Regele Mihai, ca cetățean român, să revină în propria sa țară.

Vă mulțumesc.

(Vociferări, proteste în rândurile opoziției. Aplauze ale membrilor majorității.)

 
  Lazăr Lădariu - recurs la memorie: 7 ani de la înființarea Vetrei Românești;

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul Lazăr Lădariu, din partea Grupului parlamentar PUNR, urmează domnul Liviu Spătaru, din partea Grupului parlamentar USD-PD.

   

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Șapte ani s-au petrecut de la entuziasmul general al serii de 8 februarie 1990, abia cuprins atunci în Sala Polivalentă, când nu întâmplător tocmai în Târgu Mureșul unui Ardeal, prin ai cărui munți se aude tânguirea fluierului Iancului și dăinuie durerea testamentului lui, prin ale cărui oase mai troznește roata cea frângându-l pe Horea, se năștea Vatra Românească. Atunci, în acel început de făurar, când ura minoritară a unora împotriva majorității unei țări alunga românii din județele Harghita și Covasna, când, puși în fruntea UDMR, lideri foști comuniști nostalgici au împins orașul de pe Mureș la un pas de război civil, din durere se năștea vatra românilor, viitoarea stâncă de care s-a izbit și s-a spart valul iredentist.

Ce vroiau vatra și vetriștii? În primul rând, unirea românilor risipiți, dintr-o gravă eroare istorică, în două state românești, a celor împrăștiați prin Timocul sârbesc, Macedonia, Grecia, Albania, Bulgaria, Ungaria, Ucraina subcarpatică. Vatra Românească se vroia și se vrea un semnal al redeșteptării naționale, de la crestele Carpaților până în ținutul Herței, ajunsă din păcate azi doar cu ceva peste 2 mii de locuitori, din Insula Șerpilor la Vladivostok, din sudul Basarabiei la Magadan, din Sahalin la Kazahstan, din nordul Bucovinei dincolo de Cercul polar, pe unde au ajuns, cu forța duși, în blestematul an 1940, pentru unica vină că s-au născut români pe pământul lor din totdeauna, ducând cu ei pretutindeni imaginea României mari, cu dorul moșiei celei ștefane. Dacă ei vor număra azi 5-6-7 sau 10-12 milioane, cum susține Sandu Timoc, nu asta are vreo importanță. Dacă te tai la degetul cel mic, te doare întreaga mână. În inima Vetrei Românești de la Târgu Mureș, continuatoarea Astrei, a memorandiștilor și a făuritorilor Unirii la 1 Decembrie 1918 încap toți românii.

Timpul a trecut repede iar visul cel de acum 7 ani al românilor, generat de acel entuziasm general născut de o singură voință și un singur gând, când în cântecele românilor zburau spre înalt caschetele ofițerilor Armatei române, veștnic alături de neam în momentele grele, s-a mai veștejit. Românul uită repede furtuna și nenorocirile. Românii, odinioară uniți și neclintiți în iubirea de neam și de țară, azi și mai dezbinați, abia acum își dau seama că față de 8 ctombrie 1990, când se năștea Vatra, situația nu-i cu mult schimbată.

Singura deosebire, cum spunea domnul doctor Zeno Opriș, președintele Uniunii Vatra Românească, este aceea că suntem mai bătrâni, mai obosiți și uneori mai săraci... și tot atât de umiliți. Un soi de bizantinism păgubos, poate, îi face pe unii să uite vremea când ni se căuta nod în papură, să ignore minilovitura de stat de la Târgu Mureș, vijelia din 20 martie 1990, cele 300 de sate și biserici arse la 1848-1849, cei 40 de mii de români ardeleni uciși atunci, morții de la Ip, Treznea, Moisei, Sărmașu, Hedin, Aita Seacă, Sighiștel, milionul de frați basarabeni din Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, să nu ia în seamă obrăznicia neprietenilor care în ultimul timp îi fac vinovați tot pe românii, care, jigniți, umiliți în propria lor țară, nu au mai îngăduit în martie ‘90 insuportabila călcare pe bombeu și, mistificând azi grosolan istoria, transformă călăii în victime. Să uite oare unii chiar atât de repede că uneori istoria se repetă și se rescrie doar cu altă cerneală?

Pentru a se împlini o dorință eminesciană cuprinsă în versurile: "Iar noi codrului ne ținem,/cum am fost, așa rămânem..." va trebui să deschidem uneori mai bine ochii. Nu aș vrea ca afirmația mea să fie luată drept provocare, dar dacă nu ne vom trezi la timp, odată și odată, s-ar putea amarnic să regretăm!

Vă mulțumesc.

 
  Liviu Spătaru - despre înființarea Societății române pentru protecția bunurilor culturale;

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul Liviu Spătaru, urmează domnul Ilie Neacșu, din partea Grupului parlamentar PRM.

   

Domnul Liviu Spătaru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Se împlinesc, în aceste zile, mai exact în data de 16 februarie 1997, 81 de ani de la un fapt pe care avem datoria de conștiință să-l amintim cu orice prilej și pe care istoria neamului ne obligă să-l corectăm cu orice preț: reținerea fără just titlu pe teritoriul rusesc a tezaurului românesc. Nu voi încerca aici și acum să rememorez evenimentele petrecute atunci. Esențial este că, în două etape, una petrecută la începutul lunii februarie a anului 1916, cealaltă în decursul lunii iulie 1917, Banca Națională a României, din îndemnul Guvernului și cu al său consimțământ, a evacuat și depozitat în Cetatea Kremlin imensele valori materiale și spirituale pe care în mod generic le numim tezaurul românesc. Angajamentele luate atunci de guvernul țarist nu au mai fost respectate de bolșevici. Din nefericire, Rusia nu s-a îndepărtat suficient de bolșevism, așa că speranțele noastre de a ne recăpăta tezaurul sunt încă foarte mici. Totuși, oricât de mici ar fi aceste speranțe, avem datoria de a nu uita că rușii ne-au furat o semnificativă parte din istorie și din sufletul românesc și mai avem și datoria de a acționa prin toate mijloacele pentru a redobândi ce este al nostru.

Profit de acest prilej pentru a vă face cunoscut că la sfârșitul anului 1996, mai exact în data de 16 decembrie, a luat ființă Societatea română pentru protecția bunurilor culturale, cu sediul în Reșita deocamdată, dar cu filiale în marile orașe ale țării. Principalul obiectiv al societății este de a promova, în cadrul apărării generale a statului român, a tuturor eforturilor care să garanteze predarea intactă a patrimoniului cultural român generațiilor viitoare. Președinte de onoare al societății este domnul profesor universitar Ionel Cloșcă, iar președinte executiv, juristul Marian Mihăilă, autorul unui volum de mare valoare, unic în literatura română de specialitate, intitulat "Protecția bunurilor culturale în dreptul internațional".

Fac apel la toți aceia care doresc din suflet repatrierea și protejarea valorilor culturale românești să vină alături de noi ca membrii ai Societății române pentru protecția bunurilor culturale! Celor interesați la stau la dispoziție la Grupul parlamentar USD-PD. Vă mulțumesc tuturor pentru atenție.

 
  Ilie Neacșu - critici la adresa noii echipe de la conducerea T.V.R;

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul Ilie Neacșu, din partea Grupului parlamentar PRM, urmează domnul Becsek Garda Dezideriu din partea Grupului parlamentar UDMR.

   

Domnul Ilie Neacșu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Fac parte dintre aceia care s-au bucurat la vremea respectivă de debarcarea domnului Dumitru Titus Popa din turnul de fildeș al Televiziunii române. Am crezut atunci că embargoul impus Partidului România Mare privind mediatizarea pe principalul canal al televiziunii naționale a acțiunilor noastre va fi ridicat și noua echipă va privi cu aceiași ochi sau cu aceleași camere de luat vederi întregul spectru politic actual.

Nu a fost să fie așa! Noua echipă, școlită la Washington și sponsorizată de "generosul și dezinteresatul" Sörös, a scos cu totul din programele televiziunii acțiunile politice, culturale, social-creștine ale Partidului România Mare. Duetul Gulea-Mungiu este de departe cea mai bizară pereche de clauni care ar fi făcut cu adevărat carieră, fără nici o sponsorizare sau recomandare politică sub cupola circului! Aș fi crezut că cei doi, plus Anca Toader, fac din neștiință ceea ce fac, dacă măsurile adoptate de cele trei personaje nu ar avea un caracter selectiv, în funcție de poziția și culoarea politică a fiecăruia.

Spre exemplu, în timp ce despre Partidul România Mare nu se scoate un cuvânt pe programele 1 și 2 ale Televiziunii române, ai cărei contribuabili suntem cu toții, indiferent de apartenența politică. Un alt partid parlamentar beneficiază din plin, de 7 ani și mai bine, săptămână de săptămână, de un spațiu de câteva ore bune pe micul ecran, devenit feuda doamnei Alina Mungiu Pippidi și a domnului Stere Gulea. Nu am nimic cu liderii UDMR, pentru că de acest partid politic este vorba. Dimpotrivă, îi felicit pentru modul original cum au reușit să-i îmbrobodească de un cincinal și jumătate pe feseniști și pedeseriști și care în nici două luni au pus șaua pe actuala putere. Mai mult, îl felicit pe prietenul meu, Elek Barna, că are asemenea colegi, care obțin succese și când sunt în opoziție, și când sunt la putere!

Dar învățul are și dezvăț, zice o vorbă românească de duh! Noi nu avem nimic cu emisiunea în limba maghiară, cu prezentarea pe micul ecran a tradițiilor, obiceiurilor, portului maghiarilor din România și din alte părți, noi dorim depolitizarea imediată a acestei emisiuni, devenite tribună de propagandă electorală și politică a UDMR! Și tot aici protestăm pentru faptul că la Departamentul de minorități a fost numit un reprezentant al UDMR, credem că locul acesta revenea Partidei romilor.

Și mai este ceva: să presupunem că după atâta belșug căzut pe capul românilor odată cu schimbarea, aceștia ar dori o altă schimbare și forțele politice naționale ar ajunge și la Cotroceni, și la Palatul Victoria, și la Televiziune, și aici, în Parlament. Atunci, colegii UDMR-iști s-ar trezi descoperiți pe toate flancurile. Ar fi mai bine să le dați o mână de ajutor acum, pentru că, oricâte sinagogi vor intra în grevă, noi vom fi nevoiți să redăm televiziunea națională tuturor românilor și colegilor din UDMR le-ar cădea greu la stomac noul program de mediatizare a partidelor politice, conceput pe baza unui algoritm autohton.

Dar cum, până la Paști, mai e ceva vreme, doresc să avertizez colegial actuala guvernare româno-maghiară că aceasta comite o gravă greșeală dacă își imaginează că va guverna o veșnicie, așa cum credeau și foștii guvernanți. Dacă apelul nostru referitor la atitudinea noii conduceri a TVR nu va avea efectul scontat, Partidul România Mare își rezervă dreptul de a cere membrilor și simpatizanților săi să nu mai cotizeze la bugetul unei televiziuni care nu mai are nimic românesc în ea, renunțând să vizioneze programe care le întorc intestinele pe dos. Mai ales că posturile de televiziune particulare, Antena 1, Pro TV, Tele 7 abc și Amerom 38, realizează și prezintă emisiuni informative și de divertisment mult mai interesante și mult mai ample.

Este sfidător cum Departamentul de informații al Televiziunii Române denaturează și minimalizează tensiunile din Valea Jiului și din alte zone. Ca deputat de Hunedoara, vă informez, stimați colegi, că lucrurile stau cu totul altfel decât se prezintă Stere Gulea, Alina Mungiu și Anca Toader. În orice clipă poate izbucni cea mai păgubitoare explozie socială de până acum! Pușcăria este un domiciliu cu confort sporit față de iadul în care trăiesc zeci de mii, sute de mii de mineri!

Așadar, stimați colegi, faceți o faptă creștinească și trageți-i de mânecă pe cei c are, cu sau fără voia dumneavoastră, s-au trezit peste noapte în fotolii decizionale și nu se știe dacă într-una din zilele viitoare nu ne vom trezi cu vreun demnitar al puterii care să declare că Dumnezeu s-a transferat între timp de la PDSR la CDR. Pentru că a împărți fotolii ministeriale și posturi de prefecți unor oameni săraci cu duhul, nu este o faptă creștină, ci una condamnabilă și dăunătoare pentru țară!

Vă mulțumesc.

(Aplauze ale opoziției.)

 
  Becsek Garda Dezideriu - referire la reîmproprietărirea cu păduri a gospodăriilor țăranești;

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul Becsek Garda din partea UDMR, urmează doamna Hildegard Puwak, din partea Grupului parlamentar PDSR.

   

Domnul Becsek Garda Dezideriu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Țara noastră se află în fața unei probleme extrem de delicate: cum va suporta populația României sacrificiile cerute pentru înfăptuirea reformei? Cum vom explica alegătorilor noștri că în situația actuală nu putem ține în frâu inflația, șomajul și alte repercusiuni negative ale reformei, fără de care nu se poate restructura economia națională în vederea unei redresări eficiente?

Există însă o portiță prin care avem posibiltatea să satisfacem doleanțele celor din mediul rural, care și-au pus speranța în noua coaliție. Înfăptuirea acelor reforme nu depinde de posibilități financiare, ci de bunăvoința legiuitorilor și a guvernanților. Mă refer în special la modificările necesare care se impun Legii nr. 18/1991, promisiuni prezente, de altfel, în programul electoral al CDR în privința retrocedării pădurilor și izlazurilor proprietarilor de drept.

Insă, reîmproprietărirea cu păduri a gospodăriilor țărănești trebuie înfăptuită cu mare atenție, ca să nu pierdem din vedere tradițiile istorice, socio-economice și juridice ale satelor din țara noastră. Și aici, m-aș referi la pădurile și pășunile stăpânite de răzeși și moșneui în devălmășie, precum și la composesorate.

Ce erau, de fapt, aceste devălmășii și composesorate? Ele reprezentau până la desființarea lor forțătă de regimul comunist averea privată a gospodăriilor țărănești, care datorită condițiilor specifice erau folosite în comun. Cele mai multe devălmășii și composesorate existau în zona Vâlcei, Vrancei, Bucovinei, Munților Apuseni, Maramureșului, depresiunilor din Carpații Orientali și Meridionali.

Devălmășiile și composesoratele își desfășurau activitatea pe baza Legii silvice din anul 1910, apoi, a Legii pentru organizarea cooperației din 28 martie 1929, cu modificările și completările aduse prin legile din 4 aprilie 1930, 7 aprilie 1933, 27 martie 1935. Forul suprem al composesoratului era adunarea generală, care se convoca anual. Ea alegea pentru o perioadă de 3 ani conducerea composesoratului, compusă din președinte, vicepreședinte, casier și un secretar. Fiecare composesorat avea un statut propriu, aprobat de adunarea generală. Statutul reglementa exploatarea în comun a pădurilor și pășunilor, împărțirea veniturilor cuvenite coproprietarilor, stabilirea cantității de material lemnos revenit anual coproprietarilor, repartiza stânele și pășunile pentru creșterea animalelor.

Acum, când discutăm, după 6 ani, despre aplicarea Legii nr. 18/1991, se cuvine a se examina și aspectul semnalat de noi, adică stabilirea dreptului de proprietate privată asupra pădurilor și pășunilor, al membrilor devălmășiilor și composesoratelor, așa cum se prevedea în programul electoral al CDR.

Stimați colegi, nu uitați că tradițiile liberale, social-democrate și țărăniste vă obligă la adoptarea legii în acest sens!

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Au luat cuvântul câte unul din colegii înscriși de la fiecare grup parlamentar. Aș vrea să amintesc că art. 171 din regulament prevede o durată de 3 minute maximă a acestor intervenții și din acest motiv și pentru a da posibilitatea celor vreo 20 de colegi care mai sunt înscriși să poată lua cuvântul, doresc să vă atrag atenția că această chestiune trebuie respectată și de aceea trebuie să vă limitați intervențiile la 3 minute.

 
  Hildegard Carola Puwak - relevarea unor inadvertențe între afirmațiile primului ministru și informațiile Comisiei naționale pentru statistică;

Are cuvântul doamna Hildegard Puwak din partea Grupului parlamentar PDSR, urmează domnul Emanoil Barbaresso din partea Grupului parlamentar PNȚCD. 3 minute, doamnă!

   

Doamna Hildegard Carola Puwak:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În urmă cu câteva zile, Comisia națională pentru statistica a dat publicității datele care prezintă evoluția economico-socială a României în anul 1996, "Într-o manieră transparentă și corectă", potrivit declarațiilor noului președinte al comisiei, numit în această funcție din partea puterii. Adevărul pe care l-a confirmat Comisia națională pentru statistică în 7 februarie curent, nu mai poate fi infirmat: România se află înscrisă pe o traiectorie corectă de reformă economică și socială.

Demersul domnul Ciorbea la premiera eșuată din 30 ianuarie, realizat în maniera neprofesionistă pe care practic o constatăm zi de zi, a dezinformat populația cu bună știință, nereușind altceva decât să creeze panică și să ridice probleme eventualilor investitori străini. Iată, pe scurt, principalele inadvertențe între spusele domnului Ciorbea și informațiile Comisiei naționale pentru statistică.

În primul rând, creșterea PIB în 1996 față de 1995 cu 3,5% față de 4,1% realizat, susținut de un spor al valorii adăugate din industrie de 8,6%, obținut exclusiv pe seama creșterii producției în ramurile cu o intensivitate mai redusă a consumurilor specifice, ceea ce dovedește încă o dată că acțiunile de restructurare microeconomică au avut efect.

În al doilea rând, domnul Ciorbea susține că principala destinație a producției au fost stocurile. Iată realitatea din comunicatul comisiei: "Producția a avut desfacere, demonstrat de faptul că vânzările de mărfuri către populație au crescut în 1996 cu aproape 8 %, iar investițiile cu aproape 5%. Stocurile fizice de produse finite au fost în scădere, reprezentând la 31 decembrie 1996 sub 5 % din producția anuală".

În al treilea rând, cu obstinație se afirmă de actualul
Executiv că nivelul de trai a scăzut în 1996. Iată, însă, că Buletinul Comisiei Naționale pentru Statistică confirmă evoluția favorabilă a raportului salarii-prețuri și creșterea puterii de cumpărare a populației cu 7,6 % față de 1995. Din păcate, începând cu luna ianuarie, această tendință a fost stopată.

În al patreulea rând, îmi permit să vă reamintesc că domnul Ciorbea anunța că deficitul bugetar consolidat este de 3 ori mai mare decât cel inițial programat, adică 6,6 % din PIB, iar domnul Roman se referea la un nivel de 8-9 %. În fapt, cifrele specialiștilor îi contrazic încă o dată.

În fața unor asemenea discrepanțe evidente, nu putem spune altceva decât că actualii guvernanți dovedesc incompetență și prezintă cu rea credință realitatea pentru a scuza nerealizarea promisiunilor electorale.

În această situație, credem că suntem îndreptățiți să solicităm Executivului, îndeosebi primului ministru, scuze publice pentru dezinformarea populației și a comunității internaționale privind situația economică reală a României.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea opoziției).

 
  Dan Emanoil Barbaresso - aducerea la cunoștință a unui grav pericol - alunecările de teren ce amenință comuna Șvinița, județul Mehedinți;

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul Barbaresso, din parta Grupului parlamentar PNTCD. Urmează domnul Valentin Adrian Iliescu, din partea Grupului parlamentar PUNR.

Trei minute, domnule Barbaresso.

   

Domnul Dan Emanoil Barbaresso:

Domnule președinte,

Stimați colegi parlamentari,

Vin astăzi în față dumneavoastră cu o problemă gravă, care a produs pagube materiale, dar care, în viitor, poate duce și la pierderea de vieți omenești.

Ca deputat de Mehedinți, de la această înaltă tribună, apăr interesele tuturor cetățenilor mehedințeni, indiferent că m-au ales sau nu. De aceea, vă aduc la cunoștință că minoritatea sârbă din comuna Șvinița este grav amenințată de alunecările de teren.

Acești locuitori sârbi din clisura Dunării au fost deportați în Bărăgan. Casele și terenurile agricole, peste 300 de hectare de teren arabil calitatea I le-au fost inundate prin construirea Hidrocentralei Porțile de Fier I și au fost strămutați pe niște dealuri. De aproape două generații ei își reclădesc casele. După ce au fost urgisiți de regimurile totalitare, acum solul pe care și-au construit casele, solide, cu temelii de beton, stâlpi de rezistență, centuri și zidărie de cărămidă, nu de chirpici, pământul, solul alunecă permanent, punându-le în pericol atât gospodăriile, cât și viața.

Prin alunecările de teren, de pe 20 ianuarie 1997, circa 100 de metri din șoseaua de legătură dintre Orșova și Moldova Nouă este distrusă, peste 60 % din construcții, din locuințe sunt grav afectate. Din aceste motive și ținând cont de suferințele din trecut, că fără voia lor au fost strămutați din vechea vatră a satului, că prin hărnicia lor și-au clădit o comună extrem de frumoasă, chiar o comună de tip elvețian - vă rog să o vedeți, aveți ce vedea în România -, că sunt o minoritate națională activă, extrem de civilizată și loială României, solicit ca Guvernul României, toți factorii de răspundere, să analizeze cele relatate de mine și să declare această regiune "zonă de calamitate naturală" și, totodată, să ia măsurile de urgență pentru a limita dezastrul, care, în caz contrariu, se va amplifica. Ținând cont că în curând vine și sezonul ploios, această solicitare a mea este susținută și de următorii deputați: deci, de mine, Emanoil Dan Barbaresso, deputat PNȚCD, Ulpiu Micle Radu, deputat PNȚCD, și domnul deputat de Timiș, Slavomir Gvozdenovici, din partea Uniunii Democrate a Sârbilor și Carașovenilor din România .

Vă mulțumesc.

 
  Valentin Adrian Iliescu - despre necesitatea ca Parlamentul să se aplece cu mai multă atenție asupra activității și deciziilor luate de Banca Naționala a României;

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul domnul Valentin Adrian Iliescu, din partea Grupului PUNR. Urmează doamna Paula Maria Ivănescu, din partea Grupului USD-PD.

   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog să-mi permiteți să vă reamintesc prevederile art. 1 din Legea 34 din 1991 privind Statutul Băncii Naționale a României: "Banca Națională a României stabilește și conduce politica monetară și de credit în cadrul politicii economice și financiare a statului cu scopul de a menține stabilitatea monedei naționale". În ciuda acestei prevederi, în ultimii 7 ani, moneda națională s-a devalorizat de 258 de ori, prețurile au crescut de 221 de ori, în condițiile unor creșteri salariale de numai 132 de ori. În aceste condiții, România se află la un nivel al venitului real de 51,9 % față de ianuarie 1990.

Nu aș fi venit în fața domniilor voastre pentru a ridica această problemă dacă de la începutul anului și până în prezent nu am fi asistat la cea mai dramatică prăbușire a monedei naționale în raport cu dolarul din ultimii 7 ani.

Șocul scumpirii benzinei și motorinei din 1 ianuarie 1997 nu a trecut încă și, iată, deși Guvernul nu a finalizat negocierile cu sindicatele pentru adoptarea măsurilor de indexare-compensare a veniturilor în vederea acoperirii creșterii prețurilor și nici a măsurilor de protecție socială, noul val de scumpiri, alinieri, majorări sau liberalizări, se arată din nou la orizont. Ca urmare a devalorizării galopante a leului, în foarte scurt timp noul preț al benzinei va fi de cel puțin 3000 de lei litrul și cel al energiei electrice de 250 de lei/Kw. Moneda națională, leul, a suferit în mai puțin de o lună și jumătate o devalorizare de mai bine de 30 %, în timp ce salariul mediu lunar este acum de 71 de dolari față de 100 cât era în luna decembrie a anului trecut. Toate acestea vor conduce la o și mai accentuată scădere a puterii de cumpărare a populației, la o prăbușire a cererii interne solvabile, fenomen care, coroborat cu impactul nefast al majorării prețurilor la materii prime, materiale, combustibili și energie, va genera închiderea unor capacități de producție și o creștere rapidă a ratei șomajului.

Într-o țară ca România, cu un potențial agricol deosebit, este posibil ca în acest an, datorită creșterii uriașe a prețurilor la combustibil, piese de schimb, substanțe active și servicii pentru agricultură, mulți dintre deținătorii de terenuri agricole să nu le poată cultiva, astfel, România, în loc să-și asigure un necesar de produse agro-alimentare de bună calitate și la un preț accesibil tuturor categoriilor sociale, să nu mai poată să-și asigure securitatea alimentară a populației, redevenind independentă ca în 1991-1992 de importul de produse agro-alimentare de bază.

Sigur, nu putem fi de acord nici cu politica de credite a Băncii Naționale, politică care nu numai că nu a stimulat investițiile, dezvoltarea și, mai ales, retehnologizarea unor capacități de producție, dar a și contribuit la îndatorarea și, dacă vreti, falimentarea unor unități economice în special din zona producției agricole și industriei alimentare.

Nu cred - și probabil și dumneavoastră împărtășiți aceeași părere - că unele dintre măsurile adoptate de Banca Națională a României au contribuit la relansarea reformei, la asanarea mediului economic, ci, dimpotrivă, au accelerat prăbușirea economiei românești. Nu sunt un adversar al sistemului bancar actual și, cu atât mai mult, al Băncii Naționale a României, dar cred că este nevoie ca din perspectiva prerogativelor conferite prin Legea 34/1991, Parlamentul României să se aplece cu mai multă atenție asupra activității și deciziilor luate de Banca Națională a României, inclusiv să-și stabilească punctul de vedere asupra revocării membrilor Consiliului de Administrație al Băncii, pentru că nu suntem și nu vom putea fi părtași, prin indiferență, la situația de acum.

 
  Paula Maria Ivănescu - solicitarea comisiilor de specialitate ale Parlamentului de a face investigațiile de rigoare asupra legalității F.M.O.A și a Parchetului General pentru a deschide o anchetă asupra activității acestui fond;

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul doamna Paula Maria Ivănescu din parta Grupului parlamentar USD-PD. Urmează domnul Dumitru Bălăeț, din partea Grupului parlamentar PRM.

   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În circumscripția electorală Prahova, pe care o reprezint în Parlament, am fost sesizată de foarte multe persoane care au fost păgubite de Fondul Mutual al Oamenilor de Afaceri "SAFI".

Cetățenii, care au achiziționat cu bună credință și încredere certificate de investitor, reclamă o fraudă financiară de tip "CARITAS", caracterizând-o astfel din mai multe puncte de vedere, și anume: sumele provenite din vânzarea certificatelor FMOA "SAFI" au fost acordate drept credite unor societăți comerciale, exemplul cel mai frecvent fiind societatea "ELVILA", în condiții mult mai avantajoase decât orice bancă comercială.

Persoanele aflate în conducerea Fondului Mutual al Oamenilor de Afaceri și/sau în conducerea societăților beneficiare de credite, nu au avut absolut nimic de pierdut în urma intervenției Comisiei naționale a valorilor imobiliare din aprilie 1996, singurul afectat fiind micul depunător.

Când ilegalitatea și șmecheria prin care înșelau populația a fost descoperită peste noapte, managerii fondului și ai societății "SAFI" și-au retras capitalul depus înmulțit cu valoarea hiperbolizată, ilegală, din aprilie 1996, îmbogățindu-se ilicit pe seama înșelării bunei credințe a unor oameni săraci.

Acest fapt nu este numai lipsit de moralitate, ci sugerează intenția de înșelăciune în dauna avutului particular.

Sumele pretinse la vânzarea certificatelor de investitor, conform cotațiilor arbitrare și fără legătură cu adevaratul profit și adevăratele lichidități ale fondului, erau de 2 până la 6 ori mai mari decât suma înscrisă, de 50.000 de lei.

După intervenția CNVM, nu numai referirile, dar și restituirile târzii și fragmentate au fost tot timpul la valoarea înscrisă, de 50.000 lei, și nu cea plătită.

Păgubașii, încrezători în virtuțile fondurilor mutuale și în corectitudinea managerilor Fondului Mutual al Oamenilor de Afaceri și "SAFI" au depus în mâinile acestora, în avans, niște sume ce nu aveau în realitate acoperire în afaceri rentabile, realizându-se astfel încă o mare posibilă înșelăciune a populației.

Faptul că nu a fost o voință sinceră de a intra in legalitate din parte diriguitorilor Fondului Mutual al Oamenilor de Afaceri "SAFI", este demonstrat și de mascarada de consultare a investitorilor, din august 1996, prin formulare care au ajuns la destinație după data limită. Chiar și în acest moment este greu sau aproape imposibil să schimbi certificatele de investitor pe acțiuni "ELVILA" sau să recuperezi valoarea certificatelor, cea înscrisă, nu cea plătită efectiv.

Ținând cont că în România există circa 300.000 de persoane păgubite și numai câteva persoane care au realizat câștiguri masive prin acțiuni ce sugerează ilegalități, solicit intervenția comisiilor de specialitate din Parlament, și anume: Comisia pentru industrii și servicii de la Camera Deputaților și Comisia de buget-finanțe de la Senat să facă investigațiile de rigoare asupra legalității activității Fondului Mutual al Oamenilor de Afaceri, precum și audierea Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, care a avut un comportament diferențiat față de fondurile mutuale înființate până în 1996.

Solicit, de asemenea, Parchetului General să deschidă o anchetă asupra activității Fondului Mutual al Oamenilor de Afaceri.

Vă mulțumesc. (Aplauze).

 
  Dumitru Bălăeț - precizarea că una din prioritățile actualului Parlament să o constituie Legea funcționarului public;

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul Dumitru Bălăeț. Urmează domnul Romulus Neagu din parta Grupului parlamentar PDSR.

   

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Stimați colegi deputați,

După cum vă amintiți, joia trecută, la discuția ordinii de zi a săptămânii în care ne aflăm, domnul vicepreședinte Radu Berceanu mi-a cerut să fac o declarație politică în legătură cu această problemă. Iată, o fac acum, în nume personal, cât și al grupului parlamentar al Partidului România Mare, din care fac parte.

Precizez, în acest sens, următoarea aserțiune: una din prioritățile legislative majore ale actualului Parlament o constituie Legea funcționarului public. Ea trebuie solicitată în mod prioritar și înscrisă cât mai repede și la loc de frunte pe ordinea noastră de zi. De ce acest lucru?

"Pedeserizarea" a fost o floare la ureche pe lângă ceea ce se întâmplă acum cum cu "cederizarea", "pederizarea" și, mai ales, "udemerizarea" după bun plac și la întrecere a aparatului administrativ al țării.

Trebuie să precizez că, pe ansamblu, mulți funcționari publici trăiesc o adevărată dramă, fiindcă nu sunt puși sub ocrotirea legii și a profesionalismului, ci a bunului plac al celor aflați la putere. Or, acesta este un viciu enorm, de care puterea însăși ar trebui să se teamă, căci ea se află, în această privință, ca și în multe altele, în afara statului de drept, despre care se trâmbițează atât.

O măsură preventivă absolut necesară pentru intrarea în legalitate ar fi o bună lege a funcționarului public. Această lege ar trebui să ne precizeze, în primul rând, până unde se poate amesteca un partid aflat la putere în viața aparatului administrativ al unei instituții și, care instituții, și câte.

Domnii de la putere ar trebui să înțeleagă să-și pună chiar ei frâne legislative în acest sens, pentru că altfel totul devine o nebunie. Fiecare postișor e vânat și transformat într-un șir nesfârșit de răzbunări personale și de sinecure politice, de corupție la pătrat, în dauna profesionalismului și a muncii reale.

Legea funcționarului public, tocmai astfel de pericole ar trebui să evite acum. De aici prioritatea ei absolută, dacă nu cumva este deja prea târzie, este post-factum și post-festum.

În aceste condiții, fac următoarele propuneri: până la apariția acestei legi să se sisteze orice înlocuiri din posturile de conducere ale instituțiilor și întreprinderilor, cât și la eșaloanele lor inferioare. Cei ce se simt nedreptățiți în acest sens să aibă dreptul, sub ocrotirea acestei legi, să-i acționeze în judecată pe cei ce săvârșesc abuzuri.

Domnul președinte al Camerei Deputaților, cât și Biroul Permanent al Camerei, să uzeze de întreaga lor autoritate pentru a cere Senatului, unde se zice că se află în momentul actual Legea funcționarului public, ca ea să fie trecută cât mai repede, prin procedurile de rigoare, ca apoi să poată fi înscrisă prioritar și pe ordinea noastră de zi. Sperăm ca noua putere să dea dovadă, în acest sens, de voință și înțelepciune.

Mulțumesc pentru atenție.

 
  Romulus Neagu - critici la adresa unor afirmații ale ministrului de interne, Gavril Dejeu;

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul Romulus Neagu, din partea Grupului parlamentar PDSR. Urmează domnul Barbu Pițigoi, din partea Grupului parlamentar PNTCD.

   

Domnul Romulus Neagu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Întors zilele trecute de la Bruxelles, unde avusese întrevederi cu omologul său belgian, domnul Gavril Dejeu, ministrul de interne, a dezaprobat, pe bună dreptate, pe acei români care, în deplasări în străinătate, prin comportamentul lor, strică imaginea României.

Într-adevăr, nu este permis, așa cum remarca și domnul ministru, ca imaginea României peste hotare să fie afectată de faptele iresponsabile ale unora dintre conaționalii noștri. Prin declarațiile sale însă, ca deținător al portofoliului de interne, domnul ministru, departe de a fi îmbunătățit această imagine, a afectat-o și mai mult, ridicând deja semne de întrebare în ce privește politica actualului Guvern față de aplicarea normelor noastre democratice, în consonanță cu normele dreptului internațional, în general, și ale drepturilor omului, în special.

Domnul ministru a afirmat că ministerul pe care îl conduce, "autoritățile române" - cum s-a exprimat domnia sa - preconizează să introducă nici mai mult nici mai puțin decât "o triere și o selecție riguroasă a turiștilor români care doresc să plece în Occident". Cum se va proceda la această triere? Domnul ministru pornește de la premisa, de altfel apusă cu mai bine de 7 ani în urmă, că "toată lumea cere viză din partea noastră - respectiv a Ministerului de Interne - pentru plecarea în străinătate. Nu pleacă peste frontieră cine vrea și cum vrea. Avem mijloace de control".

Eu vreau să atrag atenția, cu toată deferența, că în România, azi, tot românul care se bucură de drepturi civile, are drept la pașaport, iar dacă obține și viza de intrare în țara din Occident pe care dorește să o viziteze trebuie să-și efectueze călătoria fără nici un fel de triere.

În România. statul de drept este, și trebuie să fie și în continuare, o realitate. Declarațiile domnului ministru Dejeu aduc grave prejudicii acestei realități și dau apă la moară tocmai acelora care îl indignează pe domnia sa, respectiv persoanele și grupurile de persoane care se opun integrării României în structurile europene și euro-atlantice.

Pentru că domnul ministru a vorbit de atitudinile responsabile, problema care se pune acum este aceea cât de responsabile sunt declarațiile domniei sale. Fără îndoială că ideea reintroducerii vizei de ieșire din țară este aberantă. În momentul actual se impune întărirea în continuare și nu slăbirea statului de drept, întărirea pazei la frontiere pentru stăvilirea trecerii ilegale a acesteia, delict care s-a cam accentuat în ultimele luni - reprimarea consecventă a crimei organizate și a traficului de droguri.

Domnul ministru trebuie să-și însușească terminologia de specialitate și îndeosebi să-și lămurească concepția. Într-un sector atât de important cum este cel al Ministerului de Interne și în probleme atât de sensibile cum sunt cele ale drepturilor omului, în speță dreptul fiecărui cetățean de a-și părăsi țara și de a se întoarece în țara sa de origine, este nevoie de profesionalism mai mult decât, poate, în alte sectoare.

Diletantismul cu care începem să ne obișnuim într-o serie de domenii ale guvernării din ultimele luni trebuie epurat, și cu cât această epurare și nu alta va avea loc mai curând, cu atât va fi mai bine. Apoi, cred că, pentru repararea stricăciunii aduse imaginii României de declarațiile menționate, e necesar ca Guvernul, Ministerul Afacerilor Externe, să se delimiteze de ele și să-și precizeze pozițiile privind drepturile românilor la pașaport.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
  Barbu Pițigoi - contrareplică privind acuzațiile aduse Puterii de epurare pe criterii politice;

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul Barbu Pițigoi. Urmează domnul Valeriu Tabără, din partea Grupului parlamentar PUNR.

   

Domnul Barbu Pițigoi:

Stimați colegi,

Se înmulțesc acuzațiile aduse de actuala opoziție legate de așa-zisa "epurare politică". Poate că nu merită dată atenție deosebită acestui fel de atac, cu tentă politică, dacă săptămâna trecută, un distins coleg din circumscripția mea electorală, n-ar fi invocat, de la acest microfon, un imaginar scenariu produs, în opinia domniei sale, în judetul Argeș.

Spunea domnia sa că în amintitul județ s-ar fi trecut la înlocuirea în funcția de decizie din prefectură a titularilor numiți de Guvernul Văcăroiu, cu persoane provenind din rândurile actualei puteri.

Nimic mai neadevărat. Stimate coleg, sunt convins că știți și dumneavoastră, nu a fost schimbat, încă, nici un conducător cu funcție de decizie din direcțiile prefecturii argeșene.

Legat de așa-zisa epurare pe criterii politice, trebuie făcute câteva comentarii. Voi aminti că , recent, un alt distins coleg parlamentar din opoziția actuală, a convocat la comisia din carea făcea parte conducătorii unor societăți comerciale dintr-un anumit sector economic, desigur deficitar, cu scopul de a analiza soluțiile de redresare a situației disperate la care a fost adusă, ca urmare a îndelungatelor guvernări trecute. A fost un fel de ședință de partid. Aș îndrăzni chiar să zic de BOB, deoarece atât distinsul meu coleg, cât și toți directorii convocați, erau membri PDSR numiți de vechea administrație, care a avut grijă să impună la conducerea societăților comerciale numai conducători emanați din partidul aflat atunci la putere, mai vechi sau mai nou racolați în perioadele trecutelor guvernări.

Oare numai PDSR-ul a avut dreptul de a numi conducători? Chiar nu s-au găsit persoane capabile și în rândurile opozanților? Ce ar avea de spus FPS-ul condus atunci de domnul Emil Dima?

În ultima legislatură parlamentară, 1992-1996, Consiliul de Administrație al FPS-ului a numit în Adunările Generale ale Acționarilor, în consiliile de administrație ale societăților comerciale, ori în funcțiile de cenzori ale acestor societăți, persoane provenite exclusiv din rândurile PDSR-ului sau ale aliaților din fostul arc guvernamental. Este cunoscut modul în care președintele FPS, domnul Emil Dima, a făcut aceste numiri, încălcând de multe ori chiar prevederile Legii 58/1991.

Așa, de pildă, au fost numiți oameni fără pregătire profesională de profil, profesori de gimnastică la fabrici textile, sau pur și simplu oameni necalificați, propuși să hotărască destinele unor societăți comerciale numai pe motiv că erau activiști ai PDSR-ului.

La Fabrica textilă "DIVERTEX" din Pitești a fost numit în Adunarea Generală a Acționarilor, domnul Fieraru, secretar executiv PDSR Argeș, fără studii superioare și chiar su studii medii neterminate. Numirea s-a făcut însă motivat, deoarece domnul secretar executiv Fieraru a manevrat în scopul privatizării abuzive a fabricii în favoarea prefectului de Argeș la acea vreme.

De semnalat circulara domnului președinte al UCECOM-ului, domnul Dângă, membru în conducerea PDSR-ului către toate unitățile sale din teritoriu de a sprijini prefecturile în a numi în funcțiile amintite AGA, și Consiliul de Aministrație ori cenzori, membri PDSR.

La județul Mehedinți, lista numirilor operate de FPS a fost discutată în prealabil între fostul director de cadre, Medar, și prefect. Lista cuprindea numai membrii PDSR, fără a consulta pe nimeni, deși Legea 58/1991 prevede că aceste numiri trebuie să fie facute prin concurs public.

Solicitat de-a lungul mai multor ani, domnul Emil Dima a refuzat constant să pună la dispoziția Parlamentului numirile în AGA și consiliile de administrație. Domnul președinte al FPS a refuzat să dea curs acestei solicitări chiar și atunci când a fost chemat la ordine în fața Biroul Permanent al Camerei Deputaților, negând că domnia sa și consiliul pe care îl conduce ar fi subordonat Parlamentului României și nimeni nu a îndrăznit să-i impună să dezvăluie lista numirilor, deoarece acestea erau întocmite aproape în exclusivitate din reprezentanții celor ce guvernau țara la acea vreme.

Schimbarea guvernării a găsit administrația țării la toate nivelele de decizie alcătuită din personalități marcante ale vechilor guvernanți, în majoritatea lor obedienți vechiului regim, înregimentați în partid, implicați în administrarea falimentară pe care vor să o continue sub noua guvernare. Ne întrebăm dacă atunci când aplicau programul Văcăroiu în conducerea treburilor publice, acești factori de decizie, încă în porsturi de conducere, o făceau din convingere sau din oportunism? Dacă acceptau să fie conducători din dorința de a-și păstra funcția cu orice chip, atunci ei lucrau din obligație, fără convingere și întotdeauna legat de vechea concepție de care nu se pot desprinde așa de ușor și mereu obligați a pleca urechea și nu numai la foștii guvernanți, cărora le datorează prezența lor în pozițiile în care s-au cocoțat.

 
  Petre Țurlea - comentariu asupra unei probleme de politică externă;

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul Petre Țurlea. Domnul Tabără a cedat locul domnului Petre Țurlea, sunt din același grup parlamentar, și urmează domnul Moiceanu Constantin, ultimul vorbitor pe ziua de astăzi.

   

Domnul Barbu Pițigoi:

Au vorbit 8 minute. Eu vă mulțumesc pentru întrerupere.

 
   

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Aduc în fața domniilor-voastre o problemă pe care eu, și bănuiesc că și domniile-voastre, o considerați extrem de gravă.

În aprilie 1990 s-a încheiat, după cum știți probabil, un tratat de prietenie cu U.R.S.S., tratat larg contestat de opoziția de atunci, pentru faptul că nu conținea o condamnare explicită a Pactului Ribbentrop-Molotov, în virtutea căruia României i se răpiseră Basarabia, Bucovina de Nord, Ținutul Herței, și opoziția de atunci avea perfectă dreptate.

Iată ce aflăm dintr-o carte a domnului Adrian Severin, intitulată "Lacrimile dimineții", București, 1995, la pag.153-159: În tratativele cu U.R.S.S., Guvernul Petre Roman i-a fixat ministrului de externe de atunci, domnul Adrian Năstase, trei obiective. Al treilea obiectiv era: "Tratatul să lase cel puțin deschisă calea, dacă nu chiar să creeze un mecanism, pentru rezolvarea problemelor litigioase între România și U.R.S.S., anume retrocedarea teritoriilor românești ocupate prin amenințare cu războiul, în baza ultimatumurilor sovietice din iunie 1940, sprijinite de prevederile Pactului Ribbentrop-Molotov".

Deci, Guvernul Petre Roman cerea atunci o condamnare explicită a Pactului; domnul Adrian Severin spune în carte că domnii Ion Iliescu și Adrian Năstase au încheiat tratatul fără a traduce în practică dorința Guvernului. Ca urmare, citez iarăși din aceeași carte, "...dezacordul Guvernului a fost practic unanim. Petre Roman l-a acuzat pe Adrian Năstase de minciună, de duplicitate, de dezinformare permanentă, luând, pe de altă parte, legătura cu președintele Ion Iliescu spre a-l convinge să renunțe la tratat, ceea ce președintele nu a admis".

Atunci, pentru a face tratatul inoperant, deoarece nu era de acord cu el, domnul Adrian Severin l-a boicotat. Iată cum. Citez iarăși din cartea respectivă: "Din acel moment a fost rolul meu, în calitate de ministru pentru relațiile cu Parlamentul, ca, în înțelegere cu primul ministru și cu liderii Opoziției, să fac astfel încât tratatul să nu fie adus niciodată în dezbatere spre a fi ratificat". Într-adevăr așa s-a întâmplat!

Mai știm că în toate campaniile electorale, P.N.Ț.C.D. și P.N.L. au condamnat regimul Iliescu pentru tratatul încheiat în aprilie 1990.

Suntem în 1997, domnul Petre Roman și domnul Adrian Severin sunt adevărații conducători ai României, deși formal mai participă și alții la actul guvernării. (Aplauze din băncile Opoziției.) Aflăm din declarațiile domnului Adrian Severin, acum ministru de externe, că ar trebui să încheiem grabnic Tratatul cu Ucraina, țară care deține teritoriile românești ale Sudului Basarabiei, Insulei Șerpilor, Ținutul Herței și Nordul Bucovinei. Tratatul ar urma să fie orientat doar spre viitor. Nu ar mai avea nici un rost cererea de condamnare a Pactului Molotov-Ribbentrop, România trebuind să renunțe definitiv la ceea ce-i aparține de drept. La fel s-a pronunțat și domnul președinte Emil Constantinescu.

Este o concluzie aici. Toată campania pentru condamnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, dusă în anii anteriori de partidele aflate azi la putere, a fost mincinoasă. Azi, partidele respective se arată gata a sacrifica drepturile istorice ale României pentru zâmbetul binevoitor al occidentalilor. Zâmbetul nu este însă, doamnelor și domnilor, binevoitor, ci disprețuitor, căci numai dispreț poți avea pentru cei care renunță la drepturile istorice ale țării lor.

Recent, domnul președinte Emil Constantinescu declara: "Românii decid ce trebuie să facem, la ce să renunțăm și la ce nu! "

Dacă domnul președinte așa crede, atunci să-i lăsăm pe români, printr-un referendum, să decidă dacă renunță la drepturile lor istorice asupra provinciilor din Răsărit.

Mulțumesc.

 
  Constantin Moiceanu - considerente pe marginea sistemului actual de tranzacționare pe piața de valori mobiliare.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul Moiceanu Constantin din partea Grupului U.S.D.-P.S.D.R.

   

Domnul Constantin Moiceanu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Ca urmare a procesului de privatizare în masă, un număr considerabil de acțiuni așteaptă să fie tranzacționate pe piața de valori mobiliare. În toate țările occidentale, acțiunile societăților care nu sunt cotate la bursă se tranzacționează pe două căi: fie la ghișeu, prin societățile de valori mobiliare, fie prin sistemele electronice care nu se rezumă nicăieri la unul singur.

Procedând după principiul de tristă amintire al economiei centralizate, vechea legislatură a decis ca tranzacționarea tuturor acțiunilor rezultate în urma privatizării în masă să se facă la noi ca nicăieri în altă parte - numai printr-un singur sistem electronic, numit RASDAQ. Acesta conduce la consolidarea unui monopol foarte profitabil, prin protejarea următoarelor organisme: primul organism este Registrul Român al Acționarilor. Pentru a ține evidența acționarilor și a tranzacțiilor pe care aceștia le efectuează cu acțiunile lor, toate societățile privatizate sunt obligate să încheie un contract cu Registrul Român al Acționarilor. Miza afacerii respective este enormă. Fiecare societate trebuie să plătească în medie la Registrul Român al Acționarilor suma de 5 milioane de lei pe an pentru un abonament. Cum sunt circa 6.000 de societăți care fac obiectul privatizării, rezultă, în perspectiva încasărilor anuale, o sumă de 30 de miliarde de lei. Evident, beneficiile respective sunt mai mult decât substanțiale.

Investițiile pentru punerea în funcțiune a Registrul Român al Acționarilor sunt amortizate doar în câteva luni, mergând apoi la beneficii asigurate pe bază de monopol. Precizăm că Registrul Român al Acționarilor este o societate pe acțiuni cu capital privat, având ca acționari 8 bănci românești.

Al doilea organism este Societatea Națională de Compensare, Depozitare și Decontare. Toate acțiunile care urmează să fie tranzacționate trebuie depozitate la această societate. Pompos denumită "națională", Societatea Națională de Depozitare este o societate cu capital privat, deținut în proporție de 83% de Asociația Națională a Societăților de Valori Mobiliare. Această asociație este dirijată și controlată de câțiva oameni de afaceri de mare anvergură și cu mare influență. Marele avantaj care decurge pentru ei datorită acestui control este că sunt informați în premieră de toate tranzacțiile care urmează să se facă. Aceasta le permite să se organizeze în așa fel încât să poată cumpăra ce-i interesează în condițiile cele mai rapide și cele mai avantajoase, înainte ca concurența să fie informată.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă rog să încheiați!

 
   

Domnul Constantin Moiceanu:

Victimele acestui sistem sunt: marea masă a investitorilor, societățile de valori mobiliare care nu intră în grupul limitat al celor ce conduc societățile de valori mobiliare.

În sfârșit, și ultimul, al treilea organism este faimosul RASDAQ. Tranzacționarea tuturor acțiunilor de pe teritoriul național trebuie să se efectueze printr-un ordinator instalat la Centrul Internațional București. Nicăieri în lume, agenții de valori mobiliare nu sunt obligați să-și exercite tranzacțiile de valori mobiliare pe un anumit calculator.

Ca urmare, sistemul RASDAQ nu poate satisface decât un număr limitat de tranzacții, aproximativ unul pe zi din valoarea a ceea ce trebuia să facă.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Mulțumim.

 
   

Domnul Constantin Moiceanu:

Mai este puțin.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă rog!

 
   

Domnul Constantin Moiceanu:

În acest ritm, trancaționarea acțiunilor rezultate în urma privatizării în masă nu se va putea face decât în 10 ani. O coadă interminabilă de acțiuni așteaptă, deci, să fie soluționată în condiții de monopol de minunantul nostru RASDAQ!

Culmea ironiei este că argumentul de bază pe care îl folosesc cei favorizați de acest sistem este acela că ei caută să protejeze interesele micilor investitori. De fapt, cu acest argument de fațadă se apără niște interese de mari proporții, cu implicații personale.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da, vă mulțumesc.

 
Aprobarea componenței Comisiei de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.33/1996 pentru îmbunătățirea regimului de impunere și utilizare a taxelor consulare încasate în străinătate de către reprezentanțele diplomatice ale României.  

În continuare, avem de constituit câteva comisii de mediere. Dau citire deputaților propuși în Comisia de mediere constituită pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.33/1996 pentru îmbunătățirea regimului de impunere și de utilizare a taxelor consulare încasate în străinătate de către reprezentanțele diplomatice ale României: Domnul Botescu Ion, Grupul PNȚCD-Civic Ecologist, domnul Morariu Teodor Gheorghe - PNȚCD-Civic Ecologist; Ana Gheorghe - PDSR, Bercea Florian - PDSR, Păcuraru Iuliu - USD-PD, Remeș Traian Decebal - PNL, Simion Florea - Grupul parlamentar al minorităților naționale.

Supun votului dumneavoastră componența acestei comisii de mediere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă e cineva împotrivă? Nu-i nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva?

A fost adoptată în unanimitate.

Cea de-a două comisie de mediere, sunt deputații propuși în comisia pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite privind proiectul de lege... Colegii de la pregătirea ședințelor mi-au dat de două ori aceeași hârtie, este singura comisie de mediere care trebuie instituită.

Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a Legii pentru ratificarea Convenției europene pentru reprimarea terorismului, adoptată la Strasbourg la 27 ianuarie 1977.  

În continuare, doresc să vă anunț că în conformitate cu prevederile art.17, alin.2 și 3 din Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a depus la secretarul general al Camerei Deputaților în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale Legea pentru ratificarea Convenției Europene pentru reprimarea terorismului, adoptată la Strasburg la 27 ianuarie. Deci, în termenul cunoscut, puteți să vă exercitați dreptul de a sesiza Curtea Constituțională în legătură cu această lege.

Continuarea dezbaterilor asupra proiectului de Lege privind Codul circulației rutiere.  

Continuăm dezbaterile noastre la Legea privind Codul rutier.

Aș ruga comisia și inițiatorul...dacă vreți să îi chemați.

Domnule Popescu, aș vrea să știu dacă doriți să reluăm mai întâi chestiunile rămase și apoi să mergem mai departe.

   

Domnul Emil Teodor Popescu (din banca comisiei):

Articolele rămase.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Deci, articolele rămase în dezbaterea comisiei, care s-au soluționat.

Până sosesc reprezentanții inițiatorului, aș vrea să anunț că astăzi la ora 16,00 vom avea votul privind Legea la Codul rutier. Deci, rugămintea ar fi către președinții grupurilor parlamentare să mobilizeze toți colegii la ora 16,00 pentru votul acestei legi.

Cred că primul articol care rămăsese la comisie era 108.

Dacă doriți să dați citire soluției la care s-a ajuns la art.108.

Domnul colonel Ciobotea.

 
   

Domnul Dumitru Ciobotea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La art.108 rămăsesem la pct.2, lit.a) care, în urma discuțiilor purtate la comisie, dorim să aibă următorul cuprins: "Vehiculului care vine din dreapta în intersecții unde circulația nu este dirijată prin comenzi ale polițistului sau prin semnale luminoase, ori unde nu sunt instalate indicatoare de prioritate..." și în continuare curge textul. Deci, am introdus "prin comenzi ale polițistului sau prin semnale luminoase", întrucât am scos din cuprinsul Codului definiția circulației dirijate.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Altă chestiune nu mai era în cuprinsul art.108.

Supun votului dumneavoastră art.108.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă?Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

Art.108 a fost adoptat în unanimitate.

Următorul articol la care lăsasem o chestiune în dezbaterea comisiei și a inițiatorului este art.132.

Vă rog să dați citire soluției la care s-a ajuns.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru (la tribuna prezidiului):

Acolo, în loc de "și a oricărui" să fie "sau a oricărui".

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

"...sau a oricărui participant".

 
   

Domnul Ioan Bivolaru (la tribuna prezidiului):

La lit.d) se adaugă: "...în condițiile legii".

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da, "...în condițiile legii".

Deci, la art.132, în partea inițială s-a înlocuit cuvântul "și" cu cuvântul "sau", "...oprirea conducătorului, pietonului sau a oricărui participant la trafic", iar la lit.d) s-a adăugat "...în condițiile legii", "și/ sau călători, în condițiile legii".

Supun votului dumneavoastră art.132 cu aceste modificări.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă e cineva împotrivă? Nu-i nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.134. Vă rog să dați citire variantei la care s-a ajuns.A rămas așa cum era propus.

Supun votului dumneavoastră art.134.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă. Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.145. Vă rog să ne comunicați soluția la care s-a ajuns.

Domnul colonel Ciobotea.

 
   

Domnul Dumitru Ciobotea:

La art.145 era vorba de tragerea sau împingerea cu mână a altor vehicule, persoane pe biciclete, rotile ș.a.m.d.

Vă rog să-mi permiteți să dau citire textului după cum am convenit în Comisia juridică.

"Se interzice conducătorului de vehicul aflat în mers pe drum să tragă sau să împingă în orice mod un alt vehicul, obiect sau persoană pe bicicletă, rotile, patine, schiuri ori altele aflate în situații asemănătoare. Se exceptează cazurile prevăzute la art.142 și 143". Este vorba de remorcare în anumite situații când este vorba de ștangă sau acea legătură flexibilă, care sunt permise.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Supun votului dumneavoastră acest text al art.145.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă e cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.154. Domnule colonel, poftiți.

 
   

Domnul Dumitru Ciobotea:

Art.154 avea două puncte, pct.1 și pct.2. Prin eliminarea pct.2 va avea un singur punct. Și, am spus: "Se interzice conducătorului de automobile destinate transportului de persoane să transporte bunuri deasupra automobilului dacă acesta nu este prevăzut cu suport omologat pentru bagaje". Și cu alineat nou:

"De asemenea, este interzis să transporte bunuri care depășesc..." și în continuare textul curge.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Supun votului dumneavoastră acest text al art.154.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă e cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Secțiunea XIX - am adoptat titlul. Suntem la art.155. Dacă este vreo problemă la art.155? Vă rog!

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

În primul rând să revenim la titlu, pentru că în dezbateri aseară, discutând articolele a trebuit să revenim și la titlu și să propunem ca titlul să fie "Transportul produselor periculoase", având în vedere că aceste "mărfur" nu încadrează tot ceea ce cuprinde textul de lege.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Deci, nu "mărfurilor" ci "produselor".

Deci, revenim la titlul Secțiunii XIX, el ar fi: "Transportul produselor periculoase".

Supun votului dumneavoastră acest titlu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă e cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

La art.155.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

La art.155 se propune înlocuirea cuvântului "autovehicule" cu "vehicule", deoarece sunt și remorcile aici; deci la rândul 5 din 155 alin.1, în loc de "autovehicule" să rămână "vehicule".

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Sunt mai multe în textul respectiv, o să revenim peste tot în text unde sunt aceste probleme.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Deci, la alin.1 aceasta este singura modificare?

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Da, la alin.1 aceasta este.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

La alin.2 este vreo modificare?

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

La alin.2 este o modificare - de introdus "după caz". Deci, "Produsele periculoase trebuie să fie însoțite, după caz, pe tot parcursul de cel puțin o persoană...", "după caz". Atât la acest articol.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Și la alineat...

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Mai există un nou alineat?

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Cum vă numiți? Vă rog să spuneți cum vă numiți pentru stenogramă.

 
   

Domnul Gheorghe Caragea:

Caragea Gheorghe mă numesc.

Deci, în urma discuțiilor din comisie s-a stabilit că textul de la art.151, paragraful 1, să sune după cum urmează.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

De la ce articol?

 
   

Domnul Gheorghe Caragea:

155, paragraful 1: "Produsele ușor inflamabile, explozive, substanțele radioactive, puternic otrăvitoare ori poluante sau alte produse periculoase se transportă, după caz, numai cu vehicule special amenajate și dotate cu echipamente specifice cu respectarea strictă a condițiilor stabilite prin normele în vigoare".

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. La alin.2?

 
   

Domnul Gheorghe Caragea:

La alin.2, textul devine astfel: "Produsele petroliere trebuie...

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

...periculoase.

 
   

Domnul Gheorghe Caragea:

...periculoase", pardon, "Produsele periculoase trebuie, după caz, să fie însoțite pe tot parcursul de o persoană care să le cunoască bine caracteristicile. Conducătorul autovehiculului care transportă produse periculoase trebuie să fie atestat, conform art.179, și să aibă asupra sa documentele legale pentru transportul respectiv și instrucțiunile referitoare la transportul, la manipularea încărcăturii și la măsurile care trebuie luate în caz de accident".

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. La alin.3?

 
   

Domnul Gheorghe Caragea:

Alin.3: "Dacă datorită deteriorării ambalajului sau din alte cauze produsul periculos se împrăștie pe drum sau apar scurgeri, conducătorul este obligat să oprească imediat și împreună cu persoana care-l însoțește să ia măsuri de înlăturare a pericolelor și să avertizeze...", textul curge în continuare; "...și de avertizare a celorlalți conducători" ș.a.m.d.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da.

Cu aceste modificări, supun votului dumneavoastră art.155... Ați făcut și un alineat 4, nou?

 
   

Domnul Gheorghe Caragea:

Nu, nu!

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Bun. Are deci 3 alineate. Acest text al art.155 îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru?

(Către domnul Constantin Serban Rădulescu-Zoner):

Aveți vreo chestiune de redactare?

 
   

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Da, o chestiune de redactare. "și să avertizeze", nu "de a avertiza". Asta-i problema!

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

"și să avertizeze", da, da. S-a introdus "înlăturarea" și apoi "și să avertizeze ceilalți conducători", nu de "avertizare a celorlalți conducători" sigur că da!

Deci, este vorba de alin.3, acolo unde s-a introdus "înlăturarea" când apar scăpări, eu știu, se împrăștie pe drum.

 
   

Domnul Gheorghe Caragea:

Mergea și așa cum era textul.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

"...să ia măsuri de avertizare".

 
   

Domnul Gheorghe Caragea:

"Să ia măsuri de înlăturare, de avertizare a celorlalți conducători care circulă", deci este corect.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Ea, e corect. Este vorba de măsuri.

Supun votului dumneavoastră acest text al art.155.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimenmi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

La art.156.

 
   

Domnul Gheorghe Caragea:

La art.156, lit.a) se va transforma într-un nou paragraf, astfel că avem art.156, paragraful 1, cu următorul text:

"Conducătorul care transportă produse periculoase este obligat să conducă în așa fel încât să nu producă șocuri vehiculului aflat în mers".

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Mai departe.

 
   

Domnul Gheorghe Caragea:

Paragraful 1 din text devine acum paragraful 2: "Conducătorului care transportă produse periculoase îi este interzis:

a) să conducă atunci când se află sub influența băuturilor alcoolice;

b) să fumeze în timpul mersului ori să aprindă foc la oprire sau staționare la o distanță mai mică de 50 m de vehicul", nu de "autovehicul".

c) rămâne la fel ...pardon, tot cu "vehicul". Deci, în loc de "autovehicul", "vehicul".

d) rămâne la fel. La d) rămâne "autovehicul".

La e) rămâne la fel.

f) "să transporte și alte produse periculoase care, prin natura lor, ar putea spori pericolul".

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu (din loja comisiei):

Da.

 
   

Domnul Gheorghe Caragea:

g) "să permită prezența în vehicul a altor persoane în afara celuilalt conducător, precum și a persoanelor de însoțire".

Și ultima parte se elimină: "sau a celor încarcă sau descarcă încărcătura", deci, se taie, s-a eliminat.

h) "să intre pe sectoarele de drum semnalizatecu indicator ce interzice, după caz, accesul vehiculelor care transportă produse ușor inflamabile, explozive, substanțe radioactive, puternic otrăvitoare ori poluante sau alte produse periculoase".

Deci, am spus că mai intervine și paragraful 3: "Se interzice transportul persoanelor de însoțire în caroseria vehiculului care transportă produse periculoase, cu excepția cazurilor în care prin norme specifice se impune altfel".

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Cu aceste trei alineate și textele citite aici în fața dumneavoastră supun votului dumneavoastră art.156.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

Art.156 a fost adoptat în unanimitate.

Secțiunea XX. Este vreo modificare?

 
   

Domnul Dumitru Ciobotea:

Dorim ca la Secțiunea XX titlul să sune în felul următor: "Circulația vehiculelor cu gabarite sau mase depășite" adică să nu fie cumulativ cu acel "și" "gabaritele și masele".

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Doreați să luați cuvântul? Vă rog.

 
   

Domnul Dan Ioan Popescu:

Domnule președinte,

În numele Grupului parlamentar PDSR, vă rugăm a se verifica cvorumul, aceasta și în ideea de a veni în întâmpinarea solicitării dumneavoastră ca să fim prezenți în număr cât mai mare pentru ora 16.00 pentru votul final.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da, votul final era la ora 16.00. Eu rog secretarii să verifice cvorumul.

Luăm o pauză de o jumătate de oră. Dacă la sfârșitul pauzei nu vom avea cvorumul, o să facem apelul nominal. Îi rog și pe domnii chestori de serviciu care s-au remarcat prin lipsă să ne ajute la această operațiune.

- pauză -

- după pauză -

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Aș ruga să invitați toți colegii în sală, să vedem dacă avem cvorum.

Aș ruga și pe domnii chestori de serviciu, care s-au remarcat prin lipsă, să ne ajute la această operațiune.

Stimați colegi, să nu mai mergeți la domnul chestor Mureșan în chestiunea cu dotări în săptămâna când este de serviciu, mergeți numai în săptămâna când nu este de serviciu. Săptămâna aceasta este de serviciu și trebuie să stea aici.

După numărătoarea noastră în prezent cvorumul este întrunit. La Secțiunea XX titlul care se propusese este "Circulația vehiculelor cu gabarite sau mase depășite". Supun votului dumneavoastră acest titlu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.157. Sunt ceva probleme? Vă rog.

Domnule Ciontu, vă rog să poftiți aici să luați un loc. Domnul Mureșan se simte singur. Da, vă rog să luați cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe Caragea:

Deci, la art.157 primul alineat: în loc de "autovehiculul", "vehiculul", iar după textul "sau masele prevăzute de lege", se propune introducerea "și care nu pot fi detarate", astfel încât acest paragraf devine după cum urmează: "Vehiculul care, prin construcție sau datorită încărcăturii transportate, depășește gabaritele sau masele prevăzute de lege..."

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu (din loja comisiei):

"...și care nu poate fi detarat..."

 
   

Domnul Gheorghe Caragea:

Pardon, "și care nu poate fi detarat", așa este domnule președinte, "și care nu poate fi detarat, circulă pe drum numai în baza autorizației speciale, emisă de organul de administrare a drumurilor și cu respectarea condițiilor prevăzute în acest act".

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. La celelalte alineate este ceva?

 
   

Domnul Gheorghe Caragea:

La al doilea alineat, în loc de "auvehiculul", la fel "vehiculul". Deci, "Vehiculul care depășește gabaritele trebuie echipat cu următoarele dispozitive suplimentare de semanlizare":

- la pct.a) nu se modifică nimic;

- la pct.b) - "câte un marcaj reflectorizant aplicat la partea din spate a vehiculului" se taie "sau încărcăturii", "cât mai aproape de marginea laterală, format din benzi alternante albe și roșii descendente către exterior, dacă lățimea vehicului depășește 2,5 m".

- la pct.c) "unul sau mai multe dispozitive speciale de avertizare", se adaugă: "cu lumină galbenă", montate astfel încât lumina emisă de acestea să fie vizibilă din față, spate și din ambele părți laterale. Atât.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da, cu aceste modificări...

 
   

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner (din sală):

Să ne punem de acord, ca să rezolvăm...

Scrie "vehiculul" și după aceea... aici scrie "pot"...,

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

"vehiculul poate", de acord.

Cu aceste modificări, supun votului dumneavoastră art.157. Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.158. Nu este nici o problemă. Îl supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Secțiunea XXI. Titlul, vreo problemă? Supun votului titlul.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.159. Vă rog.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

La sfârșitul acestui articol să se completeze "în partea stângă sau în fața acestora".

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu (din loja comisiei):

Da, da.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Doreați să luați cuvântul? Pe o problemă de redactare. Vă rog! (Se adresează domnului deputat Sonea Ioan care a ridicat mâna).

 
   

Domnul Ioan Sonea:

Mulțumesc domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Am impresia că cele două componente ale articolului, eu văd două, se cam suprapun. Consider că prima parte ar trebui să se refere la situația când vehiculul nu circulă, pentru că nunai în condițiile acestea se poate produce abandonarea, nu? Este abandonat, deci nu circulă. Iar în a doua parte se pune problema ce se întâmplă și cum se întâmplă conducerea când circulă. De aceea, aș considera că poate este mai bine dacă formularea la prima parte ar fi de forma următoare: "Conducătorul vehiculului cu tracțiune animală nu are voie să părăsească pe drum vehiculul și animalele de tracțiune", nu acel "nu trebuie", eu știu, poate fi considerat cu necesar "nu este necesar". Aș putea folosi un alt cuvânt. Deci, în loc de "nu trebuie", "nu are voie". Iar partea a doua, nu știu dacă este obligatoriu ca el să se afle în vehicul. Aceasta depinde de situație și atunci probabil că este mai clar dacă am formula în felul următor: "în timpul mersului, conducătorul este obligat să aibă controlul...". Deci, eu cred că se referă mai mult la controlul asupra conducerii decât la locul unde el se află. Deci, "să aibă controlul asupra animalelor aflându-se în vehicul sau deplasându-se pe jos cât mai aproape de animale". Mulțumesc.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da, domnul Bivolaru, dar chestiunea nu prea este de redactare. Aceasta trebuia să le discutați la comisie, așa cum am convenit.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Problema nu este de fond, observațiile pe care le-a făcut colegul nu sunt de fond și sunt cuprinse destul de bine în acest articol, deoarece, în primul rând, conducătorul nu trebuie să abandoneze vehiculul ori controlul asupra animalelor în timpul mersului. Este chiar prima teză. Acoperă exact toate observațiile pe care le-a făcut colegul. Iar cealaltă problemă: textul iarăși acoperă foarte bine, conducătorul este obligat să fie în vehicul, dacă nu este în vehicul, i se stabilește exact unde trebuie să fie, adică să protejeze siguranța circulației, adică în partea stângă sau în fața animalelor. Nu există problemă de fond în obiecțiunile colegului.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Supun art.159 la vot, așa cum a fost redactat de comisie împreună cu inițiatorul.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.160. Domnul Popescu.

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulțumesc domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

La 160, pentru a ne integra cât mai bine în Convenție și în realitățile din țara noastră, se impune următoarea modificare la lit.a): "să circule pe drumurile naționale", se spune. Nu, "să circule pe drumurile europene, naționale și pe autostrăzi". Este vorba de o interdicție care se realizează, mental, de la sine, este un lucru elementar că nu are ce căuta el pe autostradă, pe un drum european sau național și atunci noi le-am înșirat în această ordine care este cea mai indicată. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Altceva mai este la articolul 160?

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Da. La lit.b) sunt niște mici adaptări și anume: "să circule pe timp de noapte pe străzile principale din localități". Adică se elimină "pe drumurile naționale", fiindcă deja există în altă parte un text care interzice.

La litera c) "pe timpul staționării să lase animalele înhămate, dacă nu le supraveghează, atât.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

La k).

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

La lit.k) "...cu lumina albă sau galbenă și în spate elemente reflectorizante și un dispozitiv..." și textul curge.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Cu aceste modificări supun votului dumneavoastră art.160. Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Dați-mi voie să fac o precizare.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da, vă rog. Precizarea că nu este bun.

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Comisia s-a gândit să vă propună și, probabil că veți accepta, cum ați mai acceptat deja și într-un alt caz, ca la "Dispoziții tranzitorii și finale" să introducem o normă care să prevadă ca această interdicție, care necesită adaptarea populației și mai ales a conducătorilor de animale, să-și producă efectele începând de la 31 decembrie 1998. Cam așa s-ar pune problema. Când vom ajunge acolo, o să discutăm. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Nici un fel de problemă. Numai aceste chestiuni să le aveți pregătite, că noi ajungem astăzi acolo. Vă spun eu precis.

Art.161. Nu sunt probleme. Îl supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva?

A fost adoptat în unanimitate.

Secțiunea XXII. Supun votului titlul Secțiunii XXII.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.162. Nu sunt probleme. Supun votului dumneavoastră art.162.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.163. Da, vă rog.

Domnule Sonea, să fie de redactare.

Nu, dacă este aproape de redactare nu o să-l admitem.

 
   

Domnul Ioan Sonea:

Acuma, eu nu știu cum o să interpretați dumneavoastră.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da, cel mai bine ar fi fost să mergeți la comisie, care a discutat cu inițiatorul și interpretau dânșii.

 
   

Domnul Ioan Sonea:

Mă rog. Mulțumesc.

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu (din loja comisiei):

Noi, aseară, am fost acolo.

 
   

Domnul Ioan Sonea:

Eu pun o singură întrebare.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă rog.

 
   

Domnul Ioan Sonea:

"Să circule la mică distanță în spatele unui autovehicul". Aceasta înseamnă că nu-i mai da posibilitatea să depășească niciodată. Nu? Deci, facem un paradox.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Deci, art.163, ce literă?

 
   

Domnul Ioan Sonea:

Deci, la lit.b) eu aș fi propus eliminarea acelei chestiuni și ar mai fi fost încă ceva, dar..., chiar numai de exprimare.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Care este obiecțiunea.

 
   

Domnul Ioan Sonea:

"Să circule la mică distanță în spatele unui autovehicul". Deci, noi nu-l lăsăm să depășească. El, ca să-l depășească, trebuie să-l ajungă.

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu (din loja comisiei):

Aceasta este deducția dumneavoastră.

 
   

Domnul Ioan Sonea:

Păi, nu?!

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul colonel.

 
   

Domnul Dumitru Ciobotea:

S-a introdus această restricție pentru biciclist, pentru că, în situația în care vehiculul din față oprește brusc, automat, biciclistul intră în el.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Sau sub el.

 
   

Domnul Dumitru Ciobotea:

Sau sub el.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Supun votului dumneavoastră art.163. Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Cap.II. Supun titlul votului dumneavoastră. Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.164. Domnul Bivolaru.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

La alin.3 se propune o modificare a textului și o eliminare a sintagmei "în toate cazurile" și rămâne, cu o anumită completare, textul în felul următor: "Persoanele cu mobilitate limitată care se deplasează într-un scaun rulant pot să circule pe partea carosabilă numai ziua când vizibilitatea este normală". În caz contrar, textul lasă libertatea ca acești, să zicem, handicapați să circule în toate cazurile, adică inclusiv noaptea sau inclusiv pe zona cu vizibilitate redusă.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

De acord. Supun votului art.164 cu aceste modificări.

Cine este pentru?

 
   

Domnul Ioan Sonea (din bancă):

Dați-mi voie.

Iar nu-mi dați voie?

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Să vă dau voie la ce?

 
   

Domnul Ioan Sonea (din bancă):

La o explicație.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Nu, explicațiile s-au cerut, așa cum am spus, de acum două săptămâni, la comisie, care, împreună cu inițiatorul, a stat la dispoziția tuturor care au nevoie de explicații, care vor să facă propuneri și care, conform Regulamentului, trebuiau să le facă dinainte, nu să le vină ideea acum în sală. Vă rog.

 
   

Domnul Ioan Sonea:

Este vorba de o redactare, nu este vorba de o idee.

"...care conduc cu mâna o bicicletă". Păi, conduc? Am impresia că trebuie "împing", pentru că oricum nu o conduc într-un mod oarecare. Nu? Și dați-mi voie să vă spun că mai înainte nu m-ați văzut, dar la un moment dat se face referire la obiecte și la urmă spune bunuri ori animale. Totuși animalele nu sunt obiecte. Trebuie clarificat.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Deci, este vorba de "celor care conduc cu mâna o bicicletă". La alin.2 de la art.164.

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu (din loja comisiei):

Și ce-i cu asta?!

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Păi, eu înțeleg că nu este nici o problemă, dar...

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Mai întâi țin și eu să precizez, ca și domnul președinte, că îl rugam foarte mult pe domnul coleg și îl rugăm pentru viitor, în mod frumos și elegant să vină la comisie. Noi am stat aseară până târziu și erați așteptat. Și chiar vă rog să veniți, fiindcă dumneavoastră vă manifestați cu interes pentru Codul Rutier. Este foarte bine, dar veniți când trebuie.

Observația pe care o faceți dumneavoastră nu este întemeiată pentru motivul bun că există astfel de persoane care plimbă bicicleta cu mâna, merg pe jos pe lângă bicicletă și o plimbă cu o mână. Prin urmare, este normal să existe în cadrul enumerării și această ipoteză. Iar despre animale, nu văd...

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Nu. Aici nu mai avem animale, am trecut.

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Nu mai avem, tocmai.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Supun votului dumneavoastră art.164.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.165.

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

La art.165 vi se propune la pct.3, deci, pe verso, să facem puțin..., am mai țesălat textul puțin: "Când circulă pe partea carosabilă, pietonii sunt obligați să se deplaseze pe partea stângă a drumului în sensul de mers, cu excepția cazului când aceasta este de natură să le pericliteze siguranța, precum și în împrejurări speciale". După aceea, "în afara cazului" se înlocuiește cu "cu excepția cazului când formează o coloană..." și textul curge. Adică, sunt pentru o mai bună precizare a ipotezelor, niște modificări formale, exterioare.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Supun votului dumneavoastră art.165 cu aceste modificări.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.166. Nu sunt probleme. Supun votului dumneavoastră art.166.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.167. Nu sunt probleme. Supun votului dumneavoastră art.167. Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.168. Vă rog.

 
   

Domnul Ioan Sonea:

În loc de "nu trebuie", nu este mai bine "nu au voie"? în amândouă alineatele.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule Popescu, se propune în loc de "nu trebuie", "nu au voie". Ei "nu trebuie să împiedice", ei "nu au voie să împiedice".

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu (din loja comisiei):

Lăsăm așa cum este.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Lăsăm așa. Supun votului art.168. Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

Se abțin trei. Cu 3 abțineri a fost adoptat cu majoritate de voturi.

Art.169. Domnul Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Vă propun o chestiune de redactare, având în vedere principiul că, de regulă, normele de drept se redactează în sens pozitiv și atunci în loc de "pietonii nu trebuie...", v-aș propune să redactăm așa: "Pietonii pot să se angajeze în traversarea părții carosabile după ce s-au asigurat că acest lucru este în deplină siguranță". Să mai citesc o dată?

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Nu, nu. ...pot să se angajeze după ce s-au asigurat că acest lucru...

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

"...Pot să se angajeze în traversarea părții carosabile după ce s-au asigurat că acest lucru este în deplină siguranță".

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Observația domnului coleg Gaspar este frumoasă în sine, dar, vă repet, de nenumărate ori am aplicat acest lucru, de câte ori este nevoie de interdicții, domnule Gaspar.

Acuma, vreau să vă explic - și colegilor noștri ca să înțeleagă bine - că această obligațiune a fost foarte mult controversată la comisie, pentru că am vrut să accentuăm și mai mult ideea de interdicție și de a pune în sarcina pietonului obligația de diligență, aceea de a se asigura înainte de a păși.

Noi am constatat că sunt oameni care au traversat prin viață, au traversat prin viață, de la vârsta de un an, de la zero zile și până la 60 de ani și tot nu știu să circule. Și mai stăruie în capul pietonilor ideea că ei fiind pietoni pot să facă ce vor. Și atunci, de aceea s-au formulat aceste texte care încep cu "nu trebuie" sau "este interzisă".

Prin urmare, comisia a discutat foarte mult acest text și noi ne menținem pe această poziție și anume că este chiar în interesul pietonilor să le impunem un grad foarte mare de diligențe, pentru a nu se expune la situații când sunt prinși în mijlocul vehiculelor. Ați văzut, de multe ori, cum se întâmplă. Prin urmare, eu vă propun să votați textul astfel cum este.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mai este ceva la art.169?

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Nu. Și mă refer la textul comisiei. "Pietonii nu trebuie să"...

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da, bineînțeles, după coloana 3.

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Așa.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul colonel Ciobotea.

 
   

Domnul Dumitru Ciobotea:

La pct.3, lit.b) "Dacă trecerea nu este prevăzută cu o astfel de semnalizare, dar circulația vehiculelor este dirijată" și introducem în continuare "prin comenzi ale polițistului sau semnale luminoase ,altele decât cele pentru pietoni, să nu intre pe partea carosabilă...".

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Aceasta este în concordanță cu ce s-a mai făcut și la alte texte. Supun votului art.169.

 
   

Domnul Ioan Sonea (din sală):

Mă iertați, domnule președinte.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă rog.

Din sală:

Dacă nu a fost la comisie...

 
   

Domnul Ioan Sonea:

Mulțumesc frumos, domnule coleg, nu mai vorbesc.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Supun votului dumneavoastră art.169.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.170. Nu sunt probleme.

Supun votului dumneavoastră art.170.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.171.

Da. Domnul colonel Ciobotea.

 
   

Domnul Dumitru Ciobotea:

La pct.2 al art.171: "Persoanele majore care circulă împreună cu copii până la vârsta de 7 ani, pe drumurile unde nu sunt trotuare, sunt obligate să țină și să conducă copiii numai pe partea dinspre acostament".

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Este în regulă.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Cu această precizare, supun votului dumneavoastră art.171.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.172. Nu sunt probleme.

Supun votului dumneavoastră art.172.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.173. Nu sunt probleme.

Supun votului dumneavoastră art.173.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat.

Cap.III - "Conducerea animalelor".

Supun votului acest titlu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat.

Art.174. Nu sunt probleme.

Supun votului dumneavoastră art.174.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat.

Art.175.

Vă rog. Domnul colonel Ciobotea.

 
   

Domnul Dumitru Ciobotea:

La pct.3 al art.175, pentru a nu ne găsi tot în situația în care eram la Decretul nr.328, cu "limita evitării oricărui pericol", s-a propus reformularea, în felul următor: "Conducătorii sunt obligați să ia măsurile necesare ca pe timpul deplasării pe drum, animalele să nu împiedice circulația celorlalți participanți la trafic". Deci se elimină "să nu stînjenească mai mult decât este necesar ori".

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Da, da.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da.

 
   

Domnul Dumitru Ciobotea:

La pct.5: "În afara localităților, animalele oprite trebuie ținute în afara părții carosabile" și se taie "lăsate atât cât este posibil".

Iar la pct.6: "Turmele trebuie astfel conduse, încât să nu ocupe mai mult de o bandă" și, în continuare, tot "turmele" - să nu zicem "ele" - "trebuie fracționate în grupuri compacte și de dimensiuni reduse".

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Aceasta trebuie să vorbim și cu ciobanii!

Supun votului dumneavoastră art.175, cu aceste modificări.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.176. Probleme? Nu sunt probleme.

Supun votului dumneavoastră art.176.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Titlul VI - "Atribuții"

Supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat.

Cap.I. Titlul cap.I, da?

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Comisia și grupul de experți vă roagă respectuos să fiți de acord ca art.177 și toate cele care urmează în legătură cu comisia aceasta națională, cu competențele și alcătuirea ei, să fie lăsate în rezervă, fiindcă noi, încă, nu am ajuns să avem un punct de vedere unitar asupra acestei chestiuni, care este foarte complicată. De aceea, vă rugăm ca art.177, 178, eventual și 179, mă rog, tot ce ține de Comisia Națională și implicațiile ei, să nu fie discutate astăzi, să mai rămână, în continuare...

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Păi art.179 este deja la ministere.

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Da, am văzut...

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Deci numai art.177 și 178, momentan, și dacă mai apare undeva, bineînțeles că acolo o să se intervină ca atare.

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Da.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Atunci nu mai votăm titlul respectiv. Să vedem ce hotărâre o să luați.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

La Cap.II, tot atribuții avem...

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Nu, nu. Eu mă refer la titlu.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

La Cap.I?

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Aveți dreptate.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Pentru că s-ar putea să se cheme altfel sau eu știu ce hotărâre o să luați dumneavoastră.

Cap.II - "Atribuțiile unor ministere, instituții, organizații și autorități ale administrației publice".

Este vreo problemă?

Supun votului dumneavoastră acest titlu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.179.

Domnul Ciobotea.

 
   

Domnul Dumitru Ciobotea:

Domnule președinte,

La acest articol sunt mai multe propuneri pe care le-am discutat. Deci, la art.179 lit.b): "asigură instalarea, aplicarea, întreținerea și ține evidența mijloacelor de semnalizare rutieră și echipamentelor destinate siguranței circulației".

Deci "nu instalează personal", ci "asigură".

Lit.c), care aparținea Ministerului Transporturilor, s-o trecem la atribuțiuni comune cu Ministerul de Interne și să devină lit.e), la art.180. Adică: "autorizează, în condițiile legii, efectuarea lucrărilor în zona drumurilor naționale și pe autostrăzi...".

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

De acord.

 
   

Domnul Dumitru Ciobotea:

Cu amendamentul că, în loc de "prin standard de stat", dispărând "de stat", "prin standard național".

În locul art.179 lit.c), să intre art.180 lit.b), care spune că - și atunci o să fie Ministerul Transporturilor singur, nu cu Ministerul de Interne - "autorizează înființarea și funcționarea stațiilor de inspecție tehnică periodică a vehiculelor, ținând seama de dotarea materială și nivelul de calificare profesională a personalului acestora".

Din lit.h), s-a hotărât să se redacteze două paragrafe.

h) "elaborează norme privind transportul cu vehicule a produselor periculoase, precum și de atestare a conducătorilor acestora".

Și cealaltă problemă, care era în continuare, devine h1): "elaborează norme cu privire la examinarea psihologică a conducătorilor de autovehicule" - să nu se înțeleagă că elaborează norme numai pentru cei care transportă cu vehicule produse periculoase.

Lit.i)...

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Nu, dar atunci, aceasta o să devină i) și se renotează.

 
   

Domnul Dumitru Ciobotea:

Da. Noi am spus h1).

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Nu, dar propunerea este ca să devină i) și i) să devină j) ș.a.m.d.

 
   

Domnul Dumitru Ciobotea:

I-am zis h1, ca, după aceea, notarea să curgă normal.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da, da.

 
   

Domnul Dumitru Ciobotea:

Litera care era i)...

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Care acum o să fie j)...

 
   

Domnul Dumitru Ciobotea:

...să fie comună cu Ministerul de Interne, adică "autorizează înființarea și funcționarea școlilor pentru pregătirea de conducători de autovehicule, cu excepția celor care aparțin Ministerului Apărării Naționale și Ministerului de Interne". Deci să fie comună, nu numai a Ministerului Transporturilor, să preia textul art.180 lit.b), în locul celui pe care l-am trecut, cu "înființarea inspecțiilor tehnice".

Cam acestea ar fi la art.179.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Și, atunci, lit.j) va deveni lit.k), ultima. Da. Bun.

Cu aceste probleme, supun votului dumneavoastră art.179.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 1 vot împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat cu majoritate de voturi.

Vă rog.

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnul coleg Chiliman a propus la timp un amendament - astăzi a revenit cu el - prin care dânsul cere, la acest art.179, să se introducă încă un caz, și anume este vorba de obligația de a îndepărta obstacolele de pe drumuri.

Noi am spus că există un astfel de text undeva în interiorul Codului, dar nu am reușit să-l depistăm. Deci, în ipoteza în care există textul, acest amendament rămâne fără obiect, iar în ipoteza în care nu există, vă rog să fiți de acord să reluăm această introducere, altădată.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

De acord.

La art.180, în afară de schimbările acelea cu literele de la art.180 la 179, deja propuse, dacă mai sunt alte probleme? Nu mai sunt.

Supun votului dumneavoastră art.180.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

La art.181, Ministerul Apărării Naționale.

Da, domnul colonel. Vă rog.

 
   

Domnul Dumitru Ciobotea:

La lit.b): "supraveghează circulația pe drum a vehiculelor aparținând acestui minister...", pentru că au și..., nu numai autovehicule...

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da, căruțe.

 
   

Domnul Dumitru Ciobotea:

"...și controlează respectarea, de către conducătorii lor, a regulilor de circulație și a celorlalte dispoziții din prezentul Cod".

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da.

 
   

Domnul Dumitru Ciobotea:

La lit.d): "înmatriculează sau înregistrează, după caz," - aceasta i-a fost introducerea "sau înregistrează după caz" - "autovehiculele și remorcile".

La lit.f): "organizează și execută inspecția tehnică a autovehiculelor și remorcilor aparținând unităților ministerului, respectând normele legale", aceleași norme ca și la...

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

"cu respectarea normelor".

 
   

Domnul Dumitru Ciobotea:

"...cu respectarea normelor legale".

La lit.h): "elaborează, împreună cu" - în loc de "Inspectoratul General al Poliției" - "Ministerul de Interne și Ministerul Transporturilor, condițiile în care pot circula pe drum".

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Cu aceste modificări, supun votului dumneavoastră art.181.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.182.

 
   

Domnul Dumitru Ciobotea:

La art.182, ca de altfel și la art.183, în loc de "cu sprijinul Inspectoratului General al Poliției", "cu sprijinul Ministerului de Interne".

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. La art.182, mai este vreo problemă?

Supun votului dumneavoastră art.182.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

La art.183, în afară de modificarea cu Inspectoratul General al Poliției, deja anunțată, dacă mai este vreo problemă?

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.184. Nu sunt probleme.

Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru?...

 
   

Domnul Petru Șerban Mihăilescu:

Aveam un mic amendament, o chestiune de redactare.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă rog.

 
   

Domnul Petru Șerban Mihăilescu:

În loc de "trusă individuală", să fie trecut "trusă sanitară auto" - este un articol la pct.c) sau d) - ca să fie clar pentru această chestiune.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Da, "trusa sanitară auto".

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

De acord.

Mai sunt probleme la art.184?

Supun votului dumneavoastră acest articol.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.185. Nu sunt probleme. Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.186. Nu este nimic.

Supun votului dumneavoastră art.186.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.187. Domnul Bivolaru.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Să ne lăsați și art.187 lângă celelalte două articole, pentru că, consiliile județene au foarte multe atribuții în ceea ce privește activitatea aceasta rutieră și să convenim să completăm ca lumea legea. Am discutat-o de multă vreme...

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Descentralizarea locală. De acord, la comisie art.187.

Art.188. Sunt ceva probleme la art.188?

Supun votului dumneavoastră art.188.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

Art.188 a fost adoptat în unanimitate.

Art.189. Vă rog. Domnul cololonel Ciobotea.

 
   

Domnul Dumitru Ciobotea:

Vă rog să fiți de acord ca și art.189 să treacă pe la comisie din nou, pentru că sunt niște amendamente făcute de ACR și eu le consider pertinente.

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Da...

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Sunt niște propuneri ale ACR-ului. ACR-ul nu poate să facă amendamente.

La comisie.

Cap.III - "Atribuțiile Poliției". Este vreo problemă?

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Poliției rutiere.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Poliției rutiere.

Supun votului dumneavoastră acest titlu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.190.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

La alin.1 să se pună "Poliția rutieră".

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da, da, este clar.

 
   

Domnul Dumitru Ciobotea:

În afară de problema că "Poliția rutieră are următoarele atribuții", la lit.a), cred eu că, pe undeva, ne suprapunem: "organizează și execută supravegherea circulației și controlul respectării de către participanții la trafic, precum și de către celelalte persoane fizice". Deci "...respectării de către participanții la trafic, precum și de către persoanele juridice a dispozițiilor din prezentul Cod". Deci aș tăia "celelalte" și "fizice" și zic "persoanele juridice".

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Altceva, la art.190?

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

În primul rând, la pct.a) nu se clarifică ce se controlează, și atunci trebuie inversat: "organizează și execută supravegherea și controlul respectării circulației" sau, dacă nu, "organizează și execută supravegherea circulației și controlul respectării acesteia", pentru că, altfel, nu avem obiect de control.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

"Organizează și execută supravegherea și respectarea...". Nu înțeleg.

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

"...dispozițiilor din prezentul Cod".

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

"...controlul respectării dispozițiilor din respectivul Cod". Este mai corect. Deci introducem sintagma: "controlul respectării dispozițiilor din prezentul Cod".

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Este la sfârșit: "dispozițiilor din prezentul Cod".

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Da.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Este în regulă. Altceva.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Eu propusesem să mutăm "dispozițiilor" acestea mai sus.

La pct.c) să introducem: "organizează și ține evidența autovehiculelor și remorcilor înmatriculate". Introducem această sintagmă: "înmatriculate".

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Vă rog.

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnul colonel a propus să eliminăm "persoanele fizice" din această sintagmă. Mie mi se pare că trebuie să menținem, pentru că, prin participanții la trafic, se înțeleg, probabil, nu numai toate vehiculele și autovehiculele, dar și pietonii și mai sunt și alte persoane fizice și juridice, care au legătură, într-un fel sau altul, cu circulația. Iată, de pildă, o persoană nu este pieton, nu circulă, dar stă pe margine și face un foc periculos sau strică ceva la carosabil. El nu este pieton, dar este o persoană fizică. Sau o persoană juridică trage ea un șanț, pe acolo, pe undeva, face ea o groapă, fiindcă trebuie să scoată de acolo nu știu ce sau să introducă o canalizare ad hoc. Toate treburile acestea mie mi se pare că trebuie să fie prinse în sintagma "persoane fizice și juridice". Echivocul izvorăște din faptul că nu se operează și cu noțiunea de "pieton", dar el face parte, în mod normal, din participanții la trafic. Prin urmare, dacă îl înțelegem astfel, sintagma "fizice și juridice" trebuie să rămână.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. De acord.

Vă rog.

 
   

Domnul Dumitru Ciobotea:

Nu pentru a contrazice, ci pentru a merge mai departe, la lit.c) "înmatriculează, radiază din circulație și eliberează plăci și certificate de înmatriculare". S-a zis numai "certificate de înmatriculare".

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

"Plăci", da, dar nu se zice plăcuțe?

 
   

Domnul Dumitru Ciobotea:

Plăci.

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Plăci.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Cu aceste modificări, supun votului dumneavoastră art.190.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Titlul VII - "Răspunderi și sancțiuni".

Aici devine mai frumos.

Supun votului dumneavoastră acest titlu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Să-i spunem "Răspunderi, sancțiuni și recompense".

Cap.I - "Dispoziții generale".

Supun votului dumneavoastră acest titlu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.191. Nu este nici o problemă la art.191.

Supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 1 vot împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat cu majoritate de voturi.

Cap.II. Supun votului titlul acestui capitol.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.192 îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.193.

Din sală:

La a) - 60 km.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da, 60 km. Aceasta am convenit, deja...

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

50 km!

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

A, "cu 50 km", sigur, da.

Dacă mai este vreo problemă la art.193? Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.194. Nu sunt probleme. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.195. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat.

Se propune eliminarea art.196.

Domnul Miron Mitrea are un amendament de propus.

Vă rog să-l susțineți.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Art.196, trebuie văzut împreună cu art.202, la art.202 trecem dreptul de a stabili, prin eliminarea art.196, cuantumul punctelor de penalizare la Hotărâre de Guvern. Eu cred că, fiind unul dintre cele mai importante aspecte din lege, trebuie să îl păstrăm aici și, dacă decideți ca art.196 să rămână în această formă, să nu fie eliminat, după aceea sigur, am și alte propuneri la modificarea articolului.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Vă rog, comisia.

Eu înțeleg că s-a propus ca aceste puncte de penalizare să fie stabilite prin Hotărâre de Guvern, ca să se poată face unele reamenajări în privința punctelor de penalizare, deci după ce începe să între în vigoare acest sistem, să se facă unele corecturi mult mai repede, mai ușor, prin Hotărâre de Guvern și problema este dacă lăsăm această chestiune, așa cum a propus comisia, să se stabilească prin Hotărâre de Guvern sau mergem pe varianta care era inițial în lege, prin art.196, ca aceste puncte să fie stabilite prin lege și, deci, orice modificare să fie realizată tot prin lege.

Vă rog. Domnul Bivolaru.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

În primul raport de dezbatere a acestui Cod, la Comisia pentru industrii, s-a acceptat această propunere a inițiatorului cu stabilirea de puncte de penalitate și era o problemă foarte interesantă, bineînțeles este și destul de complicată, dar este foarte interesantă în ceea ce privește urmărirea stării acesteia, să zicem, infracționale și contravenționale.

S-a redus și s-a mers pentru a se rezolva printr-o hotărâre de Guvern, care, de regulă, hotărârea de Guvern va ține foarte mult cont de hotărârile sau sugestiile Ministerului de Interne, recte ale Poliției rutiere. Nimic neimportant în acest lucru, dar noi am prevăzut în cadrul acestui cod, pentru că am înlăturat cu destulă ușurință această sintagmă de "șofer auto profesionist", care nu reprezintă un segment nesemnificativ, ci este un segment foarte important. De fapt, ei sunt coloana vertebrală a întregii circulații rutiere, noi, ceilalți pe lângă ei suntem numai niște accesorii, ca să spunem așa. În condițiile respective aceste punctaje care se vor stabili printr-o hotărâre de Guvern vor afecta foarte mult activitatea profesională a acestor conducători , pe care noi am și acceptat-o. Am introdus la un moment dat sintagma de "calificare", "calificarea conducătorilor auto" sau a "conducătorilor".

Convingerea mea și a Comisiei pentru industrie este că acest punctaj care nu ocupă prea mult loc în cod, este vorba de un articol cu câteva alineate ... este bine să-l stabilim de principiu noi, prin lege, și să nu îl lăsăm ca pe orice cuantum de amendă care să fie revizuit ori de câte ori se consideră necesar. Este un lucru care este mult mai sensibil și cu atât mai mult că este o problemă de mare noutate. Într-un fel va revoluționa această activitate de sancționare la nivelul activității rutiere. Este chiar foarte interesantă ideea și, de asemenea, cu foarte multe implicații.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Cine ia cuvântul?

Domnul colonel Ciobotea.

 
   

Domnul Dumitru Ciobotea:

Chestiunea este foarte delicată și consider că pentru a stabili aceste puncte de penalizare trebuie să ne consultăm mai mulți, inclusiv cu liderii sindicatelor șoferilor, inclusiv cu cei de la A.C.R., pentru că s-au ridicat foarte multe probleme în acest domeniu.

A merge de acum pe ceea ce avem în față, cred că am greși.

De aceea, v-aș ruga să lăsăm să se stabilească printr-o hotărâre guvernamentală, să ne așezăm la masa tratativelor, cum se spune, să stabilim exact ceea ce trebuie să facem în viitor. La fel, de fapt, ca și amenzile, pe care, tot așa, o să le stabilim împreună.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul președinte Popescu.

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Eu regret că nu pot să fiu de acord cu soluțiile preconizate până acum.

Propunerea mea este alta. Chestiunea prezintă, într-adevăr, o deosebită importanță, are niște implicații, sindicatele șoferilor au și ele multe de spus...

Dar, cea mai bună soluție ar fi ca acest art.196 să fie retrimis la comisie și să discutăm acolo, într-un context complex, să fie invitați mai mulți factori. Și îmi pare rău că nu pot să fiu de acord cu domnul colonel, această soluție trebuie să fie la nivelul legii. Repet, această soluție trebuie să fie la nivelul legii și nicidecum lăsată la alte niveluri, unde se pot produce modificări și schimbări fără longevitate.

Eu vreau, însă, să observ altceva: că foarte multe aspecte la nivel de amănunt au fost votate ca fiind de domeniul legii.

Prin urmare, acest aspect, cu această grilă cu punctaje care este și ceva nou, introdus este ... așa, ceva până acum nemaiaplicat, trebuie să fie de domeniul legii.

De aceea, eu sunt de acord că există controverse și puncte de vedere diferite în legătură cu aceste punctaje și v-aș ruga să fiți de acord și dumneavoastră, domnule președinte, și colegii, să retrimitem textul la comisie, dar, oricum, să rămânem la nivelul legii cu el.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Deci, art. 196 la comisie.

Capitolul III.

Supun titlul Capitolului III votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Referitor la art. 197. Nu sunt probleme.

Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? 1 abținere.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat.

Articolul 198. Vă rog.

Domnul Sonea și apoi domnul Mitrea.

 
   

Domnul Ioan Sonea:

Domnule președinte,

Vă rog să-mi permiteți să mai intervin, chiar dacă am zis că nu o să mai vin. Dar mi se pare că este o chestiune foarte importantă aici.

Alineatul a) sancționează într-un mod conducerea celui care nu posedă permis de conducere.

Punctul c) sancționează încredințarea conducerii unei persoane care îndeplinește aici niște condiții. Însă, nu precizează nimic dacă eu încredințez permisul, eu ca și conducător auto încredințez permisul unei persoane în deplinătatea psihică și fizică.

Păi eu știu că dumneavoastră nu aveți permis, dar eu vă dau mașina, nu? Nu este precizat acest aspect nicăieri. Eu devin în acest fel complice. Nu există, eu am căutat tare mult .... Dacă există, ... Eu nu fac nici o propunere, pentru că nu pot să o fac, dar pun, totuși, chestiunea în discuție.

Eu devin complicele celui care conduce fără permis. (Este corectat din sală, deoarece nu a accentuat bine cuvântul "complice"). Complice...

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă rog. Nu intrați în ... sunt foarte răi, și eu îi cunosc mai bine. Da.

Vă rog.

Domnule Popescu, ce părere are comisia?

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Eu îmi aduc aminte că există o astfel de interdicție. Este calificată contravenție, și nu infracțiune.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

În Decretul 328 era infracțiune, aici este contravenție. O mică consultare, vă rog să ...

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnilor, amendamentul este întemeiat, dar necesită rediscutarea textelor și, de aceea, vă rog să fiți de acord să rămână la comisie acest pasaj. Și îl rog pe domnul să vină mâine. Mâine lucrăm la comisie. Vă propun să veniți pe la ora 10,00, 11,00, noi mai luăm între timp în discuție și altele. Argumentul este întemeiat.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Deci, art. 198 la comisie.

Articolul 199. Vă rog.

 
   

Domnul Dumitru Ciobotea:

Domnule președinte,

Din practică rezultă că una dintre infracțiunile prevăzute la art. 199 este deosebit de gravă și mă refer la litera e): "părăsirea locului accidentului fără încuviințarea ofițerului sau subofițerului de poliție ori a procurorului".

În anul 1996 am avut 526 de cazuri de acest gen, în care victimele au fost omorâte sau rănite grav și lăsate în partea carosabilă, după care autorii au părăsit locul faptei.

Ne-au trebuit forțe deosebite să le mobilizăm din județe, de la mai multe județe, poate chiar la nivelul țării, ca să prindem autorul, iar unii au scăpat și la ora actuală.

Consider că de acest lucru se prevalează aceste persoane, că nu le pot spune oameni, și ar trebui să mărim pedeapsa pentru cei care comit asemenea fapte.

În acest sens, aș propune să introducem art. 199 bis sau art. 200, unde să arătăm: "Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 5 la 10 ani părăsirea locului accidentului fără încuviințarea ofițerului sau subofițerului ... " mă rog. Și curge.

La punctul 2 se menționează cine poate părăsi locul accidentului. Mulțumesc.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Comisia juridică? De acord?

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

De acord.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Deci, noi momentan suntem la art. 199. Ce ați propus dumneavoastră este un articol nou, care o să poarte numărul 1991, dar apoi o sa se renumeroteze la final toate articolele, ca să fie în ordine normală.

Deci, pentru art. 199, dacă nu mai sunt alte chestiuni, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

Articolul 199 a fost adoptat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră articolul 199 bis, care a fost propus.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Referitor la art. 200 din Codul rutier, nu din Codul penal. Cu acela avem alte probleme. Nu sunt probleme.

Supun votului dumneavoastră art. 200.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

Articolul 200 a fost adoptat.

Capitolul IV. La titlu.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Titlul acestui capitol trebuie corelat cu art. 191, unde sunt stabilite formele de răspundere și unde se vorbește despre răspunderea civilă. Văd că în titlul capitolului se vorbește de răspunderea civilă delictuală. Și atunci, pentru unitate de tratament, ori adăugăm la art. 191 "răspundere civilă delictuală", ori scoatem din titlul Capitolului IV, să rămână numai "Răspunderea civilă".

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Trebuie fără "delictuală". Trebuie inclus la art. 191 "delictuală"? Deci, "civilă delictuală".

Revenim la art. 191.

Îl supun votului dumneavoastră, cu această modificare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Și acum titlul Capitolului IV.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat.

Articolul 201.

Supun votului dumneavoastră art. 201.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Capitolul V: "Măsuri administrative". Vă rog.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Vă rog să observați: Capitolul V, intitulat: "Măsuri administrative", face parte din Titlul VII: "Răspunderi și sancțiuni".

La art.191, când au fost stabilite formele de răspundere au fost enunțate: "răspundere penală, contravențională, ori civilă delictuală", cum s-a completat. Nu se pomenește nimic despre măsurile administrative. Deci, este un capitol care face parte din titlul acelui capitol.

Ca atare, ar trebui ca la art. 191 să se introducă și sancțiunile sau măsurile administrative, cum vreți să le spuneți, pentru că altfel nu este în concordanță cu Titlul VII, intitulat "Răspunderi și sancțiuni".

Pe de altă parte, v-aș propune, ținând seama de modul în care a fost tratată materia în continuare,ca la art. 191 formele de răspundere să fie enumerate exact după cum au fost enumerate capitolele.

Deci, întâi avem răspunderea contravențională, avem după aceea răspunderea penală, avem răspunderea delictuală și ar mai trebui acum răspunderea administrativă. Nu știu dacă am fost suficient de clar.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Eu am înțeles. Nu știu domnul Popescu ce părere are... Este vorba de o problemă juridică.

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Am înțeles amendamentul dumneavoastră, observația dumneavoastră. Un moment, nu vă grăbiți!

La art. 191 se prevăd diferitele forme ale răspunderii în general: "penală, contravențională ori civilă".

Mai întâi că eu aș fi introdus într-o altă ordine: penală, civilă, contravențională. Dar nu aceasta este esențial acum.

Se începe în Capitolul II, cu răspunderea contravențională. Măsurile administrative se înglobează în noțiunea mai largă de răspundere contravențională. Pentru că tot ce ține de contravenții le aplică organele administrative. Nu cumva o să spunem că există măsuri administrative în cadrul răspunderii penale? Ați fost de acord că există numai trei forme ale răspunderii: penala, civila și administrativă contravențională.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule Popescu, domnul Gaspar a făcut următoarea propunere: art. 191 este la "Dispoziții generale" și el enumeră niște chestiuni.

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Știu.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

După care urmează: răspunderea contravențională, apoi cea penală, apoi cea delictuală și apoi măsuri administrative.

Și atunci este normal să spunem: "Nerespectarea dispozițiilor prezentului cod atrage... " și să le enumerăm așa cum sunt ele tratate. "atrage răspundere contravențională, răspundere penală, răspundere delictuală și măsuri administrative".

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnule președinte,

Eu am înțeles. În loc să avem trei forme, avem patru. Și eu vă repet respectuos că din punct de vedere conceptual măsurile administrative nu pot fi considerate o altă formă de răspundere. Ele se înglobează, în mod normal, în răspunderea contravențională.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Păi nu, că aici spune: "atrage:..." și enumerăm trei tipuri de răspunderi "și măsuri administrative". Că, altfel, atunci de ce le-ați trata separat?

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Dacă spunem aceasta, creăm din nou ceva nesimetric, creăm un concept care nu își are un corespondent în realitățile juridice și ale suprastructurii, și mai ales între ramurile dreptului. Există un echilibru. Avem, vechi și de demult, crime, delicte și contravenții. Această triadă este știută.

Acum, din punctul de vedere al împărțirilor pe care noi le-am admis în acest cod, avem trei forme de răspundere care s-au și votat. Eu nu mă prevalez de faptul că s-au votat. Noi discutăm dacă ele sunt sau nu bine compartimentate aceste forme de răspundere. Și avem, o dată, răspunderea penală, nu este controversă, răspunderea civilă, nu este controversă, iar în ceea ce privește răspunderea contravențională s-ar părea că pe lângă ea ar mai exista și măsuri administrative. Iar eu spun că în cadrul noțiunii mai largi de răspundere contravențională, se aplică măsuri administrative. Sancțiuni și măsuri administrative. Aceasta spun eu.

Prin urmare, nu avem patru forme principale de răspundere, avem trei forme de răspundere.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Păi atunci de ce ați tratat ...

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Eu sunt de acord cu altceva, că observația domnului coleg este întemeiată pe alt plan și că ar trebui să fie reașezată, mă rog, textele acestea revăzute sub aspectul denumirilor, și anume, când este vorba de măsuri administrative, să discutăm într-un fel sau să reașezăm textele încât să nu apară contradicții în exprimări.

Sunt de acord cu ceva din ce spune dânsul, dar nu putem crea o a patra formă de răspundere, care ar fi soră cu ea, ar fi "răspunderea contravențională" și după aceea, "măsuri administrative" ca și cum ar fi un capitol distinct, o altă formă de răspundere.

Eu, deci, sunt împotriva creării unei noi forme de răspundere în mod artificial, aceasta spun!

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule Popescu, și atunci de ce ați tratat-o într-un capitol special? Aceste măsuri administrative sunt separate de răspunderea contravențională.

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Și eu vă răspund imediat și este bună întrebarea: așa este, aveți dreptate. Tocmai în aceasta constă, ca să spun așa, lipsa de sistem, aici. Este vorba despre o critică întemeiată, cu privire la nerespectarea sistemului conceptual. Aceasta este cu totul altceva. Dar nu putem să rezolvăm în acest fel, adăugând o nouă formă de răspundere peste cea preexistentă, peste cele trei preexistente. Aceasta spun eu. Eu nu spun că textul, așa cum este aici la Capitolul V, este bun. El nu reflectă sistemul în triadă și, deci, de aceea am cerut să fie rediscutate textele acestea la comisie, pe planul acum examinat.

Deci, colegul nostru are dreptate, dar nu în sensul de a se crea o nouă formă, ci de a se găsi, de a se adapta și sistematiza mai bine materia, pentru ca să fie corespunzătoare acelor forme de răspundere pe care noi le-am acceptat unanim până acum.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Stați puțin, că nu este așa ușor!

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Eu nu fug de dialog, domnule președinte.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Dar cu partea referitoare la înșiruirea în art. 191 a celor trei tipuri de răspunderi, în concordanță cu felul în care sunt tratate ele mai departe, sunteți de acord? Că atunci, ori schimbăm la 191 și le înșirăm ...

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Aceasta vă spun că eu însumi am simțit nevoia unei reașezări în ceea ce privește ordinea acestor forme de răspundere și mi se pare că ar trebui să ... Depinde, este chestie de abordare. Acest cod rutier ar trebui, într-o viziune, să pună accentul în primul rând pe măsurile, pe latura contravențională, fiindcă organele administrative le aplică...măsurile contravenționale.

Ar trebui, după aceea, să fie ordinea penală, deci faptele penale, răspunderea penală și după aceea răspunderea civilă, care este o derivată și uneori are o poziție autonomă. De pildă, este posibil ca o faptă să fie producătoare de prejudicii, să fie rezolvabilă în plan civil pe baza articolelui o mie și următoarele din Codul civil, dar să nu fie infracțiune. Dacă este infracțiune latura civilă se rezolvă odată cu latura penală.

Prin urmare, o să discutăm la comisie toate acestea, îl invităm pe domnul coleg să vină. Nu am spus că nu are dreptate, am spus numai că nu așa se rezolvă. Ceea ce pare că este într-adevăr o contradicție în sistem.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Bun. Atunci, domnule Popescu, Capitolul II rămâne "contravențională", III "penală" și IV "civilă delictuală", deci sunt corect așezate și la fel trebuie așezate și în 191.

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Dacă vreți, domnule președinte, vă mai arăt încă ceva. O inconsecvență. Răspunderea civilă este enumerată ca atare la art. 191, pentru ca la Capitolul IV să apară și cuvântul "delictuală".

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Păi aceasta am pus! Aceasta am votat deja!

 
   

Domnul Emil-Teodor Popescu:

Or, răspunderea civilă delictuală este adevărat că este forma cea mai frecventă, fiindcă între părți nu există raporturi contractuale, dar pot să existe, totuși, și alte forme de răspundere civilă.

De aceea, mi se părea că era mai bine să rămânem numai așa: "răspunderea civilă", fără particula "delictuală". Acesta este cu totul alt aspect! Este vecin și conecxt cu ce discutăm.

Deci, în principiu domnul Gaspar are dreptate, dar nu așa se rezolvă, ci altfel. Soluția este alta.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Și acum noi ce facem? Mergem mai departe cu Capitolul V și pe urmă o să primim de la dumneavoastră ...

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Nu! Mergem înainte cu art. 202, iar modul cum îl botezăm este cu totul altceva, rămâne în suspensie.

Prin urmare, "Măsuri administrative" rămâne în discuție, dar măsurile propriu-zise, enumerate în art. 202 și următoarele, pot fi discutate și votate.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Deci, titlul Capitolului V rămâne la comisie, precum și așezarea acestor capitole și o eventuală propunere de modificare la art. 191, cred că am înțeles bine, și discutăm art. 202.

Dacă sunt probleme, vă rog? Nu sunt probleme.

Supun votului dumneavoastră art. 202.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

Articolul 202 a fost adoptat în unanimitate.

Articolul 203.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Având în vedere că art. 198 deja l-am returnat la comisie pentru precizări foarte clare și că art. 203, 206 și 207 se regăsesc sub influența art. 198 să fiți de acord să le luăm și pe acestea la comisie, odată cu art. 198.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Articolul 203 la comisie.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Articolele 206 și 207.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Nu, nu, ajungem acolo.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Să nu mai ies din nou să propun.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Ba da!

Deci, art. 203 la comisie.

Articolul 204. Dacă sunt probleme la art. 204? Nu sunt probleme.

Supun votului dumneavoastră art. 204.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Articolul 205. Sunt probleme? Nu sunt probleme.

Supun votului dumneavoastră art. 205.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Articolul 206 ați propus la comisie.

Articolul 207 tot la comisie.

Și art. 208 tot la comisie.

Articolul 209. Sunt probleme?

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Articolul 210.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Articolul 211.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Articolul 212.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Capitolul VI. În legătură cu titlul.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat.

Articolul 213.

Domnul Bivolaru.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

În primul rând, la litera a) "polițiștii rutieri".

La alineatul 2 propunerea este de a face o mică modificare, și anume, să sune textul așa:
"Amenzile se aplică persoanei fizice sau juridice care a săvârșit contravenția sau, după caz, proprietarului vehiculului". Și pe urmă textul curge cu alt alineat: "În cazul în care conducătorul nu este ..." și așa mai departe, curge textul.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Și ce să curgă? Că nu are predicat! E eliptic.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

"În cazul în care conducătorul nu este de față sau nu a oprit la comanda regulamentară a polițistului amenda se adresează proprietarului vehiculului".

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Și atunci ajungem la ce era înainte. Îl complicați! Eu am înțeles: "... sau, după caz, proprietarului vehiculului, în cazul în care conducătorul nu este de față sau nu a oprit la comanda regulamentară".

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Este posibil să fie și alte cazuri pentru care se aplică amenda proprietarului, nu numai pentru cazul în care conducătorul nu este față sau nu a oprit. Există și caz de refuz și alte cazuri. Noi spunem că în cazul în care conducătorul ori nu este de față, ori nu a oprit, atunci și această amendă să meargă direct la proprietar. Inițiatorul, să vedem care este punctul de vedere. Cu teza a doua.

 
   

Domnul Dumitru Ciobotea:

Acest text l-am introdus pentru faptul că întâlnim foarte multe situații când anumite persoane împrumută autovehiculul altora și nu ai pe cine să tragi la răspundere. Or, în situația în care și-a asumat riscul să-și împrumute autovehiculul unei anumite persoane, să nu mai vină să-mi spună mie: "stați, domnule, că nu am condus eu în ziua respectivă". Dacă și-a asumat riscul să împrumute mașina, atunci răspunde și pentru ceea ce face celălalt.

Deci, de aceea am zis noi ca să fie textul care este la ora actuală.

Nu mai vorbesc de faptul că alții le vând și le găsesc la a patra, a cincea mână, fără să fie stabilite formele legale.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Până la urmă, comisia, ce părere are despre această propunere? Comisia juridică, de disciplină și imunități. Este vorba de text, așa, de ...

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Aceeași propunere, să lăsăm art.213 la comisie.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da, la comisie.

Art.214. Nu sunt probleme.

Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat.

Art.215. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat.

Art.216. Nu sunt probleme. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat cu majoritate.

Art.218. Nu sunt probleme. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat.

Art.219.

Domnul Mitrea.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Art.219 trebuie corelat cu art.206 și cu celelalte articole în care vorbim de numărul de puncte, așa că propun să fie și el păstrat pentru momentul respectiv.

Vreau să propun o modificare, dar cred că trebuie corelat cu celelalte articole care sunt la comisie.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da, cu 10 puncte. E clar. La comisie.

Art.220. Nu sunt probleme. Îl supun votului.

Cine este pentru?

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnule președinte, o chestiune de terminologie.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da.

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

"Termenul de suspendare a permisului începe să curgă"...; termenele curg nu "suspendarea".

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. "Termenul de suspendare a permisului ..." și așa mai departe.

Art.221. Nu sunt probleme. Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat.

Art.222. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.223. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat.

Art.224. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat.

Art.225. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat.

Art.226. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat.

Titlul VIII: "Dispoziții finale și tranzitorii". Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat.

Art.227. Îl supun votului.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, tot o chestiune de redactare. V-aș propune ca textul art.227 să sune în felul următor: "Mijloacele de semnalizare rutieră sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul cod".

Este o chestiune de tehnică legislativă care se practică dintotdeauna.

Sunteți de acord, nu?

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Cu această modificare, supun votului dumneavoastră art.227.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat.

Art.228.

Domnul Bivolaru și apoi ...

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Pe parcursul câtorva articole avem termene de 2 ani, de 3 ani, în care să se aplice. Să punctăm de fiecare dată "de la apariția legii", sau "de la promulgarea legii", sau, mai corect, "de la publicarea în Monitorul Oficial". Să stabilim un reper în sensul acesta, pentru toate articolele respective.

"... de la intrarea în vigoare a legii" spune domnul Popescu.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da, asta-i o chestiune care ... Eu am să vă rog, când discutați la comisie, o să participe și domnul Acsinte Gaspar și să luați în discuție puțin și alin.2 de la art.225: "Vehiculul reținut, neridicat de proprietar, trece în proprietatea statului, în condițiile legii"; neridicat în cât timp, și așa mai departe. Sunt niște chestiuni care au eventual și unele mici accente de altă natură.

Domnul Miron Mitrea.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

La 228, "În termen de 2 ani trebuie aplicate marcaje reflectorizante și în termen de 3 ani, indicatoare reflectorizante". Cred că timpii necesari pentru introducerea celor două tipuri de semnalizări sunt exact inverse și aș propune ca "în termen de un an pentru indicatoare reflectorizante și 2 ani pentru marcaje reflectorizante".

Și, de asemenea, ca să nu mai intervin încă o dată, la art.229 - "2" în loc de "3 ani", pentru că este vorba de niște mijloace de semnalizare rutiere de care depinde foarte mult siguranța circulației la trecerea de cale ferată.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Stați puțin, deci ați propus "un an pentru marcajele reflectorizante" ...

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Sunt indicatoare reflectorizante; "pentru indicatoare ...". Este mai ușor ....

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Un an pentru indicatoare ...

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

2 ani pentru marcaje ....

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

... și 2 ani pentru marcaje.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și la 229, ca să nu mai intervin o dată, "2" în loc de "3 ani".

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Bineânțeles, la sfârșit, "de la intrarea în vigoare a legii" și așa mai departe, asta am convenit deja.

Domnul colonel Ciobotea.

 
   

Domnul Dumitru Ciobotea:

În legătură cu termenele la care intră în vigoare prezentul cod, deci termenele despre care vorbea domnul deputat Bivolaru, consider că nu trebuie să spunem "de la data intrării în vigoare", pentru că articolul ultim, "Prezentul cod intră în vigoare..." la data la care am spus noi acolo. Deci, se înțelege că la data respectivă încep să curgă și termenele respective.

În legătură cu ceea ce arăta domnul Miron Mitrea, nouă ne convin aceste termene, sincer să fiu, dar ne-am gândit la situația în care ne aflăm și dacă se pot face sau nu indicatoarele și marcajele pe care le dorim noi în termenele stabilite. La aceasta ne-am gândit. Dacă se pot, suntem de acord cu aceste termene.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da, da, da.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Sigur, domnule colonel, dacă ar fi fost situația financiară în ceea ce privește construcția și întreținerea drumurilor de până în 1996, aș fi fost de acord cu termenele care sunt în lege, dar de la 1 ianuarie acest an, a intrat în vigoare Legea fondurilor drumurilor, deci există sume importante la dispoziția celor care întrețin și repară drumuri, altele decât până acum. Pe aceasta s-a și bazat, de fapt, cererea mea ca aceste termene să fie micșorate și cred că sunt resurse, sunt mult mai mulți bani, cam de 6 ori mai mulți bani în fondul drumurilor decât erau anul trecut.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Vă rog.

 
   

Domnul Antal István:

Consider că acest punct trebuie rediscutat în comisie în prezența organelor care răspund de acest lucru, pentru că indicatoare se pun și de alții, nu numai de către drumari, da? Și consiliile locale și alții și consider ca trebuie să fie rediscutat și stabilit în măsura în care dumnealor își spun punctul de vedere privind posibilitățile financiare.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Și chemăm toate consiliile județene să-și dea cu părerea, sau ce facem? Pentru că și așa, și așa, problema asta până la urmă, nu este nici într-un fel ...

 
   

Domnul Antal István:

Nu toate consiliile, domnule președinte, dar oricum, nu putem decide noi așa, fără să ascultăm punctul de vedere ....

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Păi, am ascultat punctul de vedere. Legea asta este din 1992 la comisie.

Vă rog.

 
   

Domnul Antal István:

Da, este din 1992, dar acum un an, sau 2 ani, este o diferență, totuși.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Nu, știu, dar de o lună și jumătate în toată presa apare că se discută la Camera Deputaților această lege și dumnealor, dacă erau interesați, puteau să-și trimită un punct de vedere.

Vă rog.

 
   

Domnul Antal István:

Nu era nici o modificare în textul inițial ....

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

În orice caz ..., nu-i nimic, o să-l trimită la Senat.

 
   

Domnul Antal István:

Nu s-a discutat miercurea trecută în comisie această propunere.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Vă rog.

 
   

Domnul Petru Șerban Mihăilescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Mihăilescu mă numesc.

Eu apreciez că este bună o scurtare a acestor termene, deoarece ultimele programe care s-au făcut cu finanțare internațională și ce va urma au creat posibilități deosebite ca să avem tehnologii pentru aceste marcaje și indicatoare reflectorizante. Dacă nu punem nici acum niște termene scurte, iarăși o vom prelungi ani de zile. Dealtfel, s-a mai discutat asta și în prima parte a legii.

Eu susțin reducerea termenelor, pentru că nu este nici o nenorocire.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Alte păreri?

Bun. Deci, cu un an și cu 2 ani.

Supun votului dumneavoastră acest text.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat.

229. În afară de chestiunea cu 2 ani. Domnul Bivolaru.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Se cere să amendăm în continuare acest art.229. Deci rămâne așa cum este al inițiatorului și să completăm la sfârșit, după o virgulă, "precum și echiparea barierelor, semibarierelor și a indicatoarelor referitoare la trecerea la nivel cu elemente reflectorizante", în același termen, de 3 ani.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Deci, să rămână 3 ani și să se adauge chestiunea aceasta. Altceva?

Da. Supun votului dumneavoastră acest text.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat.

230. Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat.

231. Vă rog.

Domnul Gaspar, și apoi.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

V-aș propune ca să reformulăm un pic acest text, în sensul că "Proprietarii autovehiculelor care sunt dotate cu suporți pentru ancorarea ...", nu "... care au suporți pentru ancorarea ..." Deci, ele trebuie să fie dotate din uzină.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Corect. Și așa se înțelegea că "Proprietarii ... care au suporți...", nu "autovehiculele".

Vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Caragea:

La art.231, propunem următorul text: "Proprietarii autovehiculelor prevăzute cu puncte de ancorare pentru centuri de siguranță, sunt obligați ca în termen de un an să monteze centuri de siguranță cel puțin pentru locurile din față".

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Cred că include și ce ați dorit și dumneavoastră și este mult mai corect. Alte probleme?

Supun votului dumneavoastră art.231.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

232. Nu sunt probleme. Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate. Mai încet, domnule Gavra, vă rog.

Art.233. Nu sunt probleme. Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat.

Am ajuns la finalul legii.

În legătură cu textele care au fost trimise pentru o reanalizare la comisie, vă rog ca acest lucru să se petreacă miercuri, începând de la o oră pe care puteți s-o anunțați aici și tot ce nu se hotărăște miercuri, se hotărăște la Senat, pentru că noi joi dimineață discutăm textele respective, le votăm și apoi votăm legea în ansamblu.

Vă rog.

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Respectuos vă informez că mâine comisia începe să lucreze, dar avem dificultăți cu fixarea unei anumite ore, pentru că sunt mai multe grupuri de persoane care participă. Noi ar trebui, în mod normal, să începem pe la ora 9 și jumătate. Dar, pentru ca să poată fi prezenți toți, toți cei interesați, fixăm, în principiu, pentru ora 11,00. Și asta cu consecința că stăm și după-masă până când este nevoie.

Prin urmare, vă rog respectuos, de pe acum, să nu mai spună nimeni că nu-i avertizat, că n-a știut că mâine avem ..

Al doilea lucru. Deja noi am anunțat că la Capitolul "Dispoziții tranzitorii și finale" se vor mai introduce niște texte, două-trei texte. Despre ele readuc acum aminte ca să nu apară ca o noutate sau ca o scăpare și ele vor fi redactate mâine.

În al treilea rând, vreau să vă informez respectuos că în toată țara există o teribilă reacție negativă împotriva imobilizării pe care o fac cargourile. În realitate, prin imobilizare se înțelege mult mai mult decât atât, - deposedarea proprietarului de autovehicul pentru cel puțin o zi sau două, și deplasarea lui de la loc într-un anume loc, știți unde? La marginea Bucureștiului.

Eu vă spun de pe acum că această măsură este neconstituțională, fiindcă afectează dreptul de proprietate și că soluția ar fi trebuit să fie nuanțată, și anume sigur că dacă el s-a așezat prost să fie luată mașina de acolo, dar deplasată undeva în apropiere, pe o stradă mărginașă și să i se lase proces-verbal, de unde să rezulte că nu hoții i-au furat mașina, ci că organul a venit și i-a luat și i-a deplasat mașina.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule președinte, asta este în toată lumea și costă de vreo sută de ori mai mult decât la noi.

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Știu. Reacția este teribilă. Oamenii sunt deosebit de supărați pe chestia asta.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Nu-i nimic, le trece, ce să facem? Dar și ceilalți care nu pot să circule, sau să parcheze acolo, sunt la fel de teribil de supărați.

Da. Vă rog.

 
   

Domnul Vasile Stan:

Având în vedere noua situație, că această lege va fi votată joi, vin în fața dumneavoastră cu un amendament care a trecut pe la comisie, la art.132, și vă rog să fiți de acord cu introducerea lu. La acest capitol ...

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Nu, stați puțin, că nu putem să procedăm în felul acesta. Mergeți la comisie mâine, îi convingeți pe dumnealor și când dumnealor vin, pot să vină cu diverse probleme, articole noi, revenirea la unele articole, modificarea articolelor date la comisie etc. Deci, toate problemele care mai sunt în legătură cu această lege, cei interesați sunt rugați să participe la întrunirea de la Comisia juridică, de disciplină și imunități, împreună cu inițiatorul și cu reprezentanții Comisiei pentru industrie și servicii, mâine, la ora 11,00. Începând de joi dimineață discutăm toate aceste probleme, după care votăm legea în ansamblu.

În legătură cu anexa, vă rog să puneți toate problemele, dacă există, comisiei, în așa fel încât anexa s-o votăm tot joi dimineață, atunci când o să terminăm celelalte chestiuni.

Facem pauză, conform programului, până la ora 14 și un sfert, după care vom relua conform ordinii de zi.

 
Amânarea dezbaterilor asupra proiectului de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.36/1995 - Legea notarilor publici și a activității notariale (retrimitere la comisie)  

După pauză

După pauză, ședința a fost condusă de domnul Andrei Ioan Chiliman, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Miron Tudor Mitrea și Kónya Hamar Alexandru, secretari.

   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamnelor și domnilor,

Urmează să intrăm în programul de după-amiază, trecând la punctul 2 al ordinii de zi, care este proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.36/1995, Legea notarilor publici și activității notariale nr.110/1996 și nr.64/1996.

Vă rog. Chestiune de procedură.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte, în numele grupului parlamentar PDSR, vă rog să decideți să verificăm cvorumul, pentru că am senzația că nu este îndeplinit.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să faceți acest lucru. (Domnul secretar Miron Tudor Mitrea procedează la numărarea deputaților prezenți în sala de ședință)

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Optzeci și patru.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Optzeci și patru.O să propun să luăm o pauză de o jumătate de oră, după care vom face apelul nominal și vom intra în program. Nu pot să supun votului nici un fel de articol și nici un fel de hotărâre fără cvorum.

 
   

După pauză

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule secretar, vă rog să începeți apelul nominal.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Județul ALBA

Berciu Ion

absent

Dărămuș Nicolae Octavian

prezent

Dumitrean Bazil

prezent

Georgescu Costin

absent

Pereș Alexandru

prezent

Popa Neculai

prezent

Județul ARAD

Bercea Florian

prezent

Calimente Mihăiță

absent

Gheorghiof Titu Nicolae

absent

Ghidău Radu

absent

Putin Emil Livius Nicolae

prezent

Rațiu Ion

prezent

Tokay Gheorghe

absent

Județul ARGEȘ

Cîrstoiu Ion

prezent

Georgescu Mihail Petre

absent

Ghibernea Dan

absent

Ionescu Nicolae

prezent

Leonăchescu Nicolae

prezent

Nanu Romeo

prezent

Pițigoi Barbu

prezent

Rizescu Sergiu George

absent

Stan Vasile

absent

Stănescu Alexandru

absent

Județul BACĂU

Corniță Ion

prezent

Dan Matei-Agathon

absent

Darie Simion

prezent

Duțu Ion

absent

Gheorghe Valeriu

absent

Hrebenciuc Viorel

absent

Irimescu Haralambie

prezent

Moiceanu Constantin

prezent

Nistor Vasile

prezent

Pavel Vasile

prezent

Popa Ioan-Aron

absent

Județul BIHOR

Bot Octavian

absent

Cosma Liviu Ovidiu

prezent

Drecin Mihai Dorin

absent

Negrău Mircea

absent

Paneș Iosif

prezent

Rákóczi Ludovic

absent

Serac Florian

prezent

Székely Ervin Zoltán

prezent

Szilágyi Zsolt

prezent

Țepelea Gabriel

prezent

Județul BISTRIȚA-NĂSĂUD

Constantinescu Dan

prezent

Oltean Ioan

absent

Pintea Ioan

absent

Săndulescu Aureliu-Emil

absent

Sonea Ioan

absent

Județul BOTOȘANI

Afrăsinei Viorica

prezentă

Hilote Eugen Gheorghe

prezent

Ioniță Nicu

absent

Mihăilescu Petru Șerban

prezent

Năstase Toma

prezent

Popescu Emil Teodor

prezent

Sandu Dumitru

absent

Județul BRAȘOV

Babiuc Victor

absent

Bran Vasile

absent

Cojocaru Radu Spiridon

absent

Gherasim Ion Andrei

absent

Kovács Csaba Tiberiu

prezent

Lepșa Sorin Victor

absent

Moucha Romulus Ion

prezent

Secară Gheorghe

prezent

Tudose Nicolae Florin

prezent

Județul BRĂILA

Alecu Aurelian Paul

prezent

Bartoș Daniela

absentă

Corâci Ioan Cezar

absent

Dragu George

prezent

Șerban George

absent

Văsioiu Horia

prezent

Județul BUZĂU

Albu Alexandru

prezent

Ceaușescu Gheorghe Dan Nicolae

absent

Morariu Teodor Gheorghe

prezent

Papuc Aurel Constantin

prezent

Partal Petre

prezent

Pâslaru Dumitru

absent

Petrescu Ovidiu Cameliu

prezent

Județul CARAȘ-SEVERIN

Muscă Monica-Octavia

prezentă

Oana Gheorghe

prezent

Popovici Cornel Sturza

prezent

Spătaru Liviu

prezent

Vilău Adrian-Ioan

absent

Județul CĂLĂRAȘI

Bălăeț Mitică

absent

Munteanu Ion

prezent

Naidin Petre

prezent

Pavelescu Claudiu-Costel

prezent

Sârbu Marian

prezent

Județul CLUJ

Gavra Ioan

absent

Ionescu Anton

prezent

Kónya-Hamar Alexandru

prezent

Lăpușan Alexandru

absent

Matei Vasile

prezent

Mátis Eugen

absent

Miclăuș Vasile

prezent

Păcurariu Iuliu

prezent

Pop Iftene

absent

Roman Ioan

absent

Vida-Simiti Ioan

prezent

Județul CONSTANȚA

Andrei Gheorghe

prezent

Ariton Gheorghe

prezent

Barde Tănase

prezent

Botescu Ion

prezent

Coșea Dumitru Gheorghe Mircea

prezent

Hașotti Puiu

prezent

Marinescu Ioan Sorin

absent

Mazăre Radu Ștefan

absent

Nicolae Jianu

prezent

Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae

absent

Onaca Dorel-Constantin

absent

Osman Fedbi

absent

Saganai Nusfet

prezent

Județul COVASNA

Birtalan Akos

absent

Marton Arpad-Francisc

prezent

Tamas Șandor

absent

Țurlea Petre

prezent

Județul DÂMBOVIȚA

Ana Gheorghe

prezent

Boștinaru Victor

prezent

Dîrstaru Dorin

prezent

Enescu Ion

prezent

Neagu Romulus

absent

Popa Daniela

prezentă

Popescu Irineu

prezent

Rădulescu Zoner Șerban Constantin

prezent

Simion Florea

prezent

Județul DOLJ

Berceanu Radu Mircea

prezent

Brezniceanu Alexandru

prezent

Cazacu Vasile Mircea

prezent

Grigoraș Neculai

prezent

Ionescu Bogdan

prezent

Ionescu Gheorghe

absent

Ioniță Mihail Gabriel

prezent

Manolescu Oana

absentă

Matei Ion Lucian

prezent

Negrițoiu Mișu

prezent

Roșca Ioan

prezent

Vasilescu Nicolae

prezent

Județul GALAȚI

Buruiană-Aprodu Daniela

prezentă

Ciumara Mircea

absent

Gheciu Radu-Sever-Cristian

prezent

Iacob Elena

absentă

Mihu Victor Traian

prezent

Nica Dan

absent

Odisei Manole

absent

Protopopescu Cornel

absent

Sandu Ion-Florentin

prezent

Tomov Marilena

prezentă

Județul GIURGIU

Cristea Marin

prezent

Croitoru Adrian

prezent

Grigoriu Mihai

prezent

Radu Alexandru Dumitru

absent

Județul GORJ

Băbălău Constantin

prezent

Drumen Constantin

absent

Nică Mihail

prezent

Pârgaru Ion

prezent

Popescu-Bejat Ștefan-Marian

prezent

Popescu Dumitru

prezent

Județul HARGHITA

Antal Istvanprezent

Asztalos Ferenc

prezent

Garda Dezideriu Coloman Becsek

prezent

Nagy Ștefan

prezent

Raduly Robert Kalman

absent

Județul HUNEDOARA

Ana Gheorghe

absent

Dimitriu Sorin-Petre

absent

Giurescu Ion

absent

Ifrim Dumitru

prezent

Neacșu Ilie

prezent

Petreu Liviu

prezent

Priceputu Laurențiu

absent

Șteolea Petru

absent

Județul IALOMIȚA

Bivolaru Gabriel

absent

Cristea Gheorghe

absent

Popa Virgil

absent

Tarna Gheorghe

prezent

Județul IAȘI

Aferaritei Constantin

prezent

Baciu Mihai

absent

Cotrutz Constantin Eremia

prezent

Dobre Traian

absent

Dorin Mihai

absent

Enache Marian

prezent

Gazi Gherasim

prezent

Lupu Vasile

absent

Mogoș Ion

prezent

Ranja Traian-Neculaie

absent

Stanciu Anghel

prezent

Stoica Valeria Mariana

absentă

Vintilă Dumitru-Mugurel

absent

Județul MARAMUREȘ

Bondi Gyongyike

prezent

Bud Nicolae

absent

Dunca Tudor Gavril

absent

Godja Petru

prezent

Moldovan Petre

prezent

Pascu Ioan Mircea

prezent

Remeș Decebal Traian

prezent

Ștefănoiu Luca

prezent

Județul MEHEDINȚI

Barbaresso Emanoil Dan

prezent

Honcescu Ion

prezent

Micle Ulpiu-Radu

absent

Nicolicea Eugen

prezent

Raicu Romulus

absent

Județul MUREȘ

Elek Matei Barna

prezent

Filipescu Ileana

prezentă

Kakasi Alexandru

prezent

Kelemen Attila Bela Ladislau

prezent

Kerekeș Karoly

absent

Lădariu Lazăr

prezent

Mureșan Ioan

prezent

Pop Leon Petru

prezent

Popa Mihai Ioan

absent

Județul NEAMȚ

Bivolaru Ioan

prezent

Bujor Liviu

prezent

Burlacu Viorel

prezent

Cazan Gheorghe Romeo Leonard

prezent

Hlinschi Mihai

prezent

Radu Elena-Cornelia-Gabriela

prezentă

Rădulescu Cristian

absent

Țocu Iulian-Costel

prezent

Județul OLT

Achimescu Victor

prezent

Argeșanu Valentin

prezent

Arghezi Mitzura-Domnica

prezentă

Georgescu Florin

prezent

Grădinaru Nicolae

prezent

Groza Nicolae

prezent

Kovacs Carol-Emil

prezent

Județul PRAHOVA

Antonescu Niculae Napoleon

absent

Avramescu Constantin Gheorghe

absent

Barbărosie Victor

prezent

Ivănescu Paula Maria

prezentă

Moldoveanu Eugenia

prezentă

Moroianu Geamăn Adrian Tudor

prezent

Munteanu Mircea Mihai

prezent

Opriș Constantin Remus

absent

Ruse Corneliu Constantin

prezent

Sireteanu Mihail

prezent

Tudor Marcu

prezent

Vasilescu Valentin

prezent

Județul SATU-MARE

Biriș Anamaria Mihaela

absentă

Budeanu Radu

absent

Dragoș Liviu Iuliu

prezent

Pecsi Francisc

prezent

Pop Viorel

prezent

Varga Attila

prezent

Județul SĂLAJ

Bara Radu Liviu

absent

Chichișan Miron

prezent

Vetișanu Vasile

prezent

Vida Iuliu

prezent

Județul SIBIU

Dejeu Gavril

absent

Galic Lia Andreia

prezentă

Pantiș Sorin

absent

Șincai Ovidiu

prezent

Trifu Romeo Marius

prezent

Vâlcu Mircea

prezent

Județul SUCEAVA

Babias Iohan-Peter

prezent

Bejinariu Petru

prezent

Chiriac Mihai

prezent

Ionescu Marina

prezentă

Iorga Leonida Lari

absentă

Mândroviceanu Vasile

prezent

Nicolaiciuc Vichentie

prezent

Palade Dan

prezent

Panteliuc Vasile

prezent

Sandu Alecu

prezent

Vataman Dorin

prezent

Vitcu Mihai

prezent

Județul TELEORMAN

Buga Florea

prezent

Cândea Vasile

prezent

Ianculescu Marian

prezent

Marineci Ionel

prezent

Noica Nicolae

absent

Spiridon Didi

prezent

Videanu Adriean

absent

Județul TIMIȘ

Baranyi Francisc

absent

Bruck Werner Horst

prezent

Drăgănescu Ovidiu Virgil

prezent

Dugulescu Petru

absent

Glăvan Ștefan

prezent

Gvozdenovici Slavomir

prezent

Miloș Aurel

prezent

Puwak Hildegard Carola

prezentă

Stanca Teodor

prezent

Șerban Gheorghe

prezent

Tăbară Valeriu

absent

Tăvală Tănase Pavel

prezent

Județul TULCEA

Antonescu Laurențiu George Crin

prezent

Fenoghen Sevastian

prezent

Lazia Ion

absent

Mesca Sever

prezent

Vaida Francisc Atila

prezent

Județul VASLUI

Băsescu Traian

absent

Buzatu Dumitru

absent

Dan Marțian

absent

Ghiga Vasile

prezent

Ignat Ștefan

prezent

Mera Alexandru Liviu

prezent

Petrescu Virgil

absent

Județul VÂLCEA

Decuseară Jean

prezent

Dumitrașcu Laurențiu

prezent

Gaspar Acsinte

prezent

Sabău Traian

prezent

Stancov George Iulian

absent

Vâlceanu Gheorghe

prezent

Județul VRANCEA

Albu Gheorghe

prezent

Hunea Carmen

prezentă

Mânea Radu

prezent

Mitrea Miron Tudor

prezent

Nichita Dan-Gabriel

prezent

Udrea Florian

prezent

Municipiul BUCUREȘTI

Andronescu Ecaterina

prezentă

Badea Alexandru Ioan

prezent

Boda Iosif

absent

Chiliman Andrei Ioan

prezent

Ciontu Corneliu

prezent

Cunescu Sergiu

absent

Diaconescu Ion

absent

Dobrescu Smaranda

absentă

Dorian Dorel

absent

Dumitrescu Adrian Paul

absent

Furo Ioan Iuliu

prezent

Gheorghiu Mihai

absent

Iliescu Valentin Adrian

prezent

Ionescu Alexandru

prezent

Ionescu Constantin

absent

Ionescu Galbeni Niculae Vasile Constantin

absent

Iorgulescu Adrian

prezent

Macarie Sergiu

prezent

Năstase Adrian

prezent

Negoiță Gheorghe Liviu

prezent

Pambuccian Varujan

prezent

Petrescu Silviu

prezent

Popescu Dan Ioan

prezent

Popescu Tăriceanu Călin Constantin Anton

absent

Raica Florica Radița

prezentă

Sassu Alexandru

absent

Severin Adrian

absent

Stănescu Mihai Sorin

absent

Stoica Valeriu

absent

Teculescu Constantin

absent

Voicu Mădalin

absent

Weber Ernest-Otto

absent

Județul ILFOV

Lixăndroiu Viorel

prezent

Neagu Victor

prezent

Păunescu Costel

prezent

Petrovici Silvia

absentă

Voi striga doar absenții.

Județul Alba:

Berciu Ion absent

Georgescu Costin prezent

Județul Arad:

Calimente Mihăiță prezent

Gheorghiof Titu Nicolae prezent

Ghidău Radu absent

Tokay Gheorghe absent

Județul Argeș:

Georgescu Mihai absent

Ghibernea Dan absent

Rizescu Sergiu George prezent

Stan Vasile absent

Stănescu Alexandru Octavian absent

Județul Bacău:

Duțu Ion prezent

Gheorghe Valeriu prezent

Hrebenciuc Viorel absent

Județul Bihor:

Bot Octavian prezent

Drecin Mihai Dorin prezent

Negrău Mircea absent

Rakoczi Ludovic absent

Județul Bistrița Năsăud:

Oltean Ion absent

Pintea Ioan absent

Săndulescu Aureliu Emil prezent

Sonea Ioan prezent

Județul Botoșani:

Ioniță Nicu absent

Sandu Dumitru absent

Județul Brașov:

Bran Vasile prezent

Cojocaru Radu Spiridon absent

Gherasim Ion Andrei prezent

Lepșa Sorin prezent

Județul Brăila:

Bartoș Daniela absentă

Corâci Ioan Cezar absent

Șerban George absent

Județul Buzău:

Ceaușescu Gheorghe Dan Nicolae absent

Pâslaru Dumitru prezent

Județul Caraș-Severin:

Vilău Ioan Adrian absent

Județul Călărași:

Bălăeț Mitică absent

Județul Cluj:

Gavra Ioan prezent

Matiaș Eugen absent

Pop Iftene prezent

Roman Ioan prezent

Județul Constanța:

Marinescu Ioan Sorin absent

Mazăre Radu Ștefan absent

Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae absent

Onaca Dorel Constantin absent

Osman Fedbi absent

Judetul Covasna:

Birtalan Akos absent

Tamaș Șandor absent

Județul Dâmbovița:

Neagu Romulus prezent

Județul Dolj:

Ionescu Gheorghe prezent

Manolescu Oana prezentă

Județul Galați:

Iacob Elena prezentă

Manole Odisei prezent

Nica Dan prezent

Protopopescu Cornel absent

Județul Giurgiu:

Radu Alexandru Dumitru prezent

Judetul Gorj:

Drumen Constantin absent

Județul Harghita:

Raduly Robert Kalman prezent

Județul Hunedoara:

Dimitriu Sorin Petre absent

Giurescu Ion absent

Priceputu Laurențiu absent

Șteolea Petru prezent

Județul Ialomița:

Bivolaru Gabriel absent

Cristea Gheorghe prezent

Popa Virgil absent

Județul Iași:

Baciu Mihai absent

Dobre Traian absent

Dorin Mihai absent

Lupu Vasile absent

Rânja Traian Nicolae prezent

Stoica Valeria Mariana absentă

Vintilă Dumitru Mugurel absent

Județul Maramureș:

Dunca Tudor Gavril absent

Județul Mehedinți:

Micle Ulpiu Radu Sabin prezent

Raicu Romulus absent

Județul Mureș:

Kerekes Karoly absent

Popa Ioan Mihai absent

Județul Neamț:

Rădulescu Cristian absent

Județul Prahova:

Antonescu Napoleon Nicolae absent

Avramescu Constantin absent

Opriș Constantin Remus absent

Județul Satu Mare:

Biriș Ana Maria Mihaela absentă

Budeanu Radu absent

Județul Sălaj:

Bara Radu Liviu prezent

Judetul Sibiu:

Pantiș Sorin absent

Județul Suceava:

Iorga Leonida Lari absentă

Județul Teleorman:

Noica Nicolae absent

Videanu Adriean absent

Județul Timiș:

Baranyi Francisc absent

Dugulescu Petre absent

Tabără Valeriu absent

Județul Vaslui:

Buzatu Dumitru absent

Dan Marțian absent

Petrescu Virgil absent

Județul Vâlcea:

Stancov George Iulian absent

Municipiul București:

Cunescu Sergiu absent

Diaconescu Ion absent

Dobrescu Smaranda absentă

Dorian Dorel absent

Dumitrescu Paul Adrian absent

Gheorghiu Mihai absent

Ionescu Constantin absent

Ionescu Galbeni Niculae Vasile absent

Constantin

Sassu Alexandru absent

Stănescu Mihai Sorin absent

Stoica Valeriu absent

Teculescu Constantin absent

Voicu Mădălin absent

Weber Ernest Otto absent

Judetul Ilfov:

Petrovici Silvia absentă

Județul Hunedoara:

- Ana Gheorghe - prezent

 
   

Domnul Mitică Bălăeț:

Bălăeț este prezent de la Județul Călărași.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog să vă ocupați locurile.

Ca urmare a verificării...

Din sală

Mai tare!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

... Ca urmare a verificării prezenței, suntem în momentul de față 249 de deputați, deci, putem să continuăm lucrările.

În ordinea de zi, următorul proiect este proiectul de Lege privind completarea și modificarea Legii nr. 36/1995, Legea notarilor publici și a activităților notariale nr. 110/1996 și nr. 64/1996.

Dacă din partea comisiei... Da.

Domnul Emil Popescu.

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnule președinte și domnilor colegi,

Punctul de vedere al comisiei, care nu s-a putut întruni decât, așa, cu oarecari intermitențe, este următorul: acest proiect este compus în realitate din 4 proiecte.

Comisia nu a putut să avizeze nici unul în actuala alcătuire a comisiei.

Dintre inițiatori, unii nu mai sunt deputați.

Este nevoie să se rediscute din nou textele toate, iar Ministerul Justiției dorește să fie prezent.

În același timp, și reprezentanții de la Camerele Notariale lipsesc.

De aceea, propunerea pe care noi v-o facem, și vă rog să fiți de acord cu ea, este aceea de a se proroga, de a se amâna discutarea acestei legi, după ce ea va fi trecută miercurea ce vine prin comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă din partea Guvernului...

Da. Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții, legat de cele spuse până în prezent?

În cazul în care nu sunt alte intervenții, singurul lucru pe care putem să-l facem este amânarea discutării în plen și returnarea la comisie, pentru ca în noua organizare a acestei comisii, să poată să fie făcut un raport suplimentar la această lege, pe baza celor 4 proiecte, a celor 4 inițiative înaintate și, eventual, a altor modificări, dacă va fi cazul.

Domnule președinte Emil Popescu,

Aveți ceva de...

Bun. Atunci, pot să supun la vot această chestiune, da? Bun.

Deci, în condițiile acestea, vă supun la vot returnarea proiectului la comisie, în vederea refacerii din partea comisiei a raportului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Dacă se abține cineva? Sunt 4 abțineri.

Da. Vă mulțumesc.

Proiectul a fost înapoiat comisiei.

 
Adoptarea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială, cu modificările ulterioare.  

Pe ordinea de zi urmeză propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială, cu modificările ulterioare. Această lege a fost o inițiativă legislativă a doamnei deputat Ivănescu și este o lege organică, deci, ea trebuie să fie adoptată cu votul majorității deputaților adică cel puțin 172. Deci, eu vă voi supune spre aprobare raportul comisiei, după ce inițiatorul și celelalte..., comisia și eventual Guvernul își vor spune punctul de vedere.

Deci, o s-o rog pe doamna Ivănescu să poftească la microfon.

   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Inițiativa legislativă se adresează unei categorii de pensionari de invaliditate, care, potrivit actualei legi, trebuie din 6 în 6 luni să se prezinte la expertiza medicală.

Deoarece din experiența noastră din teritoriu, și din multele scrisori primite la comisia de specialitate, am constatat că este destul de dificil pentru cei afectați de invaliditate, pentru cei care, în condițiile de astăzi, când, chiar dacă nu este normal, trebuie să cam deschidem ușile la doctori încărcați de cadouri, este foarte dificil.

În aceste condiții, ne-am gândit ca, pentru această categorie de pensionari de invaliditate, să prevedem o îmbunătățire a situației în sensul următor: deci, începând de la vârsta de 50 de ani femeile și 55 de ani bărbații, aceștia să primească pensia de invaliditate, fără a mai fi supuși revizuirii medicale.

Deci, nu este vorba de nici o schimbare de cuantum bănesc, care ar afecta bugetul asigurărilor sociale, ci este vorba de a-i scuti de acea prezentare la medic, din 6 în 6 luni, urmând ca la împlinirea vârstei legale de pensionare, să-și ceară drepturile, conform vechimii.

Aceasta a fost inițiativa mea legislativă. Ulterior, comisia a restrâns drepturile celor care puteau să fie scutiți de această revizuire medicală, cu condiționarea vechimii în muncă obligatorii, de 25 de ani pentru femei și 30 de ani pentru bărbați, condiție cu care am fost și eu, ca inițiator, de acord.

Aveți în față, după cum o să vă spună domnul președinte al comisiei, un raport care-l înlocuiește pe cel vechi, deoarece, între timp, a apărut o lege, Legea nr. 120/1996, care a introdus niște modificări la același articol, nr. 31.

Într-un cuvânt, eu am rugămintea, către dumneavoastră, în numele acestor oameni, care sunt suferinzi, și care așteaptă de la noi, măcar această alinare, să nu mai meargă din 6 în 6 luni la expertiză medicală, să vă aplecați cu încredere asupra inițiativei legislative, și să votăm modificarea art. 31, așa cum a propus comisia de specialitate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei. Da.

Domnul deputat Iliescu, vă rog.

 
   

Domnul Valentin Iliescu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Comisia pentru muncă și protecție socială, în noua componență a rediscutat propunerea legislativă a doamnei deputat Paula Ivănescu, pe care o considerăm extrem de pertinentă.

Având în vedere și avizele Comisiei juridice, Comisiei pentru sănătate și familie, inclusiv opiniile Compartimentului tehnic-legislativ, în plus doresc să vă informez că raportul comisiei, care păstrează spiritul inițiativei doamnei deputat, se suprapune perfect punctului de vedere al Ministerului Muncii și Protecției Sociale.

Așa cum spunea inițiatorul - doamna deputat Ivănescu, vă supunem aprobării un nou raport, nu cel depus, cu nr. 152 din 30 aprilie 1996, care îndeplinește toate condițiile pentru a fi aprobat de dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Din partea ministerului de resort. O să vă rog să vă spuneți numele la microfon și funcția.

Vă rog.

 
   

Doamna Paula Apătean:

Deci, mă numesc Paula Apătean, sunt director general la "Pensii" în Ministerul Muncii.

Deci, inițiativa legislativă vizează modificarea art. 31 din Legea nr. 3/1977, așa după cum a spus și doamna deputat Ivănescu, și urmărește, în primul rând, ca persoanele invalide, care au vârsta de 50 de ani femeile și 55 de ani bărbății să nu mai fie supuse revizuirii medicale.

Ministerul Muncii și Protecției Sociale a întocmit raportul și l-a trimis comisiei, avizând favorabil inițiativa legislativă, cu atât mai mult, cu cât nu afectează în nici un fel bugetul asigurărilor sociale, persoanele respective urmând să primească același cuantum al pensiei până la împlinirea vârstei de 55 de ani femeile și 60 de ani bărbații, în sens contrar, trebuia să modificăm și un alt articol al legii.

Visavis de acest lucru, punctul nostru de vedere este că legea poate să fie luată în dezbatere și avizăm favorabil, deci, coincide cu raportul Comisiei de muncă și protecție socială a Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții în faza aceasta? Nu sunt.

În cazul acesta, voi trece la dezbaterea propunerii legislative.

Titlul legii: "Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială, cu modificările ulterioare".

Vă supun spre aprobare titlul, așa cum l-am citit.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă se abține cineva?

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt.

Vă mulțumesc.

În unanimitate, s-a aprobat titlul legii.

Articolul I: "Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială se modifică după cum urmează."

Da. Vă rog, domnule Iliescu.

 
   

Domnul Valentin Iliescu:

Deci, propunerea comisiei este ca acest articol să fie articol unic, și să aibă următoarea formulare. Deci, articol unic: "Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială se modifică și se completează după cum urmează", deci, pentru a fi în deplină legătură cu titlul legii.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt și alte intervenții la acest articol? Da. Nu mai sunt.

În cazul acesta, supun aprobării dumneavoastră, articolul cu amendamentul pe care l-a propus domnul Iliescu, șeful comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate, s-a aprobat textul așa cum a fost propus și modificat.

În continuare, voi trece la raportul comisiei, deci, amendamentul comisiei, deci art. I: "Alineatul 3 al art. 31 va avea următorul cuprins". Dacă sunt observații la acest punct? Nu sunt. Vă supun aprobării acest text.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Mulțumesc. A fost adoptat în unanimitate.

În continuare, amendamentul comisiei. Nu știu dacă aveți textul în față... Deci: " ... Nu sunt supuși revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care: a) prezintă invalidități ireversibile: b) au împlinit vârsta de 55 de ani bărbații și au o vechime în muncă de cel puțin 30 de ani, și de 50 de ani femeile și au o vechime în muncă de cel puțin 25 de ani". Deci, acesta este amendamentul propus de comisie. Dacă sunt observații la acest amendament? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră acest text.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate, a fost adoptat acest text.

Art. II - "Alineatul 4 al art. 31 va avea următorul cuprins...

Dacă sunt observații? Nu sunt. Vă supun la vot acest text.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate a fost adoptat.

În continuare, propunerea comisiei, deci: la alin. 4, a) "Pensionarii de invaliditate care nu îndeplinesc condițiile de vechime în muncă, prevăzute la alin. 3 lit. b), pot cere revizuirea medicală ori de câte ori starea sănătății lor s-a îmbunătățit sau s-a agravat, dar numai până la împlinirea vârstei de 60 de ani bărbății și 55 de ani femeile. b) Pensionarii de invaliditate, ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale, pot cere revizuirea medicală și după împlinirea acestor vârste". Supun votului dumneavoastră acest text. Înainte de aceasta, deacă sunt observații? Nu sunt. Vi-l supun spre aprobare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Vă mulțumesc. A fost adoptat în unanimitate.

În continuare, comisia propune eliminarea textului de la pct. 3și eu vă supun spre aprobare acest text. Înainte însă, dacă sunt observații la această propunere de eliminare a textului? Deci, nu sunt. În cazul acesta, vă supun spre aprobare propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate a fost adoptat.

Vă voi supune spre aprobare proiectul de lege în ansamblul său.

Cine este pentru?

 
   

Domnul Alexandru Albu (din sală):

Să se numere voturile, pentru ca este lege organică.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

O să vă rog să numărați, pentru că, fiind lege organică, trebuie să fie 172 de voturi. Vă rog.

Sunt 173 de voturi pentru.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abțineri? Sunt 3 abțineri. Deci, sunt 3 abțineri și nici un vot împotrivă.

Legea a fost adoptată la limită, dar a fost adoptată.

Domnul secretar Miron Mitrea, am înțeles că dorește să facă o intervenție procedurală. Vă rog.

 
   

Domnul Miron Mitrea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Trebuie să recunoaștem că ședința de azi este foarte prost pregătită și lucrăm absolut la întâmplare..., nu chiar la întâmplare, dar pe picior... Atât ordinea de zi pentru această săptămână, și nu discut din ce motiv, a fost, după părerea mea și după cum se vede, de fapt, după cum rezultă din lucrările de astăzi, prost întocmită, ne-au venit la rând legi asupra cărora nici n-a apucat comisia să se uite, mă refer la legea referitoare la notari. Norocul nostru cu doamna Paula Ivănescu și-i mulțumesc că a avut această inițiativă legislativă, că am avut ce lucra, și acum, în continuare, dacă mergem, intrăm pe ADAR și pe alte legi, cu care suntem în aceeași situație, suntem total nepregătiți. Ca și luni, nu am invitat reprezentanții Guvernului la discutarea ordonanțelor.

De aceea, eu vreau să rog Secretariatul general, Secretariatul tehnic al Camerei Deputaților să pregătească mai bine aceste ședințe și fac un apel la colegii membrii în Biroul permanent, și la dumneavoastră, ca, atunci când dezbatem ordinea de zi, să nu dăm un vot politic doar pentru că se propune una sau alta, ci s-o gândim , pentru că suntem în situația de astăzi, în care suntem..., sau, cel puțin, eu mă simt ușor ridicol, să lucrez... stau de vorbă, ce luăm, cum luăm, ce facem?

Pentru astăzi, propun să suspendăm lucrările, ca măcar să avem o oarecare notă de seriozitate.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

 
Amânarea dezbaterilor asupra proiectului de Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției pentru Dezvoltare și Amenajare Rurală.  

În continuare, pe ordinea de zi, este proiectul de Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției pentru Dezvoltare și Amenajare Rurală.

Din partea stângă a sălii:

S-a propus suspendarea ședinței!

   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da.

 
   

Domnul Elek Barna:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Cred că în cazul Agenției de Dezvoltare și Amenajare Rurală suntem într-o situație identică cu proiectul de lege privind notarii de stat, sau notarii publici. Raportul comisiei, care vi s-a difuzat astăzi, este raportul vechi al Comisiei pentru agricultură, comisia nu a avut timp să analizeze raportul.

În consecință, rugămintea comisiei este ca dumneavoastră, plenul, să acceptați ca acest raport să revină la Comisia pentru agricultură pentru a fi analizat din nou, urmând a se supune votului dumneavoastră mai încolo, în plen.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Care comisie?

 
   

Domnul Elek Barna:

Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și servicii, domnule...

 
   

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Și președintele ei cine este?

 
   

Domnul Elek Barna:

În conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaților, nu intru în dialog cu sala, domnule Gavra, eu vorbesc în calitate de vicepreședinte al comisiei.

Vă mulțumesc. (Rumoare).

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă rog.

Poftiți dumneavoastră, și după aceea domnul deputat Furo.

 
   

Domnul Dan Emanoil Barbaresso:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnul secretar Miron Mitrea a făcut o propunere interesantă și pe bună dreptate. Ședința de astăzi nu a fost pregătită.

În continuare, tot ce se va vorbi va fi, ca și Codul rutier, o pierdere de timp inutilă; s-a dezbătut la comisie acel Cod rutier, au venit și din partea Comisiei juridice, și din partea Poliției rutiere române, și din partea deputaților mii de amendamente, ca să rămână cum a fost la început.

Dacă nu avem ce lucra, nu lucrăm .

De aceea, ceea ce a propus domnul Miron Mitrea, rog să se treacă la vot, că altfel ne lungim să vorbim de la această tribună.

Vă mulțumesc. (Aplauze).

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Furo.

 
   

Domnul Iuliu Furo:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Având experiența legislaturii trecute, îmi permit să fac o propunere Biroului permanent al Camerei Deputaților, și anume, de a revedea timpul de lucru afectat activității în comisii.

Iată, astăzi, sunt în totalitate de acord cu cele spuse de antevorbitorii mei: nu putem promova proiecte de legi, datorită nefinalizării rapoartelor elaborate în comisii. Or, timpul afectat activității în comisii, în condițiile actuale, la început de legislatură, face imposibil să putem lucra în plen în continuare.

Ca atare, adresez respectuos propunerea, în numele grupului nostru parlamentar, Biroului Permanent, să analizeze posibilitatea majorării timpului afectat activității în comisii la două zile pe săptămână până intrăm într-o normalitate oarecare, până acumulăm un volum de legi care pot fi supuse dezbaterii plenului. Aceste legi să fie adânc analizate și să se vină cu rapoarte precise în plen, ca să nu ne pierdem vremea acolo, pentru că, în realitate, comisia este laboratorul care trebuie să elaboreze aceste legi. Și când avem un portofoliu suficient de legi care să intre în dezbaterea în plen a Camerei Deputaților, atunci, poate, să revenim, dacă nu putem permanetiza două zile de activitate pe săptămână în comisii.

În ceea ce privește propunerea domnului secretar Mitrea, și eu susțin, este cazul să suspendăm ședința de astăzi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Gaspar. Vă rog!

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Aici sunt niște neînțelegeri de ordin procedural. Vă rog să revedeți și să lecturați art. 60 alin. 5 din Constituție, care spune că: "Proiectele de legi sau propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent își continuă procedura în noul Parlament."

Deci, ordinea de zi care a fost întocmită și care a fost supusă spre aprobare plenului nu face decât să dea viață acestui text din Constituție. Dezbaterile asupra acestor proiecte de legi se fac pe baza rapoartelor care au fost întocmite de către comisiile care le-au analizat. În situația în care asupra acestor rapoarte se dorește să se intervină, se procedează cum s-a procedat și până acum, cu niște amendamente care să fie remise comisiilor spre examinare. Așadar, procesul legislativ nu poate să fie blocat pe faptul că comisiile noi vor relua în discuție, pe fond, aceste proiecte de legi.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Avâd în vedere că domnul secretar Miron Mitrea a făcut o propunere, eu vă supun aprobării propunerea făcută, de suspendare a acestei ședințe și de reluare a lucrărilor în plen joi dimineața, la ora 8,30.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? 2 abțineri.

Cu 2 abțineri, propunerea s-a aprobat.

Ședința s-a încheiat a ora 16,32.

 
     

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania wednesday, 21 august 2019, 8:18
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro