Plen
Ședința Camerei Deputaților din 16 noiembrie 2021
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.173/26-11-2021

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-05-2022
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2021 > 16-11-2021 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 16 noiembrie 2021

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:

   

Ședința a început la ora 8.28.

Lucrările ședinței au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Florin-Claudiu Roman, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Florin-Claudiu Roman, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu și de domnul deputat Andrei-Răzvan Lupu, secretari ai Camerei Deputaților.

 
 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Bună dimineața, doamnelor și domnilor deputați!

Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 16 noiembrie 2021, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Pentru început, dați-mi voie să vă reamintesc dispozițiile regulamentare cu privire la declarațiile politice.

Declarațiile politice sau alte intervenții se prezintă în scris sau verbal. Dacă declarațiile sau intervențiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăși trei minute. Dacă deputatul depășește timpul alocat, președintele de ședință are dreptul să îi retragă cuvântul.

Deputații își vor putea susține declarațiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, conform următorului algoritm: trei deputați - PSD, trei deputați - PNL, doi deputați - USR, un deputat - AUR, un deputat - UDMR, un deputat al minorităților naționale și un deputat neafiliat.

Vă reamintesc că niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declarație sau o intervenție în aceeași ședință.

 
Florin Piper-Savu - declarație politică intitulată Nu putem fi spectatori la o tragedie națională!;

În continuare, îi dau cuvântul, din partea Grupului PSD, dacă este, domnului deputat Florin Piper-Savu.

Vă rog, domnule deputat.

Se pregătește doamna deputat Alexandra Huțu.

 

Domnul Florin Piper-Savu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Deputat Florin-Piper Savu, Circumscripția nr. 36 Teleorman.

Declarația politică se intitulează "Nu putem fi spectatori la o tragedie națională!".

Stimați colegi,

România este sufocată de drama sanitară și de prețurile foarte mari la alimente.

Românii sunt tot mai sărăciți. Statistica ne arată că 10% din populație trebuie să supraviețuiască lunar cu mai puțin de cinci euro pe zi. Suma este de șase ori mai mică decât cea pe care o câștigă, în medie, cei mai săraci europeni. Chiar și veniturile vecinilor noștri bulgari sunt mai mari decât ale noastre.

1,5 milioane de români sunt nevoiți să se descurce, lunar, cu mai puțin de 650 de lei. Deși unii sunt angajați, nu își permit un trai decent.

România rămâne la coada Uniunii Europene și când vine vorba despre salariul minim. Aproape unul din trei angajați încasează lunar mai puțin de 1.400 de lei.

Conform statisticilor INS, aproape un sfert dintre familiile din România nu reușesc să se descurce cu banii de la o lună la alta. Ca să poată face față cheltuielilor, 10% dintre familiile de români sunt nevoite să se împrumute, iar o mare parte amână mai multe cheltuieli pentru a supraviețui de la o lună la alta.

Anul trecut, 40% dintre familii nu și-au plătit facturile la timp, iar anul acesta situația se va înrăutăți, dat fiind că energia electrică și gazele s-au scumpit, astfel că numărul celor care întârzie la plata facturilor va crește.

Românii susțin că aproape jumătate din bani se duc pe facturile la utilități, care au crescut la un nivel record, iar pentru a face față cheltuielilor zilnice oamenii consumă mai mulți bani și nu le mai rămân resurse pentru achitarea la timp a obligațiilor pe care le au.

PSD nu poate asista nepăsător la condamnarea românilor la sărăcie și propune măsuri esențiale și imediate:

  • creșterea salariului minim pe economie cu care sunt remunerați 1,6 milioane dintre români, de la 1 ianuarie 2022, de la 2.300 de lei la 2.550 de lei;
  • mărirea punctului de pensie cu 11% încă din prima lună de guvernare, în ajutorul celor 5 milioane de pensionari;
  • mărirea alocațiilor la nivelul stabilit prin Legea nr. 14/2020 la 300 de lei pentru copiii între 2 și 18 ani și la 600 de lei pentru copiii mai mici de 2 ani și pentru cei cu dizabilități.

Românii trebuie susținuți, este nevoie de o protecție socială necesară în acest moment critic în care se află România! Nu putem fi spectatori la o tragedie națională!

Deputat al PSD Teleorman, Florin Piper-Savu.

 
 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Alexandra Huțu - declarație politică având ca temă Refuzul Ministerului Sănătății de a aproba ordinul comun privind deschiderea școlilor la o rată de infectare sub 3‰, indiferent de gradul de vaccinare al personalului din unitatea de învățământ;

O invit la cuvânt pe doamna deputat Alexandra Huțu, Grupul PSD.

Se pregătește domnul deputat Dan-Constantin Șlincu, Grupul PSD.

 

Doamna Alexandra Huțu:

Bună dimineața, domnule președinte de ședință!

Bună dimineața, distinși colegi!

Declarația mea politică de astăzi se referă la deciziile luate pe repede-nainte în ceea ce privește deschiderea tuturor școlilor.

Stimate colege,

Stimați colegi,

A început o nouă săptămână fără teste în școli. O nouă săptămână în care Ministerul Educației și Ministerul Sănătății nu sunt în stare să ofere această soluție simplă de prevenire a transmiterii virusului, prin separarea elevilor și profesorilor infectați de cei neinfectați.

Probabil vor crește din nou cazurile. Pentru că dacă elevii sau profesorii asimptomatici vor veni la cursuri, îi vor infecta, evident, și pe ceilalți elevi și profesori, iar aceștia din urmă vor duce virusul acasă la ei în familii.

În schimb, avem parte de alte decizii lipsite de fundament care nu fac decât să erodeze și mai mult încrederea cetățenilor în autorități.

M-a surprins foarte mult refuzul Ministerului Sănătății de a aproba ordinul comun cu Ministerul Educației pentru a permite școlilor care nu îndeplinesc criteriul de 60% de vaccinare a personalului să poată susține cursurile fizic, la o rată de infectare mai mică de 3 la mie.

În opinia mea, pe care i-am transmis-o și domnului ministru al sănătății, este profund incorect să-i sancționăm pe elevi pentru decizia profesorilor lor de a nu se vaccina.

Ce vină are elevul că nu s-a vaccinat profesorul și de unde acest prag de 60%? Ce justificare există? De ce 60, și nu 50 sau 70? Dacă nevaccinații sunt un pericol, atunci de ce este în regulă ca 40% să fie nevaccinați? De ce nu au făcut 100%? Dar este evident că nu e nicio justificare pentru acest prag, din moment ce, știm bine, și cei vaccinați pot transmite virusul la fel ca și cei nevaccinați. De ce ne facem că nu vedem acest nonsens? Este o decizie absurdă, care nu face altceva decât să nască frustrări și neîncredere la nivelul tuturor românilor.

Cel mai grav este că înainte de a se lua o astfel de decizie, nimeni din Ministerul Educației sau din Ministerul Sănătății nu s-a uitat pe situația școlilor care nu vor putea îndeplini această condiție. Câte dintre ele nu vor putea oferi condiții adecvate pentru învățământul online? Câți dintre elevii care învață în aceste școli nu au acces la internet sau nu au tableta sau computerul necesare pentru învățământul online? Nimeni nu a prezentat o astfel de situație.

Din punctul meu de vedere, învățământul online ar trebui interzis acolo unde fie și măcar un singur elev nu are acces la tehnologia necesară. Ce vom face cu acești elevi? Îi condamnăm la lipsa educației? Îi condamnăm la sărăcie și analfabetism? Cum putem tolera această situație discriminatorie care practic distruge mii de destine de copii?

Vă rog, distinși colegi, să discutați în grupurile voastre parlamentare aceste aspecte și cereți ferm măsuri care să aibă elevul pe primul plan, așa cum facem noi, parlamentarii PSD.

Vă mulțumesc.

Deputat al PSD Botoșani, Alexandra Huțu.

 
 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

 
Dan-Constantin Șlincu - declarație politică intitulată Dreptul la ocrotirea sănătății este garantat de stat prin Constituție, însă spitalele private primesc tot mai multe fonduri de la CNAS, iar spitalele de stat sunt subfinanțate și nu pot trata pacienții;

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Dan-Constantin Șlincu, Grupul PSD.

Se pregătește domnul deputat Daniel Gheorghe, Grupul PNL.

 

Domnul Dan-Constantin Șlincu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege și stimați colegi,

Este inadmisibil ca în România secolului XXI spitalele de stat să refuze pacienți din cauza lipsei de medicamente, să fie în prima linie în lupta cu pandemia de COVID, să ia foc din cauza lipsei de investiții în infrastructura de instalații, iar spitalele private, care nu sunt deloc implicate în tratarea cazurilor de coronavirus, să ia bani din fondurile de stat și să nu se implice deloc în depășirea crizei sanitare.

Este grav faptul că acum câteva luni, chiar fostul șef al Casei de Asigurări de Sănătate, susținut de USR, Adrian Gheorghe, recunoștea public că ponderea fondurilor pe care un spital public le primește de la Casă a scăzut, în timp ce la spitalele private a crescut continuu.

Ultimii doi miniștri ai sănătății și ceilalți interpuși ai lor au fost mai interesați de privatizarea serviciilor medicale și de controlul achizițiilor din sănătate decât de pregătirea sistemului sanitar pentru mult anunțatul val patru al pandemiei.

Toți profesioniștii din sănătate, neimplicați politic, au atras atenția că privatizarea sistemului sanitar înseamnă că în România se vor trata doar cei care au bani.

Partidul Social Democrat nu poate accepta o politică de jaf în sănătate care favorizează interesele private, în dauna interesului public și a majorității românilor care nu-și permit să se trateze la privat.

Pacientul pierde, pentru că dacă resursele financiare limitate ale sănătății publice se împart și cu privații, spitalele de stat vor avea și mai puțini bani, și mai puține medicamente, și mai puțini angajați.

Întotdeauna privații vor cere bani mulți pentru serviciile medicale prestate. Să dai acestora acces la banii publici nu înseamnă beneficii pentru pacient, așa cum demagogic clamează reprezentanții partidelor de dreapta, ci dimpotrivă. Pacientul pierde, pentru că așa-zisa opțiune pentru un spital privat va însemna întotdeauna costuri mai mari, adesea imposibil de suportat de marea majoritate a oamenilor.

Așadar, stimați guvernanți, lăsați deoparte orice alte preocupări și direcționați cele mai importante fonduri pentru sănătate către instituțiile sanitare de stat pentru a le reface, pentru a le dota, pentru a le face cu adevărat funcționale la standarde decente, pentru a le reda principala funcție, aceea de a trata toate tipurile de afecțiuni, și pentru a construi noi spitale la nivel european.

Dreptul la ocrotirea sănătății este garantat de stat, prin Constituție, pentru orice cetățean!

Vă mulțumesc.

Dan-Constantin Șlincu, deputat de Botoșani.

 
 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
Andrei Daniel Gheorghe - declarație politică având titlul O nouă reformă constituțională poate începe doar cu principiul restaurării monarhiei;

Îl invit la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe domnul deputat Daniel Gheorghe.

 

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Bună dimineața!

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se numește "O nouă reformă constituțională poate începe doar cu principiul restaurării monarhiei".

Și spun acest lucru pentru că am văzut tot felul de discuții în spațiul public, în ultima perioadă, care, după părerea mea, în contextul pandemiei și al dezastrului sanitar pe care-l parcurgem, nu-și au locul la acest moment. O posibilă reformă constituțională poate fi făcută doar în momentul în care România va depăși această criză provocată de pandemie.

Dar o reformă constituțională, așa cum o văd eu, nu poate oferi sub nicio formă drept soluție republica parlamentară. Am văzut niște discuții, chiar PSD-ul, dacă nu mă înșel, a adus în discuție acest lucru. Mi se pare complet greșit. O republică parlamentară ar însemna că președintele devine un fel de notar, ca să nu-i spunem marionetă, care poate fi oricând schimbat, înlăturat, în funcție de felul în care în Parlament se așază, se reașază, răstoarnă mai departe orice majoritate parlamentară. Deci practic președintele își pierde însăși substanța funcției sale.

De asemenea, este evident pentru toată lumea că există disfuncționalități cu privire la acest sistem de tip semi-parlamentar ori semi-prezidențial, după cum îl consideră unii dintre experți. Dar acest lucru nu înseamnă că pur și simplu trebuie să golim de conținut funcția prezidențială.

Evident, de o republică prezidențială sub nicio formă nu poate fi vorba, deoarece ne-ar duce într-un regim autoritarist și ne-ar întoarce poate acolo unde nu mai dorim să ne întoarcem, nu mai dorim să mai ajungem niciodată într-o fază care pune în pericol democrația.

Dar, totuși, atunci când se va face o reformă, singura cale pentru normalitate, pentru respect și pentru consolidarea prestigiului României o reprezintă restaurația, o reprezintă revenirea României, așa cum ar fi fost firesc să se întâmple încă din 1991, când s-a elaborat prima constituție postcomunistă a României, să se revină la monarhie constituțională. L-am avut printre noi, în democrație, iată, de la căderea comunismului, în 1989, până în 2017, pe Majestatea Sa Regele Mihai I al României, care a reprezentat pentru toți un model de decență, de patriotism, de sacrificiu și de datorie. Simțul datoriei, simțul onoarei și simțul demnității sunt câteva din trăsăturile pe care Majestatea Sa Regele Mihai ni le-a lăsat moștenire.

Cred că România are nevoie de echilibru, România are nevoie de mai mult respect. Respect atât de la nivelul funcțiilor înalte în stat, cât și un respect între cetățeni. Iar toate aceste crize pe care le traversăm, toate aceste tulburări nu pot fi depășite în actualul sistem republican. Sistemul republican este epuizat, sistemul republican și-a arătat limitele, sistemul republican de guvernământ al României este cauza multora dintre aceste crize pe care le traversăm practic de 30 de ani, de la Constituția din 1991.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog să concluzionați!

 
 

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Așadar, singura șansă pentru demnitate, moralitate și normalitate și pentru o Românie care să aibă continuitate și statornicie o reprezintă revenirea la monarhie.

 
 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Oana-Marciana Özmen - declarație politică având titlul Decarbonizarea clădirilor - Concluzii ale Conferinței pentru climă COP26;

Din partea Grupului USR, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Ștefan-Iulian Lőrincz, dacă este.

Dacă nu, domnul deputat Andrei-Iulian Drancă.

Doamna deputat Oana-Marciana Özmen.

 

Doamna Oana-Marciana Özmen:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Titlul declarației mele politice de astăzi este "Decarbonizarea clădirilor - Concluzii ale Conferinței pentru climă COP26".

Timp de două săptămâni, reprezentanți ai celor 197 de țări prezenți la Conferința pentru climă de la Glasgow au negociat și au agreat, la finalul acesteia, un acord. Temele care au generat cele mai multe discuții au fost: finanțarea impactului asupra țărilor în curs de dezvoltare și reducerea folosirii combustibililor fosili.

Menționez câteva dintre cele mai importante prevederi ale acordului:

  • limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, pentru a evita cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice;
  • "Nevoia de sprijin pentru o tranziție justă", prevedere susținută în principal de țările în curs de dezvoltare;
  • "Revizuirea și consolidarea" - obiectivele de reducere a emisiilor pentru 2030 până la sfârșitul anului 2022, "ținând cont de diferitele circumstanțe naționale". Amintesc astfel Angajamentul Global al Metanului, demers susținut de Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii privind reducerea emisiilor provenite din metan, cu 30%, până în 2030. Prin respectarea acestui angajament putem contribui la reducerea încălzirii globale cu 0,2 grade Celsius, până în 2050.
  • de asemenea, țările dezvoltate sunt îndemnate să-și dubleze cel puțin sprijinul colectiv de finanțare pentru climă pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să se adapteze la schimbările climatice.

Ce va trebui să facă România pe termen scurt și mediu?

În Planul Național de Redresare și Reziliență, în Componenta 5, cunoscută sub denumirea de Valul Renovării, Axa 2, este prevăzută o schemă de granturi pentru eficiență energetică și reziliență în clădiri publice, prin renovarea integrată a clădirilor publice, care are o alocare de 1.170.000 de euro.

Este extrem de important ca acești bani să fie cheltuiți eficient, pentru a avea un impact solid și pentru a replica apoi la nivelul cât mai multor instituții și construcții rezidențiale.

La fel de important este ca industria materialelor de construcții să respecte angajamentele privind combaterea schimbărilor climatice.

Încurajarea producției de materiale de construcții care să corespundă standardelor nZEB va ajuta procesul de eficientizare energetica a clădirilor.

Să nu uităm că este necesară o atenție deosebită, pe care trebuie să o acordăm zonelor naturale protejate și arhitecturii specifice, în procesul de eficientizare până în anul 2050.

Decarbonizarea clădirilor este benefică atât pentru mediul înconjurător, cât și direct pentru sănătatea noastră, a tuturor. Voi urmări cu atenție ca implementarea acestor măsuri să se realizeze potrivit calendarului propus și voi rămâne consecventă în ceea ce privește respectarea recomandărilor europene.

Vă mulțumesc.

Oana Özmen, deputat al USR, Circumscripția nr. 42 București.

 
 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc și eu, doamnă deputat.

 
Ștefan-Iulian Lőrincz - declarație politică intitulată Când faci USL o dată e una, când faci de două, e că-ți place;

Îl invit la cuvânt, din partea Grupului USR, pe domnul deputat Ștefan-Iulian Lőrincz.

Se pregătește domnul Dumitru-Viorel Focșa, Grupul AUR.

 

Domnul Ștefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

"Când faci USL o dată e una, când faci de două, e că-ți place"

Da, dragă alegătorule, deja de două ori ți s-a aplicat schema "bait and switch" de momeală și suceală, ca să te deruteze și mai mult, ca nu cumva să le pui întrebări incomode sau să le deranjezi pilele aranjate prin diferite funcții publice.

Nu demult, un oarecare Dragnea și partidul său, începea prima mare cacealma, promitea marea cu sarea, ca imediat după ce câștiga alegerile și ajungea la guvernare să înceapă demantelarea mecanismelor legale și a justiției care îi stăteau în calea adevăratei ținte: să fie liber, el și cu gruparea lui, la prădatul din finanțele publice.

Deci țeapă pe față la drumul mare de noapte!

Acum, dragă alegătorule, aceeași ciorbă cu promisiuni, reîncălzită, sub scuza crizei sanitare, create peste noapte pentru că acum câteva luni valul 4 al pandemiei nu era despre noi.

De data asta, vechii politicieni experimentați și "emanați", cu același ADN șmecheresc, vor să-ți arate ție, alegătorule, că ai fost naiv. Dar vin ei, "salvatorii națiunii" de la PSD și PNL, să-ți arate ce voiai tu de fapt.

În decembrie anul trecut, dragă alegătorule, ai votat aceiași descurcăreți, maturi și responsabili, care te sfătuiesc și îți spun ce este bine și ce nu este bine. Ai votat un cec în alb, aceștia știu mai bine decât tine ce îți dorești tu cu adevărat.

În timp ce ei își împart funcții și bugete timp de ani de zile, iar acum te mint pe față că interesul lor nu are nimic de-a face cu ideologia. Așa s-a născut USL2.0... din cenușa FSN-ului. FSN-ismul care stăpânește și acum România, ca o boală incurabilă. Partidul unic să trăiască! Un mare PSD, partid umbrelă cu un apendice liberal tolerat.

Și acum, dragă alegătorule, acești fesenei au lansat o licitație de pretinse "reforme" - ba că vor să schimbe Constituția - desigur, să fie construită în jurul cetățeanului -, ba că vor impozit progresiv, ba că vor să ne salveze... Dar de ce cine să ne salveze?

Într-adevăr, suntem mici copii pe lângă "abilitățile" și "experiența" politică ale vechilor partide. O să vedem "originalitatea" reformelor USL-iste în ton cu "particularitățile" autohtone. O repetiție a eșecului primei aderări la Uniunea Europeană.

Până una-alta, însă, "băieții deștepți" au bătut palma deja. Zarurile au fost aruncate! Mulțumim din inimă USL-ului și strategilor de geniu, marilor arhitecți, conducători vizionari, făuritorii României reformate!

Închei acest recurs la memorie, dragă alegătorule, cu un citat al celui care a fost mult peste politrucii de ieri și de astăzi, nesătui de bani și de putere.

Spunea Corneliu Coposu că "Blestemul României ar fi ca după 20-25 de ani FSN să se afle și la stânga, și la dreapta eșichierului politic".

Iată că acest blestem ne ajunge din urmă. Parcă evoluăm în cerc și ne întoarcem dezamăgiți de unde am pornit.

Se simte cum se apropie "prosperitatea, liniștea și armonia" care se vor așterne peste România, în timp ce românii continuă să își caute viitorul în Occident.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
Dumitru-Viorel Focșa - declarație politică intitulată Gata cu baletul! Guvernați țara!;

Îl invit la cuvânt, din partea Grupului parlamentar AUR, pe domnul deputat Dumitru-Viorel Focșa.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al minorităților, domnul deputat Petrețchi.

 

Domnul Dumitru-Viorel Focșa:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi este intitulată "Gata cu baletul! Guvernați țara!".

Stimate domnule președinte Iohannis, mai aveți de gând să vă jucați mult cu noi sau ați negociat bine în această perioadă de când domnul Cîțu nu mai este la guvernare?

A trecut mai bine de o lună de când Guvernul condus de Florin Cîțu a fost demis prin moțiune de cenzură, o lună de când România nu mai este condusă de un Executiv generat de o majoritate parlamentară, ci de o umbră sinistră a uneia dintre cele mai slabe guvernări postdecembriste.

În această perioadă de interimat, de peste 5 săptămâni, și de instabilitate politică, atât numărul de infectări cu virusul Sars-CoV-2, cât mai ales cel al deceselor, au atins cifre record. Din păcate, niciunuia dintre actorii încă principali ai scenei politice - să îi numim pe Klaus Iohannis, PNL, PSD, USR - cu doi miniștri la sănătate și acum avem copii care nu pot fi operați din cauza procedurilor pe care ei le-au girat - nu i-a păsat de această dramă. Dar dacă le-ar fi păsat de țară și de români ar fi generat rapid o majoritate în jurul singurei propuneri de premier patriot... (Vociferări.) Domnul Călin Georgescu, da! Călin Georgescu. Vedeți că recunoașteți, nu?!

Nominalizarea la batjocoră a lui Dacian Cioloș, apoi a generalului Nicolae Ciucă, legat de mâini și de picioare în procesul dialogului cu toate forțele politice parlamentare, au arătat un președinte de stat iresponsabil, care a admis că e eșuat, secondat de un premier pierdut în timp și spațiu, pentru care drama propriilor cetățeni nu înseamnă mai nimic.

În timp ce zeci de mii de români se află în spitale și alte zeci de mii și-au îngropat rudele, președintele Iohannis - pe lângă faptul că se mai plimbă și pe la piramide, mai merge și pe la golf - negociază ba cu PNL, ba cu PSD... Acum s-a întâmplat să se ajungă la o soluție cât de cât, sperăm, rezonabilă pentru țară, barem, să ieșim din iarnă. S-au jucat și încă se joacă de-a terapia de grup și explorarea între părți, până la constituirea majorității parlamentare.

Domnilor Cîțu și Cioloș - o să-i iau pe toți, pe rând -, de ce vă mai trebuie terapie de grup? Nu v-ați cunoscut suficient de bine cât timp ați guvernat împreună?

Domnilor Cîțu și Ciolacu, de ce vă mai trebuie întâlniri extraordinare, când PNL și PSD au de ani buni un istoric de colaborare perfect și în teritoriu?

Domnilor Cîțu, Cioloș și Ciolacu, ce mai așteptați? Câți români mai trebuie să moară pentru ca voi să lăsați interesele de grup sau orgoliile personale la o parte și să vă asumați actul de guvernare? Fiecare zi a voastră de terapie de grup și de explorare înseamnă sute de morți care, din păcate, nu își mai pot striga frustrarea și durerea.

O vom striga noi, din stradă, să știți, că vor veni mulți, și o să intre chiar în Parlament, dacă e cazul.

Deputat Dumitru-Viorel Focșa.

 
 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Nicolae-Miroslav Petrețchi - intervenție având ca temă comemorarea Holodomorului de către ucrainenii din întreaga lume;

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Nicolae Petrețchi, Grupul parlamentar al minorităților naționale.

Se pregătește, din partea neafiliaților... Domnul Bola nu este, doamna Gavrilă nu este... Domnul deputat Lasca.

 

Domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

În fiecare an, ucrainenii din întreaga lume, în a patra sâmbătă a lunii noiembrie, comemorează Holodomorul sau "Foametea ucraineană", cea mai cumplită perioadă pe care poporul ucrainean a fost nevoit să o traverseze de-a lungul istoriei sale contemporane, marcată printr-o acțiune de distrugere în masă a populației ucrainene prin înfometare.

După cum ne transmite însăși etimologia acestui cuvânt, și anume, голод (foamete) și мор (pieire оn masă), tragicul eveniment s-a desfășurat de-a lungul unei perioade nu foarte lungi de timp, între anii 1932-1933, perioadă în care au ajuns să moară în chinuri groaznice aproximativ 10 milioane de ucraineni din cauza înfometării.

Mecanismele puse în practică de statul sovietic prin campaniile de colectare inclusiv a grânelor de sămânță, prin decretele care introduceau pedeapsa cu moartea pentru tăinuirea micilor provizii esențiale pentru supraviețuire, completată mai apoi cu o politică de ștergere a identității naționale ucrainene, reprezintă una dintre cele mai mari crime petrecute pe continentul european.

Prin intermediul agitatorilor din cadrul Partidului Comunist, țăranii au fost forțați să renunțe la pământ și locuințe pentru a fi transmise fermelor colective, iar urmare a acestor politici impuse de conducerea stalinistă colectivizarea a avut drept efect o scădere a ceea ce înseamnă producția, însăși la distrugerea economiei rurale și la o penurie de alimente.

Efectele negative răsfrânte asupra ucrainenilor au afectat direct mii de ferme, sate și orașe, acestea fiind trecute pe lista neagră a Partidului Comunist, fiind împiedicate să primească alimente sau ajutoare, țăranilor fiindu-le interzis dreptul la libera circulație, astfel încât aceștia nu au putut părăsi țara pentru a-și putea procura hrana.

Vârful acestei crize a fost atins în iarna anilor 1932-1933, când grupuri organizate de comuniști au jefuit casele țăranilor și au luat tot ce era comestibil, începând cu recoltele acestora, ajungând până la hrana animalelor, arătând intenția clară de a suprima populația ucraineană în cele mai groaznice chinuri, încercând totodată să acopere vasta campanie de persecuție și represiune a Partidului Comunist, lansată împotriva oamenilor de cultură, a culturii și identității ucrainene.

În ultimele două decenii s-a putut observa o schimbare a atitudinii asupra acestui tragic eveniment din viața ucrainenilor, mai multe state și organizații internaționale au inițiat procese de recunoaștere a Holodomorului și de comemorare a victimelor acestuia, înțelegând faptul că astfel de fapte trebuie păstrate vii în memoria colectivă.

În momentul de față un număr de 24 de state au recunoscut Holodomorul ca un act de genocid asupra poporului ucrainean, printre acestea numărându-se Argentina, Australia, Azerbaidjan, Belgia, Canada, Estonia, Georgia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Moldova, Polonia, Statele Unite ale Americii, Portugalia, chiar și Vaticanul.

Când vine vorba despre principalele organizații internaționale care au recunoscut acest eveniment, putem să amintim Organizația Națiunilor Unite, prin Declarația comună din anul 2008, Parlamentul European, prin Rezoluția din 23 octombrie 2008, sau UNESCO, în anul 2007.

Încercarea de ștergere a identității unei etnii înseamnă genocid, iar astfel de gesturi de recunoaștere a acestui genocid, cu toate că au un caracter mai mult simbolic, reprezintă începutul unei "reparații istorice" față de poporul ucrainean, dar și un mijloc de comemorare a milioanelor de vieți nevinovate pierdute în acea perioadă.

Vă mulțumesc!

 
 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
Mihai Ioan Lasca - declarație politică intitulată Jos labele de pe elevi și anulați testarea acestora!;

Reînnoiesc rugămintea către dumneavoastră să încercați să vă încadrați în termenul regulamentar de trei minute.

Vă rog, domnule deputat Lasca.

Se pregătește, din partea Grupului PSD, domnul deputat Radu-Marcel Tuhuț.

 

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Bună dimineața, domnule președinte de ședință!

Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea de azi se intitulează "Jos labele de pe elevi și anulați testarea acestora!".

Stimați colegi,

După ce Guvernul demis Cîțu a rezolvat toate problemele României și ale Uniunii Europene s-a gândit că acum e rândul să-i rezolve și pe elevi.

Ralph Emerson, un eseist american spunea că: "Secretul educație constă în respectul față de elev".

Se pare că ministrul educației, Sorin Cîmpeanu, nu a descoperit acest secret și nici nu dovedește respect față de elevii din România, care reprezintă viitorul țării.

Ministrul demis Cîmpeanu, asemeni prim-ministrului demis Cîțu, a rezolvat toate problemele din învățământul românesc, s-au renovat la cele mai înalte standarde școlile la sate, care încă nu beneficiază de o banală toaletă în incinta acestora.

Dotările din școlile românești sunt motiv de mândrie în presa internațională din Africa.

Alocațiile elevilor sunt atât de mari încât aceștia donează jumătate înapoi statului român.

Aș putea să continui lista de eșecuri a ministrului educației, dar o să subliniez lipsa de respect față de elevi.

Respectul între oameni este temelia unei societăți educate, iar respectul față de elevi arată dăruirea față de ideea de învățământ.

Respectul față de elevi, în România, este transformat în șantaj medical ordinar, prin aceea că sunt considerați bombe COVID, iar dacă refuză să fie testați prin metode invazive, respectiv test RT-PCR, mai pe românește introducerea unui băț în nas foarte adânc, procedură după care unii au avut sângerări nazale sau migrene intense cel puțin câteva zile, vor fi trimiși acasă fără drept de apel și li se va încălca dreptul la învățătură prevăzut de art. 32 alin. (1) din Constituția României.

Cunoașteți, oare, domnule Cîmpeanu, impactul psihologic asupra elevilor al unei astfel de testări periodice invazive? Poate că știți sau nu, dar este evident că nu vă pasă deloc.

Domnule ministru demis Cîmpeanu, cum îndrăzniți să condiționați dreptul constituțional la învățătură printr-un act medical forțat și uneori periculos, dacă nu este efectuat cu maximă atenție?

Vă recomand să nu îl imitați pe Raed Arafat, pentru care Constituția României nu este obligatorie.

Elevii României au ajuns să fie umiliți și suspectați în mod colectiv de o boală cauzată de un virus nedovedit încă.

Precizez că nici până în acest moment Ministerul Sănătății nu a răspuns cererii mele de a comunica studiile științifice pe care se bazează toată această pandemie, foarte prietenoasă cu Guvernul, dar extrem de periculoasă pentru drepturile și libertățile românilor.

Stimați colegi,

Trebuie să luăm atitudine față de abuzurile ordonate asupra elevilor și să susținem părinții în dreptul lor de a-și crește copiii potrivit propriilor convingeri, drept prevăzut de art. 29 alin. (6) din Constituție.

Jos labele de pe elevi!

Nu îndrăzniți să șantajați elevii că sunt bolnavi!

Ministerul este cel grav bolnav de tiranie!

Așa să vă ajute Dumnezeu!

Deputat neafiliat Mihai Lasca.

 
 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Radu-Marcel Tuhuț - declarație politică având titlul Locul elevilor este în bănci!;

Grupul PSD - trei intervenții.

Domnul deputat Radu-Marcel Tuhuț.

Se pregătește domnul deputat Virgil Alin Chirilă.

 

Domnul Radu-Marcel Tuhuț:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați colegi,

Am convingerea că foarte multe școli și grădinițe, atât din județul Alba, cât și din restul țării, ar putea funcționa cu prezență fizică, fără un risc major de îmbolnăvire, prin respectarea măsurilor impuse de autoritățile mondiale de sănătate publică. În România, foarte mulți părinți cu copii de grădiniță sunt puși în situații dificile și nu pot merge la serviciu, iar viitorul multor elevi este incert, deoarece școala online încă nu se poate desfășura în cele mai bune condiții, din mai multe motive legate și de acoperirea infrastructurii tehnologice.

Stimați colegi,

În mediul rural, atât în județul pe care îl reprezint, cât și în județele dumneavoastră, sunt localități unde incidența transmiterii coronavirusului este mult sub 6 sau chiar sub 3 cazuri la mia de locuitori. De asemenea, sunt exemple de localități unde există școli cu un număr scăzut al elevilor prezenți într-o clasă, iar aici se pot organiza cursuri în format fizic, cu respectarea distanțării, astfel încât orele să se desfășoare în deplină siguranță.

Sunt de părere că trebuie găsită o soluție optimă care să garanteze accesul fiecărui elev la o educație performantă, sub atenta îndrumare a profesorilor și într-un mediu sănătos. De aceea, consider că împreună, stimați colegi, putem genera un consens și împreună putem readuce elevii acolo unde le este locul, în clasele de școală.

Putem admite că accesul în școlile cu un număr mai mare de elevi ar putea fi realizat nu doar prin vaccinarea obligatorie a cadrelor didactice, ci într-un mod mai facil și mai echitabil față de drepturile fiecărui român. Putem acorda posibilitatea profesorilor de a se testa periodic. Și pentru că foarte multe persoane au trecut prin această boală, fiind asimptomatice, putem acorda posibilitatea elevilor și profesorilor de a realiza teste care pot măsura imunitatea prin nivelul de anticorpi, lucru care ar putea fi certificat de instituțiile de sănătate publică.

În concluzie, școlile și grădinițele trebuie să rămână deschise, cu respectarea măsurilor: dezinfecții constante, portul măștii la ore, distanțarea fizică și testări periodice. Este nedrept să vedem că există localități în care incidența este scăzută, cazurile de îmbolnăvire sunt rare, oamenii respectă regulile, toți profesorii și elevii sunt sănătoși, dar școlile și grădinițele rămân totuși închise.

Stimați colegi,

În România am sacrificat deja prea multe generații în încercarea de a ne găsi parcursul în toți acești ani postdecembriști, dar ar trebui să avem în vedere ca pe viitor să nu mai existe posibilitatea să se vorbească despre sacrificii post-pandemice.

Cu riscul de a mă repeta, subliniez, în încheiere, că locul elevilor este în bănci, iar pandemia trebuie gestionată cu măsuri care să permită prezența fizică a elevilor la ore.

Mulțumesc.

Deputat de Alba, PSD, Radu-Marcel Tuhuț.

 
 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Virgil Alin Chirilă - declarație politică intitulată De ce este nevoie de creșterea veniturilor cetățenilor?;

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Virgil Alin Chirilă, Grupul PSD.

Se pregătește domnul deputat Dumitru Coarnă.

 

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Bună dimineața, domnule președinte de ședință!

Dragi parlamentari,

Stimați colegi,

În aceste zile, se vorbește din ce în ce mai mult despre măsurile pe care PSD le consideră obligatorii pentru viitorul Guvern. Mă refer la creșterea alocațiilor, creșterea salariului minim și creșterea pensiilor.

Vreau să vă dau doar câteva argumente. De ce este necesar să majorăm cele trei venituri despre care am vorbit.

În primul rând, inflația a depășit toate prognozele care se făceau la începutul anului. Ultima estimare a BNR a fost că vom avea o inflație de 7,5% până la finele anului și de 8,6% după încetarea plafonării prețurilor la energie și la gaze naturale.

Consider că este absolut necesar să existe măsuri de creștere a veniturilor pentru categoriile cele mai vulnerabile, respectiv pentru familiile cu copii, pentru pensionari și pentru salariații cu venituri mici, în special cei din mediul privat, unde avem cei mai mulți salariați cu salariul minim pe economie.

Nu sunt măsuri populiste, iar pentru a vă demonstra asta, dați-mi voie să vă citesc câteva date.

Alocațiile pentru copii reprezintă, în România, 0,6% din PIB. Media europeană este de 1,1% din PIB, dar sunt țări cu o alocare mult mai mare pentru alocații, mai mult decât dublu față de România. Vorbim de Austria și Marea Britanie - cu 1,6% din PIB, de Polonia și Germania - cu 1,4% din PIB sau de Franța - cu 1% din PIB. Deci, nu este nici pe departe un moft populist, cum au susținut unii.

Vă rog să țineți cont că România are cei mai mulți copii aflați în risc de sărăcie severă - peste 41%!

Avem și o rată uriașă de abandon școlar, iar principala cauză este sărăcia în care trăiesc acești copii. La noi, abandonul școlar este de 15,3%. Este cea mai mare rată de abandon școlar din Europa, unde avem doar 10,3%.

În ceea ce privește pensiile, situația este la fel de grea. Creșterea de 11% nu acoperă decât parțial creșterea prețurilor la produsele esențiale. Gândiți-vă că prețul la cartofi, mâncarea săracului, a crescut cu 18%, la ulei cu 27%, iar la combustibil cu 24%. Puterea de cumpărare a pensionarilor a scăzut, în general, cu 15-20% în ultimul an. Suntem pe locul 2 la cei mai săraci pensionari. 44% dintre pensionari trăiesc în sărăcie. Media Uniunii Europene este de 20%, dar la noi, vă repet, este de 44%. Mai mult decât dublu!

Sunt 1,6 milioane de pensionari, adică o treime, care au pensia sub 1.000 de lei. Imaginați-vă cum trăiesc acești oameni cu mai puțin de 1.000 de lei pe lună!

În ceea ce privește salariul minim, fac doar două mențiuni. Nu este o măsură care împovărează bugetul, dimpotrivă, aduce venituri la buget. Marea majoritate a angajaților cu salariul minim lucrează în mediul privat și asigură funcționarea a zeci de mii de firme. Dacă nu vom crește acest salariu, această forță de muncă va fi obligată să plece din România, ceea ce va duce la un faliment al firmelor românești.

Vă rog, deci, să țineți seama de aceste date atunci când veți vota cele trei măsuri propuse de PSD.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
Dumitru Coarnă - declarație politică: Fostul judecător George Cătălin Șerban, devenit secretar de stat la Ministerul Justiției, uzurpatorul în limbaj mediatic, a exercitat atribuții de secretar general al CSM chiar și în zilele în care nu mai ocupa această funcție;

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Dumitru Coarnă.

Se pregătește domnul deputat Laurențiu Leoreanu, Grupul PNL.

 

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulțumesc.

Bună dimineața!

Declarația mea politică de astăzi se referă la "statul mafiot", așa cum îl denumea Traian Băsescu, fost președinte, și "statul eșuat", așa cum l-a definit actualul președinte.

Trebuie să înțelegem aceste mecanisme. Poate și reușim să ieșim din această paradigmă.

Fostul judecător George Cătălin Șerban - devenit secretar de stat la Ministerul Justiției -, "uzurpatorul", în limbaj mediatic, a exercitat atribuții de secretar general al CSM chiar și în zilele în care nu mai ocupa de drept această funcție.

Fostul judecător George Cătălin Șerban, în prezent, secretar de stat la Ministerul Justiției, a încălcat în mod repetat legea, așa cum rezultă din investigațiile realizate de jurnaliștii publicației "Lumea Justiției".

Presa relatează că Șerban a luat parte la o ședință a judecătorilor din consiliu, fiind invitat în calitate de "secretar general", fără ca în realitate el să fie numit în această funcție. Practic, a săvârșit infracțiunea de uzurpare de calități oficiale, faptă prevăzută și pedepsită de art. 258 din noul Cod penal.

"Lumea Justiției" a dezvăluit lucruri de neimaginat, care se întâmplă la CSM, sub mandatul de președinte deținut de judecătorul Bogdan Mateescu, care poziționează acest for superior al magistraților nu într-un etalon al legalității și moralității, ci mai degrabă într-un tărâm paralel cu statul de drept, în care legea a devenit facultativă.

Judecătorul George Cătălin Șerban a fost uns în funcția de secretar general al CSM prin trei decizii de delegare ale președintelui CSM, Bogdan Mateescu, asta chiar dacă legea nu dă dreptul șefului CSM să delege această funcție. Legea prevede în mod imperativ că secretarul general este numit de plenul CSM. Totuși, Șerban a fost delegat de trei ori, de fiecare dată pe câte trei luni. Prima delegare pe trei luni a început în data de 11 ianuarie 2021, a doua delegare, tot pe trei luni, a început la data de 14 aprilie 2021, iar a treia delegare, pe trei luni, a început în data de 16 iulie 2021. Se observă, deci, că între delegări au fost mai multe zile de pauză.

Ce a făcut domnul judecător George Cătălin Șerban în zilele de 11 aprilie 2021, 12 aprilie 2021, 13 aprilie 2021, 14 iulie 2021 și 15 iulie 2021, zile în care nu mai era secretar general al CSM întrucât se afla între delegări? Presupunem că a îndeplinit atribuții de secretar general al CSM, cu încălcarea legii.

Fostul judecător George Cătălin Șerban, vestit pentru averea sa - 1,5 milioane de euro -, avere pe care a reușit să o strângă într-o carieră de magistrat de circa 25 de ani, și-a arogat și calitatea de secretar general al CSM, chiar dacă nu era numit în drept. Dovada se regăsește pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii!

Referitor la același personaj, fosta judecătoare de la Tribunalul Călărași, Neluța Tudorache, susține că "Inspecția Judiciară și Secția pentru judecători au refuzat să verifice cum fostul secretar general al CSM - actual ministru secretar de stat - a intrat în avocatură pe ușa din dos, deși nu îndeplinea condițiile de intrare în profesie fără examen, pentru că nu a fost judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție".

 
 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog, concluzionați, domnule deputat.

 
 

Domnul Dumitru Coarnă:

Imediat, domnule președinte.

Un minuțel dacă...

De asemenea, judecătoarea și-a exprimat nemulțumirea pentru faptul că membrii CSM nu au luat nicio poziție oficială după ce au devenit publice informațiile privind delegarea nelegală a fostului judecător Șerban în funcția de secretar general, cu încălcarea flagrantă a legii.

"A devenit o regulă ca posturile de conducere în aparatul administrativ al CSM să nu fie scoase la concurs, tocmai pentru a putea fi detașați și apoi delegați...

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Concluzionați, vă rog frumos!

 
 

Domnul Dumitru Coarnă:

...în funcție, judecători dispuși să execute ordinele președintelui CSM".

Practic, concluzionează doamna Tudorache, aceste funcții sunt ocupate de judecători care execută ordinele președintelui CSM, nu de oameni "verticali și competenți".

Au fost...

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule deputat...

 
 

Domnul Dumitru Coarnă:

Imediat am concluzionat.

 
 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Nu, am o rugăminte, ați depășit deja foarte mult timpul.

Vă rog să vă încadrați în timp...

 
 

Domnul Dumitru Coarnă:

Imediat închid.

 
 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

...din respect față de ceilalți colegi care...

 
 

Domnul Dumitru Coarnă:

Mai aveam o frază. Terminam dacă mă lăsați.

 
 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Haideți, vă rog!

 
 

Domnul Dumitru Coarnă:

Exact asta. Terminam...

Au fost raportate abuzuri care nu pot fi trecute sub tăcere, comise în ograda CSM, organism care, conform art. 132 alin. (1) din Constituția României, trebuie să rămână un garant al independenței justiției, și nu un complice...

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Dumitru Coarnă:

...la încălcarea legii.

Și eu vă mulțumesc.

Dumitru Coarnă, deputat al PSD, Călărași.

 
Laurențiu-Dan Leoreanu - declarație politică: Partidul Național Liberal susține inițiativa legislativă a introducerii certificatului verde la locul de muncă;

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Stimați colegi,

Rugămintea este să respectăm termenul regulamentar de 3 minute, tocmai pentru a da posibilitatea tuturor colegilor care s-au înscris să poată să-și susțină declarația politică.

Domnul profesor Leoreanu, vă rog, Grupul PNL.

 

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Partidul Național Liberal susține inițiativa legislativă a introducerii certificatului verde la locul de muncă, pe care a și inițiat-o, de altfel, pentru a evita transformarea în catastrofă umanitară a actualei situații dramatice în care ne aflăm de când varianta Delta, extrem de contagioasă, a devenit dominantă în contextul unei rate de acoperiri vaccinale de aproximativ 40%. Pentru că trebuie să ne adaptăm la realitățile românești însă, am propus un amendament prin care certificatul verde să fie obținut și prin rezultatul certificat al unui test de anticorpi, pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, care să arate existența acestora, valabil pentru 90 de zile.

Singurul scop urmărit ține de limitarea efectelor tragice ale pandemiei și depășirea actualei perioade crunte din punct de vedere sanitar. Sunt, de altfel, măsurile adoptate și de state occidentale cu cele mai înalte standarde democratice din Uniunea Europeană, precum Franța sau Italia. Sunt măsuri temporare și proporționale cu riscurile sanitare cu care ne confruntăm - câte 300, 400, 500 de decese zilnic. Certificatul verde la locul de muncă va face mai sigure spitalele și instituțiile publice și private.

Înțelegem reticența oamenilor, care se bazează în special pe uriașul val al dezinformărilor, dar este vital ca românii să înțeleagă rațiunea acestei măsuri temporare - protejarea sănătății și siguranței lor și a celor dragi și păstrarea locurilor de muncă. Pandemia încă nu s-a terminat. Trebuie să ne adaptăm și să luptăm cu răspândirea virusului, cu toate mijloacele.

Am ajuns azi într-o situație dramatică pentru că, din păcate, prea mulți români au amânat vaccinarea din pricina acelora care au răspândit dezinformări, care au dus o campanie anti-vaccinare și care poartă acum o grea răspundere pentru drama umanitară care ne răpește atâtea persoane dragi. Cei care au semănat ură și dezinformare își continuă campania contra vaccinării chiar și acum, când secțiile ATI sunt covârșite de cazuri grave. Ei nu apără nicidecum libertatea, ci exploatează cu cinism confuzia și suferințele inutile pe care le-au provocat campaniile anti-vaccin.

Reamintim că și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a transmis punct de vedere favorabil inițiativei legislative, potrivit căruia "măsurile sunt proporționale cu scopul urmărit" și "inițiativa legislativă nu introduce un tratament diferențiat nejustificat și este conformă cu principiul egalității și nediscriminării".

În trecut, Curtea Constituțională s-a pronunțat că, în situații excepționale, instituirea unor măsuri energice, prompte, adecvate gravității reprezintă un răspuns al statului la obligația constituțională prevăzută de art. 34 alin. (2) din Constituția României - "Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei și sănătății publice".

Și prin astfel de măsuri evităm instituirea unei carantine naționale, cu consecințe grave asupra economiei și societății, un lockdown care ar limita și mai mult drepturi și libertăți și care nu ar face decât să amâne cu câteva luni criza sanitară.

Vă mulțumesc.

Deputat al PNL de Neamț, Laurențiu-Dan Leoreanu.

 
 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Florin-Alexandru Alexe - intervenție având ca temă Ziua Internațională a Toleranței. Protejăm demnitatea umană! Promovăm toleranța și drepturile omului!;

Grupul PNL, domnul deputat Florin-Alexandru Alexe.

 

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Astăzi este Ziua Internațională a Toleranței. Protejăm demnitatea umană! Promovăm toleranța și drepturile omului!

Stimați colegi,

Ziua Internațională a Toleranței este marcată în fiecare an în data de 16 noiembrie. Prin marcarea acestei zile, îndemnăm omenirea la înțelegere și respect reciproc, la dialog și cooperare între indivizi, între comunități, între națiuni.

Ziua Internațională a Toleranței a fost proclamată la 16 noiembrie 1995, în cadrul Conferinței generale a UNESCO, prin adoptarea "Declarației principiilor toleranței". Acest document subliniază importanța respectului, acceptării și aprecierii pentru diversitatea și bogăția culturală, pentru toate manierele de exprimare a calității noastre de ființe umane. Pentru noi, membri ai unui Parlament democratic, toleranța este esențială pentru construirea societății pe care vrem să o lăsăm generațiilor următoare.

Toleranța este liantul esențial pentru orice comunitate, de la familia extinsă până la națiune și la umanitate, luate ca întreg. Capacitatea de a accepta că nu toți suntem la fel, că nu toți vedem lucrurile identic, că nu toți ne fundamentăm identitatea pe aceleași idei este măsura unui spirit robust și sănătos. Capacitatea de a înțelege că diversitatea este o resursă, nu o amenințare, este fundamentul unei societăți puternice și prospere.

Vedem în jurul nostru, pe toată planeta, cum tehnologia ne dă instrumentele pentru a fi mai apropiați, dar, în același timp, ne permite să ne închidem în propriile noastre camere de rezonanță, din care avem tendința să excludem orice părere care nu se pliază exact pe filosofiile sau concepțiile noastre. Ferite de lumina examenului critic, concepțiile tind să devină prejudecăți, iar prejudecățile tind să devină frică și ură. Trebuie să identificăm mijloacele necesare pentru a ne proteja cetățenii în fața valurilor de ură răspândite cu ajutorul rețelelor sociale.

Nu suntem feriți nici noi, românii, de aceste pericole. În ultimii ani, au ajuns în centrul dezbaterii publice exemple de atitudini antisemite, rasiste sau homofobe. Ne amintim cu regret de amenințările cu moartea primite de Maia Morgenstern, de devastarea cimitirelor evreiești din Ploiești și Huși, de presiunea pusă pe angajații srilankezi de la Ditrău sau tensiunile din timpul referendumului pentru familie. Toate aceste evenimente ne fac să fim conștienți de pericolul divizării societății românești.

De prea multe ori, purtătorii de mesaje extremiste au fost acceptați sau chiar promovați în spațiul public românesc. Din postura de parlamentar, îmi exprim îngrijorarea în privința amenințărilor la adresa cetățenilor care își desfășoară activitatea în țara noastră. Trebuie să reacționăm ferm în fața unor evenimente îngrijorătoare de acest gen. Avem datoria să apărăm valorile democratice și să fim vigilenți în fața creșterii mișcărilor extremiste din România și din întreaga Europă.

Țara noastră nu poate să devină tărâmul unui nou experiment extremist. Experiențele trăite de România secolului trecut nu trebuie să fie repetate. Creșterea mișcărilor iliberale din Europa trebuie să ne îngrijoreze și să ne facă conștienți de potențialul ridicat al pericolului. Dacă vrem să rămânem parte a lumii libere, trebuie să combatem orice formă de extremism.

Recent, am aflat cu tristețe că fostul președinte al Federației Comunităților Evreiești din România, Aurel Vainer, s-a stins din viață. Poporul român a apreciat că Aurel Vainer și-a dedicat întreaga carieră protejării drepturilor minorităților din țara noastră și întăririi relației dintre România și celelalte țări democratice.

Aurel Vainer a fost un parlamentar activ și a depus eforturi neîncetate pentru păstrarea României pe calea dezvoltării democratice. A fost un om devotat principiilor toleranței, bunei înțelegeri între toți cetățenii și apărării drepturilor omului. Spiritul său cald și generos a adus în prim-planul discursului public din România valorile profund umane, pe care le-a iubit și le-a apărat neabătut.

Prin marcarea Zilei Internaționale a Toleranței, aducem astăzi un omagiu memoriei domnului Vainer. Din postura de parlamentari, avem datoria să ducem mai departe moștenirea simbolică a domnului Vainer și să continuăm lupta pentru democrație, toleranță și libertate.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog să concluzionați.

 
 

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Mulțumesc.

 
 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc.

 
Marian Crușoveanu - intervenție intitulată La 143 de ani de la unirea Dobrogei cu România, dobrogenii plătesc o taxă abuzivă statului român - taxa de pod;

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Marian Crușoveanu.

Se pregătește, din partea Grupului USR, domnul deputat Andrei-Iulian Drancă. Dacă este? Nu.

Dacă nu, domnul Polițeanu.

 

Domnul Marian Crușoveanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În anul 1878, după Războiul de Independență, Dobrogea - ținutul aflat între Dunăre și Marea Neagră - a redevenit pământ românesc. După Unirea Moldovei cu Țara Românească, în anul 1859, revenirea Dobrogei la România reprezintă o etapă extrem de importantă a secolului al XIX-lea, în ceea ce istoricii numesc făurirea unității naționale și consolidarea statului român modern și suveran.

Aceste evenimente istorice au precedat momentul de 1 Decembrie 1918, când românii din toate ținuturile istorice s-au regăsit într-un stat, România Mare. Data de 14 noiembrie, momentul unirii Dobrogei cu România, a devenit un reper care, prin Legea "Ziua Dobrogei", adoptată în anul 2015, a intrat pe lista sărbătorilor oficiale.

Astăzi, la 143 de ani de la unire, zona geografică cuprinsă între Marea Neagră și Dunăre are, în continuare, un rol de o importanță geopolitică deosebită. Bazele militare din Mihail Kogălniceanu întăresc ideea că astăzi Dobrogea este un punct de importanță strategică atât pentru România, cât și la nivel regional și global.

Doamnelor și domnilor deputați,

În anul 2002, Guvernul Adrian Năstase a instituit taxa pe podurile dunărene. De altfel, pe oriunde ai vrea să ajungi în Dobrogea, ești obligat să treci pe un pod, adică să plătești o taxă. Același lucru se întâmplă și cu dobrogenii care vor să treacă în județele limitrofe -Călărași, Ialomița, Brăila sau Galați.

De aproape 20 de ani se plătește un bir către statul român, din partea căruia ar fi fost normal și corect să se întoarcă, măcar o parte, prin investiții, în județele Constanța și Tulcea.

În continuare, județul Constanța este deficitar la capitole precum: sistem medical, infrastructură rutieră, rețea de apă, canalizare și gaze, păduri, educație etc.

Deși Dobrogea este un punct strategic, prin bazele militare, o insulă energetică, prin centrala nucleară de la Cernavodă și prin energia verde eoliană, o poartă maritimă a Uniunii Europene, o capitală estivală la Marea Neagră, totuși, există această taxă, care nici pe departe nu a fost utilizată în interesul acestei zone.

În momentul de față, în Parlamentul României există o lege, avansată în comisiile de specialitate, care prevede anularea taxei de pod, începând cu anul 2022.

Îmi pun toată speranța că vom vota această lege cât mai repede în plenul Camerei Deputaților, ca să putem dărâma această barieră creată prin dubla taxare a celor care utilizează drumurile publice.

Stimați colegi și colege, în curând, în plenul Parlamentul României vom dezbate și vom vota anularea acestei taxe și vă invit să susțineți acest proiect.

Cu ocazia împlinirii a 143 de ani de la unirea Dobrogei cu România, urez la mulți ani dobrogenilor!

La mulți ani, România Unită!

Cu gândul că în curând vom anula această taxă abuzivă de pe podurile dunărene.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
Mihai-Laurențiu Polițeanu - declarație politică: Peste 50.000 de români au murit din cauza COVID-19!;

Grupul USR, domnul deputat Mihai-Laurențiu Polițeanu.

Se pregătește domnul deputat Adrian Giurgiu. Este?

 

Domnul Mihai-Laurențiu Polițeanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Peste 50.000 de români au murit din cauza COVID-19!

Repet, peste 50.000 de români au murit din cauza COVID-19! 15.000 dintre aceștia, doar în această toamnă. Zilnic, ne-au murit, în ultimele săptămâni, circa 500 de bunici, de părinți, de frați, de rude, de cunoștințe.

Săptămânal, 3.000 de români și-au pierdut viața din cauza COVID-19.

Este mai mult decât o criză sanitară, este o tragedie națională de proporții.

Să lăsăm, deci, numerele, faptele clare să spună care este realitatea.

Dacă acum un an, în ziua de 2 noiembrie, vorbeam de 86 de morți, anul acesta, pe 2 noiembrie, vorbim de 591 de decese, adică de o creștere de aproape 700%.

Cifrele actuale plasează România pe primul loc în lume ca rată a mortalității, de 3 ori mai mare decât a Rusiei, de 10 ori mai mare decât a Marii Britanii, cele două țări cu numărul cel mai mare, absolut, de decese din Europa, din cauza COVID-19.

România are o rată de vaccinare de circa 37%, pe penultimul loc în Uniunea Europeană. Doar Bulgaria are o rată de vaccinare mai mică, de 26%. Media Uniunii Europene este de 75%, iar multe țări din UE depășesc 80%.

România este chiar sub media globală, sub media lumii, de 40%, privind rata de vaccinare.

Hai să ne uităm la ziua de ieri, luni, 15 noiembrie 2021:

  • Portugalia - 87%, rata vaccinării; 15 noi decese;
  • Danemarca - 76%, rata vaccinării; 7 noi decese;
  • România - 37%, rata vaccinării; 233 de noi decese.

Lista poate continua cu toate statele din Uniunea Europeană, cu excepția Bulgariei, care are o rată de vaccinare inferioară României, și arată ce efecte are fie vaccinarea, fie lipsa vaccinării. Diferența este dată de numărul de decese.

România are o rată a mortalității raportată la numărul de cazuri noi de câteva zeci de ori mai mare decât țările cu rată de vaccinare bună.

Ratele mici de vaccinare au condus la moartea a aproape 20.000 de români doar în această toamnă.

Dragi colegi,

Este momentul să încetăm cu demagogia și dezinformarea conspiraționistă cu efecte criminale.

Hai să nu mai folosim tribuna Parlamentului, cu consecințe tragice pentru frații noștri români, doar pentru a profita politic de spaima oamenilor de vaccinare!

Mulțumesc frumos.

 
 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
Adrian Giurgiu - declarație politică despre Schimbarea climatică;

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Adrian Giurgiu, Grupul parlamentar al USR.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Lucian Feodorov.

 

Domnul Adrian Giurgiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

"Schimbarea climatică"

Domnule președinte,

Stimați colegi,

"Ne săpăm propriile morminte!", aceasta a fost afirmația secretarului general al ONU, António Guterres, la COP26. Conferința mondială dedicată schimbărilor climatice a avut loc zilele trecute, la Glasgow, cu scopul de a lua măsuri concrete pentru a evita efectele catastrofale ale creșterii temperaturii mondiale.

Conform studiilor, temperatura anuală, la nivel global, a crescut, din anul 1880, cu 1,18 grade Celsius și se estimează că borna de 1,5 grade Celsius va fi atinsă în jurul anului 2030, cu 10 ani mai devreme decât estimarea anterioară.

În vederea reducerii emisiilor de carbon, Uniunea Europeană a semnat Pactul Verde European. Prin acest acord, statele membre își asumă reducerea emisiilor cu cel puțin 55% până în 2030 și - un obiectiv foarte dificil - neutralitate climatică până în anul 2050.

Cu toate acestea, efectele schimbării climatice se simt tot mai puternic de la un an la altul. Doar pe parcursul anului trecut am văzut incendii devastatoare în Grecia și Turcia, inundații în inima Europei și temperaturi de aproape 50 de grade Celsius în Canada. Iar acesta s-ar putea să fie doar începutul! Putem spune că acestea sunt doar niște cifre și evenimente depărtate de realitățile românești, dar această criză va ajunge și în România, mai devreme sau mai târziu, iar, probabil, ne va lua din nou prin surprindere, ca zăpada în decembrie.

Chiar dacă nu suntem printre țările cu emisii ridicate de dioxid de carbon, se poate observa, într-o simplă călătorie pe meleagurile autohtone, faptul că poluarea este la ea acasă. În tot mai multe studii Bucureștiul este în topul orașelor cu cele mai multe ore pe care le petrec locuitorii în trafic. Pe lângă emisiile mașinilor, mai există și numeroase surse de poluare care au reapărut, surprinzător, odată cu începutul crizei politice, ca urmare a reducerii controalelor efectuate de autorități. România riscă să fie sancționată de către Comisia Europeană dacă nu demonstrează unele măsuri concrete cu privire la stoparea poluării din marile orașe. De asemenea, în afara orașelor se pot observa de ani de zile exploatări necontrolate de păduri, balastiere care mută cursul apelor și alte dezastre ecologice.

România, pentru a se implica în această criză, cu adevărat, trebuie să elimine astfel de acțiuni nocive ale mafiei, fie că vorbim de mafia pădurilor, a balastierelor sau a deșeurilor. Trebuie să reducă nivelul de poluare din marile orașe și să creeze un transport public sustenabil. Trebuie să investim în transportul național, în căi ferate, trebuie să reducem defrișările și să realizăm un proiect amplu de împădurire. Doar prin investiții sustenabile vom reuși să limităm efectele iremediabile ale schimbărilor climatice!

Vă mulțumesc.

Deputat Adrian Giurgiu, de Mureș.

 
 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
Lucian Feodorov - declarație politică având titlul Condamnarea românilor la sărăcie prin liberalizarea pieței de energie și printr-o guvernare necorespunzătoare;

Îl invit la cuvânt, din partea Grupului AUR, pe domnul deputat Lucian Fedorov.

 

Domnul Lucian Feodorov:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Stimate colege,

Declarația politică are următorul titlu - "Condamnarea românilor la sărăcie prin liberalizarea pieței de energie și printr-o guvernare necorespunzătoare".

Aș vrea să subliniez câteva aspecte.

Față de anul 2020, energia este mai scumpă cu 25%, gazele cu 20%, iar pentru benzină și motorină românii au ajuns să plătească cu 14% mai mult. Toate aceste majorări de prețuri îi condamnă pe români la plata unor facturi de energie absolut împovărătoare, iar pe cei din mediul rural îi condamnă la frig din cauza lipsei lemnelor și a gazelor, în special în zona Moldovei.

Domnilor guvernanți, sunteți în stare să lăsați românii în frig și întuneric, atât timp cât sistemul de termoficare din multe localități, în frunte chiar cu Bucureștiul, este într-o stare de degradare dezastruoasă, cu pierderi în rețea de până la 50%? O cale de rezolvare relativă ar putea-o constitui folosirea de către români a facilităților oferite de Legea consumatorului vulnerabil, care vine să stopeze parțial efectele lăcomiei firmelor de furnizare a gazelor și a energiei, prin plafonarea prețurilor.

Această situație se datorează unui deficit de putere în sistem de circa 30%. La ora actuală nu funcționează decât două grupuri la Centrala Nucleară de la Cernavodă, s-au deconectat de la sistem Centrala de la Mintia, care are în jur de 1.300-1.400 de megawați, respectiv Centrala de la Iernut, care înseamnă în jur de 300-400 de megawați, deci niște goluri care se simt și determină deficit de putere și de energie în sistem. Acest lucru nu poate fi compensat decât printr-o politică energetică corespunzătoare.

Deci, în cei 30 de ani, de când a venit la putere acest sistem, n-am fost în stare, la Cernavodă, să mai punem în funcțiune 3 grupuri de câte 750 de megawați, care practic ar fi triplat puterea acolo, și n-am pus în funcțiune multe centrale care au fost începute.

E o problemă foarte importantă și cred că ar trebui să preocupe, în mod deosebit, noua putere care se va instala odată cu numirea prim-ministrului.

În orice caz, un prim-ministru precum Cîțu nu poate fi în stare să conducă această țară.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
Cătălin-Zamfir Manea - declarație politică referitoare la Proiectul de Lege nr. 545/2021;

Îl invit la cuvânt, din partea minorităților, pe domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea.

 

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor deputați,

O să mă refer la Proiectul de Lege nr. 545/2021, care, în opinia mea, este un abuz.

Potrivit proiectului de lege, angajații care vor refuza să prezinte certificatul verde la intrarea în instituția în care lucrează ar putea avea contractul de muncă suspendat, fără plata drepturilor salariale, pentru o perioadă de până la 30 de zile.

În situația în care angajații refuză să se vaccineze și refuză să se testeze, atunci angajatorul poate decide suspendarea lor, fără drept de plată, pentru 30 de zile, atât la privat, cât și la stat. Dacă nici după 30 de zile angajații nu prezintă certificatul verde, atunci vor fi concediați, la stat, iar la privat, angajatorul poate decide dacă le prelungește suspendarea sau îi concediază.

Altfel spus, pe înțelesul tuturor cetățenilor acestei țări, prin acest proiect de lege este condiționată exercitarea unor drepturi și libertăți fundamentale prevăzute de Constituție, de prezentarea certificatului verde.

Mai mult, acest proiect de lege neagă existența unor drepturi fundamentale. Drepturi și libertăți precum dreptul la muncă, dreptul la libera circulație, dreptul la învățătură, dreptul la libertate economică, dreptul la viața privată și multe alte drepturi nu pot fi negate, chiar și într-o situație atât de dificilă precum cea din prezent.

Stimați colegi,

Nu putem merge atât de departe încât să dispunem, prin lege, măsura desfacerii contractului de muncă individual pentru personalul nevaccinat din anumite structuri și instituții publice. În opinia mea, vor apărea tensiuni sociale care vor fi foarte greu de gestionat.

Informarea corectă a populației reprezintă, din punctul meu de vedere, singura cale de a lupta împotriva acestui virus.

Din păcate, campania de vaccinare a fost concepută mai curând ca un concept de marketing. Și aici fac un apel către stimații comunicatori strategici, să regândească această campanie de vaccinare. Componenta de informare a populației, care, de altfel, era și cea mai importantă, a lipsit. Din punctul meu de vedere, cetățenii acestei țări au fost bulversați de informațiile transmise într-un mod haotic, prin toate mijloacele de informare. Este clar că au apărut în spațiul public tot felul de personaje care au transmis mesaje de dezinformare a populației.

În calitate de deputat și de vicepreședinte al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale din Camera Deputaților, nu voi vota acest proiect de lege.

Mulțumesc frumos. (Aplauze.)

 
 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
Vasile Cîtea - declarație politică despre Reinstaurarea principiului legalității în România;

Îl invit la cuvânt, din partea Grupului PSD, pe domnul deputat Silviu Nicu Macovei. Este? Nu.

Domnul deputat Vasile Cîtea.

 

Domnul Vasile Cîtea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea de astăzi se numește "Reinstaurarea principiului legalității în România".

Dragi colegi,

Contextul social și politic, pe care îl trăim zilele acestea, este unul extrem de dificil. În primul rând, după căderea Guvernului Cîțu, nu avem un Guvern legitim, și acest lucru înseamnă criză politică de lungă durată.

În al doilea rând, după declarațiile iresponsabile din vara aceasta, în care se anunța, în mod triumfalist, că am învins pandemia, România s-a găsit total nepregătită în fața acestui val 4 de îmbolnăviri, extrem de agresiv.

În al treilea rând, contextul pandemic a favorizat luarea unor măsuri de către clasa politică, măsuri care pun sub semnul întrebării exercitarea unor drepturi fundamentale recunoscute de Constituția României ca fiind inviolabilități.

Nu în ultimul rând, în pragul sezonului rece, România se găsește într-o situație extrem de dificilă, situație determinată de creșterea facturilor la energie și gaze.

Acesta este contextul social și politic care a impus, practic, necesitatea venirii Partidului Social Democrat la guvernare, scopul urgent fiind salvarea României de la colaps.

Evident, în contextul participării la guvernare, Partidul Social Democrat a venit cu o serie de măsuri care sunt considerate cu caracter obligatoriu, măsuri pe care unii le-ar numi măsuri cu caracter social, dar pe care noi le considerăm măsuri de reinstaurare a statului de drept și a principiului legalității.

Pentru început vorbim despre respectarea efectelor actului normativ care avea ca obiect dublarea alocațiilor de stat, un act normativ neabrogat, dar paralizat în efectele sale de către guvernarea precedentă. Astfel, Partidul Social Democrat propune, de urgență, mărirea la 300 de lei a alocațiilor copiilor între 2 și 18 ani și mărirea la 600 de lei a alocațiilor pentru copiii mai mici de 2 ani sau cu dizabilități.

Mărirea punctului de pensie este o măsură votată de Legislativul țării și paralizată de Guvernul care a fost demis prin moțiune de cenzură. Creșterea cu un procent între 8% și 11% ar fi o măsură care ar aduce din nou în discuție respectarea principiului legalității.

Creșterea salariului minim, de la 2.300 de lei la 2.550 de lei, alături de creșterea pensiei minim garantată, la 1.000 de lei, ar fi măsuri care ar compensa, alături de efectele Legii consumatorului vulnerabil, cât și de efectele Legii privind plafonarea facturilor la gaze și energie, mărirea, în mod unilateral, a costurilor facturilor pentru consumatorii casnici. Și nu în ultimul rând, acordarea, din nou, pentru sectorul de stat, a voucherelor de vacanță ar însemna o măsură compensatorie și pentru sectorul HoReCa, în această perioadă marcată de multiple privațiuni, ca urmare a manifestării contextului pandemic.

În concluzie, Partidul Social Democrat a fost de acord cu participarea la guvernare, având ca obiectiv direct implementarea unor măsuri prin care să salveze țara aflată în prag de colaps. atât social, economic, cât și sanitar.

Vă mulțumesc.

Deputat de Iași, Vasile Cîtea.

 
 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
Radu-Marin Moisin - declarație politică având ca temă Planul Național de Redresare și Reziliență - primii pași în implementarea efectivă!;

Grupul PNL, domnul deputat Radu-Marin Moisin.

Se pregătește, din partea Grupului USR, domnul deputat Beniamin Todosiu.

 

Domnul Radu-Marin Moisin:

Bună ziua!

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația de astăzi are ca temă "Planul Național de Redresare și Reziliență - primii pași în implementarea efectivă!".

Planul Național de Redresare și Reziliență este structurat pe 6 piloni prevăzuți de Regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene și împărțit în 15 componente, astfel încât acesta să acopere nevoile României și, în același timp, să urmărească prioritățile Comisiei Europene, precum: tranziția verde, transformarea digitală, coeziunea socială și teritorială, sănătatea, reziliența economică, socială și instituțională, politici pentru generația următoare, copii și tineri.

În urma ședinței Consiliului de Afaceri Economice și Financiare - ECOFIN - al Uniunii Europene, s-a anunțat faptul că a fost evaluat pozitiv Planul Național de Redresare și Reziliență al României. Acesta a fost ultimul pas, efectiv, pentru a începe procedura de acces la prefinanțare, prima tranșă fiind chiar în acest an și în valoare de aproximativ 3,8 miliarde de euro.

Astfel, la începutul lunii noiembrie, Guvernul PNL a aprobat primele două documente pentru demararea PNRR. Mai exact, este vorba despre două memorandumuri prin care Guvernul a mandatat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerul Finanțelor să semneze Acordul privind contribuția financiară nerambursabilă și Acordul de împrumut dintre Comisia Europeană și România.

Prin semnarea Acordului privind contribuția financiară nerambursabilă, România va beneficia de un grant în valoare de 14,24 de miliarde de euro, iar prin semnarea Acordului de împrumut dintre Comisia Europeană și România, vom beneficia de o finanțare în valoare de 14,94 de miliarde de euro, acordată în condiții avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene. Prin urmare, suma totală de care va beneficia țara noastră va fi în cuantum de 29,2 miliarde de euro, sumă ce are drept scop finanțarea reformelor și investițiilor incluse în PNRR.

Însă, până la finalul acestui an, prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, România va beneficia de o prefinanțare de 3,8 miliarde de euro, iar în cursul anului 2022 de o finanțare de aproximativ 6,2 miliarde de euro. Acești bani se vor acorda în tranșe, în funcție de îndeplinirea anumitor jaloane și ținte incluse în PNRR. În total avem 507 jaloane și ținte care trebuie realizate până la 31 august 2026.

Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă o șansă istorică de dezvoltare a României, un adevărat Plan Marshall gândit de Uniunea Europeană pentru statele membre, în vederea revenirii economice sustenabile după cumplita pandemie de COVID-19!

Mulțumesc.

 
 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
Beniamin Todosiu - declarație politică intitulată Românii trebuie să își păstreze dreptul de a-și alege direct președintele;

Din partea Grupului USR, domnul deputat Beniamin Todosiu.

Se pregătește domnul deputat Brian Cristian, dacă e.

Dacă nu, doamna deputat Cristina Camelia Rizea. Nici doamna Rizea.

Doamna deputat Neagu.

 

Domnul Beniamin Todosiu:

Stimate domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Declarația mea politică din această săptămână am intitulat-o "Românii trebuie să își păstreze dreptul de a-și alege direct președintele".

În această perioadă, în societatea românească este aruncat în dezbatere un subiect de importanță majoră pentru viitorul democratic al României - alegerea președintelui. Se vorbește despre transformarea României din republică semiprezidențială, în republică parlamentară, lucru care ar însemna ca românii să își piardă dreptul de a-și alege direct președintele.

Republica semiprezidențială, modelul actual din România, presupune ca președintele să fie ales prin vot direct de toți românii. Și este un lucru cât se poate de normal și democratic, pentru că președintele este garantul democrației și al funcționării statului.

Constituția României consfințește în art. 80 faptul că "Președintele României reprezintă statul român și este garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării". "Președintele României veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice. În acest scop, Președintele exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate". Și au existat cazuri când medierea președintelui a cântărit enorm pentru stabilitatea politică sau echilibrul democratic între puterile statului.

În cazul unei republici parlamentare, președintele ar primi un rol decorativ și ar fi ales, cel mai probabil, de Parlament, fără a mai avea competențe reale în funcționarea statului. Și, astfel, s-ar perverti unul dintre drepturile fundamentale ale românilor - dreptul de a-și alege direct președintele. Este forța pe care cetățenii acestei țări și-au manifestat-o puternic și este poate ultimul drept care le oferă speranța că votul lor contează cu adevărat.

O republică parlamentară înseamnă transformarea președintelui dintr-un garant al democrației, într-un politruc obedient aflat la mâna Parlamentului. Cum mai poate asigura medierea atunci când Parlamentul și Guvernul ajung într-o situație de criză?

Ne întrebăm, cine este vinovat pentru acest plan diabolic care li se pregătește românilor?

În primul rând, vinovatul principal este președintele Klaus Iohannis care, după aproape două mandate la Cotroceni, nu a înțeles cât de importantă este funcția de președinte. Astfel, pentru a-și asigura confortul, după încheierea ultimului mandat, domnul Iohannis scoate la mezat instituția Președinției României și o pune pe tavă în cadrul negocierilor dintre PSD și PNL.

În acest context, de la tribuna Parlamentului României, vă rog să tratați cu responsabilitate acest subiect și să nu luați românilor dreptul de a-și alege direct președintele.

Vă mulțumesc.

Beniamin Todosiu, deputat al USR de Alba.

 
 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
Denisa-Elena Neagu - declarație politică: O întrebare simplă pentru Guvernul PNL - când vor începe plățile pentru măsura HoReCa?;

O invit la cuvânt pe doamna deputat Denisa-Elena Neagu, Grupul USR.

Se pregătește doamna Dumitrina Mitrea, Grupul parlamentar AUR.

 

Doamna Denisa-Elena Neagu:

Mulțumesc.

"O întrebare simplă pentru Guvernul PNL - când vor începe plățile pentru măsura HoReCa?".

Domnule ministru Virgil Popescu, domnule prim-ministru Florin Cîțu, când vor începe plățile pentru măsura HoReCa?

Este o întrebare simplă. La ea așteaptă răspuns cele 10.185 de firme care au solicitat această finanțare nerambursabilă promisă de Domniile Voastre încă din anul 2020.

În cele două luni, de când Virgil Popescu a preluat Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, comunicarea pe măsura HoReCa se limitează la o serie de rapoarte săptămânale.

Niște tabele cu cifre și statusuri diverse - aprobat, respins, în curs de evaluare sau clarificare. Atât! Niciun cuvânt despre când vor fi trimise contractele și când vor începe plățile.

Mai grav este că același ministru, care promitea marea salvare a industriei HoReCa, nu a întreprins niciun demers în urgentarea finalizării analizelor și demararea plăților. O arată chiar cifrele publicate de minister.

Între 27 iulie 2021 - data limită pentru depunerea solicitării - și începutul lunii septembrie se analizaseră 6.119 dosare.

De la plecarea ministrului USR, până la finalul săptămânii trecute, au mai fost analizate restul de 3.223 de dosare.

Ministrul PNL a avut nevoie de două luni pentru a analiza un număr de dosare care, sub conducerea USR, ar fi fost analizate în două săptămâni.

PNL a diminuat astfel șansele ca ajutoarele să ajungă la beneficiari în anul 2021.

Domnule ministru Virgil Popescu, domnule prim-ministru Florin Cîțu, de ce nu urgentați demararea semnării contractelor și demararea începerii plăților?

Măsura HoReCa ar fi trebuit să fie un colac de salvare care să-i scape de înecarea în datorii.

Cum banii tot întârzie, antreprenorii au încercat să stea la suprafață, înotând împotriva curentului. Dar nu par a mai rezista mult.

Între timp, oficialii care ar trebui să-i ajute sunt într-un silenzio stampa periculos. El ascunde fie nepăsarea oficialilor, fie o problemă financiară legată de imposibilitatea finanțării măsurii HoReCa.

Indiferent de ce ascund oficialii, HoReCa se îneacă.

Domnule ministru Virgil Popescu, domnule prim-ministru Florin Cîțu, când vor începe plățile pentru măsura HoReCa?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc și eu, doamnă deputat.

 
Dumitrina Mitrea - declarație politică: Mesaje de la cetățeni în timp de pandemie;

O invit la cuvânt, din partea Grupului parlamentar AUR, pe doamna deputat Dumitrina Mitrea.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al minorităților, domnul deputat Ghervazen Longher.

 

Doamna Dumitrina Mitrea:

Domnule președinte de ședință,

Tema declarației mele politice se numește "Mesaje de la cetățeni în timp de pandemie".

Onorați deputați,

Ruptura dintre clasa politică și popor este evidentă de zeci de ani, însă acum este absolut necesară reclamarea acestei situații care impactează în mod fatal asupra sănătății psihice și fizice a cetățenilor acestei țări, cetățeni pe care dumneavoastră îi reprezentați în acest for democratic - Camera Deputaților.

Dezamăgirea și disperarea oamenilor cresc de la o zi la alta. În același timp scade nivelul de trai, dar scade și speranța că veți ține cu poporul sau că vă pasă de binele lui.

De la o zi la alta, oamenii vă urmăresc cum luați decizii, cum votați în necunoaștere și sunteți indiferenți la durerile și provocările oamenilor de la toate nivelurile. Vă puteți înregistra succesul de a fi reușit să afectați serios familia, firmele, educația, economia și societatea la nivel micro și macro.

Poporul a devenit o entitate străină pentru dumneavoastră. În ultimele săptămâni, ați distrus toate interacțiunile umane, interacțiunea cu autoritățile și instituțiile publice. Croiți legi cu fărădelege și ignorați continuu drepturile și libertățile noastre.

Statul este garantul libertăților noastre, nu cel care acordă sau suspendă libertățile poporului. Vă invit să vă asumați acest aspect. Votați legi fără a fi juriști sau a înțelege principiile de drept și luați măsuri medicale fără a fi specialiști în domeniu.

În calitate de cetățean, vă întreb pe toți și pe fiecare în parte:

Ce anume ați făcut pentru a demara campanii naționale de prevenție și consolidarea imunității naturale?

De ce ați evitat recunoașterea imunității naturale dobândite? Cea mai îndreptățită măsură este recunoașterea imunității dobândite, bazată pe anticorpi și limfocite T, ca fiind viageră. Fără certificate și coduri QR!

De ce acest vaccin a devenit primul produs medical pe care vreți să îl administrați obligatoriu, oricui? Actele medicale sunt o opțiune, dacă intenționați obligarea la injectare prin șantaj - acces la locul de muncă sau la anumite servicii - înseamnă că instaurați un regim tiranic în țara noastră. S-au sacrificat oameni pentru ca noi să trăim într-o democrație, nu într-o dictatură. Sunteți conștienți că unii oameni își pierd deja locurile de muncă, ca urmare a deciziilor pe care le luați?

De ce evitați consultări interprofesionale medicale pentru a căuta soluții mai viabile? Oamenii se tem de ce veți vota, că îi lăsați fără serviciu, fără acces în magazine, dar mai ales se tem să meargă la medic sau la spital.

De ce constrângeți cadrele medicale cu vaccinarea? Sunt atâția dintre ei care au trecut deja prin boală și au imunitate. Cum să reduci numeric personalul medical cu niște restricții, când oricum ești sub nivelul numeric necesar? Este ca și când transmiți direct cetățenilor - "Vă lăsăm fără îngrijire medicală". Pentru ce mai plătește omul la CAS dacă așa organizați Domniile Voastre lucrurile în domeniul sănătății?

De ce permiteți ca oamenii să fie vaccinați cu vaccinuri expirate?

România dispune de o comunitate mare de medici supraspecializați. De ce căutați sancționarea lor dacă folosesc alte protocoale decât "cel oficial", pentru care, oricum, nu ați asigurat rezerve toată vara, când "virusul a fost în vacanță". Cum să sancționezi profesioniști care urmăresc binele superior al pacienților? Lăsați medicii să lucreze pentru binele oamenilor.

Dacă situația este atât de disperată, dați o mână de ajutor în spitale. Medicii pe care îi aveți printre dumneavoastră sunt mai mult la microfon decât la patul bolnavilor, poate ar ajuta să revină printre ei, zilnic, să fie mai responsabili în deciziile lor. Lăsați în pace toate cadrele medicale nevaccinate, să își continue profesia! Permiteți voluntariat în spitalele depășite de situație. Permiteți să primiți donații - medicamente și materiale - dacă și așa nu există.

Ca și concluzie, aveți în față un popor care clocotește de nemulțumire. Depinde de dumneavoastră dacă îl duceți în punctul de fierbere, până se revarsă contra celor...

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc, doamnă deputat.

 
 

Doamna Dumitrina Mitrea:

...care fac exces de putere. Desprindeți-vă de locul cald din care votați împotriva poporului pe care ar trebui să îl reprezentați și mergeți și stați...

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog să concluzionați.

 
 

Doamna Dumitrina Mitrea:

...la intrarea în mall-uri, în primării, în toate acele locuri...

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Doamnă deputat!

 
 

Doamna Dumitrina Mitrea:

Da, concluzionez acum.

...în acele locuri unde în ultimele săptămâni zeci de mii de oameni nu au putut intra. Veți avea ocazia astfel să notați ce crede fiecare dintre acești oameni și poate așa veți înțelege să nu fiți părtași la comiterea unui abuz împotriva poporului.

 
 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

Timpul alocat este de 3 minute.

Rugămintea...

 
 

Doamna Dumitrina Mitrea:

Un moment, închid acum, mai am o frază.

Doamnelor și domnilor deputați...

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog frumos, ultima frază.

 
 

Doamna Dumitrina Mitrea:

Sper să aveți mintea clară pentru a vota în interesul poporului, nu împotriva lui.

Opriți legiferarea abuzului, segregării și a discriminării!

Deputat Mitrea Dumitrina, Circumscripția nr. 29 Neamț.

 
 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

V-aș ruga, din respect față de ceilalți colegi, să respectați și dumneavoastră Regulamentul și să vă încadrați în termenul de 3 minute.

 
 

Doamna Dumitrina Mitrea:

Domnule președinte,

Am asistat la foarte mulți colegi care au depășit cu mult acest termen.

Vă rugăm, o dată și noi depășim termenul, fiți și dumneavoastră amabil! (Vociferări.)

 
 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Tocmai ați mai consumat din timpul unui alt coleg și v-aș ruga să respectați Regulamentul. (Vociferări.)

 
Cristina-Elena Dinu - declarație politică: Apel pentru prematuritate;

Ultimul vorbitor.

O invit la cuvânt, din partea Grupului PSD, pe doamna deputat Cristina-Elena Dinu.

 

Doamna Cristina-Elena Dinu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației mele de astăzi este "Apel pentru prematuritate".

De doi ani întreaga noastră atenție este îndreptată către pacienții COVID-19, însă e timpul să vedem că în jurul nostru sunt și alte suflete care au nevoie de grija noastră.

Din anul 2019 avem în vigoare o lege prin care ziua de 17 noiembrie devine Ziua Națională a Copilului Prematur, și cu această ocazie doresc să trag un semnal de alarmă privind situația îngrijorătoare a copilului prematur din România.

Fenomenul nașterilor premature plasează România pe ultimul loc în clasamentul țărilor europene, numărul copiilor prematuri înregistrați fiind de 2,4 ori mai mare decât media europeană.

Statisticile arătau că din 20.000 de copii născuți înainte de termen, 10.000 nu supraviețuiesc. Sunt prea mici pentru a-și putea menține temperatura corpului, ritmul cardiac sau respirațiile. O naștere prematură înseamnă începerea unei lupte contra cronometru - fiecare gram în plus este o victorie și fiecare respirație neasistată oferă speranța unui mâine mai bun - pentru copii și părinți.

Decesele infantile intervin preponderent în prima lună de viață. O bună parte din decesele sub un an survin la domiciliu, iar majoritatea copiilor decedează fără asistență medicală pentru boala cauzatoare de deces. Cauzele de deces infantil cele mai frecvente sunt condițiile perinatale, urmate de boli respiratorii și patologii congenitale. De cele mai multe ori, lipsa unei infrastructuri specializate și a unor incubatoare moderne suficiente joacă un rol crucial în dezvoltarea micuților prematuri.

Cu toate eforturile făcute, în România, ratele mortalității infantile și ale nașterilor premature rămân încă foarte ridicate. Îngrijirea acestor copii, precum și prevenirea prematurității reprezintă provocări importante pentru întreaga societate românească, iar progresul în aceste două direcții se poate face doar în prezența unei colaborări eficiente între factorii de decizie, comunitatea medicală, familie și societatea civilă.

Avem nevoie de politici coerente în acest domeniu și de o atenție sporită din partea Ministerului Sănătății. Toți pacienții din România au nevoie de atenția noastră, iar micii pacienți cu atât mai mult!

Trebuie să găsim resurse pentru dotarea corespunzătoare a secțiilor de neonatologie și pentru asigurarea unei îngrijiri medicale adecvate pentru copiii prematuri. Trebuie să le asigurăm o șansă reală la supraviețuire și dezvoltare!

În contextul importanței acestei zile, trebuie să ne reamintim că este imperios necesar să ne canalizăm energia și eforturile pentru îmbunătățirea situației copiilor prematuri din România. Investind în copii, investim în viitorul acestei țări!

Deputat Cristina-Elena Dinu, Circumscripția nr. 19 Giurgiu.

Mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulțumesc și eu, doamnă deputat.

 
Ghervazen Longher - intervenție cu ocazia celebrării Zilei Independenței Poloniei;

Domnul deputat Longher, îmi cer scuze, am trecut, data trecută, peste Grupul minorităților, vă rog frumos să vă susțineți declarația politică și îmi cer scuze!

 

Domnul Ghervazen Longher:

Mulțumesc, domnule președinte.

Pe 11 noiembrie polonezii din întreaga lume celebrează Ziua Independenței Poloniei. Aceasta este ziua în care Polonia și-a redobândit independența, după 123 de ani de ocupație străină.

În acest context, Uniunea Polonezilor din România a organizat manifestări restrânse pentru a marca acest eveniment, atât în școlile unde învață copiii polonezi, cât și pentru membrii organizației noastre, o deplasare la Contingentul Militar Polonez care staționează la Craiova.

Astfel, profesorii de limba polonă au pregătit cu elevii lor, fie online, fie fizic, diferite activități prin care au pus accentul pe importanța acestor evenimente în istoria poporului polonez, a identității și patriotismului față de Țara mamă. Elevii care învață limba polonă în localitățile din Bucovina s-au familiarizat cu istoria sărbătoririi Independenței. De asemenea, au participat la acțiunea de intonare a imnului polonez.

O delegație din Bucovina, alături de reprezentanții Uniunii Polonezilor din România au efectuat o vizită la Craiova, la invitația Contingentului Militar Polonez care staționează în această localitate, pentru a participa la manifestările organizate cu ocazia Zilei Independenței Poloniei. Festivitățile au început cu o Sfântă Liturghie, după care au avut loc ceremonii legate de această sărbătoare - a fost introdusă Asistența Militară de Onoare, s-au intonat imnurile Poloniei, României și NATO, în timpul cărora au fost arborate drapelele. A urmat apoi apelul comemorativ al armatei poloneze și defilarea comună a militarilor polonezi și români. La final, oaspeții adunați au putut face cunoștință cu tehnica militară pe baza căreia soldații polonezi, împreună cu aliații lor români desfășoară zilnic antrenamente comune.

Având în vedere că în acest an nu a fost posibilă sărbătorirea în comun, cu siguranță, în această zi deosebită am fost cu toții împreună cu gândul, foarte mândri că aparținem unei mari familii poloneze.

Vă mulțumesc.

Deputat Ghervazen Longher, Uniunea Polonezilor din România.

 
 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Înainte de a închide prima parte a ședinței, dau citire colegilor care au depus declarații în scris:

Grupul parlamentar al PSD - Eugen Bejinariu, Oana-Gianina Bulai, Marius-Eugen Ostaficiuc, Eliza-Mădălina Ștefănescu, Nicu Niță, Ștefan Mușoiu, Adrian Alda, Ioan Mang, Daniel Tudorache, Romulus Damian, George-Adrian Paladi, Georgeta-Carmen Holban, Alina-Elena Tănăsescu, Bîrcă Constantin;

Grupul parlamentar al PNL - Florin-Claudiu Roman, Vetuța Stănescu, Bogdan-Iulian Huțucă, Cristina Burciu, Corneliu Cozmanciuc, George Șișcu, Ervin Molnar, Alexandru Popa, Sebastian Burduja, Ioan Balan, Angelica Fădor, Liviu-Ioan Balint, Cosmin Șandru;

Din partea Grupului USR - Monica-Elena Berescu;

Din partea Grupului parlamentar AUR - Vasile Nagy, Nicolae Roman, Raisa Enachi, Dănuț Aelenei;

Și din partea neafiliaților - Nicolae Giugea.

Închidem prima parte a ședinței și intrăm, peste 5 minute, în ședința de plen.

Vă mulțumesc.

 
   

(Următoarele declarații politice și intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
  Dănuț Aelenei - declarație politică: Nevaccinații mai au drepturi?;

Domnul Dănuț Aelenei:

"Nevaccinații mai au drepturi?"

"Vaccinarea nu este obligatorie!". Am înțeles acest lucru. Ce nu înțeleg este de ce pentru a merge la serviciu este nevoie de certificat verde. Acest certificat verde se obține fie dacă ești vaccinat, și este valabil până în iunie 2022, fie dacă ai un test antigen rapid, valabil 48 de ore, care costă în medie 70 lei, fie dacă ai un test RT-PCR, valabil 72 de ore, iar ca preț este de aproximativ 200 lei, fie dacă ai trecut prin boală și ai fost luat în evidența DSP, caz în care ai certificatul pentru 180 de zile.

Dacă ești sănătos și nevaccinat nu ai dreptul să mergi la serviciu pentru că nu ai bani să îți faci test din 2 în 2 zile. Dacă vrei să îți schimbi buletinul sau pașaportul, la fel.

Ai firma ta și ai diverse treburi administrative de rezolvat în relație cu instituțiile publice, de asemenea, trebuie să ai certificat verde, altfel nu intri în instituția unde ai treabă.

Vrei să îți înființezi o firmă, îți trebuie certificat verde.

Ți s-au rupt pantofii sau ți s-a spart o țeavă de apă în casă? Fără certificat verde nu poți intra în magazine să îți cumperi lucruri considerate neesențiale.

Ce poți face dacă nu ai certificat verde? Mai nimic!

Asta nu înseamnă restrângerea drepturilor cetățenești?

Nu înseamnă că nu mai ești liber în țara ta?

Ni se spune că aceste măsuri sunt necesare din cauza numărului mare de decese înregistrate în ultima perioadă.

Din presă aflăm că sunt sute de morți pe zi. Se dă vina pe virus.

Știu, sună înfiorător 400-500 de decese într-o zi, dar cu ce le comparăm?

Să vedem ce ne spune Institutul Național de Statistică despre mortalitatea anuală din România și care e media de morți zilnică.

  • În 2017 - 262.811 decedați, adică 720/zi;
  • În 2018 - 264.317 decedați, adică 724/zi;
  • În 2019 - 259.721, adică 712/zi;
  • În 2020 - 297.345, adică 815/zi.

În anul 2020 sunt cu 37.624 mai mulți decedați decât în 2019.

Or, în 2020 au murit de COVID, adunați din informările lor zilnice, 15.767, restul de 21.857 au murit din cauza închiderii spitalelor și a cabinetelor medicale, pentru că unor doctori le era frică să nu ia COVID. Să nu uităm că erau medici de familie care consultau online. Cum să asculți cu stetoscopul online, când pacientul are complicații la plămâni?! Suntem proști?!

Și atenție! Morții ăștia din 2020 sunt mulți în condițiile în care două luni am stat închiși în case, nu au fost accidente rutiere, înjunghieri prin baruri sau pe la jocuri de cărți.

Pentru unii, aceste reguli și restricții impuse sunt de-a dreptul un izvor de îmbogățire. Am văzut clinici care oferă abonamente pentru teste antigen și RT-PCR.

Ești nevaccinat? Trebuie să ai mulți bani!

Nu mai ai drepturi, ci doar obligații!

Așa ceva nu este acceptabil într-un stat de drept. Mai este România o democrație?

  Adrian Alda - declarație politică: Trebuie să ne evaluăm foarte atent opțiunile și să generăm elemente de atenuare, în perspectiva amenințării unei crize alimentare!;

Domnul Adrian Alda:

"Trebuie să ne evaluăm foarte atent opțiunile și să generăm elemente de atenuare, în perspectiva amenințării unei crize alimentare!"

Au fost lansate tot felul de zvonuri, în ultimul timp, la nivel mondial, din cele mai diverse colțuri ale lumii, privind o potențială viitoare criză alimentară. Mai în glumă, mai în serios, să nu uităm că, în ultimul secol, s-a vorbit la fel de asiduu și despre un potențial pericol privind iminentul sfârșit al lumii, care, din fericire, a rămas un simplu subiect de șuetă, deși această temă a avut și încă are răspândire globală, la fel și temerile pe care le-a suscitat succesiv, timp de mai multe generații.

Perspectivele privind această inevitabilă criză de resurse de hrană sunt destul de sumbre din cauza unor aspecte cuantificabile, precum schimbările climatice, din pricina lipsei unui control real privind pandemia, dar și din cauza unei posibile crize energetice care a contribuit la creșterea tuturor prețurilor finale pentru orice produs sau serviciu. Indiferent de gradul de materializare a acestor presupuneri și în ciuda recoltelor bune pe care România le-a înregistrat în ultimii ani, trebuie să avem în vedere că o astfel de eventualitate tot ar lovi și în țara noastră din cauza unor constrângeri alimentare externe.

Ca să esențializez, asta se poate întâmpla facil pentru că trăim într-adevăr într-un "stat global", după cum aprecia sociologul și filosoful canadian, Marshall McLuhan, încă de pe la mijlocul anilor 1950. Și mă refer nu doar la relațiile comerciale dintre state, ci și la interdependența politicilor protecționiste pe care fiecare națiune le-ar lua într-o variantă tragică a unei crize alimentare reale tocmai ca să-și pună cât mai bine populațiile la adăpost de înfometare.

Dar, dincolo de teorii, consider că este cel mai indicat să avem și noi un răspuns a priori pentru un astfel de scenariu. Consider că este necesar să avem reacții pregătite din timp mai ales pentru că debutul pandemiei a blocat schimburile de mărfuri dintre state, iar acest aspect ne-a luat pe toți prin surprindere și a generat anumite lipsuri, fie de ordin general, fie personal. Toate aceste frustrări s-au conjugat, din păcate, cu cele sanitare sau umanitare, accentuând și mai mult aprehensiunea generală, un efect pervers și invers care combate latent orice formă de calmare a spiritelor.

Așadar, apreciez ca fiind imperios necesar să ne pregătim cu mare atenție pașii pentru orizontul următorilor ani. Este foarte probabil ca România să nu se confrunte în 2022 cu o criză alimentară, având în vedere nivelul recoltelor, dar, în perspectiva împuținării resurselor de hrană și a creșterilor de prețuri mondiale, această materie primă suficientă pe care o avem, în mod curent la dispoziție, pentru a acoperi necesarul intern de consum trebuie să o gestionăm cu mai multă chibzuință.

Indicatorul Food Price (FAO) privind prețul alimentelor a fost, în octombrie 2021, cu peste 31% mai mare față de aceeași lună a anului precedent. Suplimentar, anul acesta s-a accentuat deficitul pieței globale de cereale, în particular pentru grâu, iar această tendință va continua să fie influențată de factorii de mediu și climă atât la nivel general extern, cât și zonal. Iar când menționez determinantele geografice, mă văd obligat să mă refer și la migrația în masă. Nu vă gândiți că aș marșa vreodată pe ideologia planului Kalergi, dar trebuie să vă amintesc de zonele sărace din Asia, unde ponderea celor ce nu-și asigură traiul zilnic este de 60%, reprezentând 15% din populația de la nivel global care nu-și poate asigura necesarul pentru subzistența cotidiană.

Trebuie să luăm în considerare că într-un registru complementar, dar diferit, se remarcă și evoluția prețurilor interne la inputuri, iar acest aspect transmite clar că în România se înregistrează o creștere graduală a prețurilor, deci o anumită scădere a accesibilității la produse pentru populație. Din analizele efectuate de mai mulți fermieri rezultă că, până la 1 noiembrie 2021, prețurile îngrășămintelor au crescut cu 115% - 125% față de aceeași perioadă a anului trecut, cele ale produselor pentru protecția culturilor între 15%-18%, iar semințele s-au scumpit cu 3% - 5% față de perioada similară din 2020.

Drept soluție pentru diminuarea considerabilă a acestui impact generat de creșterile costurilor inputurilor este ajustarea tehnică și tehnologică astfel încât distribuția lor la nivel de hectar să fie efectuată fără a genera risipă și exces. De asemenea, dacă prețurile la materiile prime se vor menține ridicate în contextul mecanismelor de piață și autoreglare, profitul generat pe un hectar poate asimila costurile. Nu în ultimul rând, îmi doresc ca Guvernul să accepte acordarea unei subvenții temporare pentru îngrășămintele chimice utilizate în agricultură, mai ales că mai multe directive europene acordă statelor membre dreptul provizoriu pentru protejarea intereselor esențiale ale țărilor lor.

Așadar, soluții avem la îndemână ca să ne bucurăm și pe viitor de recolte cât mai bogate, în ciuda transformărilor climatice și a altor factori exogeni, dar cu caracter disturbant pentru procesele agricole, mai rămâne doar să le punem în aplicare și să confirmăm că preocupările noastre sunt reale și depășesc cu adevărat hârtia pe care au fost transpuse.

  Alexandru Popa - declarație politică intitulată Start oficial pentru PNRR - România poate accesa prima tranșă, în valoare de 3,793 miliarde de euro;

Domnul Alexandru Popa:

"Start oficial pentru PNRR - România poate accesa prima tranșă, în valoare de 3,793 miliarde de euro"

În cursul săptămânii trecute, au fost aprobate în ședința de Guvern două acte esențiale pentru demararea Programului Național de Redresare și Reziliență al României. Este vorba despre memorandumurile prin care Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerul Finanțelor au fost mandatate să parafeze Acordul privind contribuția financiară nerambursabilă și Acordul de împrumut dintre Comisia Europeană și România.

Acesta este ultimul pas care trebuia făcut pentru ca țara noastră să poată beneficia de cele 29,2 miliarde de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență pentru finanțarea reformelor și investițiilor incluse în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență. De asemenea, este important de menționat că România va beneficia anul acesta, conform acordului, de o prefinanțare de 3,793 miliarde euro, iar în cursul anului 2022 de o finanțare de aproximativ 6,171 miliarde euro.

În acest moment, după ce au fost încheiate procedurile legale privind atragerea banilor prin PNRR, trebuie demarate de urgență reformele prevăzute în program pentru a putea respecta termenele asumate de comun acord cu oficialii europeni, dar și pentru a depăși cât mai rapid șocul cauzat de pandemia COVID-19 asupra economiei românești.

România are acum o șansă uriașă de a se moderniza și de a-și dezvolta comunitățile locale astfel încât să putem aduce o schimbare în bine în viața cetățenilor. Cred cu tărie că procesul de recuperare și transformare economică românească va fi unul de succes dacă vom atinge toate obiectivele prevăzute în PNRR-ul României și dacă vom accesa rapid și integral fondurile alocate!

Nu mai avem timp de pierdut, trebuie doar să ne punem pe treabă!

  Andrei-Iulian Drancă - declarație politică despre lecțiile pe care sistemul sanitar românesc trebuie să le învețe de pe urma acestei pandemii;

Domnul Andrei-Iulian Drancă:

În declarația mea politică voi vorbi despre lecțiile pe care sistemul sanitar românesc trebuie să le învețe de pe urma acestei pandemii.

Dacă este ceva ce s-a putut vedea cu ochiul liber, cred că acest lucru este că sistemul sanitar nu este pregătit pentru șocurile majore. Riscul transmiterii extinse a unui patogen necunoscut era relativ cunoscut în mediul științific. Modul în care călătorim și interacționăm este mult mai diferit față de acum 20 de ani, iar posibilitatea de a răspândi un virus este mult mai mare, un lucru care funcționează ca gazul pe foc atunci când este vorba de viruși care se transmit de la om la om.

Însă, sistemul sanitar românesc abia supraviețuia chiar și în absența unei pandemii, iar atunci când acesta a fost lovit, s-a văzut direct în rata de mortalitate înregistrată în România.

În România, rata de mortalitate pentru persoanele infectate cu SARS-Cov 2 este de aproape 3%, pe datele curente. În Franța rata de mortalitate este de 2%, în Spania 1,74%, în SUA 2% și în Israel 0,6%. Dacă diferența nu pare atât de mică, aflați că diferența de la 2%, la 3% între aceste rate înseamnă zeci de mii de morți. Diferența este dată de pregătirea și eficiența sistemului sanitar, iar dacă sistemul românesc ar fi fost cât de cât pregătit, am fi putut evita, până acum, între 10 și 15 mii de morți.

Morții nu se vor mai întoarce vreodată, însă cea mai mare greșeală pe care am putea să o facem ar fi să nu tragem învățămintele care trebuie. Care ar fi totuși acestea?

În primul rând, statul trebuie să creeze o nouă strategie pentru medicina de prevenție. Multor români li se pare că ei nu vor putea păți nimic niciodată, însă ce ne-a arătat criza COVID este că mulți români suferă de o întreagă serie de afecțiuni netratate. Toate acestea au agravat boala sau chiar au contribuit decisiv pentru deces. O nouă strategie pentru medicina de prevenție ar putea aduce informațiile și tratamentul mai aproape de cetățean, iar aceștia ar înțelege necesitatea unor controale regulate.

Depolitizarea managementului spitalelor este un pas mai mult decât necesar. Desigur, nu este îndeajuns doar să depolitizăm, ci să și asigurăm resursele de competență necesare spitalelor. O echipă de medici buni nu poate să facă minuni atunci când este manageriată de un director prost. Să nu ne amăgim, medicii au nevoie de resurse, iar managerii trebuie să asigure aceste resurse.

Utilizarea fondurilor europene și a fondurilor din PNRR pentru a construi sau moderniza spitalele. Cele 8 spitale regionale promise de PSD au devenit subiect de bășcălie politică din cauza unor incompetenți, însă adevărul este că acestea trebuie construite, iar spitalele existente trebuie modernizate. De la eficiența energetică până la echipamente, resurse financiare trebuie investite.

Nu știm când va fi următoarea pandemie sau următorul eveniment de tip "lebădă neagră" care va pune societatea la încercare și, implicit, sistemul sanitar, însă dacă nu vom reuși să ne pregătim, vom sta și peste ani să ne plângem morții, pentru că nu am înțeles că momentul în care trebuie să acționăm este acum!

  Liviu-Ioan Balint - intervenție referitoare la Ziua Mondială a Diabetului;

Domnul Liviu-Ioan Balint:

"Ziua Mondială a Diabetului"

Pe 14 noiembrie celebrăm Ziua Mondială a Diabetului, o zi care a devenit oficială prin adoptarea Rezoluției 61/225 la 20 decembrie 2006 de către țările membre ale Organizației Națiunilor Unite, care au recunoscut astfel nevoia de a promova la nivel național și internațional accesul populației la tratamentul pentru această boală, dar și de a formula măsuri în cadrul sistemelor naționale de sănătate pentru prevenirea creșterii numărului populației care suferă de diabet.

Din păcate, la nivel global, peste 422 de milioane de oameni suferă de diabet, conform statisticii din anul 2014. Cifrele sunt îngrijorătoare pentru că sunt în creștere și, deși există un tratament foarte important, insulina, descoperită în 1921 de dr. Nicolae Paulescu, mulți bolnavi încă nu au acces la tratament.

Tema propusă de ONU anul acesta este accesul la tratament, mai ales în perspectiva pandemiei de COVID-19, care a îngreunat tratamentul pacienților.

În plus, aș dori să atrag atenția asupra metodelor de a preveni îmbolnăvirea, astfel încât oamenii să știe cum se pot proteja mai bine: prin mișcare, prin consumul de alimente sănătoase, măsurarea în mod constant a greutății corporale și renunțarea la fumat. Diabetul este o boală cronică, care apare atunci când pancreasul nu mai produce suficientă insulină, sau când corpul uman nu poate folosi în mod eficient insulina pe care o produce. Neglijarea diabetului poate fi fatală, diabetul reprezentând a treia cauză majoră de deces pe plan mondial.

În calitate de membru în Comisia pentru sănătate și familie din Camera Deputaților, voi susține în continuare toate inițiativele care au ca obiectiv scăderea numărului românilor bolnavi de diabet, astfel încât aceștia să beneficieze de informația necesară pentru a putea preveni îmbolnăvirea, dar și pentru a avea acces la tratamentul necesar celor care suferă de diabet.

  Eugen Bejinariu - declarație politică despre nepăsarea și incompetența oamenilor noi din politica românească;

Domnul Eugen Bejinariu:

Din când în când, printre alegeri, jocul democratic face astfel încât partide mici, gălăgioase, a căror singură pricepere este agresivitatea "contra", ajung la putere. S-a întâmplat în 2016 cu partidul deghizat în Guvern tehnocrat, s-a întâmplat și anul trecut cu partidul "oamenilor noi", conduși acum de omul politic foarte vechi Dacian Cioloș. De fiecare dată s-a demonstrat că știința lor de a dărâma nu e însoțită de competențe sau abilități de a construi ceva pentru oameni.

Misiunea lor de a înlocui clasa politică veche, o misiune care contrazice obiceiul democrațiilor consacrate de a valoriza oamenii cu experiența politică îndelungată, a eșuat din pricina faptului că ei nu pot demonstra niciun alt sentiment cu excepția urii. Ajunși în poziții de decizie, oamenii mai noi ai politicii se grăbesc să valorifice accesoriile puterii, iar primele lucruri pe care le fac sunt alegerea mașinilor de serviciu, a gărzii de pază, a legitimațiilor de protocol, a pașapoartelor diplomatice și a consilierilor care să le promoveze imaginea pe Facebook. Următoarea lor grijă este aceea de a înlocui politic, fără examene și fără considerație pentru reguli, funcționarii de vârf a căror singură vină este aceea că se aflau acolo dinainte. În numele unei idei curate, de împrospătare a resurselor administrației, au aplicat doar reguli murdare, prin care mii de incompetenți din echipele lor de sprijin au fost numiți politic în funcții de conducere.

Așa se explică amplificarea cronică a crizelor pe care le parcurge România. Așa se explică și dramele fără precedent ale oamenilor.

Alegători de bună-credință au fost seduși de discursuri înflăcărate împotriva corupției, fără să știe că cei pe care îi votează, în numele acestui ideal, comit zilnic abuz în serviciu prin abaterea de la reguli, legitimând aceste abateri cu justificarea că regulile sunt făcute de predecesori.

Discursul urii a scindat societatea într-un fel în care ideea de "comunitate" sau "valori comune" nu-și va găsi înțeles curând în România. Incompetența lor a scufundat orașele României în beznă, în frig și în mizerie. Nepăsarea lor față de oamenii mulți și neajutorați ai României a adâncit sărăcia, și incompetența lor a dus la cea mai ridicată rată a mortalității COVID la noi în țară.

O campanie prost făcută, gândită doar pentru oamenii sofisticați și urbani, cărora le lipsesc deplasările în excursii și socializarea, a făcut astfel încât oamenii din mediul rural să nu afle importanța medicală a vaccinării. Noi, politicienii cu experiență mai lungă, am parcurs multe șiruri de alegeri, am învățat că așteptările oamenilor, dincolo de idealuri, se referă la lucruri concrete, la viața lor de zi cu zi. Noi am învățat din greșeli, ne-am corectat și am fost nevoiți să performăm mereu mai bine. Noi știm că faptele bune sunt mai durabile decât promisiunile frumoase și mai știm că oamenii s-au săturat de discursul reformist - dacă prin "reformă" se înțelege doar schimbarea de dragul unei noi viziuni, a "oamenilor noi".

România are legi, are mecanism democratic robust, are instrumente și pârghii administrative, are arhitectura instituțională solidă, are oameni buni, valoroși, cu experiență. Totul este să așezăm competențele acolo unde este nevoie de ele ca să putem progresa noi, toți, nu doar elita înstărită a țării. Norocul este că trecerea timpului și examenele pe care le-au tot picat "oamenii noi" ai politicii au făcut din aceștia politicieni vechi deja. Odată cu această realitate se instalează nevoia unei armonii sociale pe care doar experiența politică o poate realiza. Doar prin stabilitate, prin act de guvernare matur, responsabil și competent putem avansa. Aceste lucruri le-a oferit totdeauna PSD!

  Constantin Bîrcă - declarație politică intitulată Românii afectați de creșterile explozive de prețuri trebuie protejați!;

Domnul Constantin Bîrcă:

"Românii afectați de creșterile explozive de prețuri trebuie protejați!"

Potrivit datelor publicate recent de Institutul Național de Statistică, în luna octombrie, rata anuală a inflației a urcat la 7,9%, de la 6,3% în septembrie.

România are cele mai mari creșteri de prețuri din 2008 încoace.

Pe primul loc la scumpiri se află gazele. Astfel că românii au plătit luna trecută cu aproape 46% mai mult față de octombrie 2020. Urmează energia electrică, cu 24%, și combustibilii, cu 23%.

Din coșul de consum, luat în calcul de INS, se constată că nu există produs sau serviciu care să nu se fi scumpit.

Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 11,39%, mărfurile alimentare cu 5,25%, iar serviciile cu 3,96%.

În aceste condiții, considerăm că nu putem rămâne indiferenți și se impune să ajutăm milioane de români să nu stea o iarnă întreagă în frig!

Prin contribuția specialiștilor, PSD a elaborat documentația care prevede scăderea TVA-ului pentru lemnele de foc de la 19%, la 5%.

Inițiativa PSD, votată în Camera Deputaților, susține în primul rând persoanele vulnerabile din zonele rurale.

Ne referim la peste 2,7 milioane de locuințe unde trăiesc în special pensionari și agricultori cu venituri mici care folosesc sobe cu lemne.

Acești oameni erau, practic, condamnați să suporte iarna în frig, fiindcă prețul lemnului de foc aproape s-a dublat în acest an.

Soluția PSD vine în continuarea pachetului de sprijin pentru cei afectați de explozia prețurilor.

Țin să precizez că aceasta nu este o pledoarie pro domo, ci un îndemn adresat tuturor colegilor de a găsi împreună soluții care să asigure o viață mai bună concetățenilor noștri care, prin încrederea acordată prin votul lor, și-au pus speranțele în noi.

  Bogdan-Alexandru Bola - declarație politică cu titlul Cum am ajuns să fim «groapa de gunoi a Europei»?;

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Cum am ajuns să fim «groapa de gunoi a Europei»?"

Lucrând la mai multe inițiative legislative, pentru a le depune în perioada imediat următoare, în încercarea de a opri acest fenomen care capătă proporții tot mai mari, nu poți să nu te îngrozești când sapi după probe și informații. Entitățile infracționale exploatează multiplele lacune legislative, precum și limitările autorităților de aplicare a legii, în scopul reducerii costurilor operaționale. Sigur, cauzele sunt multiple, însă corupția și nepăsarea autorităților au făcut ravagii. Nimic nou, din păcate!

Chiar și în ziua de azi, România nu are un sistem complet de trasabilitate a deșeurilor, datele necesare deciziilor strategice se obțin greu, cu întârziere și necesită multă prelucrare, încetinind mult aplicarea politicilor de mediu. Ar fi fost normal să avem așa ceva, dacă dorim să oprim acest flagel! Ei bine, pe hârtie, avem. Licitația pentru dezvoltarea sistemului informatic ELSYS, care ar fi trebuit să aibă loc între 2012 - 2014, cu scopul de a asigura trasabilitatea deșeurilor din România, a fost câștigată de furnizorul de servicii de telecomunicații MIRA Telecom. Această societate comercială ar fi trebuit să furnizeze "echipamente și programe informatice" capabile să ajute autoritățile române să gestioneze mai bine situația deșeurilor aflate în tranzit în țară. Era vorba despre o aplicație online, construită pentru cel care deține și declară deșeurile, și un sistem software, care ajută autoritățile să le urmărească. Sistemul ar fi urmat să fie folosit în colaborare cu alte țări din Uniunea Europeană.

Cu toate că autoritățile au achitat factura către dezvoltator și recepția a fost teoretic efectuată, la ora actuală ELSYS nu este funcțional. În urma unor verificări desfășurate în anul 2016, Corpul de Control al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor a constatat "importante nereguli cu privire la modul de achiziție, dezvoltare, exploatare, precum și la recepția echipamentelor și a programelor informatice Proiectului LIFE10/ENV/RO726. Stabilirea unui sistem electronic pentru schimbul de date privind transferurile de deșeuri (acronym LIFE = ELSYS)".

După ce Corpul de Control al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor a făcut constatările privind neregulile identificate, în spațiul public nu au mai existat informații despre stadiul acestui proiect. Nici în presă, nici din partea organelor de cercetare, nici din partea ministerului care spune că face totul pentru a opri fluxul de deșeuri spre România.

Din acest motiv, am lansat următoarea interpelare către ministrul mediului, deoarece niște răspunsuri se impun de urgență: În ce stadiu se află aplicația online și platforma software ELSYS la acest moment? Dacă acel sistem nu a funcționat sau nu a fost operabil niciodată, există și în ce constă, din 2016 până în prezent, o bază de date a deșeurilor nepericuloase, atât de necesară comisarilor Gărzii de Mediu? Există dosare penale ce au ca obiect fapte săvârșite în raport cu Proiectul LIFE10/ENV/RO726 "Stabilirea unui sistem electronic pentru schimbul de date privind transferurile de deșeuri"? Așa se face că, în lipsa unui astfel de sistem care ar ajuta enorm, avem impresia că cei 450 de comisari de mediu la nivel național pot să acopere toată paleta legislativă referitoare la protecția mediului (aproximativ 70 de legi și hotărâri de Guvern), având simultan în supraveghere aproximativ 80.000 agenți economici cu impact asupra mediului. Dar noi "urlăm" că suntem groapa de gunoi, fără să facem nimic concret să venim în ajutorul lor.

Săptămâna viitoare eu zic că vom face un prim pas important pentru a opri acest fenomen care afectează viața noastră, a tuturor. Sper ca, în toată mizeria politică din zilele noastre, parlamentarii din toate formațiunile politice vor înțelege să facem front unit pe acest subiect de importanță națională.

  Bogdan-Iulian Huțucă - declarație politică: Guvernul a aprobat primele documente pentru demararea PNRR;

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:

"Guvernul a aprobat primele documente pentru demararea PNRR"

De o perioadă bună avem un Guvern cu puteri limitate, însă acest lucru nu înseamnă sistarea oricăror acțiuni necesare pentru bunul mers al țării. Zilele trecute, Guvernul a aprobat primele două documente pentru demararea Programului Național de Redresare și Reziliență al României. Este vorba despre două memorandumuri prin care Guvernul a mandatat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerul Finanțelor să semneze Acordul privind contribuția financiară nerambursabilă și Acordul de împrumut dintre Comisia Europeană și România.

Astfel, prin parafarea acestor împrumuturi, România va beneficia de o finanțare în sumă de 29,2 miliarde de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență pentru finanțarea reformelor și investițiilor incluse în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență. Mai exact, prin semnarea Acordului privind contribuția financiară nerambursabilă, România va beneficia de un grant în valoare de 14,24 miliarde de euro și, prin semnarea Acordului de împrumut dintre Comisia Europeană și România, de o finanțare în valoare de 14,942 miliarde de euro, acordată în condiții avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene. Până la sfârșitul anului, România va beneficia de o prefinanțare de 3,793 miliarde euro, iar în cursul anului 2022 de o finanțare de aproximativ 6,171 miliarde euro, în ambele tranșe, prin Mecanismul de Redresare și Reziliență.

Banii se vor acorda în tranșe, în funcție de îndeplinirea unor obiective, numite jaloane și ținte. În total sunt 507 de jaloane și ținte care trebuie realizate până la 31 august 2026. Planul Național de Redresare și Reziliență este structurat pe cei 6 piloni prevăzuți de Regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență și împărțit în 15 componente, astfel încât să acopere nevoile României și să urmărească concomitent prioritățile Comisiei Europene. Cei șase piloni sunt: tranziția verde, transformarea digitală, creștere inteligentă, coeziune socială și teritorială, sănătate și reziliență economică, socială și instituțională, politici pentru generația următoare, copii și tineri.

Prin aceste investiții consistente, România va avea un parcurs solid spre o dezvoltare accelerată, prin modernizarea foarte multor domenii vitale.

  Sebastian-Ioan Burduja - declarație politică având ca obiect Capcana reîntoarcerii la un model economic iresponsabil și pierzător;

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

"Capcana reîntoarcerii la un model economic iresponsabil și pierzător"

În spatele dezbaterii din spațiul public despre cotele de impozitare se află o capcană extrem de periculoasă pentru economia românească: reîntoarcerea la un model de (sub)dezvoltare, bazat pe consum, venituri crescute din pix și deficite record, pe care abia am reușit să îl schimbăm, dar care încă ne așteaptă după colț, cu brațele-i socialiste larg deschise și mânie proletară la pachet. Momentul e cum nu se poate mai prost.

Avem o incompatibilitate fundamentală între două paradigme economice. Pe de-o parte, un model dovedit pierzător și iresponsabil, bazat pe măsuri prociclice, care țin economia captivă în consum și cresc din pix veniturile. Pe de altă parte, un model de dezvoltare bazat pe investiții, competitivitate, transformare tehnologică și digitalizare, model pe care guvernarea liberală l-a început în cel mai greu an din ultimele trei decenii și care are premisele să fie continuat cu succes în contextul PNRR.

În primele opt luni ale anului 2020, inclusiv în lunile de lockdown, România a investit în proiecte de infrastructură 22 de miliarde de lei, un record absolut pentru ultimii 10 ani. Pe tot anul 2020, cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 53,2 mld. lei, cea mai mare sumă investită în economia românească în ultimii 10 ani, în creștere cu 9,5 mld. lei față de anul precedent.

Iar la execuția bugetară la opt luni, a anului în curs, aceleași cheltuieli cu investițiile au fost în valoare de 30,19 mld. lei, în creștere cu 25,2%, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. De asemenea, se observă o creștere mai accentuată a proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile, acestea reprezentând peste 50% din totalul cheltuielilor pentru investiții.

Criza generată de pandemie ne-a arătat cât de vulnerabili eram după guvernările anterioare anului 2020, care au ținut economia în paradigma nesustenabilă a creșterilor masive de cheltuieli pentru consum, un stat tot mai mare și mai ineficient, taxe peste taxe pentru mediul privat, descurajarea inițiativei private. E bine să nu uităm că România a intrat în pandemie cu procedură de deficit excesiv activată - singurii din UE - și, în contextul presiunii inflaționiste globale (inflația în SUA este la maximul ultimilor 31 de ani), suprapuse peste criza energiei și peste pandemie, întoarcerea la politica de stimulare a consumului este o rețetă sigură pentru dezastru.

Acum câteva zile, Banca Națională a României a revizuit în sus prognoza de inflație, de la 5,6%, la 7,5% pentru decembrie 2021, și de la 3,4%, la 5,5% pentru anul viitor, cu un vârf de "magnitudine substanțială" de 8,6% în T2 2022, când vor fi ridicate măsurile de compensare a facturilor la energie. În cel mai recent raport asupra inflației, BNR ne spune, în stilul caracteristic: "grijă mare la steagul roșu, apele sunt tulburi!".

Să nu uităm că avem un spațiu bugetar infim pentru creșterea cheltuielilor. În 2020, circa 42% din ceea ce am încasat din taxe și impozite am plătit pentru salariile în sectorul public și alte circa 53% pentru protecția socială (pensii, alocații etc.). Este fără precedent, la nivel european, ca 95% din încasările la buget să fie consumate de factura socială. În acest context, orice măsuri populiste vor dinamita nu numai îndeplinirea țintelor din PNRR, ci întreaga credibilitate a României în fața partenerilor externi și a agențiilor de rating care deja ne plasează la un fir de păr de categoria junk. România a mai fost față în față cu Troika FMI-CE-BM, iar ajustările au fost dureroase și au început întotdeauna cu tăieri de la investiții.

Inflația înseamnă sărăcie și lovește în cei mai vulnerabili, iar soluția de combatere a sărăciei nu a fost și nu va fi vreodată redistribuirea acesteia. Îmi amintesc un celebru clip electoral american, în care protagonistul descria strălucit efectele socialismului: în socialism bogații devin mai săraci, dar săracii devin și mai săraci.

De la Robert Solow și Paul Romer încoace, știm cu certitudine că nu există scurtături pentru statele care își propun să genereze prosperitate pentru cetățenii lor. Din pix nu se rezolvă nimic, doar pe hârtie. Creșterea economică reală este rezultatul creșterii productivității individuale, prin conectarea oamenilor la oportunități. Pentru asta, România știe ce are de făcut: infrastructură, investiții în inovare, restartarea educației, (re)industrializarea 4.0 (cu accent pe domeniile strategice, unde avem avantaj competitiv) și reforma statului. Aceste măsuri vor scoate România din sărăcie, mult mai repede și mai eficient.

Dacă vrem cu adevărat să dezvoltăm România, nu doar să marcăm puncte electorale și să strângem voturi pentru următoarele alegeri, aceasta este calea. Singura!

  Georgeta-Carmen Holban - declarație politică: Să ajutăm persoanele cu dizabilități psihosenzoriale să se integreze în societate!;

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

"Să ajutăm persoanele cu dizabilități psihosenzoriale să se integreze în societate!"

Declarația mea politică se dorește a fi un apel public la adresa statului de a acorda o mai mare atenție și preocupare persoanelor cu dizabilități psihosenzoriale, în speță surdo-muții. Acești oameni, aflați într-un număr poate prea neînsemnat din punct de vedere al receptivității și implicării electorale, ar trebui să constituie o prioritate pentru Guvernul României. Nu de puține ori, reprezentanții acestei minorități a persoanelor cu dizabilități s-au plâns, pe bună dreptate, că sunt discriminați față de alte categorii de oameni cu probleme medico-sociale.

Un exemplu de probleme întâmpinate este imposibilitatea persoanele surdo-mute de a accesa serviciul de urgență 112, cu excepția situațiilor în care aceștia dețin un videotelefon în sistem 3G. Este evident că nu toate persoanele cu dizabilități de acest tip își pot permite achiziționarea unui videotelefon, iar statul român trebuie să identifice urgent soluții de finanțare, eventual prin accesarea de fonduri europene, printr-o axă specială destinată acestor oameni nedreptățiți. Astfel, persoanele cu dizabilități, în special auditive, sunt în real pericol atunci când au nevoie de ajutor imediat, respectiv probleme medicale, sociale, sau, Doamne ferește, un cutremur. Mă refer la afecțiuni sau boli care reclamă chemarea unui serviciu de ambulanță, iar ulterior internarea în spital, precum și de alte nevoi sociale, cum ar fi întocmirea unei procuri notariale, un contract de vânzare-cumpărare sau diferite alte acte administrative etc.

Din informațiile existente, se pare că statul român nu are niciun angajat ca interpret în limbajul mimico-gestual, care să îi ajute pe acești oameni cu nevoi speciale, nici la nivel central, nici la nivelul primăriilor. De altfel, relația funcționar-persoane cu dizabilități este destul de defectuoasă în prezent, în România, iar autoritățile continuă să trateze cu o oarecare indiferență aceste persoane cu probleme reale. O soluție de luat în calcul este demararea unor proiecte cu finanțare europeană, sau chiar din bugetul de stat, dedicate persoanelor cu deficiențe de auz și de vorbire.

Pe lângă lipsa acestor interpreți, persoanele surdo-mute se confruntă și cu insuficiența indemnizației lunare de handicap, care nu a mai fost actualizată. Oamenii sunt nemulțumiți de numărul mare al persoanelor care primesc ajutoare sociale, fiind încadrate în gradul de handicap, în timp ce ei beneficiază de foarte puține drepturi, cu toate că au un handicap real. De asemenea, în lipsa alocării sumelor de bani necesare, nu pot fi tipărite cărți și manuale în sistemul Braille sau nu pot fi produse cărțile audio pentru nevăzători.

Consider că trebuie să devenim un stat european și din acest punct de vedere, respectiv al respectului pentru persoanele cu diverse dizabilități, chiar și dintre cele mai rare. De fapt, dăm dovadă de respect tocmai prin oferirea acelor drepturi pe care le au toți cetățenii europeni aflați în astfel de situații nedorite. Persoanele cu dizabilități psihosenzoriale au nevoie de intervenția Guvernului, urgent și cu maximă responsabilitate.

  Cristina Burciu - declarație politică: România va face față provocărilor legate de trecerea la tranziția verde și digitală;

Doamna Cristina Burciu:

"România va face față provocărilor legate de trecerea la tranziția verde și digitală"

Guvernul Partidului Național Liberal este preocupat îndeaproape de a identifica soluțiile optime privind viitoarea dezvoltare durabilă a României, în acord cu trendul european în domeniul înverzirii urbane și a tranziției verde și digitală. În acest sens, salut lansarea raportului de cercetare "Atlasul profesiilor și competențelor în domeniul înverzirii urbane", ce constituie un prim pas al Executivului spre trecerea la noua etapă de modernizare a societății, dezvoltarea verde a țării fiind și o condiție privind implementarea cu succes a Planului Național de Redresare și Reziliență.

Este evident că țara noastră trebuie să se alinieze conceputului înverzirii urbane, fenomen aflat în plină expansiune în ultimii ani, ce s-a transformat într-o prioritate la nivel internațional, în condițiile noilor provocări legate de efectele încălzirii globale și a schimbărilor climatice.

Dezvoltarea durabilă înseamnă, în același timp, o reziliență sporită în fața schimbărilor climatice. Pentru a face față noilor provocări, România are nevoie de profesioniști, de specialiști redutabili, care să poată gestiona corespunzător aceste evoluții globale.

În acest context, consider îmbucurător că România este prima țară din Uniunea Europeană care a dezvoltat un standard ocupațional pentru meseria de expert în dezvoltare durabilă.

Următorul pas a fost făcut de Guvern prin inițierea acestui atlas al profesiilor din domeniul înverzirii urbane, care sunt extraordinar de importante pentru viitorul nostru, al tuturor.

Promovarea acestui nou tip de profesii este vitală deoarece, pe de o parte, resursele umane sunt esențiale în tranziția către dezvoltarea durabilă și, pe de altă parte, pentru că tinerii noștri au mare nevoie acum de noi oportunități, de noi cariere aici, acasă, care să-i determine să nu mai plece din țară pentru a munci și a contribui la crearea de plusvaloare altor state ale lumii.

Demersul Guvernului presupune ca instituțiile publice să aibă în scurt timp, ca angajați, experți în tranziția verde și tranziția digitală, în scopul definitivării proceselor legate de înverzirea globală. Nu în ultimul rând, spectrul ocupațiilor relevante pentru înverzirea urbană se poate extinde și către alte domenii, precum biologie, geografie, geodezie, sociologie, economie, politologie, administrație publică, educație, resurse umane, asistență socială.

În concluzie, România aderă, cu aplomb și responsabilitate, la tranziția verde și tranziția digitală, astfel încât să fim capabili să cheltuim sumele alocate prin PNRR în acest scop, și, de asemenea, să fim la înălțimea celorlalte țări din Europa la aceste capitole fundamentale dezvoltării și viitorului.

  Cristina Camelia Rizea - declarație politică intitulată Monstruoasa coaliție;

Doamna Cristina Camelia Rizea:

"Monstruoasa coaliție"

Domnilor colegi parlamentari ai monstruoasei coaliții, când vă uitați în oglindă, vouă vă place ce vedeți? Nu vă e deloc rușine? Nici nu ați ajuns bine la guvernare și deja vă întreceți, care mai de care, să călcați în picioare orice speranță de mai bine a românilor, doar-doar să mai furați ceva? Vouă nu vă e rușine?

Vă lăudați că vreți să creșteți pensiile și alocațiile, vă curg lacrimi de crocodil când vorbiți pe la televizor de nefericirile românilor, în timp ce în spatele ușilor închise faceți planuri de mărire a taxelor și impozitelor? Și, tot în acest timp, devalizați statul român de 500 de milioane de euro, valoarea terenului de la Romexpo. Monstruoasa coaliție nu vinde țara, o dă pe gratis.

Vă faceți de râs la nivel european, zicând acum că vreți să modificați PNRR-ul, pentru că ați descoperit că banii nu se fură la fel de ușor că până acum! Faceți planuri despre creșterea numărului de ministere și de funcții că să vă mulțumiți toate carnetele de partid!

Ați sabotat în toate felurile vaccinarea, fie că nu e bună, fie că ați învins-o, și astăzi suntem pe primul loc la numărul de decese din cauza COVID.

Ieri, l-ați votat din nou pe Sorin Grindeanu președinte interimar la Camera Deputaților. Premierul O.U.G. nr. 13! Vă amintiți O.U.G. nr. 13 care a scos românii în stradă? Ați uitat? Românii nu au uitat!

Vreți să modificați Constituția, ca românii să nu-și mai aleagă președintele, ci să fie impus la mica înțelegere între partide, vreți să protejați evaziunea fiscală, doar de acolo vă vin bani la partide, ați promis un Guvern stabil și vă certați pe funcții și nume.

Astea sunt doar câteva dintre nenorocirile pe care ați început să le faceți de când ați format monstruoasa coaliție împotriva românilor. Vouă nu vă e rușine când va uitați în oglindă?

  Romulus-Marius Damian - declarație politică: PSD va intra la guvernare pentru a scoate România din criza actuală;

Domnul Romulus-Marius Damian:

"PSD va intra la guvernare pentru a scoate România din criza actuală"

PSD va intra la guvernare pentru a oferi românilor un plan absolut necesar pentru a scoate România din criza actuală. PSD are specialiști, are un program concret și coerent, scopul principal fiind să aducă stabilizare în toate domeniile: economic, social, politic și medical.

Măsurile susținute de PSD pentru viitorul Guvern sunt:

  • Creșterea alocațiilor pentru copii;
  • Creșterea pensiilor;
  • Creșterea salariului minim;
  • Testare extinsă și gratuită și susținerea vaccinării;
  • Plafonarea prețurilor la energie; compensarea facturilor;
  • Respectarea dreptului la educație pentru toți elevii, prin asigurarea cursurilor în regim fizic; descentralizarea reală a deciziilor privind închiderea școlilor - la nivelul Consiliului de Administrație ale Școlilor;
  • Accesul facil la diagnostic și tratament al bolnavilor COVID-19, dar și al bolnavilor cronici;
  • Call-center pentru medicii de familie/alte specialități care tratează pacienți COVID-19 pentru consiliere profesională (în parteneriat cu societățile profesionale medicale);
  • Constituirea structurii de coordonare a intervenției (MS) și a unității de achiziție, stocare și distribuție a medicației specifice pacienților COVID-19 (MS, DSU, Unifarm);
  • Organizarea unei structuri județene funcționale de coordonare a acordării asistenței medicale, cu reprezentanți ai spitalelor din județ, a DSP și CJ pentru repartizarea pacienților cu COVID-19 și a celor cu boli cronice în funcție de disponibilitatea serviciilor medicale de asistență spitalicească;
  • Sprijinirea HoReCa, reintroducerea voucherelor de vacanță.

Aceste soluții, alături de multe altele, trebuie aplicate urgent pentru a ajuta românii să facă față majorărilor uriașe ale prețurilor la energie, căldură, alimente și medicamente și pentru a ajuta România să treacă peste criza sanitară actuală, care s-a transformat într-o adevărată tragedie națională, prin sutele de decese zilnice.

Tot ce ne putem dori în acest moment este remedierea tuturor nenorocirilor la care au fost expuși românii și de a le oferi siguranță pentru viitorul copiilor lor! Pentru aceasta este nevoie de decizii care nu mai trebuie luate pe repede înainte și cel mai important în acest moment este o adevărată campanie de vaccinare, care să demonteze miturile legate de vaccin din social-media sau din diferite părți, și asta din cauza faptului că nu a existat o informare corectă, așa cum ar fi trebuit de la bun început! Românilor doar le-au fost impuse restricții care, de cele mai multe ori, s-au dovedit a fi fără nicio logică, iar, astăzi, românii nu mai pot avea încredere în actuala guvernare, tocmai din cauză că au fost supuși la un lanț întreg de soluții eșuate!

Ceea ce ne dorim în acest moment este un Guvern care să lucreze pentru români și în beneficiul acestei țări!

  Angelica Fădor - declarație politică: 97,5% dintre administrațiile locale din România au depus cereri de finanțare în Programul «Anghel Saligny»;

Doamna Angelica Fădor:

"97,5% dintre administrațiile locale din România au depus cereri de finanțare în Programul «Anghel Saligny»"

Necesitatea elaborării și aprobării unui program național de investiții care să asigure coeziune teritorială și să contribuie la reducerea diferențelor în ceea ce privește dezvoltarea comunităților este reflectată de numărul mare de UAT-uri care au depus cereri de finanțare prin Programul "Anghel Saligny": 3.147 de administrații locale, reprezentând 97,5% dintre comunele, orașele, municipiile și județele din România.

Acest program va permite unităților administrativ-teritoriale promovarea obiectivelor de investiții în trei domenii esențiale, apă și canalizare, transport local și gaze, astfel încât să poată fi asigurate accesul la servicii esențiale al întregii populații, creșterea calității vieții și evitarea riscului de depopulare, fenomen ajuns la cote îngrijorătoare în comunitățile subdezvoltate.

De asemenea, pentru ca banii să nu fie direcționați către proiecte nefolositoare comunităților, au fost definite strict cinci categorii de investiții care pot fi finanțate:

  • alimentări cu apă și stații de tratare a apei;
  • sisteme de canalizare și stații de epurare a apelor uzate;
  • drumuri județene, drumuri de interes local, respectiv drumuri comunale și/sau drumuri publice din interiorul localităților, precum și variante ocolitoare ale localităților;
  • poduri, podețe, pasaje sau punți pietonale, inclusiv pentru biciclete și trotinete electrice;
  • sisteme de distribuție a gazelor naturale și a racordului la sistemul de transport al gazelor naturale.

Concret, au fost depuse 7.545 proiecte de apă și canalizare și infrastructură rutieră locală, cu un total de peste 137 miliarde lei, și, în curând, se vor putea depune cereri de finanțare și pentru rețelele de gaze.

Prin alocarea unei sume minime pentru fiecare județ, municipiu, oraș, comună sau sector, putem vorbi, poate pentru prima dată, despre dezvoltarea echilibrată a comunităților și despre o finanțare care nu va depinde de culoarea politică a celor care le conduc.

Pe lângă toate acestea, este foarte important să ne gândim și la efectele negative pe care le-ar fi putut avea neaprobarea acestui program. De aceea, doresc să aduc în atenție una dintre consecințe, respectiv faptul că neadoptarea unor măsuri de finanțare a obiectivelor de investiții din categoriile alimentare cu apă și stații de tratare a apei, precum și sisteme de canalizare și stații de epurare, ar fi însemnat imposibilitatea României de a închide procedura de infringement într-un termen rezonabil.

Conform ultimelor date statistice publicate, la nivel național, 20.000 km. de drumuri județene și 27.000 km. de drumuri comunale sunt nemodernizate, 29% dintre unitățile administrativ-teritoriale nu dețin rețele de apă, 57% dintre acestea nu dețin canalizare, iar 70% dintre UAT-uri nu au acces la rețele de distribuție de gaze naturale.

La aceste date ar fi trebuit să se gândească cei care nu au înțeles necesitatea acestui program și l-au criticat doar de dragul de a critica.

  Florin-Claudiu Roman - declarație politică intitulată 97,5% dintre UAT-uri au solicitat finanțare prin «Anghel Saligny»;

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"97,5% dintre UAT-uri au solicitat finanțare prin «Anghel Saligny»"

Mult hulitul Program "Anghel Saligny" pare să fie la mare căutare printre primarii României, indiferent de culoarea lor politică. Astfel, 3.147 dintre cele 3.228 de unități administrativ-teritoriale ale României, incluzând județele și sectoarele capitalei, au cerut finanțare. Doar 81 de UAT-uri nu au cerut. Acest lucru se traduce în 97,5% dintre comunele, orașele, municipiile și județele din România care au cerut finanțare, prin Programul "Anghel Saligny". Este vorba de cereri de finanțare pentru investiții în rețelele de apă și canalizare și pentru modernizarea drumurilor.

În fiecare localitate poate fi demarată cel puțin o investiție, dacă a fost depusă corect cererea de finanțare. Suma totală a cererilor de finanțare este de 137,59 de miliarde de lei, pentru 7.545 de proiecte, în condițiile în care bugetul programului este de 50 de miliarde de lei. Ministerul Dezvoltării va deschide curând și depunerea de cereri de finanțare pentru investiții în rețelele de distribuție a gazelor naturale, prin Programul "Anghel Saligny".

Ceea ce frapează este apetența primarilor USR PLUS către finanțările din Programul "Anghel Saligny"! Pentru context, cred că este necesar să reamintesc că adoptarea acestui program a fost motivul pentru care USR PLUS a provocat criza politică în care se regăsește România de trei luni! La momentul respectiv, USR PLUS cataloga "Anghel Saligny" drept "un abuz marca O.U.G. nr. 13 și furt din banii românilor". Mai mult, aceștia l-au acuzat pe prim-ministrul și președintele PNL, Florin Cîțu că "interesul propriu de partid este mai important decât interesul românilor, în condițiile în care traversăm o criză pandemică. USR PLUS a făcut o analiză a proiectului care arată clar că PNDL 3 este doar o continuare a PNDL 2 (creația lui Liviu Dragnea) în ceea ce privește risipa banilor și lipsa de transparență în alocarea lor".

Păi, cum se face, doamnelor și domnilor de la USR PLUS, că toți primarii voștri au solicitat finanțare prin Programul "Anghel Saligny"?! De câtă ipocrizie și iresponsabilitate mai puteți da dovadă?

După ce ați aruncat țara într-o criză politică, când avea cel mai puțin nevoie de asta, acum doriți bani dintr-un program pe care voi, fără pic de jenă și scrupule, l-ați catalogat drept furt din banii publici! Cred că românii, dacă mai aveau nevoie de dovezi, au văzut acum adevărata voastră față.

  George Șișcu - declarație politică: Valul 4 al pandemiei bate în retragere, dar norii negri care se văd peste Europa ne îndeamnă la vigilență;

Domnul George Șișcu:

"Valul 4 al pandemiei bate în retragere, dar norii negri care se văd peste Europa ne îndeamnă la vigilență"

Veștile care vin din zona sanitară sunt tot mai bune de câteva zile, dar nu este cazul să lăsăm garda jos, pentru că pandemia încă nu a trecut. România a coborât sub 5.000 de cazuri pe zi față de vârful de 18.000 din urmă cu o lună, iar trendul este clar unul descendent. Rămânem, din păcate, la un număr ridicat de decese, 179 înregistrate în ziua de luni, în timp ce la Terapie Intensivă se observă o scădere ușoară a numărului de pacienți.

Din punct de vedere medical lucrurile se îmbunătățesc vizibil în România. Cu toate acestea, din păcate, în Europa situația stă exact invers. Dacă în urmă cu două, trei săptămâni în restul continentului era liniște, iar la noi graficele COVID arătau extrem de rău, de câteva zile, în multe țări europene autoritățile au dat alarma, iar unele state pregătesc chiar noi restricții.

Ungaria a ajuns la 21.000 de cazuri, Germania la 29.000, Austria la 11.000, iar Olanda, Franța și Polonia trec zilnic de 10.000. Toate aceste state stau însă mult mai bine la capitolul vaccinare decât noi, astfel că terapiile intensive nu sunt sufocate, în ciuda numărului mare de îmbolnăviri. Este cel mai bun exemplu că vaccinurile funcționează și că în situația nefericită în care ai luat boala ai șansa să scapi cu o formă ușoară, fără a mai fi necesară internarea în spital.

Revenind la evoluția pandemică de la noi, suntem, așadar, pe o pantă descendentă, iar cadrele medicale atât de solicitate în valul 4 au răgazul să-și mai tragă sufletul. Însă, această perioadă de câteva săptămâni de relativă acalmie ar trebuie să o folosim pentru a pregăti un eventual val 5, care ne-ar putea lovi în această iarnă. Nu suntem la un nivel liniștitor în privința vaccinării și chiar dacă numărul persoanelor care s-au vaccinat a mai crescut, încă suntem departe de procentele bune din restul Europei.

Nu am clarificat nici chestiunea certificatului verde, iar în perioada imediat următoare ar trebui să avem o soluție certă și din acest punct de vedere.

Nimeni nu a putut anticipa nivelul valului 4, iar cu toții am crezut că nu va fi chiar așa rău și că nu vom fi loviți atât de puternic. Azi e greu de prevăzut cât de intens va fi valul următor și care vor fi consecințele. Însă nu putem sta impasibili, ci trebuie să fim pregătiți și să vedem ce putem face acum pentru a limita efectele negative. Avem nevoie de măsuri responsabile și ferme, astfel încât să trecem cu bine peste lunile care vor urma.

  Ioan Balan - declarație politică având titlul România trebuie să devină principala atracție pentru investiții în anul 2022!;

Domnul Ioan Balan:

"România trebuie să devină principala atracție pentru investiții în anul 2022!"

Criza sanitară dură pe care o traversăm este, din păcate, însoțită nu numai de suferință, ci și de alte fenomene negative care se produc în economie, reflectate, în special, de creșterile rapide de prețuri la majoritatea produselor. Inflația mare nu-i afectează doar pe cetățenii români, ci afectează întreaga Europă și mare parte a lumii. Pe lângă influența negativă pe care o au scumpirile la energie pentru toată Uniunea Europeană, blocarea lanțurilor de aprovizionare cu mărfuri și materii prime au determinat tot mai mulți investitori mari din Uniunea Europeană să se gândească serios la opțiunea de a-și muta fabricile aflate de ani buni prin Asia, înapoi în Europa. Vorbim despre relocarea unor mari capacități de producție din industrie, metalurgie, textile, tehnică de calcul, comunicații și multe alte domenii. Toți acești investitori caută un loc bun pe termen lung. Mai precis, caută o țară europeană care să ofere cel mai bun mediu să se dezvolte și să producă eficient.

România are, fără îndoială, toate argumentele de competitivitate pentru a determina investitori germani, francezi, englezi sau americani ca să aducă în țara noastră capacități de producție, tehnologii și inovație. Avem angajați harnici și bine pregătiți, avem resurse naturale de calitate, avem materii prime și, în curând, vom avea și o infrastructură nouă de transporturi. Să știți că toți investitorii străini se uită cu atenție și interes către România, însă mulți dintre ei încă trăiesc senzațiile neplăcute de la sfârșitul anilor 90, când politicienii goneau investițiile străine din țara noastră, în loc să le atragă.

Îmi doresc foarte mult ca viitorul Guvern al României să exploateze la maximum această oportunitate, în favoarea României și a românilor. Fără a da indicații viitorilor miniștri, cred că este prioritar ca mari investiții străine să fie stimulate să se locheze în Moldova, unde românii au cea mai mare nevoie de locuri de muncă foarte bine plătite, iar administrațiile publice locale au nevoie de contribuabili mari, care să le alimenteze bugetele locale. Dacă la București, Cluj, Oradea sau Sibiu românii trăiesc aproape la fel de bine ca în Europa dezvoltată, acest lucru se datorează în mare parte acestor investitori străini care și-au așezat investițiile în aceste orașe. Însă, România nu se poate limita doar la câteva municipii, unde românii resimt beneficiile apartenenței la UE. România trebuie să se dezvolte armonios în toate provinciile sale istorice, și la oraș, și în mediul urban.

Dacă vom ști să atragem acești investitori în zonele mai slab dezvoltate ale țării și vom fructifica la maximum oportunitățile de finanțare din fonduri europene, atunci, în următorii ani, toți românii, din toate colțurile țării, vor avea posibilitatea să cunoască prosperitatea.

  Silviu Nicu Macovei - declarație politică intitulată Inflația scăpată de sub control erodează nivelul de trai al românilor;

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Inflația scăpată de sub control erodează nivelul de trai al românilor"

Fiind perfect conștient de situația dificilă din punct de vedere sanitar prin care trece nu doar țara noastră, dar întreaga planetă, nu pot să nu fiu îngrijorat, alături de marea majoritate a românilor, de inflația care a depășit orice previziuni pesimiste pentru România! Am ajuns la un nivel actual de aproape 8%, ceea ce, conform definiției economiștilor, ar însemna o inflație rapidă. Marja de aproape 8%, înregistrată acum, este extrem de mare față de media europeană (aproximativ 3,8%), țara noastră fiind pe locul 5 în UE la nivelul inflației. Nu mai vorbim de faptul că Banca Centrală Europeană recomandă și militează pentru o inflație "sănătoasă" (care previne deflația) de maximum 2% pe an. Mai mult, inflația în România a crescut aproape 2% în doar o lună și jumătate (în septembrie rata inflației era de 5,2%)!

Aceste creșteri spectaculoase în sens negativ și care au luat prin surprindere inclusiv analiștii economici au cauze atât externe (inflația în zona Euro, creșterea brutală a prețurilor în sectorul energetic, perturbarea lanțurilor de aprovizionare etc.), dar mai ales interne. Iar aici vorbim în primul rând despre liberalizarea deficitară a pieței energiei din țara noastră, care a provocat situații absolut îngrozitoare, cu creșteri de 700% a facturilor înregistrate de unii mici întreprinzători.

Dacă ar fi să ne luăm după potențialul "pe hârtie" al României, atunci creșterile prețurilor la energie din exterior nu ar fi trebuit să ne afecteze atât de mult fiindcă - nu-i așa? - România este unul dintre producătorii și exportatorii importanți de energie electrică din UE. Mai mult, zăcămintele de gaze naturale din platoul continental al Mării Negre ar fi trebuit să ne asigure stocuri consistente. Însă, realitatea bate teoria și, în mod cu adevărat șocant, România a crescut cu 300% importurile de gaze naturale din Rusia, în contextul în care prețurile au ajuns la niveluri record, fără precedent. Nu putem să nu ne întrebăm care a fost strategia guvernelor din ultimii 2 ani referitoare la securitatea energetică a României.

Creșterea neașteptată a inflației în economia țării noastre lovește, în primul rând, în veniturile și nivelul de trai al populației. Inflația de 8% spulberă aproape 3 ani de dobândă pentru cei care și-au ținut economiile la bancă în lei. Creșterea prețurilor în sectorul energetic - chiar și plafonat temporar! - a dus la scumpiri în lanț, pe toate tipurile de produse și servicii. Aceasta înseamnă, nici mai mult, nici mai puțin, că românii vor putea cumpăra mai puțin cu aceeași bani, respectiv o scădere semnificativă a nivelului de trai pentru cei mai mulți dintre conaționalii noștri. O creștere a veniturilor populației, corelată măcar cu rata inflației a fost anulată din cauza unor cheltuieli nesăbuite din timpul pandemiei. Achiziții și investiții fără sens, fără raportare transparentă și fără explicații pertinente au dus la creșteri ale costurilor de împrumut pentru România, ajungând acum să avem o datorie absolut fabuloasă.

Noi, Partidul Social Democrat, am sancționat constant aceste derapaje ale ultimelor cabinete liberale și USR-iste. Acum, poate este momentul să punem umărul la corectarea acestor greșeli strategice ale guvernanților și, în situația critică în care ne aflăm, să ne îndreptăm atenția către protejarea veniturilor populației și sprijinirea acelor pături sociale vulnerabile. Suntem obligați moral să facem asta, fiindcă cel mai important capital este cel uman, iar românii trebuie să trăiască un pic mai bine!

  Ioan Mang - declarație politică: O nouă șansă pentru agricultura românească;

Domnul Ioan Mang:

"O nouă șansă pentru agricultura românească"

Cu ocazia discuțiilor recente privind formarea unui nou Guvern, Partidul Social Democrat a lansat o idee care poate reprezenta o nouă șansă pentru viitorul agriculturii românești. Este vorba despre deschiderea unor negocieri cu Comisia Europeană, lucru perfect posibil, cu privire la implementarea PNRR. Asta, cu atât mai mult cu cât varianta negociată de fostul ministru al fondurilor europene nu prevede, de exemplu, nimic pentru irigații și nimic explicit, nici în investiții și nici în împrumuturi, pentru agricultura românească.

Consider că trebuie să avem voința și coeziunea politică pentru a realiza acest demers și, mai mult, avem datoria de a încerca să reparăm ce s-a făcut greșit, pentru că, în contextul actual și având în vedere previziunile sumbre pentru viitorul apropiat - inclusiv posibilitatea unor crize alimentare globale -, nu putem lăsa agricultura, așa cum au făcut cei de dinainte, la voia întâmplării.

Avem acum șansa de a acționa decisiv, iar eu cred că trebuie să o facem!

  Ervin Molnar - declarație politică având ca temă Educația, domeniu strategic și prioritar pentru bugetul României;

Domnul Ervin Molnar:

"Educația, domeniu strategic și prioritar pentru bugetul României"

"România se confruntă cu o provocare majoră în ceea ce privește creșterea calității sistemului ei de învățământ și de formare profesională. Părăsirea timpurie a școlii este o problemă importantă. România ar trebui să pună în aplicare reformele și, în același timp, să își dezvolte capacitatea administrativă. Învățământul terțiar trebuie adaptat la nevoile pieței muncii, iar accesul persoanelor dezavantajate ar trebui îmbunătățit" - se arată în Recomandările Comisiei Europene pentru România.

Problema finanțării educației din România integrează un amplu sistem care, din păcate, nu s-a putut alinia, în ultimii ani, la standardele europene privind alocarea bugetară anuală din Produsul Intern Brut pentru educație. Abandonul școlar, lipsa de resursei umane competente și calificate, necorelarea competențelor profesionale ale beneficiarilor educației cu nevoile mediului economic privat și subdezvoltarea cercetării științifice sunt doar câteva din efectele subfinanțării educației.

Cu toate că Legea educației naționale prevede faptul că bugetul anual pentru educație trebuie să fie de minimum 6% din PIB, valoarea acestui procent nu ajunge decât spre jumătate din dezideratul respectiv, fapt ce situează România printre ultimele țări din Europa în raport cu investiția în educație. Din nefericire, rămânem în coada clasamentului Uniunii Europene și în ceea ce privește valoarea finanțării per elev.

Demotivarea financiară este în continuare motivul din cauza căruia numărul tinerilor cu vocație pentru meseria de dascăl, ce își doresc să intre în sistemul de învățământ, scade de la an la an, locul acestora fiind suplinit de către tineri mai slab pregătiți, care aleg să se mulțumească cu aceste salarii.

Calitatea îndoielnică a profesionalismului cadrelor didactice afectează dramatic actul educațional, lucru reflectat cel mai bine de rezultatele mediocre de la examenele de bacalaureat din ultimii ani. Cât despre instrumente moderne care să transforme orele în adevărate experiențe interactive de învățare, majoritatea școlilor sunt departe de acest ideal, abia reușind să acopere cheltuielile minime pentru serviciile de întreținere a sălilor de clasă și a materialelor clasice de studiu, precum și necesitățile impuse de desfășurarea cursurilor în regim online, din ultimii doi ani.

​România are șansa să investească în resursa umană și în capacități intelectuale care să aducă plus valoare. În consecință, ar fi minunat ca în proiectul de lege al bugetului de stat pentru anul 2022 să se regăsească alocarea a 6% din Produsul Intern Brut pentru educație, conform angajamentelor interne și internaționale ale României.

​Guvernul României are datoria morală față de poporul român în asigurarea progresului social și cultural și afirmarea României în relațiile internaționale, prin înțelegerea și voința politică pentru investiția în educație. În acest proces curajos de restabilire a priorităților, pe termen lung ale României, sunt convins că Executivul va avea tot sprijinul tuturor parlamentarilor care sunt conștienți că bunul cel mai de preț al statelor moderne este educația.

  Monica-Elena Berescu - declarație politică: Certificatul verde salvează viețile și locurile de muncă ale românilor!;

Doamna Monica-Elena Berescu:

"Certificatul verde salvează viețile și locurile de muncă ale românilor!"

România este în pericol din cauza deciziilor populiste și iresponsabile ale unor oameni avizi de putere. Sunt cei care au declarat în vară că au învins pandemia și au refuzat să aloce bani către Ministerul Sănătății, pentru a pregăti sistemul medical pentru valul patru al pandemiei. În schimb, Florin Cîțu a preferat să folosească banii românilor pentru a-și cumpăra voturi la Congresul PNL, în loc să aloce banii pentru a-i menține sănătoși sau pentru a-i trata de coronavirus.

Certificatul Verde este ultima redută în lupta împotriva COVID, pe care o avem la îndemână pentru a salva viețile românilor. Parlamentarii USR susțin introducerea acestui certificat, pentru că doar în acest mod putem salva viețile românilor și un sistem medical suprasolicitat, foarte aproape de colaps.

Sutele de decese înregistrate zilnic sunt responsabilitatea celor care au militat împotriva vaccinului, în timp ce tot globul încuraja vaccinarea, pentru că este unica șansă pentru a salva oamenii de la moarte. Aceeași culpă o au și cei care au declarat că s-a încheiat războiul împotriva COVID după doar câteva bătălii, lăsând infanteria medicală fără armament și fără muniție în lupta cu boala.

Noi, parlamentarii USR PLUS, susținem Certificatul Verde obligatoriu pentru toți angajații, deoarece este o măsură de protecție la locul de muncă, atât pentru angajați, cât și pentru protecția persoanelor cu care aceștia vin în contact.

Vom depune amendamente, pentru a oferi tuturor posibilitatea de a obține certificatul, chiar și dacă nu sunt vaccinați, respectând alegerea cetățenilor.

Amendamentele propuse de către deputații USR includ o perioadă tranzitorie de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii, timp în care angajații își vor putea efectua sau completa schema de vaccinare, iar testarea regulată (de două ori pe săptămână) va fi suportată integral din bugetul statului.

Certificatul Verde este o măsură temporară, doar pe perioada pandemiei, pentru a ne întoarce la o viață normală. Introducerea certificatului nu încalcă în niciun fel Constituția, lucru confirmat și de președintele Consiliului pentru Combaterea Discriminării, care susține această măsură esențială.

Vaccinarea nu va fi obligatorie pentru obținerea Certificatului Verde. Îl pot avea și persoanele trecute prin boală, dar și cei care se vor testa. Mai mult, oamenii vor avea două luni la dispoziție pentru a alege modul în care își doresc să obțină acest document.

Certificatul Verde nu obligă românii să se vaccineze, însă testarea rămâne o responsabilitate, pentru a opri răspândirea virusului.

  Corneliu-Mugurel Cozmanciuc - declarație politică despre Resurse pentru combaterea situațiilor de criză;

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Resurse pentru combaterea situațiilor de criză"

În timp ce au loc negocierile pentru formarea unui guvern cu puteri depline, devotat unui program de guvernare stabil, care să conducă România în direcția evolutivă pe care o merită, au fost luate măsuri în vederea sporirii eficienței răspunsurilor pentru situații de urgență. Ultimii ani, marcați de pandemie, criză economică, inflație și evenimente meteorologice extreme, au evidențiat mai mult ca oricând nevoia constantă de a potența și investi în instrumentele de răspuns la situații de urgență.

Săptămâna trecută a fost încheiat un acord între țara noastră și Polonia pentru achiziționarea a 12 elicoptere medii-grele multifuncționale Black Hawk, ce vor fi folosite în cadrul misiunilor de salvare de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. Acestea urmează a fi fabricate de către Lockheed Martin în Polonia, iar livrarea va avea loc la sfârșitul anului 2023. Este vorba despre elicoptere multifuncționale care pot fi utilizate în numeroase situații critice, în funcție de nevoi - misiuni precum cele de căutare-salvare, atât terestră, cât și maritimă, misiuni de transport victime în stare gravă, de transport personal, materiale, marfă, dar și misiuni de stingere a incendiilor de pădure sunt doar câteva din capacitățile pe care le au elicopterele.

Contractul are o valoare de peste 269 de milioane de euro fără TVA, finanțat exclusiv din fonduri europene. Aeronavele sunt fabricate în Polonia de către Compania PZL Mielec, același loc unde se construiesc pentru Europa elicopterele Black Hawk ale companiei americane Lockheed Martin. Cu toate că acordul a fost semnat recent, procedura de achiziție în sine a început în 2020, iar în luna ianuarie 2021 au fost acceptate ofertele depuse de trei companii internaționale: italienii de la Leonardo S.P.A., francezii de la Airbus Helicopters Romania și compania poloneză Polskie Zaklady Lotnicze Sp. z o.o (PZL Mielec). Semnarea acordului a fost oficializată printr-o ceremonie la care au luat parte ministrul român al afacerilor interne, domnul Lucian Bode, însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA la București, domnul David Muniz, reprezentantul Ambasadei Poloniei, precum și oficiali ai companiilor PZL Mielec, Sikorsky și Lockheed Martin.

Acesta este momentul ideal pentru cooperare internațională, schimb intens de expertiză, solidaritate și ajutor reciproc. Din păcate, perioada nesigură cu care ne confruntăm nu este aproape de sfârșit, dar experiența dobândită în ultimii doi ani are șansa de a facilita răspunsuri prompte și din ce în ce mai eficiente. O societate nu poate evolua fără recunoașterea erorilor comise sau a lacunelor existente, ceea ce duce automat la dorința de îmbunătățire și dezvoltare la toate nivelurile, de la educație, la apărare, sănătate și economie. Suntem încrezători că românii vor conștientiza nevoia constantă de noi resurse, în special în ceea ce privește mecanismele de răspuns la situațiile de criză.

De aceea, ne străduim să profităm de fiecare oportunitate în parte pentru a crea o Românie sigură, adaptată și implicată pentru cetățenii ei!

  Ștefan Mușoiu - declarație politică: România nu are nevoie de penalități, ci de un mediu curat și conform!;

Domnul Ștefan Mușoiu:

"România nu are nevoie de penalități, ci de un mediu curat și conform!"

România a fost de multe ori înfierată la nivel internațional din cauza nerespectării unor parametri importanți privind protecția mediului și gestionarea sustenabilă a deșeurilor. Trebuie să admitem că mare parte dintre criticile și observațiile la adresa noastră sunt reale și pertinente în continuare, creându-ne, totodată, o serie întreagă de deservicii și neajunsuri.

Orice nouă știre, legată de evoluția gropilor de gunoi din țara noastră, alta decât cea pentru care ne-am angajat în fața Uniunii Europene încă din perioada de preaderare, este un alt semnal de alarmă puternic și de impact privind traiectul de la care ne abatem strict în detrimentul nostru. Ne punem și sănătatea în pericol, dar riscăm și sancțiuni din partea Curții de Justiție a Uniunii Europene.

În timp ce alte țări dezvoltă, în continuare, noi politici pentru protecția și conservarea naturii, Comisia Europeană a decis, la finalul săptămânii trecute, să trimită din nou România în fața Curții de Justiție a UE pentru neîndeplinirea obligațiilor sale de a închide depozitele de deșeuri neconforme.

Mai concret, țara noastră este acuzată pentru a doua oară că a încălcat Directiva 31/1999/CE. Pe cât de tristă este această nouă postură de Cenușăreasă atribuită statului român și pe bună dreptate, pe atât este de gravă. Potrivit executivului comunitar, România avea obligația ca, până la 16 iulie 2009, să închidă și să reabiliteze toate depozitele de deșeuri care nu au obținut o autorizație de funcționare.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a constatat că România nu și-a respectat nici până astăzi această obligație cu privire la peste 40 de depozite de deșeuri. Directiva privind depozitele de deșeuri stabilește standarde și oferă orientări pentru prevenirea sau reducerea, pe cât posibil, a efectelor negative ale depozitării deșeurilor asupra sănătății umane și asupra mediului. Pactul verde european și Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării au statuat pentru UE obiectivul ambițios de a reduce la zero poluarea.

Și statele scandinave, Danemarca fiind lider în acest domeniu, au reușit aproape 100% să implementeze acest deziderat comunitar. Dar nu sunt singurele state membre cu astfel de realizări. Mă văd obligat să subliniez că tocmai îndeplinirea acestor obiective de către o parte dintre țările Uniunii potențează în plus lentoarea cu care acest proces amplu, costisitor și de durată este tergiversat de alte state. Și, din nefericire, tocmai și România este una dintre acele țări care se înscriu în acest registru al practicilor neglijente privind depozitarea deșeurilor într-un mod controlat și sigur.

Dar Directiva 31/1999/CE, care stabilește standarde în ceea ce privește protejarea sănătății umane și a mediului, în special a apelor de suprafață, a apelor subterane, a solului și a aerului, împotriva efectelor negative cauzate de colectarea, transportul, depozitarea, tratarea și eliminarea deșeurilor, nu este singura încălcată de România. Comisia Europeană ne impută chiar și încălcarea întregii Directive 2008/98/, directiva-cadru privind deșeurile.

În acest context de represiune pentru noi ca țară, militez să se pună pe deplin în aplicare și cu celeritate standardele consfințite în legislația UE, astfel încât să se asigure în mod eficace protecția sănătății și a mediului natural, dar și să evităm, în al douăsprezecelea ceas, penalitățile pe care le va decide Curtea de Justiție a UE.

Personal, cred că este mult mai facil să încercăm să depunem eforturi, să recuperăm în ritm rapid și susținut întârzierile privind aplicarea unor noi măsuri pentru protecția mediului înconjurător, dar și să identificăm noi soluții viabile pentru acest domeniu de care depinde calitatea vieții noastre, a tuturor, decât să fim mereu trași la răspundere cu toții pentru neglijența câtorva operatori de pe piața gestionării deșeurilor.

De asemenea, îmbogățirea cadrului legislativ pentru acest palier de activitate va conduce la evaluări pozitive pe viitor, astfel încât România va contribui efectiv la atingerea standardelor europene în ceea ce privește calitatea aerului și la îmbunătățirea tuturor politicilor de mediu necesare pentru protejarea ecosistemelor naturale, a biodiversității și a sănătății umane.

Însă, dincolo de politicile de țară, fiecare dintre noi are obligația să se ocupe de protecția naturii. Numai așa vom putea să contribuim în mod realist la păstrarea unui mediu sănătos și pentru viitoarele generații.

Respectând natura, ne protejăm viața!

  Nicolae Giugea - declarație politică: De ce cota progresivă este doar o soluție ca să moară capra vecinului!;

Domnul Nicolae Giugea:

"De ce cota progresivă este doar o soluție ca să moară capra vecinului!"

Lidera supremă a PSD Dolj, care printr-o pură întâmplare este și doctorandă, studiind tocmai operele lui Vilfredo Pareto, pare să fi scăpat din studiu său unul dintre elementele esențiale ale operei acestui gigant al științei și anume, teoriile privind optimalitatea socială a distribuirii resurselor.

Așa se face că și Domnia Sa, ca cei mai mulți dintre socialiști, nu a înțeles că să iei de la unul care muncește mai mult și să dai unuia care poate nu poate să câștige mai mult, se ajunge la situația la care îl descurajezi pe cel mai harnic să muncească, iar pe cel mai sărac îi încurajezi să rămână la fel. Până în anul 2005, noi am mai trăit povestea asta în care statul pierdea bani, angajații pierdeau bani, iar singura satisfacție tristă era aceea că toți suntem la fel de săraci, iar vecinului i-a crăpat capra.

Pentru mine este de neînțeles faptul că, în anul 2020, cu economia închisă și cu cel mai puternic avânt al pandemiei, Guvernul PNL nu a majorat niciun impozit, nu a introdus nicio taxă, deși condițiile excepționale ar fi impus-o și ar fi justificat-o. Mai mult decât atât, pensiile au fost majorate cu 14%, nu cu 11%, salariul minim a fost majorat, alocațiile de stat pentru copii au beneficiat și ele de majorări, iar bani pentru investiții au fost mai mulți decât în ultimii 10 ani. Nu pot să pricep nicicum faptul că, deși economia are o creștere de 7% din PIB în anul 2021, iar veniturile angajaților și pensionarilor au bătut pasul pe loc, guvernanților care scriu la programul de guvernare nu le ajung banii ca să acopere măcar scumpirile aduse de acest val nemilos de inflație. Nu cred că e o problemă de artimetică, ci doar una de competență.

Întotdeauna sperăm și spunem că mai rău nu se poate! Realitatea, însă, ne contrazice. De sistemul fiscal al cotei unice impus de PNL nu au avut curaj să se atingă nici Dragnea, Ponta, Tudose, Grindeanu sau Dăncilă. Nu știu dacă au înțeles că e un sistem orientat către oameni și capitalurile românești, dar măcar au avut decența să nu tulbure economia cu mișcări imprudente și să se bucure de avantajele sistemului de impozitare bazat pe cota unică. Vreau să cred că liberalii adevărați nu-și vor trăda principiile și vor ține cu toată forța de menținerea cotei unice de impozitare. Dacă și această ultimă amprentă lăsată de PNL în economie va fi demolată, țara va fi cu siguranță într-o aventură din care nu știu și nu cred că vom mai ieși decât cu costuri foarte mari.

  Nicolae Roman - declarație politică intitulată Poporul român trebuie să știe! Marea coaliție ipocrită și prohodul democrației românești;

Domnul Nicolae Roman:

"Poporul român trebuie să știe! Marea coaliție ipocrită și prohodul democrației românești"

După doborârea Guvernului Cîțu, salutată cu aplauze în plen, deoarece moțiunea de cenzură a trecut cu 281 de voturi față de 234 cât erau necesare, am asistat cu toții la mascarada desemnării de către președintele României la șefia Guvernului a USR-istului Dacian Cioloș, dar și la depunerea mandatului de premier a PNL-istului Nicolae Ciucă, întrucât acesta din urmă nu a reușit să formeze un guvern minoritar.

De curând, pentru a-și păstra și a mai câștiga diferite fotolii de conducere, cele două mari partide "rivale" de pe scena politică par să fi ajuns la un numitor comun în această privință. Liderul PSD a anunțat că își asumă "proiectul" guvernării cu PNL, livrând publicului un proiect mamut, planificat a se desfășura pe durata a șapte ani de zile și care ar presupune că cele două partide să dețină prin rotație, bună înțelegere și frățietate, funcția de prim-ministru.

Astfel că, demagogia pare să fie punctul forte a PNL-iștilor, care la ultimul lor congres declarau cu vehemență că nu vor face niciodată alianță cu cei de la PSD, iar oportunitatea este cuvântul de ordine al PSD, care, în goana după funcții de conducere, acceptă coaliții reprobabile în fața societății românești și mai ales a alegătorului bulversat.

Cunoscut ca "ciuma roșie", PSD a reușit în cele din urmă să contamineze atât de mult PNL, încât pentru aceștia s-a transformat în "crucea roșie".

Teama pierderii puterii de către PNL și graba câștigării acesteia de către PSD duce la ambiguitatea scenei politice, unde partidul presupus de dreapta, PNL, intenționează să adopte măsuri populiste de stânga, și partidul presupus de stânga, PSD, tinde spre legiferarea unor măsuri de dreapta. Singurul mare pierzător este electoratul român, derutat de coaliția ipocrită și foarte interesată a celor două partide politice care s-au aflat cel mai mult la conducerea țării în ultimii 31 ani.

Astfel că, democrației românești, care este rodul unui regim politic bazat pe voința poporului și după care am tânjit în ultimele decenii, pare să i se cânte prohodul de către "marea alianță politică", acum presupus salvatoare de neam și țară.

  Nicu Niță - declarație politică având titlul Ministrul demis Adrian Oros blochează peste 40 de milioane de euro pentru tinerii fermieri, prin incompetență și lipsă de cunoaștere a realității din domeniul agricol;

Domnul Nicu Niță:

"Ministrul demis Adrian Oros blochează peste 40 de milioane de euro pentru tinerii fermieri, prin incompetență și lipsă de cunoaștere a realității din domeniul agricol"

Declarația mea politică se referă la refuzul alocării unor sume suplimentare pentru submăsura 6.1 - Instalarea tinerilor fermieri.

Ministerul agriculturii condus de ministrul demis Adrian Oros prin Direcția Generală Dezvoltare Rurală - Autoritatea de Management pentru PNDR demonstrează încă o dată că face alocări de bani pentru submăsuri, fără o minimă cunoaștere a sectorului și a nevoilor din domeniu.

Astfel, în loc să aloce sumele necesare pentru tinerii care doresc să facă agricultură, să preia afacerile părinților sau să pornească o fermă chiar ei, de la zero, sumele alocate de către Ministerul Agriculturii au fost infime. Din totalul sumei de 2,569 de miliarde de euro, numai 100 de milioane de euro au fost alocați submăsurii 6.1 - Instalarea tinerilor fermieri.

Chiar dacă asociațiile de fermieri din România au solicitat ministrului demis Adrian Oros să suplimenteze sumele pentru această măsură, ministrul Oros nu a dorit să discute acest subiect.

Ministerul agriculturii condus de ministrul demis Adrian Oros a alocat un plafon insuficient, în raport cu numărul tinerilor interesați să între în agricultură.

În schimb, ministrul demis al agriculturii, Adrian Oros, a alocat peste 50 de milioane de euro pentru două submăsuri care nu au decât patru proiecte depuse în acest moment.

Ministrul demis Adrian Oros blochează astfel peste 40 de milioane de euro din cauza incompetenței și lipsei cunoașterii nevoilor din domeniul agricol.

După ce au cheltuit mii de euro cu realizarea și depunerea unui proiect eligibil, acum, tinerii fermieri trebuie să plătească alți bani pentru un alt proiect, dacă doresc să depună pe altă măsură unde există fonduri, dar nici timpul să realizeze un nou proiect nu este de ajuns, pentru că și celelalte submăsuri au fost deja lansate.

Totuși, în privința altor submăsuri, ministerul condus de ministrul demis al agriculturii Adrian Oros a suplimentat imediat cu 50% plafonul unor submăsuri, chiar dacă nu erau solicitări depuse pentru acestea, iar asta ridică anumite semne de întrebare.

Există, domnule ministru demis-demisionar al PNL, Adrian Oros, un interes din partea dumneavoastră prin suplimentarea acestor sume pe anumite măsuri?

Din păcate, mii de fermieri care vor astăzi să facă agricultură vor pleca din țară din cauză că nu sunt sprijiniți de autorități, iar ministrul demis Adrian Oros arată o nepăsare cinică pentru viitorul satului românesc și al agriculturii din România.

Schimbarea de generații în agricultură trebuie să fie o prioritate pentru România, dar, în mod paradoxal, nu este, din păcate, o prioritate și pentru guvernarea de dreapta.

Agricultura este unul dintre cele mai importante sectoare ale activității economice din România, dar am avut ghinionul ca acest sector să fie condus de un domn care a declarat încă de la începutul mandatului că învață problemele agriculturii la minister și nu are experiență și priceperea necesară pentru a gestiona problemele agriculturii românești.

  Oana-Gianina Bulai - declarație politică având titlul Îmbătrânirea populației, o problemă de siguranță națională!;

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Îmbătrânirea populației, o problemă de siguranță națională!"

România se confruntă, în ultimii ani, cu o problemă critică - aceea a îmbătrânirii populației. Datele oficiale atrag atenția că procesul de îmbătrânire s-a adâncit în ultimii ani, iar perspectiva este una extrem de negativă. Acestei probleme trebuie să i se ofere un răspuns din partea statului român cât mai curând.

Scăderea natalității trebuia să fie un motiv de îngrijorare pentru autoritățile române, deoarece este afectată forța de muncă a țării, este afectat viitorul României. Factorii principali care influențează procesul de îmbătrânire sunt migrația, rata scăzută a natalității, nesiguranța zilei de mâine. Pe parcursul guvernărilor PSD, au fost adoptate o serie de măsuri pentru încurajarea natalității, sprijinirea tinerelor familii și a copiilor. Însă aceste măsuri trebuie să fie continuate pe termen lung, dacă ne dorim cu adevărat să combatem această problemă cu care ne confruntăm.

În privința problemei natalității, noi, politicienii, avem responsabilitatea să gândim acele programe sociale care să contribuie la întinerirea populației și să le oferim posibilitatea să rămână în țara lor celor care își propun să plece în străinătate la muncă.

Problema natalității în România este, într-adevăr, una reală și trebuie tratată serios de către orice guvern și partid responsabil, fidel idealurilor românești, prin stabilirea unei strategii naționale. Încurajarea natalității trebuie să fie o prioritate pentru orice guvernare. Oferirea de sprijin familiilor pentru creșterea copiilor, acordarea de facilități pentru tinerele familii, toate acestea sunt modalități prin care politica de natalitate a țării noastre poate să se dezvolte.

Alături de echipa PSD Roman, am reușit să implementăm, prin Consiliul Local, un proiect care prevede acordarea de stimulente financiare pentru femeile care devin mame. Împreună cu colegii mei vom continua să susținem proiecte care pot schimba în bine viața romașcanilor și care pot ajuta familiile tinere din orașul nostru.

Pentru PSD, problema demografică este una extrem de importantă. Împreună cu colegii din PSD, considerăm că majorarea alocațiilor copiilor, precum și a salariului minim trebuie să se regăsească neapărat în programul de guvernare. Aceste măsuri reprezintă un sprijin însemnat pentru familiile tinere. Familia trebuie să fie unul dintre principalii beneficiari ai politicilor guvernamentale.

Creșterea natalității este principala soluție pe termen lung la criza demografică. Politicile de creștere a natalității nu trebuie să se reducă doar la sprijinul material pentru familiile tinere. Cred că trebuie să avem în vedere respectul față de mame. Cred că abia din acel moment vom fi motivați să aplicăm politici publice care să reușească să readucă familia pe primul loc al societății românești.

  Marius-Eugen Ostaficiuc - declarație politică: Gata cu circul politic! Soluții punctuale - salarii și pensii mărite, pandemia învinsă, România repusă pe șine;

Domnul Marius-Eugen Ostaficiuc:

"Gata cu circul politic! Soluții punctuale - salarii și pensii mărite, pandemia învinsă, România repusă pe șine"

Discuțiile dintre PNL și PSD nu trebuie să se oprească la nominalizarea premierului. Până la nominalizarea celui care va conduce frâiele Executivului, discuțiile trebuie să se axeze pe găsirea unor soluții clare privind cele mai urgențe măsuri pentru ieșirea din criză. PSD este cât se poate de clar în această privință. PNL poate veni cu numele premierului, dacă acesta nu este Florin Cîțu. S-a văzut mâna lui Cîțu la șefia Guvernului, s-a văzut starea în care a fost adusă această țară. Însă până când liberalii vor înțelege acest lucru, necesară este găsirea unor soluții pentru creșterea pensiilor și a salariilor. Trebuie găsite soluții pentru încheierea crizei sanitare, pentru limitarea proporțiilor răspândirii COVID-19.

PSD și-a asumat un pachet de măsuri sociale, pe care partenerii de guvernare trebuie să le respecte și care sunt necesare ca țara să iasă din criză. PSD a propus măsuri pentru relansarea economiei, pentru stimularea asocierii producătorilor agricoli, dar și multe altele ce au fost inițiate pentru a ne scoate din mocirla în care ne-a băgat acest guvern interimar.

Acestea sunt principiile de la care trebuie să plecăm și să ținem cont pentru ca lucrurile în România să se îndrepte spre calea cea bună. PNL, PSD și UDMR trebuie să se pună de acord asupra acestor aspecte, pentru ca România să ajungă pe linia de plutire. Social democrații au demonstrat până acum că sub guvernarea PSD țara a avut o creștere economică, fapt care trebuie luat în calcul și de noii parteneri de guvernare.

Partenerii de discuții trebuie să găsească o cale de compromis în ceea ce privește ministerele, și asta în funcție de procentele parlamentare.

Românii nu mai au nevoie de circ, ci de soluții concrete. Acesta este singurul aspect care contează acum și de care trebuie să țină cont toți factorii implicați în discuții. România nu mai poate fi scena unor certuri, a unei crize politice care se răsfrânge și mai mult asupra populației.

  Daniela Oteșanu - declarație politică intitulată PSD intră la guvernare pentru a crește nivelul de trai al tuturor românilor, nu pentru funcții, ci pentru stabilizarea țării!;

Doamna Daniela Oteșanu:

"PSD intră la guvernare pentru a crește nivelul de trai al tuturor românilor, nu pentru funcții, ci pentru stabilizarea țării!"

1,5 milioane de români trăiesc cu mai puțin de 5 euro pe zi, o sumă infimă, de șase ori mai mică decât cea cu care trăiesc cei mai săraci europeni. Este o tragedie națională și tocmai de aceea PSD insistă pe necesitatea creșterii veniturilor.

Este o rușine națională, este revoltător și inacceptabil că atât de mulți români să ajungă la limita de jos a subzistenței. Polarizarea socială a atins dimensiuni grotești și tocmai de aceea PSD e determinat să crească veniturile, respectiv alocațiile, pensiile și salariul minim.

De ce trebuie neapărat să fie majorate alocațiile, salariul minim și punctul de pensie?

Cele trei măsuri se adresează categoriilor sociale cele mai lovite de creșterea galopantă a prețurilor - familiile cu mulți copii, angajații cu venituri mici, mai ales din zona privată și pensionarii care în medie câștigă 1.600 de lei. Aceste trei categorii nu pot face față majorărilor uriașe ale prețurilor la energie, căldură, alimente și medicamente. Este o protecție socială necesară în acest moment critic în care se află România. De aceea, cele trei măsuri sunt obligatorii pentru viitorul guvern și nu sunt negociabile din perspectiva PSD.

Mulți se întreabă de unde vin banii pentru asigurarea celor trei măsuri? În primele 10 luni ale acestui an, mai ales pe fondul inflației, veniturile la bugetul de stat au crescut cu 40 de miliarde de lei și vor continua să crească în momentul în care majorările de la energie se vor adăuga prețurilor de producție pentru bunurile de larg consum. Dacă aceste creșteri de prețuri au condus la creșterea sumelor colectate la buget din taxele puse comerț, atunci e absolut necesar ca o parte din bani să ajungă în buzunarul celor mai vulnerabile categorii sociale.

Efortul bugetar se resimte doar în cazul alocațiilor și pensiilor. Creșterea salariului minim reprezintă o sursă suplimentară de venituri la bugetul de stat, crește salariul, crește și valoarea taxelor pe salariu încasate la buget.

Aceste creșteri de venituri pentru categoriile de populație vulnerabilă nu trebuie judecate în mod contabil cum s-a procedat până acum în guvernarea de dreapta. Cea mai mare parte a acestor bani suplimentari care vor ajunge în buzunarele a milioane de români se vor duce pentru achiziția de alimente și medicamente și alte bunuri de strictă necesitate, ceea ce va spori și taxele încasate de stat, aferente acestor bunuri.

PSD vrea să se ajungă rapid cu nivelul alocațiilor la nivelul prevăzut de legea adoptată în Parlament, confirmată de CCR, dar modificată repetat și amânată prin ordonanță de urgență de guvernările de dreapta.

PSD susține majorarea pensiilor cu 11% încă din prima lună de guvernare.

PSD susține creșterea salariului minim de la 2300 la 2550 de lei, de la 1 ianuarie 2022.

Acestea sunt măsurile esențiale pentru menținerea puterii de cumpărare a populației și implicit a consumului, element esențial pentru minima funcționare a economie.

Din perspectiva PSD, Legea pensiilor și Legea salarizării, așa cum sunt acum în vigoare, sunt elemente esențiale pentru eliminarea inechităților sociale.

Să fie clar pentru toată lumea că PSD nu intră la guvernare pentru funcții, ci pentru a aplica soluții la situațiile critice din prezent, astfel încât să se producă stabilizarea și apoi revenirea la normalitate în vederea relansării economice și sociale!

  George-Adrian Paladi - declarație politică având titlul Birocrația excesivă și lipsa de transparență îngreunează dezvoltarea rurală a județului Brăila;

Domnul George-Adrian Paladi:

"Birocrația excesivă și lipsa de transparență îngreunează dezvoltarea rurală a județului Brăila"

Județul Brăila beneficiază de un potențial agricol imens, iar structura sa administrativă include nu mai puțin de 40 de comune, din totalul celor 44 de unități-administrativ teritoriale componente.

Prin urmare, este esențial ca autoritățile să acorde o importanță deosebită tuturor acelor segmente care contribuie la dezvoltarea rurală a județului.

Cel mai important mecanism de finanțare în acest sens este Programul Național de Dezvoltare Rurală, PNDR, mecanism prin intermediul căruia, cu ajutorul fondurilor europene, se urmărește atât modernizarea și creșterea viabilității exploatațiilor agricole, cât și diversificarea economiei rurale și întinerirea generațiilor de fermieri, combaterea sărăciei și a excluziunii sociale.

Așadar, prin intermediul PNDR se poate creștere semnificativ gradul de bunăstare a locuitorilor din mediul rural, iar gama de beneficiari potențiali este una extrem de largă - societăți și cooperative agricole, grupuri de producători, societăți comerciale, întreprinderi individuale și familiale, ONG-uri, unități de cult, dar și unități-administrativ teritoriale și asocieri ale acestora etc.

Cu toate acestea, în cadrul discuțiilor și întâlnirilor pe care le-am avut în ultima perioadă cu agricultori, antreprenori și primari din județul Brăila, am primit numeroase semnale cu privire la disfuncționalitățile și problemele întâmpinate de aceștia în accesarea fondurilor puse la dispoziție prin Programul Național de Dezvoltare Rurală.

Au fost ridicate probleme nu doar în ceea ce privește respingerea unor proiecte, ci și procedurile greoaie și birocratizarea excesivă, care îi descurajează dintru început pe potențialii beneficiari.

Consider că acesta este un important semnal de alarmă și solicit Guvernului să analizeze situația și să se asigure că autoritățile din subordine aplică în mod corect legislația și procedurile, dar și că furnizează asistența necesară tuturor celor care doresc să primească finanțări prin intermediul PNDR.

Nu este permis ca statul să se ascundă în spatele unor proceduri greoaie, iar în acest timp dezvoltarea rurală a județului Brăila să fie frânată!

  Eliza-Mădălina Peța-Ștefănescu - declarație politică: Odată cu creșterea prețurilor, pensiile și alocațiile trebuie să crească!;

Doamna Eliza-Mădălina Peța-Ștefănescu:

"Odată cu creșterea prețurilor, pensiile și alocațiile trebuie să crească!"

Creșterea prețurilor din ultima perioadă, indiferent că vorbim despre cele la facturi sau la bunuri achiziționate, necesită de la sine o creștere a veniturilor românilor.

Vorbim aici despre creșterea pensiilor și a alocațiilor, așa cum ar fi trebuit ele să fie mărite, conform legii. Cu PSD venind la guvernare, aceste lucruri se vor întâmpla fără îndoială, având în vedere proiectele de interes social pe care membrii partidului cu funcții decizionale le-au implementat în perioada în care PSD a fost la guvernare.

Revenind acum la guvernare, suntem puși în fața faptului de a ne ține de cuvânt și în mod sigur vom face asta. O mărire a prețurilor din spațiul public are nevoie de o balansare corectă a veniturilor celor mai vulnerabili consumatori, și vorbim aici despre pensionari și despre copii.

Pensionarii au nevoie de venituri mai mari pentru a duce un trai decent, având în vedere că acești oameni au muncit o viață întreagă și au plătit taxe și impozite, iar părinții au nevoie, pentru copiii lor, de aceste măriri, pentru a le asigura toate cele necesare pentru a primi o educație și pentru a-i îngriji.

Sper ca fiecare dintre noi să fie de acord cu aceste măsuri, având în vedere că vom investi în categorii ale populației care au nevoie de respectul nostru și de susținerea noastră. Am fost aleși pentru a fi alături de oameni și pentru a le asigura traiul pe care îl merită, am fost aleși pentru a lupta pentru ei și pentru a fi acolo pentru ei atunci când nimeni altcineva nu este.

Vă rog să ne respectăm aceste jurăminte făcute și să votăm în consecință, atunci când va fi cazul, pentru a le asigura românilor un trai mai bun!

  Raisa Enachi - declarație politică intitulată Vaccinarea trebuie să rămână opțională!;

Doamna Raisa Enachi:

"Vaccinarea trebuie să rămână opțională!"

"Cum să convingem oamenii să se vaccineze?" - se întreabă unii. Cât de întemeiate sunt argumentele doctorilor pentru injectarea cu un ser bazat pe tehnologia ARN mesager? Chiar trebuie vaccinați copiii? Acestea sunt întrebări legitime la care autoritățile trebuie să răspundă foarte clar și argumentat științific.

Observăm că de la începutul acestei pandemii au luat foc mai multe spitale din țară. Avem mai mulți oameni care au murit carbonizați, situație pentru care nu a răspuns încă nimeni. Dacă sistemul de sănătate face parte dintr-un stat eșuat, atunci și Sănătatea este eșuată. Dacă nu există locuri în spitale și la terapie intensivă, iar medicii sunt nevoiți să aleagă pe cine să trateze primul și pe cine nu, situația este cu siguranță critică. Cei care au mai multe șanse de a supraviețui sunt salvați.

Suntem de ceva vreme într-o stare de confruntare între statul român și o parte dintre cetățenii săi, cărora li se neagă exercitarea unor drepturi fundamentale.

Este oare vaccinarea un soi de vacă sacră? Care sunt studiile, inclusiv studiile de impact care să susțină ideea că trebuie să vaccinăm toată populația? În loc să șantajați cetățenii cu accesul la locul de muncă pentru a accepta vaccinarea, mai bine faceți publice contractele de achiziție a vaccinurilor, ca să știm cu toții la ce s-a angajat statul român. Faceți publice aceste contracte și, poate, veți recâștiga o parte din încrederea publicului.

Această perioadă este o lecție de viață din care trebui să învățăm să nu renunțăm ușor la drepturile și libertățile fundamentale, indiferent de motivele invocate.

  Cosmin Șandru - declarație politică având titlul Prelungirea programului de lucru al unei vămi din Timiș ar putea salva economia din vestul județului;

Domnul Cosmin Șandru:

"Prelungirea programului de lucru al unei vămi din Timiș ar putea salva economia din vestul județului"

Sânnicolau Mare și Jimbolia sunt două dintre localitățile din Timiș în care lipsa forței de muncă este deja, de mulți ani, endemică. Șomajul în zonă tinde spre zero, iar marile companii cu greu găsesc angajați. În fiecare zi, zeci de autobuze aduc muncitori chiar și de la circa 50 de kilometri depărtare. Și, cu toate acestea, există un deficit permanent de lucrători.

Prima consecință - reducerea producției ca urmare a lipsei de personal. Dar riscul cel mare este legat de mutarea capacităților de producție în altă parte a țării, unde șomajul este mult mai mare, iar forța de muncă se găsește mai ușor. Una dintre fabricile din orașul Sânnicolau Mare a decis deja să își transfere o parte a capacității de producție în Serbia, la doar câțiva kilometri de orașul timișean. Managerii au încercat și varianta aducerii de angajați din Serbia. Cea mai mare problemă o reprezintă însă accesul în țară. Cel mai apropiat punct de trecere a frontierei este cel de la Lunga, din apropierea comunei Comloșu Mare, la circa 30 de kilometri de Sânnicolau Mare. Vama Lunga leagă, practic, orășelul Kikinda, din Serbia, cu o populație de 40.000 de oameni, de România. Managerii companiilor din vestul județului spun că în zona Kikinda există forță de muncă disponibilă, ce poate fi adusă în fiecare zi, numai că vama funcționează doar 12 ore pe zi, de la 8.00 la 20.00, și asta, în timp ce turele în fabrici încep la 6.00, la 14.00 și la orele 22.00.

Prelungirea programului punctului de frontieră de la Lunga Nakovo ar permite însă preluarea muncitorilor din Serbia și transportul lor la Sânnicolau Mare, și chiar la Jimbolia. Discuțiile avute cu autoritățile de frontieră din Serbia au arătat că acestea sunt deschise pentru stabilirea unui alt orar de funcționare a vămii, dar este necesar și ca autoritățile române să accepte acest lucru.

De aceea, împreună cu colegii parlamentari ai PNL Timiș, solicităm Ministerului Afacerilor Interne, dar și Ministerului Afacerilor Externe să elaboreze un proiect prin care programul de funcționare a Punctului de Trecere a Frontierei să fie prelungit și astfel să ajungă la 24 de ore din 24, 7 zile din 7. Pentru Sânnicolau Mare și Jimbolia sosirea zilnică a unor muncitori din Serbia va duce la consolidarea investițiilor în cele două orașe și, de ce nu, la salvarea economică a vestului județului Timiș.

  Alina-Elena Tănăsescu - declarație politică având ca temă PSD a inițiat strategia națională pentru oprirea declinului demografic!;

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

"PSD a inițiat strategia națională pentru oprirea declinului demografic!"

Depopularea, scăderea natalității, îmbătrânirea populației, sărăcia și excluziunea socială sunt principalele cauze ale declinului demografic al României.

Potrivit Eurostat, peste 28% dintre tinerii angajați din România se aflau în risc de sărăcie, în anul 2019. Peste 15% dintre angajații din România sunt săraci. De asemenea, 41,7% dintre persoanele cu vârste mai mici de 18 ani sunt supuse riscului de sărăcie sau excluziune socială Toate aceste riscuri socio-demografice afectează siguranța națională pe dimensiunea socială și economică.

Având în vedere toate aceste aspecte, PSD consideră că este nevoie urgentă de măsuri concrete pentru susținerea natalității, creșterea calității vieții românilor și protejarea seniorilor.

De aceea, PSD a inițiat un pachet de legi pentru oprirea declinului demografic și propune tuturor actorilor politici și sociali din România un pact politic care vizează realizarea unei strategii naționale pentru susținerea natalității și oprirea declinului demografic.

Este nevoie de politici publice, prin care să contribuim activ și rapid la dezvoltarea sectorului economiei sociale, prin care partidele politice și societatea civilă să devină parteneri ai autorităților publice pentru furnizarea de servicii sociale de calitate cu costuri economice reduse.

În același timp, pentru a reduce efectele negative ale declinului alarmant al populației, PSD vine cu acest pachet de măsuri concrete pentru sprijinul copiilor și al familiilor din care provin.

Cu toate că Propunerea legislativă pentru sprijinirea familiilor cu copii a fost respinsă în Senat de parlamentarii PNL-USR-UDMR, noi, social-democrații, vom face toate demersurile la Camera Deputaților pentru a adopta această lege. În același timp, vom veni cu măsuri complementare pentru creșterea natalității, prin mai multe inițiative.

În opinia mea și a colegilor mei, investiția în copii reprezintă cea mai importantă investiție în viitor. De aceea, misiunea noastră explicită și prioritară ca partid, indiferent că suntem la putere sau în opoziție, este să asigurăm pentru toți copiii din România o viață cât mai bună și mai prosperă, respectându-le drepturile și șansele de a crește și de a se dezvolta într-o societate a drepturilor, libertăților și egalităților de șanse.

Din păcate, campaniile interne și războaiele purtate de PNL și USR în afară și în interior au fost mai importante decât măsurile de stimulare a natalității și de susținere a familiilor din România.

În timp ce România a bătut pasul pe loc în ultimii doi ani în acest domeniu, toate țările din jurul nostru au implementat măsuri și programe concrete pentru creșterea natalității și suport pentru părinți, în special în perioada pandemiei.

Vă dau doar câteva exemple, ca să vedeți că la vecinii noștri se poate.

Ungaria acordă stimulente financiare pentru susținerea familiilor astfel - cuplurile căsătorite cu trei copii primesc 30.000 de euro, femeile care fac patru copii nu mai plătesc impozit toată viața, familiile cu minim doi copii primesc credite preferențiale pentru achiziția de case, la fel ca și femeile care se căsătoresc. Bunicii care îngrijesc copii primesc indemnizație, iar statul ungar s-a angajat să amenajeze și să construiască 21.000 de creșe în câțiva ani. De asemenea, Guvernul Ungariei a luat măsura ca toate clinicile de fertilizare să devină un sector strategic al economiei naționale.

Polonia are deja funcționale măsuri pentru încurajarea revenirii în țară și pentru creșterea natalității, iar în 3 ani salariul minim va crește cu 80%, până la 800 de euro.

La noi, în România, analiza pieței muncii din România arată că 500.000 de oameni își caută permanent un loc de muncă în străinătate pe platformele online de recrutare, iar părinții care nu mai găsesc locuri la creșe și grădinițe de stat apelează la cele private sau la alte soluții pentru că Guvernul de dreapta doar promite și atât!

Din păcate, reprezentanții dreptei au vrut cu orice preț la putere și după ce au ajuns să o dețină, timp de 2 ani, nu au pus pe agenda lor nicio măsură sau program pentru a sprijini familiile, nu au stimulat natalitatea și nici nu au venit cu măsuri pentru piața muncii, care să îi determine pe tineri să muncească în țară!

Este tragic faptul că alocarea de fonduri pentru sprijinirea familiilor aflate la început de drum și aplicarea de măsuri active pentru dinamizarea pieței muncii nu au fost o prioritate pentru guvernarea PNL-USR-PLUS-UDMR!

Copiii sunt viitorul nostru! Cum ne creștem copiii, așa va arăta viitorul! Avem nevoie de copii sănătoși și educați pentru a ne construi o națiune puternică și competitivă la nivel economic cu restul lumii.

Trebuie să înțelegem cu toții, de la toate partidele, odată pentru totdeauna, că viitorul copiilor noștri, dreptul la educație și sănătate și viitorul României nu se negociază cu nimeni și pentru nimic în lume!

Direcțiile de acțiune propuse de PSD pentru contracararea riscurilor socio-demografice trebuie să facă parte din Strategia de Apărare a Țării, să fie o componentă de interes strategic pentru România!

  Daniel Tudorache - declarație politică intitulată Testarea elevilor și preșcolarilor în unitățile de învățământ va fi, din păcate, o adevărată aventură!;

Domnul Daniel Tudorache:

"Testarea elevilor și preșcolarilor în unitățile de învățământ va fi, din păcate, o adevărată aventură!"

Exact acum un an, în noiembrie 2020, ministrul sănătății de la aceea vreme, domnul Nelu Tătaru, anunța că va modifica legislația astfel încât testele rapide antigen să poată fi comercializate și folosite în condiții adecvate, arătând că acest tip de teste trebuie efectuate doar de personal medical calificat pentru a evita compromiterea rezultatelor. "Conform recomandărilor ECDC, testele rapide antigen au o capacitate mai redusă de a identifica persoanele bolnave, comparativ cu testarea RT-PCR și sunt recomandate pentru utilizarea numai în anumite condiții și de către profesioniști. În mod particular, aceste teste sunt destinate pentru a fi utilizate numai de către profesioniști, ceea ce înseamnă că se recomandă ca prevalarea probei și interpretarea rezultatelor să se facă de către personal medical calificat. Dacă testele rapide nu sunt utilizate de către profesioniști așa cum producătorul menționează în instrucțiunile de utilizare, rezultatele pot fi compromise".

La un an mai târziu, ministrul sănătății de astăzi elaborează procedura de testare COVID în școli a elevilor si a preșcolarilor cu teste rapide antigen din salivă care vor putea fi efectuate de "persoanele desemnate din cadrul unității de învățământ", persoane care nu au studii medicale. De altfel, ministrul sănătății a precizat în mod expres că, citez: "testarea propriu-zisă este simplă și ușor de efectuat, fără a necesita cunoștințe medicale de specialitate".

Mai mult, ministrul educației, domnul Cîmpeanu, exclude vehement ca testarea în școli să fie efectuată de personal medical.

În acest context, domnule ministru al sănătății, vă rog să lămuriți dacă testarea este sau nu un act medical și dacă după doi ani de pandemie în care școlile din România au fost mai mult închise, dacă Ministerul Sănătății împreună cu Ministerul Educației au încercat măcar să asigure minimul de personal medical în unitățile de învățământ, în special în cele mai aglomerate? Care au fost demersurile efectuate in acest sens până la acest moment și rezultatele obținute raportat la afirmațiile ministrului educației privind lipsa personalului medical din unitățile de învățământ?

Cine va monitoriza efectuarea testării în școli și urmărirea rezultatelor? Și cum vă asigurați dumneavoastră că personalul necalificat în domeniul medical care va efectua aceste teste copiilor nu va compromite rezultatele și nu se vor închide școli ca urmare a unei testări inadecvate sau a unei interpretări eronate a rezultatelor?

  Vasile Nagy - declarație politică despre Patriotismul românesc;

Domnul Vasile Nagy:

"Patriotismul românesc"

Declarația mea politică vizează un subiect extrem de important.

Definiția simplă a patriotismului este iubirea de țară. Înțeles în acești termeni elementari, patriotismul este univoc. Manifestarea acestui sentiment este la fel de univocă și implică o alegere exclusivă - fie ești, fie nu ești patriot. Nu există compromis sau o cale de mijloc, nu intră în discuție nicio negociere a termenului.

În mod tradițional, dragostea de țară însemnă devotament manifestat prin apărarea patriei, până la sacrificiul suprem pentru patrie. Dar în societatea contemporană raportul dintre state a devenit mult mai complex și dinamica societății s-a schimbat, prin urmare, definiția patriotismului trebuie revizuită. Astfel, conceptul de patriotism devine mult mai nuanțat, cu mult mai multe valențe și subtilități.

Primul aspect care rezultă din definiția de mai sus este că patriotismul reprezintă o relație între două elemente - pe de o parte cetățenii, iar pe de altă parte țara. Acest aspect e foarte bine sintetizat în afirmația retorică inclusă de John F. Kennedy în discursul său inaugural în 1961: "Nu întrebați ce poate face țara voastră pentru voi, întrebați ce puteți face voi pentru țară." Ca orice relație sănătoasă, aceasta trebuie să fie bidirecțională și reciprocă. Dai, dar și primești. Investești, dar ai și de câștigat. Toate acestea se realizează prin sacrificiu, sprijin, devotament reciproc.

De remarcat este faptul că definiția patriotismului pune accent doar pe manifestarea acestei relații într-o singură direcție, dinspre individ spre patrie, adică sentimentul cetățenilor față de țară.

Pentru ca această relație să fie echilibrată, trebuie luat în calcul și devotamentul țării față de cetățenii ei. La urma urmei, țara este formată tot de cetățeni, deci e comunitatea oamenilor care au în comun un set de valori, care împărtășesc aceeași limbă, cultură, loc de naștere. Prin urmare, patriotismul este devotamentul față de comunitatea cu care te identifici.

Patriotismul este o formă de altruism manifestată prin dorința cetățeanului de a pune binele comun înaintea binelui propriu. Relația de patriotism în direcția individ-țară implică o cunoaștere foarte bună a țării și a valorilor naționale cu care cetățenii ei se identifică. Dar pentru ca raportul să fie echilibrat, țara trebuie să ofere în schimb demnitatea și mândria de a fi cetățeanul acesteia, și oportunitatea de a-și realiza potențialul individual în țară.

O societate este formată din trei sectoare: sectorul public, economic și societatea civilă. Cred că o definiție mai comprehensivă a patriotismului care cuprinde mai multe valențe ar fi următoarea - patriotismul este formula adezivă care leagă aceste trei sectoare împreună, pentru buna funcționare a unei țări, este modul în care oamenii implicați în unul dintre cele trei sectoare lucrează cu scopul de-a le întări pe celelalte două.

Pe de o parte avem societatea civilă, sau "sectorul social", cum l-a numit Peter Drucker. Acesta este spațiul unde cetățenii unei țări aleg să își exprime devotamentul prin implicare în diferite proiecte, care sprijină dezvoltarea și coeziunea comunității. Aici se regăsesc valorile care ne unesc.

Sectorul public este cel care se ocupă de funcționarea bună și echilibrată a țării. Cei implicați în acest sector sunt ceea ce noi numim funcționari publici, care aleg să își servească țara și comunitatea din funcții publice. În limba engleză termenul public servant sau civil servant are mult mai multă rezonanță, adică cineva care servește comunității.

Cei care aleg această carieră "servesc" adică lucrează în sprijinul comunității pentru asigurarea dezvoltării ei. Ei asigură mecanismele pentru ceea ce putem deveni.

Atunci când societatea civilă și sectorul public rezonează, identitatea națională este întărită prin demnitate națională.

Nu poți avea pretenția la patriotism, dacă țara nu oferă demnitatea națională. Sectorul economic este cel care are capacitatea de a valorifica resursele oferite de o țară, care poate să realizeze potențialul locuitorilor ei.

Un patriotism funcțional se manifestă când există un echilibru între cele trei sectoare, când acestea trei lucrează în tandem pentru realizarea binelui comun pentru a oferi unitate, demnitate și viziune. Dacă unul dintre cele trei sectoare joacă "cartea patriotismului" mai mult decât celelalte două, apar tendințe extreme manifestate prin populism, șovinism, naționalism sau protecționism.

În 2021 sărbătorim 103 de ani de existență a României moderne, o istorie scurtă și destul de frământată comparativ cu alte state europene. În această perioadă compresată a istoriei a trebuit să ne definim identitatea națională, să ne clădim demnitatea și să ne valorificăm potențialul ca țară. Dar istoria nu a fost de partea noastră.

Am bâjbâit, schimbând trei sisteme politice de guvernare, monarhie, comunism și democrație. În fiecare sistem, patriotismul s-a măsurat diferit, pentru că nu exista un echilibru între cele trei sectoare. În timpul monarhiei, țara a fost confruntată cu al Doilea Război Mondial, când patriotismul a însemnat chiar sacrificiul suprem.

Pe timpul comunismului, patriotismul nu era opțiune personală. Fie că doreai sau nu, trebuia să fii patriot, să îți manifești patriotismul atât la nivel empiric cât și declarativ. Cei care alegeau să fugă peste granițe erau considerați trădători de țară. Te lepădai de țară și de tot ceea ce înseamnă ea.

După 1989, românii au părăsit România pentru că relația dintre ei și țară a fost dezechilibrată. Nu a mai existat reciprocitatea legăturii dintre cetățean și țară. Țara nu a mai oferit acestor cetățeni demnitatea de a fi români în țara lor, de a-și realiza potențialul individual aici acasă.

În cazul românilor emigranți apare fenomenul patriotismului transnațional, sau patriotismul de la distanță, care se exprimă prin altfel de manifestări, prin obiceiuri și rutine diferite: petrecerea concediului cu regularitate acasă, informarea de pe site-uri românești, trimiterea de sume de bani către cei rămași acasă, generarea de sau implicarea în proiecte la scară mică care fac diferența în comunitatea de origine.

Nu există o rețetă a patriotismului. Patriotismul nu e ceva ce vine la pachet cu certificatul de naștere. Patriotismul unei nații se construiește prin implicare, prin căutarea binelui comun, prin valorificarea potențialului individual și colectiv, prin respectarea resurselor locale și naționale, prin câștigarea încrederii. Dacă în 1918 România modernă se năștea prin unirea teritorială, 103 de ani mai târziu, România secolului al XXI-lea ar trebuie să renască prin unirea valorilor. Acest patriotism civic e moștenirea pe care o putem lăsa moștenire generațiilor următorului secol.

În concluzie, cred că fiecare, acolo unde suntem, prin gesturi simple, putem fi patrioți - hai să ne facem bine treaba acolo unde suntem și să ne asumăm ceea ce suntem, cu bune - pe care trebuie să le dezvoltăm - și cu rele - cu care trebuie să luptăm!

Așadar, patrioții adevărați din această lume, dedicați țărilor lor, nu sunt inamici, ci trăiesc diversitatea.

Iar în această schemă, patriotismul modern nu este nici fundamentalism periculos, nici desuetudine. Este ceva care îți dă sens și semnificație, contribuind astfel la o viață bine trăită!

  Vetuța Stănescu - declarație politică având ca subiect A șaptea reuniune a Dialogului Strategic România - SUA pentru implementarea Declarației comune pentru Parteneriatul Strategic;

Doamna Vetuța Stănescu:

"A șaptea reuniune a Dialogului Strategic România - SUA pentru implementarea Declarației comune pentru Parteneriatul Strategic"

Săptămâna trecută, ministrul afacerilor externe, domnul Bogdan Aurescu, a avut, la Washington D.C., consultări politice cu secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, la invitația acestuia. Consultările politice între șefii celor două diplomații au marcat totodată deschiderea celei de-a șaptea reuniuni a Dialogului Strategic România - SUA pentru implementarea Declarației comune pentru Parteneriatul Strategic pentru secolul XXI între România și Statele Unite ale Americii. Cu prilejul consultărilor, cei doi oficiali au exprimat aprecierea pentru consistența agendei și dialogului bilaterale, precum și pentru evoluțiile pozitive și perspectivele pe toate dimensiunile Parteneriatului Strategic - de la cooperarea militară și de securitate, la cooperarea politică, în domeniul economiei, energiei și relațiilor inter-umane. Întâlnirea dintre reprezentantul României și cel al Statelor Unite a reconfirmat angajamentul ferm al ambelor părți pentru consolidarea și aprofundarea în continuare a Parteneriatului Strategic, inclusiv prin intensificarea dialogului politico-diplomatic și a cooperării bilaterale în toate domeniile Parteneriatului Strategic, precum și în ceea ce privește provocările la nivel regional și global. Discuțiile celor doi șefi ai diplomațiilor s-au axat mai întâi pe aspecte care țin de cooperarea militară și de securitate și au abordat, în context, evoluțiile cele mai recente în materie de securitate în regiunea Mării Negre.

Ministrul Bogdan Aurescu și secretarul de stat Blinken au agreat necesitatea consolidării cooperării în domeniul politic și de securitate și apărare și au evidențiat importanța coordonării strânse România-SUA, precum și în cadrul NATO, în perioada următoare. Au agreat, totodată, necesitatea unor măsuri de descurajare și reacție credibilă, pe măsura provocărilor care apar la Marea Neagră, în special în legătură cu Ucraina, și au stabilit menținerea unui contact apropiat în acest sens. Mai mult, oficialul român a evocat perspectivele accederii României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) drept una dintre prioritățile majore de politică externă ale țării noastre, mulțumind omologului american, cu acest prilej, pentru sprijinul SUA în avansarea în acest proces.

Programul Visa Waiver, un subiect ce este de mare interes pentru cetățenii români, a fost și el abordat. Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat interesul României, ca partener strategic al SUA, de a înregistra progrese concrete în ceea ce privește accederea țării noastre la Programul Visa Waiver, ca obiectiv de mare importanță pentru cetățenii români, și a solicitat implicarea concretă a părții americane în atingerea acestui obiectiv comun, inclusiv prin susținerea unei campanii adecvate de comunicare care să contribuie la reducerea ratei de refuz, ultimul criteriu care mai trebuie îndeplinit de România.

  Ioan Vulpescu - declarație politică având ca temă Administrarea patrimoniului cinematografic, încă o dată, utopia franceză;

Domnul Ioan Vulpescu:

"Administrarea patrimoniului cinematografic, încă o dată, utopia franceză"

Recent, în Monitorul Oficial al Franței, a fost publicată o lege care impune producătorilor de film să notifice Ministerul Culturii cu privire la vânzarea producțiilor cinematografice, în special a celor finanțate într-un procent semnificativ de la bugetul de stat, cu scopul prezervării unei suveranități culturale. Conform prevederilor din textul de lege, o comisie din partea Ministerului Culturii s-ar putea opune vânzării unei producții cinematografice, în termen de șase luni de la notificarea Ministerului, un mijloc de control bine-venit, am putea spune, pentru a preveni înstrăinarea unor elemente de patrimoniu cultural, din era digitală.

La noi, din păcate, ultima lege menită să reglementeze organizarea, finanțarea și desfășurarea activităților din domeniul cinematografiei, precum și administrarea patrimoniului acesteia, datează din 2005, fiind vorba despre O.G. nr. 39/2005. Fără a avea pretenția de a compara însemnătatea și nivelul cinematografiei franceze cu cea românească, nu pot trece cu vederea importanța și necesitatea unei astfel de legi pentru domeniul cinematografiei din România. Producțiile de film românești reprezintă, asemenea operelor de artă, sculpturilor sau altor creații artistice, elemente de patrimoniu, a căror conservare ar trebui să fie una dintre principalele preocupări ale Ministerului Culturii.

În schimb, în guvernarea de dreapta, schema de ajutor de stat pentru sprijinirea cinematografiei a fost pasată Ministerului Economiei, iar cei eligibili au fost plimbați între ghișee.

Între timp, însă, la noi se închid cinematografe, pentru că "nu mai este rentabil, în contextul pandemiei", așa cum este cazul Cinematografului Arta din Târgu Mureș, se diminuează cu până la 65% bugetele unor festivaluri de film, precum TIFF sau Astra de la Sibiu, se asistă impasibil la intrarea în faliment a RADEF "România Film", a cărei "șansă de salvare" constă în scoaterea la vânzare a unor clădiri pe care le are în patrimoniu. O subfinanțare generalizată și o nepăsare cinică definesc astăzi sectorul cultural din România, sector "neesențial", după cum recunosc înșiși guvernanții noștri.

În tot acest context, o lege precum cea promulgată recent în Franța poate părea pentru noi un exces de zel. Dar ea înseamnă, înainte de toate, o prezență activă a Ministerului Culturii francez în viața culturală și în problemele acesteia.

Cu siguranță ministrul francez al culturii nu se "bucură" de cea mai mică vizibilitate dintre toți miniștrii Republicii. Mai avem multe de (re)gândit și înfăptuit până când o astfel de inițiativă legislativă să devină o normalitate și în România. Între timp, cultura românească se zbate la cel mai jos nivel al existenței - subzistența.

  Mihai Weber - declarație politică: A venit timpul să tratăm patrimoniul românesc ca pe un element de dezvoltare și prosperitate, nu ca pe un consumator de fonduri!.

Domnul Mihai Weber:

"A venit timpul să tratăm patrimoniul românesc ca pe un element de dezvoltare și prosperitate, nu ca pe un consumator de fonduri!"

Vă propun astăzi un scurt răgaz de la subiectele care țin capul de afiș al unei agende publice îngrijorătoare, dominată de pandemie, de scumpiri, de instabilitate și incertitudini.

Pe 16 noiembrie este Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România. Este data la care, în 1972, Conferința generală a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură a adoptat Convenția Patrimoniului Mondial Cultural și Natural, la care România a devenit parte din 1990.

Și, tot pe 16 noiembrie, în 1995, în cadrul unei conferințe organizate la Paris, statele membre UNESCO au adoptat "Declarația principiilor toleranței", un semn de respect față de diversitatea și bogăția culturală și a tuturor formelor de exprimare a umanității, o invitație la umanism și la solidaritatea popoarelor lumii pentru a proteja locuri și lucruri purtătoare de valoare universală.

Vă vorbesc nu atât în calitate de președinte al Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO, cât mai ales ca român. Din păcate, nu văd în ziua de astăzi vreun motiv de bucurie. Dimpotrivă, mesajul meu vine ca o invitație la responsabilitate și respect față de o moștenirea pe care am primit-o și pe care trebuie să o protejăm, pentru a avea ce lăsa celor care vin, care au și ei dreptul să-și cunoască rădăcinile!

Anul 2021 este un an cu o agendă bogată în ceea ce privește UNESCO. Pentru că, dincolo de dosarele noi, care s-au aflat în dezbatere, "Roșia Montană" și Ansamblul lui Brâncuși de la Târgu Jiu, s-au împlinit și 65 de ani de prezență a României în acest for internațional. A fost un bun prilej pentru comisia noastră să realizăm o evaluare onestă a realității, mai ales că România are înscrise pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Mondial UNESCO opt bunuri, iar alte șapte elemente se află pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității.

Am avut un dialog deschis cu experți, cu autorități locale, cu mediul academic, cu cel guvernamental și neguvernamental. Am adus la aceeași masă toți actorii implicați în protejarea și promovarea patrimoniului românesc.

Ce am constatat? Probleme care trenează de 30 de ani - un cadru legislativ insuficient armonizat sau chiar lipsa unor prevederi, un Cod al Patrimoniului promis, dar aflat într-o veșnică dezbatere și, peste toate, o dramatică subfinanțare, practicată de la un guvern la altul, de la un buget la altul și o criză de personal calificat, demotivat de condițiile de salarizare, dar și de absența unui cadru de formare, adaptat nevoilor!

Am stat de vorbă cu toate consiliile județene pe raza cărora există monumente UNESCO. Există o prăpastie între politicile alocărilor bugetare și nevoile reale ale comunităților! Numai pentru intervenții rapide la monumentele UNESCO românești ar fi nevoie de alocarea a 23 de milioane de lei și am propus acest lucru, la rectificarea bugetară din 2021, un pas, poate, pentru a intra pe un drum al normalului, al respectului față de valori, de trecut, de lucrurile care ne fac să fim unici în universal.

Există soluții? Cu siguranță, da, dar trebuie să dezbrăcăm haina politicianistă! Am demarat la comisie modificări legislative care depind de noi. Am propus și avem nevoie de susținere pentru ca Legea bugetului pe anul 2022 să nu mai ignore patrimoniul nostru cu valoare universală. În plus, ne dorim ca un procent fix din Programul Național de Restaurare al Ministerului Culturii să fie alocat către monumentele UNESCO, astfel încât să putem vorbi despre o predictibilitate a intervențiilor. Pentru a rămâne parteneri internaționali credibili, până la sfârșitul acestui an, trebuie să avem reglementări clare privind administrarea și planurile de gestiune ale monumentelor UNESCO din România.

Avem nevoie de spitale, de școli, de drumuri bune, de apă și gaze, avem nevoie de pensii, de alocații și salarii mai mari. Toate se pot rezolva cu bani europeni, cu fonduri locale sau guvernamentale. Dar sufletul poporului român, istoria și cultura lui, nu mai pot fi reparate! Niciun grant european nu ar mai putea aduce înapoi cetățile dacice din Munții Orăștiei, albastrul de Voroneț sau bisericile de lemn din Maramureș, dacă acestea s-ar pierde!

Și ar mai fi ceva! Vorbim la nivel global despre Agenda 2030 a Organizației Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă. Uniunea Europeană are și ea o nouă agendă culturală, croită pe aceleași principii!

Cred că a venit timpul ca și noi, românii, să acceptăm o schimbare de paradigmă. Să tratăm cultura ca pe un element de dezvoltare locală, ca pe un factor generator de armonie, de frumos și de bunăstare, nu doar ca pe un consumator de fonduri. Și poate a venit timpul ca și școala românească să modeleze viitorul acestei nații, în respect față de tradiții, de valorile pe care le-am moștenit și care trebuie duse mai departe. Doar așa, vom putea să ne păstrăm identitatea noastră românească, în marea diversitate a lumii!

     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti vineri, 27 mai 2022, 17:42
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro