Plen
Ședința Camerei Deputaților din 18 mai 2022
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.74/02-06-2022

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2022 > 18-05-2022 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 18 mai 2022

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:

   

Ședința a început la ora 8.30.

Lucrările ședinței au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ilie Dan Barna, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de doamna deputat Alexandra Presură și de domnul deputat Ovidiu Victor Ganț, secretari ai Camerei Deputaților.

Ultima parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților, asistat de doamna deputat Alexandra Presură și de domnul deputat Ovidiu Victor Ganț, secretari ai Camerei Deputaților.

 
 

Domnul Ilie Dan Barna:

Bună dimineața, dragi colegi!

Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 18 mai 2022, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Pentru început, vă reamintesc dispozițiile regulamentare cu privire la declarațiile politice.

Declarațiile politice sau alte intervenții se prezintă în scris sau verbal. Dacă declarațiile sau intervențiile se prezintă verbal, acestea nu vor putea depăși timpul de trei minute, iar dacă deputatul depășește timpul alocat voi avea dreptul să-i retrag cuvântul.

Deputații își vor susține declarațiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, conform algoritmului cunoscut: 3 deputați ai PSD, 3 deputați ai PNL, 2 deputați ai USR și apoi câte un deputat de la AUR, UDMR, minorități naționale și colegii neafiliați.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declarație sau o intervenție în această ședință.

Intrăm în lista colegilor care s-au înscris.

Începem cu Grupul PSD, cum spuneam.

Îl invit la microfon pe domnul Ionel Floroiu, dacă este? Nu este.

Mergem mai departe.

Mirela Adomnicăi?

Daniel Florea?

Marian Mina?

Marian Rasaliu?

Viorica Sandu?

Cristina Dinu?

Ioan Vulpescu?

Dan-Constantin Șlincu?

Alexandra Huțu?

Nu este deocamdată nimeni de la PSD.

 
Sorin Năcuță - declarație politică intitulată Finalizarea proiectului «Amenajare Hidroenergetică Pașcan»;

Mergem mai departe, la Grupul PNL.

Domnul Sorin Năcuță?

Vă rog, domnule deputat.

 

Domnul Sorin Năcuță:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața!

Declarația mea politică de astăzi este despre Amenajarea Hidroenergetică Pașcani.

Domnule prim-ministru,

Domnule ministru al energiei,

"Amenajarea Hidroenergetică Pașcani" este un proiect inițiat în anul 1985 și este cea mai mare investiție a statului român de până acum, în județul Iași. Această investiție a fost pornită ca două proiecte distincte, aprobate prin decret de stat, înainte de 1989: Acumularea Hidroenergetică Pașcani și Centrala hidroelectrică Pașcani.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 866/2006, cele două proiecte s-au unit, finanțarea lucrărilor rămase de executat urmând a fi suportată din surse proprii ale Hidroelectrica SA.

Hidroelectrica a mai finanțat lucrările în perioada 2006-2012, dar ulterior proiectul a fost "înghețat".

Acest proiect este foarte important la nivel local și regional. A fost inițiat ca fiind unul strategic, cu scopul de regularizare a debitului de apă de pe râul Siret și înlăturare a riscurilor de inundații până la vărsarea în Dunăre și evitarea pagubelor diverse, dar și ca o sursă importantă de irigații pentru zona de vest a județului Iași.

Faptul că acest obiectiv nu s-a finalizat a făcut ca revărsările râului Siret, în toată această perioadă, să producă pagube importante, afectând infrastructura și gospodăriile. Din corespondența cu Administrațiile Bazinale Siret și Prut am aflat că pagubele produse de aceste revărsări, doar pentru perioada 2005-2010, sunt de aproximativ 400 milioane de lei, iar finanțările/despăgubirile acordate de la bugetul de stat sau Fondul de mediu au depășit valoarea de 113 milioane de lei.

Personal am făcut mai multe demersuri în acest sens, pentru a înțelege motivele pentru care "Acumularea Hidroenergetică Pașcani" nu s-a finalizat și care ar fi soluțiile reale.

Hidroelectrica a precizat că a încercat finalizarea acestui obiectiv, a încercat să prindă acest obiectiv în Planul Național de Redresare și Reziliență, dar fără succes. Valoarea estimativă pentru finalizarea acestui obiectiv este de 500 de milioane de lei, iar un proiect de închidere ar costa 400 milioane de lei.

Având în vedere criza energetică severă de care este afectată și România și strategia națională de dezvoltare a capacităților de producție energetice, mai ales cele regenerabile, având în vedere faptul că "Acumularea Hidroenergetică Pașcani" nu afectează zone protejate, iar gradul de realizare este mai mare de 80%, având în vedere importanța și cheltuielile efectuate până acum cu acest obiectiv, interesul autorităților județene și locale, vă solicit, domnule prim-ministru, domnule ministru al energiei, un răspuns dacă sunt soluții reale și voință pentru finalizarea acestui obiectiv sau, în caz contrar, dacă toate fondurile investite până acum în construcția și conservarea lui nu se constituie într-un prejudiciu major.

Sorin Năcuță, deputat al PNL de Iași.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Valentin-Ilie Făgărășian - declarație politică despre O realitate dură - salariații români sunt cei mai expuși riscului de sărăcie, iar firmele românești sunt slab capitalizate!;

Mergem mai departe.

Andrei Daniel Gheorghe? Nu este.

Domnul Valentin-Ilie Făgărășian?

Vă rog, domnule deputat.

 

Domnul Valentin-Ilie Făgărășian:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Potrivit celei mai recente evaluări a Comisiei Europene, unul din cinci angajați români merge la serviciu, lucrează și mai bine de 40 de ore pe săptămână, de multe ori în condiții grele și, cu toate acestea, nu reușește să-și acopere din salariul câștigat cheltuielile de bază ale familiei și locuinței. Asta înseamnă sărăcie absolută, care nu poate fi compatibilă cu statutul de salariat european. Mulți ani s-au găsit soluții pentru persoanele aflate în risc de sărăcie, însă cei care au statutul de salariați au fost considerați tot timpul bogați, doar pentru că încasează un venit rezultat din muncă.

Stimați colegi,

Salariul care nu acoperă nevoile angajatului nu poate să stimuleze munca în nicio țară din lume. Ne întrebăm de ce pleacă românii în străinătate sau de ce nu vor unii români să se angajeze în mod formal. Pentru că, în ciuda dificultății de a lua o asemenea decizie, în România munca nu este nici apreciată, nici plătită și nici nu acoperă nevoile cotidiene. Ne întrebăm frecvent de ce investitorii români și străini care se străduiesc să construiască unități de producție în România se confruntă cu un deficit deosebit de forță de muncă, calificată sau necalificată, pentru că tinerii sunt deja plecați peste hotare, iar regimul fiscal din România acaparează aproape jumătate din sudoarea fiecărui angajat.

Stimați colegi,

Știm cu toții care sunt cauzele acestei stări de fapt, așa cum știm și care sunt soluțiile. Cu un regim fiscal care preia jumătate din salariul brut al angajatului nu vom scăpa nici de munca la negru, nici de munca la gri, nici de ponderi uriașe ale angajaților care au trecut în formele de muncă salariul minim brut pe economie. La acest aspect ar trebui să reflecte toți decidenții politici.

Apoi, antreprenorii din țara noastră sunt în continuare extrem de slab capitalizați, lucru care îi obligă la o utilizare intensivă a forței de muncă. Atâta vreme cât ogoarele țării încă se lucrează cu sapa și cazmaua, irigațiile se fac cu găleata, mortarul se face cu lopata, oțel betonul se modelează cu mâna, lâna se toarce cu fuiorul, nu cred că putem să sperăm la creșteri de productivitate a muncii care să permită acordarea de salarii mai mari și care să ofere antreprenorilor șansa de a se consolida.

Am toată încrederea că programele financiare pregătite de Guvernul Ciucă pentru dezvoltarea IMM-urilor românești vor determina o dezvoltare a firmelor românești, o capitalizare mai mare a acestora și salarii stimulative în economia privată.

Vă mulțumesc.

Deputat al PNL, Valentin Făgărășian.

 
 

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Denisa-Elena Neagu - declarație politică intitulată Parlamentarii pensionari nu sunt mai speciali decât alți pensionari;

Mergem mai departe, la Grupul USR.

Domnul Havârneanu? Nu este.

Doamna Denisa Neagu.

Vă rog.

 

Doamna Denisa-Elena Neagu:

"Parlamentarii pensionari nu sunt mai speciali decât alți pensionari"

Cea mai mică pensie de rând din România este de 100 de lei.

Din 5 milioane de pensionari, aproape două milioane au o pensie mai mică de 1.000 lei pe lună.

Cea mai mică pensie specială încasată de un parlamentar care a avut un mandat este de aproape 4.500 de lei. Dacă a avut două mandate ia aproape 9.000 de lei, iar dacă a avut trei sau mai multe mandate ia aproximativ 11.000 de lei pe lună.

În comparație cu veniturile pensionarilor și a celor care muncesc cinstit aceste pensii speciale sunt imorale.

Numai președintele PSD, Marcel Ciolacu, le vede ca fiind echitabile, reprezentând un ajutor dat parlamentarilor pensionari.

Acesta a declarat că suma nu este una fabuloasă și că îi ajută pe foștii demnitari să treacă prin aceste greutăți prin care trec toți românii.

Dacă o pensie specială de minimum 1.000 de euro nu este una fabuloasă, înseamnă că voucherele de 50 de euro promise de coaliția toxică românilor cu venituri foarte mici sunt praf în ochi.

Domnule Ciolacu, să vă fie rușine!

Inflația s-a dublat aproape față de anul trecut, ratele la bănci au crescut din cauza creșterii ROBOR, și dumneavoastră și PSD considerați normale aceste pensii speciale.

A fi parlamentar nu este o obligație, este o opțiune personală. Munca de parlamentar este remunerată cu o indemnizație pentru care se achită toate taxele aferente unui salariu: impozitul pe venit, asigurările de sănătate și contribuția pentru pensii. Nu se lucrează într-un mediu toxic, nu există pericole iminente la locul de muncă.

Deci, iată, nu există nimic "special" care să justifice încasarea unui venit suplimentar la ieșirea la pensie, doar pentru că ai fost parlamentar. Banii "speciali" încasați nu sunt propriul merit, ci un produs al unui cadru legislativ neechitabil, un produs creat de un deputat "traseist" cu trei mandate sub sigla Partidului România Mare și trei mandate la PSD. Ideea sa a primit 277 de voturi pentru, din 300 de parlamentari. Majoritatea a fost reprezentată de membri ai actualei coaliții de guvernare PSD, PNL și UDMR.

Pensiile speciale sunt un produs expirat care trebuie retras imediat de pe rafturi. Pensiile speciale sunt o batjocură la adresa actualilor pensionari "de rând" care sunt insuficient recompensați de stat la bătrânețe.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc.

 
Radu-Vicențiu Grădinaru - declarație politică având tema La Botoșani, cultura - pusă la colț;

Mergem mai departe, la Grupul AUR.

Domnul Vicențiu Grădinaru?

Vă rog, domnule deputat.

 

Domnul Radu-Vicențiu Grădinaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

"La Botoșani, cultura - pusă la colț"

După ce actorii Teatrului "Mihai Eminescu" mi-au sesizat condițiile dezastruoase în care aceștia își desfășoară activitatea, zilele trecute, instrumentiștii Filarmonicii din Botoșani mi-au prezentat o situație similară.

Anul viitor, Filarmonica "George Enescu" din Botoșani împlinește 70 de ani de activitate. Înființată în 1953 de către ilustrul avocat și om de cultură Max Weber, Filarmonica din Botoșani reprezintă un important reper cultural, atât pe plan local, cât și național și internațional.

Sintetizând, instrumentiștii Filarmonicii mi-au sesizat următoarele.

În ultimii 40 de ani nimeni nu a investit niciun leu pentru ca sala de concerte să îndeplinească condiții minime pentru desfășurarea actului artistic. Această sală nu are acustica specifică, iar fluctuațiile de temperatură afectează atât sănătatea angajaților, cât și starea fizică a instrumentelor.

Un inconvenient major care ține de clădirea Casei de Cultură a Sindicatelor, locație pentru care Filarmonica plătește chirie lunar fără a ști destinația clară a acestor bani, este lipsa spațiilor de studiu pentru instrumentiști. Aceasta afectează în mod direct calitatea prestațiilor artistice. Nu există măcar toalete normale, civilizate, pentru personalul instituției.

Există probleme la nivel managerial. Aparatul orchestral este subdimensionat. Multe partide instrumentale au lipsuri mari ca și componență, din cauza nedeblocării unor noi posturi pentru angajarea de instrumentiști.

Din partea conducerii nu există comunicarea necesară cu alte instituții de cultură sau cu instituțiile de învățământ de profil: licee și universități.

Sperăm că la Botoșani muzica Filarmonicii să fie din nou ascultată, nu doar auzită.

Vă mulțumesc.

Radu Grădinaru, deputat AUR.

 
 

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Viorica Sandu - declarație politică având ca subiect modalități de sprijin ale românilor;

Revenim la Grupul PSD acum.

Doamna Viorica Sandu.

Vă rog, doamnă deputat.

 

Doamna Viorica Sandu:

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

După doi ani de pandemie, atunci când credeam că viețile noastre și economia vor reveni la normal, ne-am trezit cu un război la graniță și cu un val inflaționist care a lovit întreaga lume. România nu a făcut excepție. Explozia prețurilor la energie și carburanți a determinat scumpiri în lanț pentru toate produsele și serviciile. În acest context, românii au nevoie de sprijin imediat.

Specialiștii Partidului Social Democrat analizează actualul Cod fiscal, realitatea din economie, exemplele de bune practici din alte state și sunt pregătiți să vină, cât de curând, cu propuneri de măsuri fiscale. Acestea vor avea rolul de a crește gradul de colectare la bugetul de stat, dar și de a asigura o gură de aer pentru principalii piloni ai economiei.

Este extrem de important ca dezbaterile să înceapă acum și orice decizie de modificare a modelului fiscal să fie luată în mod predictibil, conform legilor în vigoare, cu cel puțin 6 luni înainte de a intra în vigoare. Concret, asta înseamnă că adoptarea unei legi de modificare a Codului fiscal trebuie să aibă loc până la finalul lunii iunie 2022 și am încredere că vom face toate eforturile să respectăm acest termen.

Banii din PNRR sunt vitali pentru economie și este prioritară îndeplinirea la termen a jaloanelor, pentru ca în țară să intre cele 2,9 miliarde de euro, pe care România le va cere Comisiei Europene. Menționez că peste două miliarde din aceștia sunt bani nerambursabili. Echipa miniștrilor Partidului Social Democrat s-a achitat de sarcini. Toate jaloanele care ne-au revenit în primul trimestru al anului au fost îndeplinite. În actualul context economic extrem de dificil este o obligație de mare responsabilitate atragerea aceasta a fondurilor externe. Banii europeni sunt o gură de aer pentru economie.

Închei adresând un îndemn și colegilor din opoziție. Coaliția de guvernare este deschisă la orice inițiative care se dovedesc a fi în interesul românilor și care ajută la îmbunătățirea traiului lor zilnic. Așadar, vă așteptăm și cu propuneri constructive, nu doar cu critici care nu au niciun impact pozitiv asupra nimănui.

Viorica Sandu, deputat de Galați.

 
 

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

 
Ionel Floroiu - declarație politică intitulată Primarii USR profită de Programul «Anghel Saligny»!;

Mergem mai departe.

Domnul deputat Ionel Floroiu.

Vă rog, domnule deputat.

 

Domnul Ionel Floroiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața, dragi colegi!

Declarația mea politică se numește "Primarii USR profită de Programul «Anghel Saligny»!".

Dragi colegi de la USR, chiar dacă liderii dumneavoastră sunt orbiți de o anumită agendă periculoasă pentru România, proiectele ce aduc o viață mai bună îmi sunt dragi și le voi sprijini. Indiferent că s-au numit PNDL I și II sau acum, mai nou, "Anghel Saligny", acest program investițional pentru România este foarte bun.

Voi, cei ce ați condus sau conduceți USR, uneori vă faceți de râs, dar uitați să stați de vorbă cu aleșii partidului dumneavoastră care au depus nenumărate proiecte pe "Anghel Saligny".

Conform paginii oficiale a partidului dumneavoastră, USR, la nivel național, are 39 de primari în funcție după ultimele alegeri. Din totalul acestora, peste 25% au depus proiecte pe "Anghel Saligny".

Principalul personaj care a depus un proiect foarte interesant pe "Anghel Saligny" este doamna glorioasă haștagistă, incompetentă dovedită, de la Sectorul 1, doamna Armand. Ce a făcut doamna Armand? A solicitat de la Guvernul României 33 de milioane de lei pentru apă și canalizare, în centrul Bucureștiului, sectorul cu cel mai mare buget din România.

Voi continua cu un alt fost coleg de-al nostru, fostul deputat Lucian Stanciu-Viziteu, actualul primar de Bacău, care a cerut de la Guvernul României peste 90 de milioane lei pentru asfaltarea străzilor și rețelele de apă și canalizare, în condițiile în care domnul primar are pe POIM proiecte în valoare de peste 30 de milioane de euro.

Revin la catastrofalul primar USR din Bacău care a avut un mandat mediocru în perioada 2016-2020 și de la această tribună domnul Viziteu spunea: "Singura explicație logică pentru politicile falimentare economic aplicate regiunii de PSD este că se vrea ca Moldova să fie subdezvoltată, dependentă de subvențiile de la centru, cu o administrație obedientă și dependentă de banii de la bugetul de stat, cu un electorat fără speranță și chiar terorizat de puterea absolută a baronilor roșii".

Acum mă întreb dacă s-a PSD-izat USR-ul sau își dă arama pe față și acceptă că politicile noastre, ale social-democraților, aduc dezvoltare în comunități și bunăstare pentru oameni.

Ionel Floroiu, deputat de Bacău.

 
 

Domnul Ilie Dan Barna:

Mergem mai departe, cu al treilea vorbitor de la PSD.

 
Mirela Elena Adomnicăi - declarație politică referitoare la o analiză economică asupra sistemului fiscal din România;

Doamna Mirela Elena Adomnicăi.

Vă rog, doamnă deputat.

 

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea politică de astăzi se referă la o analiză economică asupra sistemului fiscal din România care mi-a atras atenția asupra unui aspect care poate a fost trecut prea ușor cu vederea de către clasa politică și de către decidenți, în general.

România practică un regim diferențiat de TVA pentru mai multe produse și sericii, cu scopul de a combate evaziunea fiscală și de a sprijini anumite sectoare esențiale. În timpul guvernării PSD, România a introdus TVA de 9% pentru produsele alimentare și consider că aceasta a fost o decizie foarte bună. Mai ales acum, când siguranța alimentară devine o problemă din ce în ce mai presantă pentru Europa și pentru întreaga lume, cred că un regim fiscal avantajos pentru acest sector de activitate este absolut necesar. Există fără îndoială un interes public pe deplin justificat: siguranța alimentară a României.

În același timp, însă, analiza economică la care mă refer a atras atenția asupra unor produse alimentare pentru care această cotă redusă de TVA își pierde cu totul justificarea din perspectiva interesului public. Ba mai mult, pare că se încurajează un consum alimentar care contravine interesului public.

În România, potrivit datelor oficiale de la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, unul din patru copii este supraponderal sau suferă de obezitate infantilă. Și suntem peste media Uniunii Europene. Și ceea ce este mai grav, cel mai mare procent al obezității infantile se înregistrează în rândul celor mai sărace familii. Asta reflectă un comportament de consum de alimente inadecvat.

În aceste condiții mi-am pus întrebarea asupra căreia vă invit să reflectați și dumneavoastră. Care este interesul public pentru care România aplică o cotă redusă de TVA la produsele cu un conținut ridicat de zahăr și mă refer aici în special la băuturile carbogazoase care permit cea mai rapidă rată de absorbție în organism a conținutului caloric foarte ridicat. Ce câștigă statul și cetățenii din această măsură fiscală mai favorabilă acordată producătorilor și comercianților unor astfel de produse dăunătoare pentru sănătatea copiilor noștri? Nu am făcut o evaluare amănunțită pentru efectele pe termen lung asupra acestor copii supraponderali sau care suferă de obezitate infantilă. Dar probabil specialiștii ar putea calcula cu cât vor crește costurile sistemului public de sănătate pentru tratarea bolilor asociate cu obezitatea.

Din punctul meu de vedere, aceste băuturi răcoritoare cu un conținut ridicat de zahăr sunt la fel de nocive precum alcoolul și fumatul. Imaginați-vă, așadar, cum ar putea justifica cineva o cotă redusă de TVA la alcool sau la țigări? Ei bine, la fel de absurdă pare o cotă redusă de TVA și pentru producătorii acestor băuturi nocive pentru sănătatea copiilor noștri.

Poate ar trebui să dezbatem mai serios dacă nu se impune un regim fiscal distinct pentru astfel de produse. Mă rezum în acest moment doar la reconsiderarea acordării de facilități fiscale pentru astfel de produse, pentru că, în fond, noi suntem cei care decidem în numele poporului român. Iar atunci când vedem că există un factor care pune în pericol sănătatea cetățenilor noștri, atunci trebuie să venim cu soluții bune pentru a îndrepta deficiențele.

Vă mulțumesc.

Deputat Mirela Adomnicăi, Grupul parlamentar al PSD.

 
 

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

 
Andrei Daniel Gheorghe - declarație politică intitulată Cota unică, unul din principiile pe care trebuie să funcționeze economia românească;

Mergem mai departe, la Grupul PNL.

Domnul Daniel Gheorghe. Am văzut că a venit.

Vă rog, domnule deputat.

 

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se numește "Cota unică, unul din principiile pe care trebuie să funcționeze economia românească". Și spun că această cotă unică reprezintă un principiu fundamental pentru economie, deoarece rezultatele pe care le-a adus începând cu introducerea sa, în 2005, până astăzi, sunt evidente, iar creșterea economică a României a beneficiat din plin de această reglementare, care a susținut deopotrivă cetățeanul mediu privat și antreprenorii din această țară.

De asemenea, se vorbește adesea de o posibilitate de a se reintroduce un impozit progresiv, așa cum era anterior în România. Acest lucru mi se pare complet de nedorit, din mai multe perspective. În primul rând că nu este nici echitabil, nu este nici proporțional și pune o mult mai mare presiune pe cei care reușesc să producă plusvaloare, de asemenea, eliminând capacitatea reinvestirii profitului și a dezvoltării companiilor private, în aceeași măsură în care o permite astăzi cota unică de impozitare.

De exemplu, se crede că adesea cota unică poate să provoace o inechitate socială. Este foarte fals! În realitate, aceeași proporționalitate se păstrează de la nivelul cel mai mic până la nivelul marilor producători și al marilor companii care funcționează pe teritoriul României.

De asemenea, cred că în actualul context introducerea unor noi taxe sau creșterea unor taxe și impozite nu poate fi decât neproductivă pentru economia românească. Trebuie regândit structural întreg sistemul de colectare a impozitelor de către statul român, trebuie mers acolo unde sunt probleme, în zona economiei gri, în zona economiei negre. Și, de asemenea, trebuie creat un sistem stimulativ care să permită o plajă cât mai largă de colectare și scoaterea la lumină a multor elemente care rămân în zona gri.

De asemenea, este foarte importantă... să ne gândim, în România sunt sectoare speculative care sunt lăsate undeva practic în afara unui sistem fiscal integrat, așa cum se întâmplă în zona imobiliarelor, o zonă speculativă, o zonă unde se învârt sume uriașe de bani.

De asemenea, există această parte de investiții mai recente în criptomonede și în NFT-uri, un teritoriu economic în care speculativul, volatilul, imprevizibilul și necunoscutul se întâlnesc toate și pot genera pe termen lung inclusiv efecte nebănuite pentru economie și care iarăși nu este tratată cu atenția necesară de către organele fiscale.

Așadar, cred că este foarte important cum aplicăm legile, cum aplicăm Codul fiscal și cum ne îngrijim de capacitatea statului român de a-și colecta taxele și impozitele către bugetul public și nu de introducerea unor noi taxe și impozite sau de creșterea unor taxe și impozite, o măsură care ar afecta economia românească și care este de nedorit pentru noi toți.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ilie Dan Barna:

Mergem mai departe.

 
Mircea Fechet - declarație politică intitulată Guvernul Ciucă sprijină dezvoltarea localităților din Bacău;

Domnul deputat Mircea Fechet.

 

Domnul Mircea Fechet:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se referă la dezvoltarea localităților din România.

Dezvoltarea locală și reducerea disparităților dintre urban și rural sunt fundamentale într-o țară civilizată. Suntem în anul 2022 și avem, din păcate, prea multe gospodării care nu beneficiază de infrastructura esențială a unui trai decent.

Milioane de oameni nu au acces la servicii de bază, precum apă potabilă și canalizare. Peste 70% dintre localitățile din România nu sunt racordate la rețeaua de gaze naturale, iar copiii încă se duc la școală pe drumuri cu gropi și noroaie. Sunt cifre și imagini triste pe care avem datoria să le schimbăm în bine.

Pentru Partidul Național Liberal, dezvoltarea comunităților locale mici a fost întotdeauna o prioritate, mai ales când vorbim de lucrări de bază, de care trebuie să beneficieze toți cetățenii României. Susținerea dezvoltării rurale se vede foarte clar în fondurile alocate de Guvernul condus de premierul PNL Nicolae Ciucă.

Programul Național de Investiții "Anghel Saligny" vizează finanțarea infrastructurii pentru servicii esențiale - apă, drumuri și gaze -, pe care statul și administrațiile locale au obligația de a le asigura tuturor cetățenilor români.

La începutul lunii aprilie, Guvernul Nicolae Ciucă a suplimentat bugetul Programului "Anghel Saligny" cu 15,5 miliarde de lei, suma totală alocată ajungând la 65,5 miliarde de lei. Mai precis, 30 de miliarde de lei pentru construcția și modernizarea drumurilor și podurilor, 22,5 miliarde de lei pentru extinderea rețelelor de apă și canalizare și 13 miliarde de lei pentru extinderea rețelei de gaze naturale.

Județul Bacău primește un important sprijin financiar din partea Guvernului. Aproximativ 1,6 miliarde de lei au fost alocați localităților din județul Bacău în cadrul Programului Național de Investiții. Suma reprezintă peste 600 de milioane de lei pentru proiecte privind apa și canalizarea și peste 813 milioane de lei pentru drumuri și poduri.

Merg des prin județul Bacău și discut cu primari despre problemele cu care se confruntă și despre oportunitățile de finanțare și toți sunt încrezători că acest program va contribui semnificativ la modernizarea localităților și la dezvoltarea infrastructurii pentru serviciile esențiale, de care toți românii ar trebui să beneficieze.

Mircea Fechet, deputat al PNL, Circumscripția Bacău.

 
 

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Filip Havârneanu - declarație politică care prezintă o radiografie a prezentului;

Domnul Leoreanu înțeleg că nu a ajuns.

Mergem mai departe la Grupul USR.

Domnul Filip Havârneanu.

Vă rog, domnule deputat.

 

Domnul Filip Havârneanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi deputați,

De obicei urc la tribuna Parlamentului pentru a mă adresa românilor, însă de această dată doresc să mă adresez dumneavoastră.

Stimați colegi deputați,

Am intrat în politică pentru că am vrut să demonstrez că aceasta poate fi făcută altfel: de oameni capabili, onești și competenți, însă am ajuns aici să văd cum PSD și PNL, două partide rivale în teorie, își dau din nou mâna pentru a demonstra că, de fapt, corupția bate orice.

Am ajuns să văd că ministrul sportului, domnul Eduard Novak, rămâne împietrit în propria grimasă când e vorba să citească Imnul României. Un ministru căruia patriotismul îi rămâne ca un nod în gât e în plus. Miniștrii care nu știu sau nu recunosc Imnul României sunt acolo, pe funcții, dezonorând misiunea care le-a fost dată și sfidează, că atât pot! Domnul Novak este suspect de anti-patriotism și a pierdut legitimitatea de a mai reprezenta statul ca ministru. În orice altă țară cu aleși devotați refuzul de a rosti versurile Imnului ar fi considerat un derapaj de neiertat. Gestul domnului Novak dezvăluie un respect îngropat, o negare față de România, România care i-a cântat Imnul de atâtea ori când acesta a câștigat medalii.

Îi cer domnului Novak demisia. De miniștri puși ca să dea la număr nu avem nevoie! Ținem pe funcție un ministru care se împotrivește să recunoască identitatea României, această Românie care îi platește, iată, salariul, doar pentru sportul lui anti-național. Sportul românesc, în general, e subdezvoltat, subfinanțat și subapreciat. Am intrat în politică cu gândul că voi întâlni o majoritate parlamentară cinstită, care a învățat ce înseamnă a servi țara. În realitate, majoritatea de la putere fixează pe funcțiile-cheie oameni fracturați de această țară!

Care este radiografia prezentului? Statul se îmbogățește și pe partea cealaltă românii sărăcesc! Oportuniștii, demnitarii cu repulsie față de popor au ajuns la conducere prin mica înțelegere și mimează guvernarea. Liderii PSD văd aceste pensii speciale drept un fel de ajutor umanitar pentru foștii demnitari corupți. Este trist! Pentru mii de funcționari s-au creat posturi cu dedicație și așa au construit averi din corupție. Infrastructura României rămâne ca un fel de caricatură pe hârtie. Există blocaje, întârzieri și o colecție întreagă de scuze. Această coaliție nășită la Cotroceni ucide din nou educația cu cel mai mic buget din ultimii 30 de ani.

Ar trebuie să ne fie rușine, ar trebui să avem conștiință, ar trebui să înțelegem că oamenii nu vor mai ieși la vot, pentru că după ce l-au investit cu speranță, acesta s-a transformat în pedeapsă.

Eu am intrat în politică sperând că politicienii toți vor să miște lucrurile, de la primari, până la miniștri; e nevoie de voi toți în direcția corectă! Nu am venit la marea împărțeală, am venit să facem România bine și vom fi neobosiți în a demasca șmecheria, mafia și impostura.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc.

 
Oana-Marciana Özmen - declarație politică intitulată Independența energetică, un deziderat european, în contextul «Fit for 55»;

Mergem mai departe.

Al doilea vorbitor, doamna deputat Oana Özmen.

Vă rog, doamnă.

 

Doamna Oana-Marciana Özmen:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule președinte de ședință,

Titlul declarației mele politice de astăzi este "Independența energetică, un deziderat european, în contextul «Fit for 55»".

În contextul politic actual, independența energetică este un deziderat pe care România, împreună cu țările europene își propune să-l obțină, motiv pentru care votul privind Legea offshore devine important, din perspectiva resurselor, care vor asigura o tranziție justă către țintele de decarbonare propuse prin «Fit for 55», dar și prin reducerea dependenței de Rusia.

Potențialul excepțional de gaze din Marea Neagră, de circa 200 de miliarde de metri cubi de gaz în total, dă posibilitatea României să devină un furnizor de securitate energetică regională.

Cu ajutorul gazelor din Marea Neagră putem dezvolta capacități pe hidrogen care ne-ar putea ajuta în tranziția către zero emisii de carbon.

Trebuie să încurajăm investițiile în sectorul energetic, iar noi, parlamentarii, indiferent de culoarea politică, avem datoria să impulsionăm acest lucru, având în vedere prețurile la energie în creștere, un război la granițele României și o inflație foarte mare care afectează pe fiecare cetățean din România.

Nu trebuie să uităm eficiența energetică, un capitol important atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru cei industriali, dar și economia, care trebuie sprijinită să treacă peste această criză energetică.

Eficiența energetică, atât în sectorul construcțiilor, dar și în cel industrial, are rolul de a utiliza resursele existente și de a facilita trecerea către utilizarea de resurse regenerabile, în funcție de zona geografică.

Dezvoltarea capacităților de producție și stocarea energiei regenerabile, investițiile în domeniul industrial, care să permită utilizarea tehnologiilor nepoluante și cu un consum redus de energie țin de parcursul pe care România și l-a asumat până în anul 2030.

Fondurile alocate prin PNRR, de 2,2 miliarde, pentru renovare și reabilitare termică, se dovedesc insuficiente, în contextul în care solicitările către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației au determinat epuizarea acestora într-un timp scurt de la deschidere.

România are un potențial uriaș să devină un furnizor de energie, întrucât dispune de resurse, personal calificat în domeniul energiei și centre de cercetare care să dezvolte proiecte importante.

Îmi exprim încrederea că acest lucru este posibil numai printr-un dialog constructiv și asumat de către factorii politici cu reprezentanții producătorilor de energie, specialiști în domeniu și mediul academic.

Vă mulțumesc.

Oana Özmen, deputat al USR București.

 
 

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc, doamna deputat.

 
Dan Tanasă - declarație politică având titlul PSD și PNL, un nou episod al politicii dezastruoase de vânzare a activelor statului;

Mergem mai departe la Grupul AUR.

Domnul Dan Tanasă.

 

Domnul Dan Tanasă:

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Hristos a Înviat!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "PSD și PNL, un nou episod al politicii dezastruoase de vânzare a activelor statului".

Doamnelor și domnilor deputați,

De această dată este vorba despre așa-zisa preluare a acțiunilor de la americanii de la ExxonMobil în cazul concesiunii offshore de gaze Neptun Deep, cea mai mare din sectorul românesc al Mării Negre.

Foarte interesant, din capul locului trebuie amintit că nici nu se anunțase oficial ieșirea Exxon din afacere că, la doar 11 zile după ce devenise ministrul energiei, ministrul Popescu anunța, pe data de 15 noiembrie 2019, că vrea ca Romgaz să preia participarea Exxon. Aflăm acum că Romgaz a plătit bani grei unei companii de consultanță doar pentru a ști cum să obțină împrumutul bancar din care să plătească partea Exxon. În 2019, însă, nu a mai fost nevoie de niciun fel de consultanță: s-a decis iute, pe banii românilor, ce trebuie făcut cu acțiunile Exxon.

România a acordat o concesiune gratuită, cu ani în urmă, americanilor și austriecilor, iar acum plătește bani grei pentru răscumpărare. S-a pierdut șirul președinților, premierilor, miniștrilor care ne-au tot promis gaze cu nemiluita din Marea Neagră și bani mulți la bugetul statului. În loc de asta, ne împrumutăm tot noi să plătim. Iar gaze, oricum, nu vom vedea prea curând.

Când vom ști cu precizie, cu cifre oficiale și nu din vorbe-n vânt, ce investiții exacte a făcut Exxon în Marea Neagră pentru a cere asemenea sume amețitoare? De ce sunt vehiculate cifre atât de diferite, de 250, 500 ori 750 de milioane de dolari? Despre ce poate fi vorba aici? Despre corupție la nivel înalt? Despre trădarea mizerabilă și repetată a intereselor naționale ale statului român? Despre proverbialul mod în care PSD, PNL și UDMR acționează intenționat în contra intereselor naționale românești?

Pentru cei care au uitat, momentul în care Exxon și OMV i-au prezentat public președintelui României, Traian Băsescu, planurile de exploatare a gazelor din Marea Neagră a fost ziua de 9 iunie 2011. Adică acum 11 ani, dragi colegi. Pentru ca lucrurile să meargă repede, Guvernul Boc a decis, în 2011, ca Exxon și OMV să fie scutite până și de autorizația de construcție pentru lucrările de foraje și prospecțiuni submarine. În octombrie 2012, Exxon anunța investiții de 1,2 miliarde de dolari în afacerea din Marea Neagră, până în 2014.

S-a scurs de atunci un deceniu. Miliardul și ceva al Exxon s-a dovedit că există. Doar că el trece din buzunarul nostru în cel al americanilor. Nu s-a dat, ci s-a luat, ca în bancul cu bicicleta sovietică.

Ministrul Popescu a anunțat zilele acestea că primele gaze vor veni la începutul anului 2027, dacă totul merge în grafic. La 16 ani de la anunțarea planurilor de extracție, în cel mai fericit caz. Tunelul de 50 de kilometri pe sub Marea Mânecii s-a construit, doamnelor și domnilor, în doar șase ani. Turnul Eiffel în trei ani. Marea piramidă a lui Kheops de la Gizeh s-a construit în circa 20 de ani. Programul spațial american care a dus omul pe Lună a durat 8 ani. Casa Poporului s-a clădit în 16-17 ani. O exploatare de gaze în mileniul trei, al tehnologiei, se întinde la noi, sub conducerea PSD, PNL și UDMR, pe o perioadă de la 16 ani în sus, înșirând doi președinți și 10 prim-miniștri.

Ministrul energiei, liberalul Virgil Popescu, afirma în mod mincinos că prin semnarea contractului dintre ROMGAZ și ExxonMobil, România a făcut un pas uriaș pentru asigurarea securității și independenței energetice. Să înțelegem că vom deveni un hub energetic în regiune? Poate, dacă ar exista cu adevărat o strategie energetică a României scrisă de profesioniști patrioți, dar ea a fost botezată în mod pompos de câțiva ani "asigurarea securității și independenței energetice". De fapt, astăzi asistăm la încă o mostră de politicianism abject marca PSD și PNL, de această dată prin vocea ministrului energiei, care ne minte că vom avea gaze la un preț acceptabil pentru consumatorul român, când, de fapt, companiile care vor exploata aceste perimetre de gaze naturale vor exporta tot gazul la prețurile pe care le doresc, iar aceste practici trebuie să înceteze prin modificarea Legii offshore, în interesul exclusiv al statului român!

Mulțumesc frumos. (Aplauze.)

 
Csép Éva-Andrea - declarație politică având ca temă Ziua internațională a familiei;

Domnul Ilie Dan Barna:

Mergem mai departe, la Grupul UDMR.

Doamna Éva-Andrea Csép.

Vă rog, doamnă.

 

Doamna Csép Éva-Andrea:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Familia pentru mine este locul care îmi oferă siguranță, încredere, bucurie și multă iubire. Chiar dacă suntem personalități diferite, avem o poveste comună - ne cunoaștem, conviețuim împreună, planificăm împreună viitorul, trecem împreună peste greutăți, ne bucurăm împreună de succese și ne sprijinim reciproc la greu.

Tema adoptată de ONU pentru Ziua Internațională a Familiei în 2022 este "Familiile și urbanizarea", ceea ce înseamnă că într-adevăr, suntem martorii unui proces de schimbare, inclusiv în ceea ce privește termenul, tradițiile și chiar provocările unei familii din ziua de azi.

Trebuie să acordăm o atenție sporită provocărilor aduse de lumea modernă, în continuă schimbare. Trebuie să răspundem la acestea în timp util.

Cunoaștem modul în care sunt afectate familiile de tendințele sociale și economice. Noi, decidenții politici, trebuie să prioritizăm măsuri urgente, pentru a regândi sistemul de susținere a familiei. Acest subiect trebuie să fie constant pe odinea de zi!

Situația demografică a României a început să devină gravă încă de la începutul anilor ’90, odată cu migrația masivă și scăderea naturală. ​​

Realitatea anului 2022 a tras semnale de alarmă. Sub 180.000 de copii au venit pe lume anul trecut, potrivit INS. Prima dată după 1930, avem un număr atât de scăzut de nașteri. Astăzi, subfinanțarea și imprevizibilitatea sistemelor de sprijin fac dificil și frustrant pentru mulți tineri să-și întemeieze o familie.

Totuși, există un exemplu pozitiv, posibil de urmat, chiar de lângă noi - Ungaria. Cheltuiește mai mult de 6% din PIB pentru măsurile de sprijin a familiilor și are în vedere creșterea acestui procent. Oare România cât cheltuiește în acest sens? Sunt convinsă că nu ne putem mândri cu răspunsul la această întrebare.

UDMR, în toamna anului trecut, a lansat programul "Împreună pentru familie", prin care se urmărește o regândire a sistemului de susținere a familiei. Pachetul de măsuri prevede, printre altele, ca toți membrii adulți ai unei familii să poată beneficia de indemnizație pentru creșterea copilului, tații să beneficieze de concediu extins pentru creșterea copilului, precum și implicarea bunicilor în creșterea nepoților. Totodată, discutăm de facilități fiscale, scutiri de impozite și taxe pentru familiile mari. Vrem ca tinerii noștri să-și întemeieze aici, acasă, o familie, într-un mediu sigur, predictibil și stabil.

Acest obiectiv poate fi atins prin politici familiale stabile, complexe, țintite și flexibile, care să fie capabile să se adapteze realităților zilei de azi și să răspundă provocărilor din viitor.

Propun să ne concentrăm asupra prezentului, în timp ce ne construim viitorul. Și pot spune cu siguranță că unul dintre stâlpii stabili ai viitorului nostru comun trebuie să fie familia.

Pentru copiii noștri, pentru familii și pentru societatea noastră!

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

 
Cătălin-Zamfir Manea - declarație politică având ca temă segregarea în unitățile școlare de învățământ din România;

Mergem la Grupul minorităților.

Domnul Petrețchi este? Nu.

Domnul Varol Amet? Nu.

Atunci, domnul Cătălin Manea, vă rog.

 

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi deputați,

Segregarea în unitățile școlare de învățământ din România trebuie să înceteze și trebuie interzisă prin lege cât mai curând posibil.

Prin "segregare în învățământ" înțelegem acel tip de discriminare, de separare fizică săvârșită în cadrul unei unități de învățământ din România asupra preșcolarilor, elevilor, prin care se restrânge, se înlătură recunoașterea, folosința sau exercitarea în condiții de egalitate a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege în domeniul educației de bază, invocând o serie de criterii legate de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, handicap, boală cronică necontagioasă, apartenența copiilor la o categorie defavorizată, statut socio-economic al familiilor copiilor, mediu de rezidență sau performanțele școlare.

În prezent, avem în vigoare un ordin al ministrului educației, încă din anul 2016, prin care segregarea în unitățile de învățământ pe baza criteriilor pe care le-am enunțat mai devreme este interzisă, însă acest ordin al ministrului nu produce efecte.

De aceea am inițiat, alături de mai mulți colegi deputați, un proiect de lege prin care modificăm și completăm Legea educației naționale, Legea nr. 1/2011, și prin care ne propunem să interzicem segregarea în unitățile de învățământ, printr-o lege care reglementează, până la urmă, desfășurarea actului educațional în România și care, evident, trebuie respectată de toți cei care conduc unitățile de învățământ din România.

Închei prin a vă da un exemplu ceva mai grav decât segregarea în unitățile de învățământ din România, care, repet, reprezintă o formă gravă de discriminare, nu sunt puține cazuri.

Într-un studiu recent finalizat, din cele aproximativ 805 unități de învățământ analizate, în peste 600 au fost întâlnite cazuri de segregare școlară a elevilor pe baza criteriilor pe care le-am enunțat mai devreme.

Dar exemplul pe care vi-l dau se referă la copiii din comunitatea Castelu, localitatea Castelu din județul Constanța, acolo unde peste 100 de copii care aparțin minorității rome și care au vârsta legală pentru a fi înscriși în sistemul de învățământ au fost împiedicați de către doamna directoare să meargă la școală, doamna directoare spunând că, chiar dacă îi înscrie pe acei copii romi, oricum nu vor mai veni la școală.

Deci această doamnă care se află într-o poziție de conducere în mod conștient încalcă prevederile art. 32 din Constituție și toate celelalte acte normative în vigoare care reglementează accesul și dreptul tuturor copiilor la educație. Nu are sens să vorbesc despre echitate sau egalitate în educație.

Peste 100 de copii romi sunt împiedicați să meargă la școală!

De aceea, închei prin a face și un apel către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, și anume - autosesizați-vă!

Mulțumesc frumos.

 
 

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Dumitru Coarnă - declarație politică intitulată Legea offshore, legea trădării naționale;

Mergem mai departe la colegii neafiliați.

Domnul deputat Dumitru Coarnă, vă rog, aveți cuvântul.

 

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața!

Declarația politică de astăzi se intitulează "Legea offshore, legea trădării naționale".

Departe de a oferi independență energetică, modificarea Legii offshore nu aduce nimic bun nici pentru țară, nici pentru cetățeanul de rând. În afară de o redevență la prețul mediu al gazelor, acele impozite pe veniturile suplimentare pot fi fentate foarte ușor. Companiile pot vinde către propriile filiale la 85 de lei/MWh, pragul la care nu se percep taxe, pentru ca, mai apoi, să le revândă la ce prețuri doresc, manevră care se practică în România în mai toate domeniile.

Declarațiile politicienilor potrivit cărora România ar obține 60% din valoarea gazelor exploatate în Marea Neagră nu au nicio legătură cu realitatea. În fapt, modificările la Legea offshore aduc numai dezavantaje României.

Modificările legislative prevăd majorarea deducerii investițiilor de la 30% la 40%, ceea ce înseamnă că firmele care exploatează gazele vor putea introduce cheltuieli de până la 40%, iar impozitarea se va face doar pe 60% din veniturile suplimentare.

În realitate, companiile care exploatează nu sunt obligate să vândă niciun metru cub din gazele României pe piața internă, în condițiile în care legea inițială prevedea ca 50% din gaze să ajungă pe piața românească.

În al doilea rând, din impozitarea veniturilor suplimentare care depășesc un preț de vânzare de 85 de lei/MWh, statul s-ar putea să nu obțină niciun leu.

Ar fi fost necesar să existe în lege interdicția ca o firmă să poată cumpăra gazele de la compania de exploatare cu 85 de lei/MWh, firmă care poate fi chiar a companiei, iar ulterior să le revândă la suprapreț.

Ca să arunce praf în ochi, au stipulat în lege că toate contractele vor fi notificate spre avizare de ANRE, deci doar spre avizare, fără altă procedură și fără un control real.

Haideți să vedem cum explică specialiștii mecanismul prin care aceste companii străine, avide după profit, pot ocoli această lege - "Eu vin cu o firmă străină, care este tot a mea, fac contract și cumpăr gazele cu 80 de lei/MWh, că asta se întâmplă și în ziua de azi, plătesc impozit la suma asta și redevența aferentă, și apoi le vând cu cât vreau, fără să mai plătesc impozitul pe venitul suplimentar" - Dian Popescu, fost consilier al ministrului energiei.

Coaliția de guvernare PSD-PNL-UDMR face ceea ce a făcut PSD-ul din 2004, când Petrom a fost vândut către firma austriacă OMV cu prețul de 600 de milioane de dolari, din care obligațiile de mediu ale statului român erau în valoare de 500 de milioane de dolari. În realitate, s-au vândut două rafinării, Combinatul chimic de la Pitești, Combinatul de îngrășăminte de la Craiova - tăiat și dus la fier vechi -, jumătate din rezervele de gaze ale României și toate rezervele de petrol cu 100 de milioane de dolari. La prima vedere, au vândut resurse în valoare de peste 100 de miliarde de dolari, cu 100 de milioane de dolari.

Așa se fac afacerile în România și acestea sunt manevrele prin care gazele și petrolul românesc, exploatate de companiile străine și revândute românilor, au devenit atât de scumpe. Ne răscumpărăm propriile resurse naturale la suprapreț!

Dumitru Coarnă, deputat independent, Circumscripția nr. 12 Călărași.

Mulțumesc.

 
Marian Mina - declarație politică intitulată Am înlăturat o serie de obstacole care împiedică investițiile din infrastructura României;

Domnul Ilie Dan Barna:

Revenim la Grupul PSD.

Domnul Daniel Florea a venit?

Mergem mai departe.

Marian Mina?

Marian-Iulian Rasaliu?

Vă rog, domnule deputat.

 

Domnul Marian Mina:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

România a pierdut o mulțime de ani, de bani și o serie de oportunități de-a lungul timpului din cauza "războiului contestațiilor". Legislația mult prea permisivă în domeniul construcțiilor inginerești, unde principalul investitor este statul, a generat o serie de blocaje incredibile în ultimii 20 de ani.

Deși au existat resurse financiare, de la bugetul de stat sau din fondurile europene, construcția de autostrăzi, modernizarea căilor ferate, aeroporturilor, porturilor etc. au mers greu, din cauza unor contestații nefondate, ce au fost depuse de tot felul de firme neserioase. La transporturi, de exemplu, statistica arată că aproximativ 95% din contestațiile care blochează marile proiecte de infrastructură rutieră au rămas fără sorți de izbândă.

Pentru a rezolva această problemă, Partidul Social Democrat, prin ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu, a venit cu un pachet de propuneri de modernizare a Legii achizițiilor. Ordonanța dată de ministrul PSD prevede eliminarea tăvălugului de contestații nejustificate. Cum se va întâmpla acest lucru? Autoritatea va reține în mod obligatoriu cauțiunile firmelor care pierd aceste contestații. Va implementa un fel de certificat de bună execuție, privind gradul de execuție a fiecărui proiect, din trei în trei luni. Va împiedica companiile cu întârzieri să participe la alte licitații. Va reduce numărul de notificări și va rezilia contractul imediat, după care se va intra în procedură de licitație fără publicare.

Vreau să vă anunț că un prim efect al noii modificări legislative îl reprezintă deblocarea lucrărilor pentru construcția sectorului 3 al Autostrăzii Sibiu - Pitești. Licitația pentru desemnarea constructorului era blocată de contestații de aproape 3 ani de zile.

În concluzie, stimați colegi, Partidul Social Democrat a dovedit încă o dată că este singurul partid care poate și face lucruri bune și importante pentru România.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Dan-Constantin Șlincu - declarație politică având titlul România poate să devină independentă din punct de vedere al gazelor după ce va fi adoptată noua Lege offshore;

Mergem mai departe.

Cristina-Elena Dinu?

Ioan Vulpescu?

Dan Șlincu?

Vă rog, domnule deputat.

 

Domnul Dan-Constantin Șlincu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi parlamentari,

După ce Senatul a aprobat săptămâna trecută Proiectul Legii offshore, este important ca și Camera Deputaților, în calitate de for decizional, să adopte în regim de urgență actul normativ, pentru a se debloca exploatările de gaze care pot readuce aproape de zero dependența țării noastre de gazul din Federația Rusă.

Vă rog să-mi permiteți să vă prezint câteva din beneficiile esențiale ale Proiectului de modificare a Legii offshore.

În primul rând, e vorba de întărirea securității energetice a României și de reducerea dependenței de gazul rusesc prin stimularea investițiilor în extracția de gaze naturale. Primele gaze din Marea Neagră vor ieși în a doua parte a acestui an - și aici vorbim de o producție de circa un miliard de metri cubi anual.

În al doilea rând, prin această lege se asigură stabilitate și predictibilitate legislativă pentru investitori în offshore în Marea Neagră, precum și în onshore de mare adâncime, exploatări pe uscat, de mare adâncime. Proiectul stabilește același cadru fiscal pentru investiții offshore și onshore de adâncime, practic, urgentând investițiile onshore de la Caragele din județul Buzău. Exploatarea se estimează că va începe în prima parte a anului 2024.

În al treilea rând, acest nou act normativ stabilește un regim fiscal competitiv, în așa fel încât împărțirea veniturilor să se facă într-un procent aproximativ de 60% pentru statul român și 40% pentru investitor.

Ce va obține România de pe urma acestei legi? România va avea un surplus de gaze naturale, practic, dublându-și producția cu mult peste necesarul actual de consum intern, dar și timp suficient să se pregătească pentru a dezvolta industrii care să consume gazul în țară. De asemenea, țara noastră va deveni un furnizor de securitate energetică regională. Este evident că atunci când oferta de gaze va fi mai mare decât cererea de pe piața internă oferta va scădea, iar românii vor beneficia de prețuri mai mici.

Fac un apel către toți deputații, de la toate formațiunile politice, să lase deoparte interesele și orgoliile personale și de partid și să voteze noua Lege offshore. Nu mai putem amâna sau bloca această lege doar pentru că este un proiect realizat de actuala Coaliție de guvernare. Este un proiect în beneficiul cetățenilor români.

Vă mulțumesc.

Deputat al PSD din Botoșani, Dan-Constantin Șlincu.

 
 

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Marian-Iulian Rasaliu - declarație politică intitulată Proiectul de Ordonanță de urgență privind combaterea speculei;

Al treilea deputat de la PSD, domnul Marian-Iulian Rasaliu.

Vă rog, domnule deputat.

 

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarație politică intitulată "Proiectul de Ordonanță de urgență privind combaterea speculei".

Săptămâna trecută a fost discutat în Guvern, în primă lectură, Proiectul de Ordonanță de urgență privind combaterea speculei. Astfel, avem nevoie de măsuri antispeculă. Sunt în joc securitatea economică și socială din România!

Chiar dacă inflația este un fenomen global provocat de pandemie și de războiul din Ucraina, Guvernul trebuie să acționeze pentru a limita creșterile nejustificate de prețuri din partea unor comercianți care încearcă să profite pe seama cetățenilor.

Este bine de știut că amenzile aplicate pe cifra de afaceri a comercianților pot ajunge la milioane de lei, fiind în măsură să-i descurajeze pe agenții economici care practică prețuri speculative, fără o justificare economică obiectivă. Statul își creează practic pârghiile de acțiune pentru a acționa împotriva comercianților care vor să profite de actualul context economic dificil. Creșterea inflației este un fenomen real, care se manifestă la nivel global, nu doar în România și în Europa. Din păcate, peste acest fenomen se suprapune și conduita incorectă și speculativă a unor agenți economici care majorează prețurile finale, fără să fi avut creșteri ale valorii materiilor prime sau la ofertele furnizorilor acestora.

Atunci când creșterea prețurilor la anumite categorii de produse strategice multiplică profiturile unor operatori, fără a avea nicio motivare economică, dar afectează în lanț întreaga economie națională, statul nu poate rămâne indiferent, pentru că este în joc securitatea economică și socială din România!

Rasaliu Marian-Iulian, deputat de Brașov.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Laurențiu-Dan Leoreanu - declarație politică care prezintă măsurile deja implementate din pachetul Sprijin pentru România;

Mergem la Grupul PNL.

Domnul Dan Leoreanu, vă rog.

 

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Doamnelor și domnilor deputați,

La nici o lună de la prezentarea sa, două treimi din măsurile prevăzute în pachetul "Sprijin pentru România", anunțat de premierul Nicolae Ciucă, sunt active și produc deja efecte. Valoarea totală a pachetului este de 17,3 miliarde de lei, iar valoarea măsurilor adoptate este deja de 11,5 miliarde de lei.

Mai mult, amintesc faptul că ministrul PNL al investițiilor și fondurilor europene, domnul Marcel Boloș, a obținut acordul Comisiei privind susținerea din fonduri europene a măsurilor pentru persoanele vulnerabile cuprinse deja în pachet.

Iată care sunt măsurile aprobate în acest moment din pachetul "Sprijin pentru România":

  • Schemă de ajutor de stat pentru operatorii economici din sectorul transportului rutier de mărfuri și persoane, pentru a compensa creșterea prețurilor la carburanți. Se estimează un număr de 3.000 de companii beneficiare, iar bugetul este de 300 de milioane de lei, cu posibilitatea de a fi suplimentat;
  • Stimularea investițiilor cu impact major în economie, a căror valoare depășește un milion de euro. Bugetul estimat este de 200 de milioane de euro;
  • Ajustarea contractelor de investiți publice în derulare, finanțate din fonduri naționale și europene, ca răspuns la creșterea prețurilor la materiale, manoperă, transport și utilaje. Sunt puse la dispoziție 5,2 miliarde de lei în acest an pentru susținerea investițiilor publice;
  • Prelungirea șomajului tehnic cu 75% din salariu până la sfârșitul anului pentru angajații firmelor afectate de războiul din Ucraina. Valoarea programului este de 450 de milioane de lei, iar finanțarea se va face din fonduri europene;
  • Vor fi acordate 300 de milioane de euro în granturi, pentru capital de lucru, pentru fermierii români.
  • S-a majorat valoarea salariului minim în agricultură și industria alimentară - 3.000 de lei brut, similar celui din sectorul construcțiilor.
  • Se vor acorda vouchere pentru alimente de bază sau masă caldă, în valoare de 250 de lei, la fiecare două luni, pentru: familii cu cel puțin doi copii sau monoparentale, cu venit mai mic de 600 de lei/lună; pentru pensionari cu venit mai mic de 1.500 de lei/lună; persoanele cu venit minim garantat; persoanele cu dizabilități; în vigoare începând cu data de 1 iunie. Jumătate din bani provin din fonduri europene;
  • S-a stabilit dublarea normei de hrană pentru pacienții din spitale și vârstnicii instituționalizați, de la 11 lei pe zi la 22 de lei pe zi. Valoarea totală este de aproximativ 270 de milioane de lei.

Creșterea economică și investițiile sunt o prioritate pentru Guvernul condus de premierul PNL, Nicolae Ciucă. De aceea, 60% din valoarea pachetului "Sprijin pentru România" merge către investiții și sprijinirea mediului privat. Vom continua implementarea acestui program până la cuprinderea lui în totalitate.

Vă mulțumesc.

Deputat al PNL de Neamț, Laurențiu-Dan Leoreanu.

 
 

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Ion-Marian Lazăr - declarație politică intitulată Iarna car și vara sanie, un proverb românesc extrem de actual;

De la Grupul PNL au mai depus declarații în scris - Vetuța Stănescu, Florin Roman, Bogdan Huțucă, Marian Crușoveanu, Iulian Muraru, Florin Alexe, Ervin Molnar, Alexandru Popa, Gabriel Avrămescu, George Șișcu, Maria Stoian, Cristina Trăilă, Dumitru Rujan, Cristina Burciu, Ioan Balan, Radu Moisin, Onuț Valeriu Atanasiu și Angelica Fădor.

Mergem mai departe la Grupul USR.

Îl invit pe colegul Ion-Marian Lazăr.

Vă rog, domnule deputat.

 

Domnul Ion-Marian Lazăr:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Titlul declarației mele politice de astăzi este: "Iarna car și vara sanie, un proverb românesc extrem de actual".

Stimați colegi,

Astăzi, mai mult ca niciodată, ne întrebăm cu toții de ce nu deținem o infrastructură feroviară de marfă care să ne permită să facem față în mod adecvat provocărilor acestei crize geopolitice din proximitatea României.

Trecând peste faptul că un răspuns exhaustiv la această întrebare ar necesita săptămâni de analiză serioasă, situația concretă relevă că de la începutul anului în zona Portului Constanța sunt priponite pe șine un număr de aproximativ 700 de vagoane de marfă ruginite, care nici până în prezent nu au fost deblocate în totalitate. O altă constatare tristă, reținută, de asemenea, în mass-media, este aceea că tranzitul mărfurilor pe calea ferată cu Ucraina și Republica Moldova se realizează cu dificultate, din cauza existenței unei infrastructuri inadecvate și a ecartamentului feroviar diferit.

În acest context, aflăm că statul român și-a propus să reabiliteze un număr de 35 de linii de cale ferată din Portul Constanța și să efectueze o serie de reparații la liniile cu ecartament larg și normal din stațiile de frontieră Vicșani și Halmeu.

Mai mult decât atât, zilele trecute a fost aprobată construirea unui tronson de 7 km de cale ferată cu dublu ecartament între Gara Socola și Gara Mare din Iași.

Despre necesitatea acestei ultime investiții s-a relatat mult, încă din 30 septembrie 2015, dată la care a avut loc lansarea de către operatorul feroviar din Republica Moldova a cursei feroviare dintre Chișinău și Iași.

Mă întreb, oare era nevoie de acest moment critic, ca actualii guvernanți să se mobilizeze pompieristic în scopul realizării unor investiții în ceea ce privește infrastructura feroviară de marfă și serviciile conexe situate la granița cu Ucraina și Republica Moldova sau ar fi fost normal ca aceste lucrări de infrastructură să fi fost efectuate anterior și independent de existența acestei situații?

Evident, această întrebare este una retorică, fapt pentru care mă rezum doar să îndemn actualii guvernanți să se inspire din înțelepciunea multimilenară a poporului român, care spune că trebuie să ne facem iarna car și vara sanie.

Deputat Lazăr Ion-Marian, Circumscripția nr. 40 Vâlcea.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Ringo Dămureanu - declarație politică avânt titlul Un nou gest condamnabil, de extremism antiromânesc în Republica Serbia - atacul primarului orașului Bor la consilierii locali de origine română;

Mergem mai departe la Grupul AUR.

Domnul Ringo Dămureanu.

 

Domnul Ringo Dămureanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

"Un nou gest condamnabil, de extremism antiromânesc în Republica Serbia - atacul primarului orașului Bor la consilierii locali de origine română"

Domnule președinte,

Domnule ministru de externe,

Stimați colegi parlamentari,

Suntem din nou îngrijorați de valurile de reacții xenofobe, extremiste și antiromânești manifestate public la nivel instituțional în țara vecină și prietenă, Serbia.

Persoane din conducerea unor instituții sârbești obișnuiesc să atace românii și să incite la ură împotriva minorităților etnice, contrar drepturilor fundamentale ale omului.

Doctorul Predrag Bălașevici, președintele Partidului Neamului Românesc din Serbia, și Drăgan Marcovici sunt singurii consilieri locali de origine etnică română din Consiliul Local al Orașului Bor, regiunea Zajecar, Serbia. Ei au deținut alternativ, în perioada septembrie 2008 - ianuarie 2010, funcția de președinte al Consiliului Local, respectiv viceprimar.

Într-un eveniment public, o conferință de presă ținută la sediul instituției, în iunie 2021, primarul municipalității Bor, Aleksandăr Milekici, i-a insultat public pe aceștia, numindu-i "hoți", susținând, fără dovezi, că, în perioada scurtă cât s-au aflat la conducere, ar fi patronat mari nereguli la farmacia fondată de municipalitate, care ar fi ajuns la o datorie de 4 milioane de euro, în final firma fiind lichidată, iar datoria preluată de primărie.

În plus, i-a mai acuzat de distrugerea firmei "Toplana" de distribuție a agentului termic, aceasta având în prezent datorii de peste 20 de milioane de euro. El a afirmat că din cauza celor doi, Primăria nu mai are bani de investiții, trebuind să achite datoriile făcute de aceștia.

Cei doi consilieri au așteptat câteva luni scuze de la edil, apoi l-au acționat în judecată. Procesul, pe rol la Tribunalul din Bor, bate pasul pe loc, deoarece la primele 3 termene de judecată primarul nu s-a prezentat.

Cum a fost posibil ca insultele să vină după 11 ani și jumătate de când aceștia nu mai dețin nicio funcție de conducere? De ce nu au fost făcute într-o dezbatere politică, în care să se poată apăra, ci într-o conferință de presă, fără asigurarea dreptului la replică?

Se știa că cei doi nu au făcut parte din conducerea farmaciei sau a firmei "Toplana" din Bor, și nici Partidul Neamului Românesc nu a avut membri în conducerea acestora.

Se știa că în perioada cu pricina, Farmacia Bor nu a prezentat pierderi, iar bilanțul său la finalul anului 2009 a fost pozitiv. Firma de agent termic a înregistrat însă pierderi istorice, de 3,5 milioane de euro, la acea vreme, cu mult mai puțin decât datoria actuală. Pierderile mari au fost însă făcute în ultimii 12 ani, când partidul din care face parte primarul se află la putere în municipalitatea Bor. Atunci, de ce trebuiau atacați românii?

România și Serbia trebuie să condamne și să respingă cu tărie ura și extremismul, pentru ca acestea să nu devină fenomen în Serbia.

Iar ca prim pas cerem să se asigure funcționarea Comitetului interministerial pe tema minorităților și să fie tratați nediscriminatoriu etnicii români din țara vecină.

Ringo Dămureanu, deputat AUR de Dolj, președintele Comisiei pentru constituționalitate, membru al Grupului de prietenie cu Republica Serbia.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Varol Amet - intervenție având titlul 18 mai - zi tristă pentru tătari;

Din partea Grupului parlamentar AUR au mai depus declarații în scris - Vasile Nagy, Raisa Enachi și Silviu-Titus Păunescu.

Mergem mai departe la Grupul minorităților naționale.

Îl invit pe domnul deputat Varol Amet.

 

Domnul Varol Amet:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "18 mai - zi tristă pentru tătari".

18 mai este considerată cea mai neagră zi din istoria poporului tătar. La acea dată, în 1944, Stalin a comandat surghiunirea populației tătare din Peninsula Crimeea. Sute de mii de tătari - femei, bărbați, copii, bătrâni - au fost ridicați peste noapte din casele lor de soldații Armatei Roșii și de agenții poliției conduse de Beria. Încărcați de-a valma în vagoanele de tren, având voie cu o singură bocceluță, tătarii au fost închiși și trimiși în stepele Asiei Centrale. Drumul a durat aproape două săptămâni, timp în care oamenii n-au avut voie să coboare din vagoane decât o dată pe zi, în staționări care nu depășeau o jumătate de oră.

Tătarii din România vor comemora ziua cea mai neagră din istoria poporului lor - 18 mai 1944, data genocidului tătarilor din Crimeea.

Timp de 23 de ani, până în 1967, tătarii crimeeni au suferit multe privațiuni și atunci au primit dreptul de a se strămuta, dar nu în Crimeea. Abia după 14 noiembrie 1986, prin Hotărârea Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice, tătarii, ca de altfel toate comunitățile naționale și popoarele care au avut de suferit în timpul regimului stalinist, au primit dreptul de a se strămuta în locurile natale din zonele unde au fost surghiuniți. În Crimeea au revenit în jur de 400.000 de tătari.

În ziua de 18 mai, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România va organiza un protest ce va avea loc în fața Consulatului Rus de la Constanța. Se va ține un moment de reculegere. Tătarii vor cânta cântecele lor de suflet: "Ant etkenmen! - "Am făcut legământ" - și "Ey, güzel Qirim!" - "O, frumoasă Crimee!" - și vor rosti mesaje de comemorare, dar și de solidaritate.

După Revoluția din 1989, în fiecare an, la data de 18 mai, sute de membri ai comunității tătare din România participau la evenimentele comemorative organizate la Simferopol, în Crimeea. Din cauza situației politice, acest lucru nu a mai fost posibil începând din anul 2014, astfel că vom recurge la aceste manifestări la noi în țară.

Noi, tătarii din România, deși suntem privilegiați, grație avantajelor acordate de statul român, nu putem să uităm de istoria care ne-a marcat și de strămoșii noștri care au avut de suferit.

În această perioadă dificilă, când Crimeea, pământul nostru străbun, este tot mai departe de noi, de când Crimeea a fost anexată Rusiei, vrem ca tătarii de acolo să știe că frații lor din România, și nu numai, sunt solidari cu ei.

Astăzi vom asculta în liniște cântecele noastre de suflet, vom păstra un moment de reculegere pentru victimele tragicelor evenimente din 18 mai 1944 și ne vom ruga pentru frații noștri tătari care trăiesc în Crimeea.

Pe această cale condamnăm încă o dată, împreună cu liderii internaționali, anexarea Crimeei și salutăm poziția României în această speță!

Vă mulțumesc.

Deputat al minorităților, Amet Varol.

 
 

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Nicolae Roman - declarație politică intitulată Redeșteptarea poporului român - Suveranitatea și credința strămoșească;

Mergem mai departe la colegii neafiliați.

Doamna Anamaria Gavrilă văd că nu este.

Domnul Nicolae Roman.

 

Domnul Nicolae Roman:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

Astăzi, din ciclul "Redeșteptarea poporului român", voi vorbi despre "Suveranitatea și credința strămoșească" .

"Secolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc", spunea André Malraux.

Credința reprezintă convingerea că lucrurile stau într-un anumit fel, cu sau fără prezența evidențelor empirice care să probeze respectiva convingere.

Credința dezvoltă adepților săi sentimente și atitudini morale deosebite - încredere, fidelitate, certitudine, convingere fermă. Acestea sunt importante în realizarea unității unei națiuni, în susținerea sentimentelor de suveranitate națională și în producerea unei vieți noi, manifestate prin lucruri măsurabile zilnic.

Un studiu din 2011 a reliefat că dacă 10% din populație are o credință de nestrămutat, acea credință va fi adoptată de majoritate.

Credința în Dumnezeu prezervă tradițiile și întărește suveranitatea unei națiuni, în general, și a celei române, în special.

În România, peste 99% din populație este afiliată religios la unul din cele 18 culte și 36 de asociații religioase.

În acest amestec de elemente de cult, credincioșii creștin-ortodocși reprezintă peste 90%, deținând peste 16.000 de lăcașuri de cult.

Creștin-ortodoxia reprezintă pentru România elementul identitar profund care atestă vechimea și continuitatea sa în acest spațiu geografic. Românii au fost creștinați prin Sfântul Apostol Andrei, cel dintâi chemat la apostolat de Iisus Hristos - ambii cetățeni evrei. Actul creștinării este un argument principal că poporul român nu este antisemit, prin tradiție.

Poporul român nu s-a lepădat de Hristos, de credința în El, ceea ce l-a întărit în rezistența sa pe acest teritoriu, indiferent de cei ce l-au agresat și i-au ocupat spațiul vital.

Epoca modernă continuă să fie epoca suveranității naționale și este în contradicție cu actualul neoimperialism mondial al forțelor de dominație planetară.

Polarizarea socială negativă pe care o trăim determină apariția claselor sociale dominante, cu o delirantă grandoare față de popor, ceea ce a afectat grav suveranitatea națională prin concesii făcute corporațiilor de aceste clase sus-puse și a favorizat dezvoltarea nestingherită, și în România, a acestor conglomerate economico-financiare ale firmelor multinaționale - megaformațiuni de rapt și de jaf, fără preocupare pentru caracterul național suveran al statului român.

Aceste firme multinaționale au permis în anumite state perpetuarea unui nivel de suveranitate internă, ceea ce le asigură un anumit grad, limitat, totuși, de autonomie.

Globalizarea răpește identitatea națională, afectând specificul național, tradițiile și credința strămoșească, civilizația proprie, pentru realizarea dezideratului "metisării populației".

Manifestat prin forme multiple și diverse...

 
 

Domnul Ilie Dan Barna:

Să încercați să încheiați!

 
 

Domnul Nicolae Roman:

Imediat.

...acest atentat la identitatea națională a poporului român, inclusiv la credința strămoșească creștin-ortodoxă și la tradițiile perpetuate prin aceasta, este un atac furibund la suveranitatea națională, la care asistăm pasivi.

În concluzie, am amintit și am precizat cele de mai sus, care vă sunt cunoscute, în speranța că se va găsi un număr suficient de consistent de parlamentari români care să țină trează atenția și să mențină aprinsă flacăra suveranității României, alături de toate națiunile ce sunt în țările Uniunii Europene.

Deputat neafiliat în Circumscripția nr. 10 Buzău, Nicolae N. Roman.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc.

 
Mihai Ioan Lasca - declarație politică Magistrații trebuie să răspundă pentru abuzurile lor!;

Revenim la Grupul PSD.

Alexandra Huțu? Înțeleg că nu a venit.

Au depus declarații în scris - Eugen Bejinariu, Daniela Oteșanu, Alina-Elena Tănăsescu, Ștefan Mușoiu, Adrian Alda, Daniel Tudorache, Alin Virgil Chirilă, Mihai Weber, Ioan Mang, Mirela Furtună, Vasilică Toma, Oana-Gianina Bulai, Radu-Marcel Tuhuț, Laurențiu-Daniel Marin și Macovei Silviu.

De la Grupul USR au mai depus declarații - Beniamin Todosiu, Oana Țoiu, Iulian Lőrincz și Simina-Geanina Tulbure.

Ultima intervenție de la neafiliați prezenți în sală, domnul Mihai Lasca.

 

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de azi se intitulează "Magistrații trebuie să răspundă pentru abuzurile lor!".

Stimați colegi,

Nu de multe ori apar în presă știri despre arestări și condamnări decise în altă parte decât în sălile de judecată, în încăperi în care nu se rostește decât numele celui care trebuie sacrificat de așa-zisa "justiție independentă".

În anul 2013 am fost arestat nevinovat timp de 3 luni, în baza unor acuzații mincinoase și la cererea fostului procuror DIICOT Oradea, Pantea Adrian-Constantin, pentru falsificare și clonare de carduri, fapte care după 5 ani de zile au fost clasate, adică s-a constatat că acele fapte nu le-am comis.

După stabilirea nevinovăției mele, în continuare, procurorul DIICOT Oradea, Pantea Adrian-Constantin, nu a renunțat la abuz și a reinterpretat în mod tendențios probatoriul din dosar, doar pentru a născoci o altă acuzație, total diferită de cea inițială, respectiv "constituire de grup organizat în vederea trecerii frauduloase a unor migranți", migranți fictivi fără nume și fără proveniență. Practic, procurorul Pantea Adrian-Constantin a descoperit nodul în papură, fiind plătit generos din banii statului pentru a se juca cu libertatea mea.

În luna ianuarie 2022 am formulat o plângere penală pentru infracțiunea de represiune nedreaptă împotriva acestui procuror abuzator, Pantea Adrian-Constantin, dar nici până în prezent nu mi s-a comunicat stadiul plângerii depuse de mine. De ce s-ar soluționa cu celeritate o astfel de plângere, în condițiile în care magistrații nu răspund deloc pentru acțiunile lor? Nu este deloc normal ca anchetatorii și cei care judecă soarta oamenilor să nu răspundă pentru greșelile sau abuzurile lor care pot afecta în mod tragic viața oamenilor nevinovați.

Acum, din cauza "nodului în papură" descoperit miraculos după ce am fost arestat nevinovat 3 luni de zile pentru fapte pe care nu le-am comis sunt intens mediatizat ca fiind un cunoscut traficant de migranți, fiindu-mi încălcată prezumția de nevinovăție. Mai mult decât atât, probele propuse în favoarea mea au fost respinse, fiind încălcat și dreptul meu la apărare.

Un anumit judecător din completul de judecată nu manifestă un comportament imparțial și pare că are de îndeplinit cu orice preț niște sarcini trasate dinainte, aflarea adevărului nefiind o condiție obligatorie.

Se vorbește de ani buni despre "știrbirea independenței justiției" și "erodarea încrederii românilor în justiție", dar este ca și cum ai vorbi despre știrbirea unei farfurii sparte sau despre încrederea în Iuda. Fără responsabilizarea celor care au puterea de a aresta și condamna nu se poate garanta imparțialitatea justiției din România.

Justiția înseamnă respectarea drepturilor, aflarea adevărului și pedepsirea în baza unor probe fără dubiu.

Se spune că justiția este oarbă, dar eu aș spune că este o oarbă care se lasă condusă pe căi înșelătoare, este o oarbă care vede "nodul în papură". Octav Bibere spunea că "justiția e oarbă ca să aibă o scuză". Eu sper ca justiția din România să fie oarbă la indicațiile celor din umbră.

Viitorul României aparține Patrioților! Așa să ne ajute Dumnezeu!

Deputat independent Mihai Lasca.

 
 

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc.

Au mai depus declarații în scris:

- de la colegii neafiliați - Nicolae Giugea, Dănuț Aelenei și Bogdan-Alexandru Bola;

- iar de la Grupul PNL - domnul George Stângă.

Mulțumesc.

Închei ședința.

Se va continua cu ședința de plen și votul final.

Voie bună!

 
   

(Următoarele declarații politice și intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
  Adrian Alda - declarație politică intitulată Războiul comercial al cerealelor nu va afecta România, și nici criza alimentară!;

Domnul Adrian Alda:

"Războiul comercial al cerealelor nu va afecta România, și nici criza alimentară!"

Conflictul armat dintre Federația Rusă și Ucraina, unii dintre principalii producători și furnizori de cereale pentru mai multe țări ale lumii, în special pentru statele sărace sau văduvite de posibilitatea dezvoltării culturilor agricole, generează o nouă formă hibridă de război, cel comercial, al cerealelor. Așa-numitul războiul grâului, purtat de Moscova, a constituit subiectul abordat de miniștrii de externe din Grupul G7 al națiunilor industrializate. Discuțiile au avut loc în cadrul unei întâlniri desfășurate sâmbătă, în Germania, aproape de Marea Baltică. Miniștrii de externe din G7, care reunește Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord și Statele Unite ale Americii, au promis să consolideze izolarea economică și politică a Rusiei, să continue să furnizeze arme Ucrainei și să abordeze ceea ce ministrul german de externe a descris ca fiind "războiul grâului" purtat de Moscova.

Dincolo de politicienii care oferă astfel de valențe acestui neajuns fundamental și care se tot extinde, și unii dintre observatorii acestui fenomen tot cu aceste cuvinte destul de tranșante îl denumesc și din cauza unor probleme potențate cu acest prilej nefast, nu doar la nivelul aprovizionării, ci și al prelucrării materiilor prime și al defunctei facilități a transporturilor neîngrădite până în ziua de 24 februarie a acestuia an.

La adăpost de astfel de amenințări, ca majoritatea românilor conștienți de belșugul oferit, anual, de agricultură, eu mă feresc de sintagma de "războiul grâului", considerând-o strict o puternică undă de șoc, resimțită gradual și diferit de anumite țări, indiferent de poziționarea lor pe harta lumii.

În sprijinul afirmațiilor mele, vă voi menționa că, în 2020, Ucraina a fost al cincilea exportator mondial de grâu, iar țările cu venituri mici și medii au fost principalele beneficiare. Destinațiile prioritare de export ale Ucrainei au fost Egiptul, Indonezia, Pakistanul, Bangladesh și Libanul. Este pe deplin adevărat că au apărut și noi îngrijorări legate de aprovizionare, precum și de o serie de perioade prelungite de secetă în mai multe zone din lume, deci de recolte care tind direct spre zero. Mai mult, aprehensiunea privind situația aprovizionării s-a adâncit tot sâmbăta trecută, când India a anunțat că interzice exporturile de grâu. Decizia Indiei, al doilea mare exportator de grâu de pe mapamond, a generat îngrijorări legate de situația aprovizionării pentru mai multe state ale lumii. Iar această măsură este posibil să conducă la creșterea prețurilor alimentelor și să întrețină foametea în țările sărace care se bazează pe importurile de cereale.

Separat de seria de inconveniente cu care omenirea se confruntă acum și, probabil, și pe viitor, România, prin însăși atributele sale geografice, este ferită atât de criza alimentară de care unii deja suferă, dar și de specula comercială accentuată de cotațiile bursiere pentru cereale. Noi vom avea, din nou, surplus de producție!

Am revenit pe acest subiect și fac aceste noi aprecieri nu doar pentru a calma unele spirite mai puțin realiste și mult mai alarmiste de pe la noi, dar și pentru că previziunile generale privind recoltele noastre, interne, de anul acesta sunt foarte bune!

Dragi investitori în acest domeniu de activitate, mare parte dintre agricultori, alături de autorități apreciază producția de grâu a României la peste 8 milioane de tone pentru acest an. Pe acest fond propice, România ar putea mări cantitatea de grâu, dar și de alte cereale pe care o poate exporta. Cu alte cuvinte, țara noastră va avea un rol esențial atât prin preluarea transporturilor de cereale ucrainene, cât și prin creșterea aportului său la menținerea securității alimentare globale, oferind sprijin celor mai vulnerabile state în această privință, așa cum a mai făcut-o, în repetate rânduri, și înainte de 1989.

Țara noastră poate să își respecte toate angajamente luate față de populația sa privind siguranța alimentară, dar și față de alte state cu care are legături comerciale pe această ramură. O componentă importantă a Programului "Sprijin pentru România" este susținerea agriculturii și industriei alimentare, domenii strategice și cu pondere substanțială în economia românească. De asemenea, Guvernul a decis să pună la dispoziția fermierilor români 300 de milioane de euro granturi pentru capitalul de lucru. Această măsură de susținere a agriculturii și industriei alimentare va contribui la reducerea impactului generat de creșterea prețurilor la produsele de bază.

Complementar, va fi introdusă o altă măsură destinată încurajării procesării în România a materiei prime. În baza unei scheme de ajutor de stat ce urmează să fie aprobată de Guvern, fermierii vor avea la dispoziție 200 de milioane de euro, soluție legislativă ce va contribui la asigurarea necesarului pieței interne și la reducerea presiunii asupra stocurilor și prețurilor la alimente. Întregul pachet de decizii guvernamentale a fost discutat direct cu agricultorii și cu reprezentanții acestora, lucru care ne oferă tuturor încrederea că producătorii români sunt în măsură să asigure pieței produse de calitate și să fie, în același timp, parteneri în efortul Guvernului de a garanta siguranța alimentară.

De asemenea, am constatat, în repetate rânduri, la mai mulți fermieri din județul Arad, că grație acestor forme de sprijin guvernamental, au reușit să constituie adevărate modele de business, care pot fi replicate de întreg mediul de afaceri din această zonă prin simpla accesare a tuturor subvențiilor pentru care se încadrează.

Așadar, actuala guvernare PSD-PNL dovedește că generează profit, stabilitate și predictibilitate, oferind, totodată, și sprijin țărilor din Africa, grație surplusului producțiilor anuale de cereale.

  Onuț Valeriu Atanasiu - declarație politică privind importanța programelor de sprijin pentru familie;

Domnul Onuț Valeriu Atanasiu:

"În România, statul ocrotește căsătoria și familia; el sprijină, prin măsuri economice și sociale, dezvoltarea și consolidarea familiei". Nu este cuplu care a trecut prin fața ofițerului Stării Civile să nu fi auzit această frază, extrasă din vechiul Cod al familiei.

Pe lângă prevederile economice și sociale deja existente, se prefigurează altele, anunțate de prim-ministrul Nicolae Ciucă. Noutatea o reprezintă Programul "Family Star", care va sprijini familiile la început de drum prin credite garantate de către stat pentru organizarea nunții, a unui botez sau pentru achiziția unei mașini de familie.

Pentru prima dată în istoria României, Guvernul are un minister dedicat familiei, care are drept rol găsirea și implementarea celor mai bune soluții pentru copii, tineri și familii la un loc. Avem, așadar, un context extrem de bun pentru sprijinirea celulei de bază a societății, dar nu o facem încă la un nivel complet.

În prezent, mare parte dintre cei care ajung în fața ofițerului Stării Civile sunt tineri crescuți în anii ʼ90 sau 2000 singuri, de rude sau bunici, din cauză că părinții lor erau nevoiți să muncească în străinătate, pentru a-și asigura un nivel decent de viață. Sunt tineri ce nu au avut parte nici de căldura părintească, nici de un model de urmat.

În acest context, se impune existența, în cadrul Ministerului Familiei, a unei instituții în care să funcționeze consilieri familiari pe diverse probleme legate de etapele și problemele cu care se poate confrunta un cuplu.

De exemplu, este bine că există proiecte dedicate familiilor în pachetul "Sprijin pentru România", că se decontează procedurile de fertilizare in vitro pentru cuplurile care nu pot avea copii, din motive medicale. Nu există însă o bună promovare a acestui program, motiv pentru care declinul demografic nu a fost în vreun fel oprit.

Nici de copiii pe care îi avem nu ne îngrijim prea tare. Avem 1,3 milioane de minori afectați de sărăcie sau excluziune socială, în România. Un copil din trei nu are acces la servicii medicale și riscă să fie abandonat în grija statului. Guvernul și-a propus să finalizeze un plan de acțiune pentru a rezolva problema prin Proiectul național "Garanția pentru copii". S-ar putea să nu fie de ajuns.

Dacă ne dorim ca proiectele deja existente sau cele propuse să aibă și un efect în plan social și demografic, este necesară o schimbare a strategiei. Este util să dezvoltăm programe și să formăm specialiști în consilierea cuplurilor, specialiști care să fie în contact direct cu acestea. În caz contrar, problemele nu vor avea parte de o rezolvare reală, oricât de multă finanțare s-ar oferi de la bugetul de stat.

  Beniamin Todosiu - declarație politică având titlul Legea offshore trebuie aplicată în beneficiul românilor!;

Domnul Beniamin Todosiu:

"Legea offshore trebuie aplicată în beneficiul românilor!"

Legea offshore trebuie aplicată în beneficiul românilor. USR luptă de peste trei ani ca această lege să fie adoptată și să asigure independența energetică a României.

PNL și PSD au amânat nejustificat de mult dezbaterea și adoptarea acestei legi, până când România a ajuns să se adâncească într-o criză energetică fără precedent, care afectează direct atât cetățenii, cât și companiile. Astfel, țara noastră a ajuns să crească importurile de gaze rusești, în 4 ani, de la 5% la 30%. În tot acest timp, Legea offshore ar fi putut permite începerea exploatării gazelor din Marea Neagră și câștigarea independenței energetice. În fapt, incompetența și stângăcia PSD-PNL au dus la creșterea dependenței energetice a României de Rusia.

Într-un final, coaliția sărăciei PSD-PNL a depus în Parlament Proiectul noii Legi offshore și suntem în situația în care, în curând, această lege să fie adoptată. De acum, USR se va asigura că legea va fi aplicată corect, astfel încât beneficiile să revină românilor și România să își asigure independența energetică după exploatarea resurselor din Marea Neagră. După cum se știe, aceste resurse sunt limitate pentru o exploatare de 15-20 de ani, perioadă în care trebuie să facem tranziția spre sursele alternative de energie.

Din păcate, PNL și PSD nu gândesc astfel, iar, în loc să direcționeze acești bani spre soluții care să asigure independența energetică, vor să investească în extinderea rețelelor clasice de gaz. Ce să mai facem cu aceste rețele, când previziunile sunt că în viitor vom rămâne fără gaz propriu? Revenim la dependența față de gazul rusesc?

Uniunea Salvați România a propus ca banii încasați la bugetul de stat de la producătorii de gaze naturale din perimetrele offshore ale sectorului românesc al Mării Negre să fie distribuiți către români, în fondurile de pensii private obligatorii, Pilonul II, existente sau nou-create. Este un model norvegian, iar USR a depus un amendament în acest sens la proiectul de modificare a Legii offshore. Amendamentul a fost respins, dovadă că guvernarea PNL-PSD nu dorește ca pensionarii români să beneficieze direct de banii din exploatarea gazelor din Marea Neagră, ci vrea ca acești bani să fie sifonați spre baronii locali. Nu vrea nici măcar să investească în asigurarea surselor alternative de producere a energiei.

Românii trebuie să știe că, prin prețurile la energie, au ajuns să plătească incompetența și hoția coaliției PSD-PNL. Dacă doreau cu adevărat să îi ajute pe români, "specialiștii" din PSD și PNL urgentau adoptarea Legii offshore și preluau proiectele propuse de USR - scăderea la 5% a cotei TVA aplicate energiei electrice și gazului natural pentru consumatorii finali, abrogarea accizei aplicate energiei electrice, eliminarea certificatelor verzi și a taxei de cogenerare din factură, credite fiscale pentru întreprinderi în cuantumul a jumătate din creșterea prețului cu energia și gazele raportat la iulie 2021. De asemenea, se impune extinderea legii consumatorului vulnerabil și simplificarea modului în care este aplicată.

În lipsa unor măsuri coerente, care să protejeze consumatorul român și să asigure independența energetică a țării, România va continua să se scufunde în criza energetică, iar cetățenii vor ajunge în imposibilitatea de a-și mai putea plăti facturile tot mai mari la energie electrică și gaze naturale.

  Bogdan-Alexandru Bola - declarație politică: Scumpirea energiei, cea mai mare speculă făcută de stat;

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Scumpirea energiei, cea mai mare speculă făcută de stat"

Din păcate, românii vor trebui să se obișnuiască cu veștile proaste venite din partea acestei monstruoase coaliții, PSD-PNL-UDMR. Rata anuală a inflației a urcat la 13,8% în luna aprilie a acestui an, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 16,35%, cele alimentare cu 13,54%, serviciile cu 7,11%, iar prețurile producției industriale au ajuns la ritmul de 67%. De la lună la lună, scumpirile bat record peste record. Ciolacu, Ciucă și Câciu mint și spun că este speculă făcută de comercianți, dar nu spun că cea mai mare speculă au făcut-o ei prin scumpirea energiei, deși statul deține 95% din capacitățile de producție a energiei din România.

Partidul Forța Dreptei a propus, încă de acum trei luni de zile, reducerea accizelor și a cotei TVA aplicată energiei electrice. Pentru a se realiza acest lucru, ca măsură temporară, trebuia doar notificată Comisia Europeană, dar coaliția de guvernare nu a făcut nimic, deși alte țări au implementat genul acesta de măsuri de protecție a populației.

Poate ne explică Ciolacu, Ciucă și Câciu cum nu este speculă scumpirea energiei produsă de Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România. Curge apa mai scump sau ce anume a dus la mărirea prețului energiei hidro și de 3 ori? La fel și în cazul Nuclearelectrica - ce materie primă s-a scumpit așa brusc ca să explodeze prețul energiei nucleare? Singura soluție cu efect rapid de temperare a prețurilor este un acord pentru reducerea cotei generale de TVA. Statul trebuie doar să accepte să încaseze un procent mai mic din TVA pentru că oricum și-a umplut buzunarele jefuind prin inflație toate veniturile și economiile românilor.

Reducerea cotei standard de TVA este, astăzi, nu doar o măsură ce ar mai atenua efectele creșterii prețurilor de producție, la poarta fabricii, dar este și o măsură de bun simț. Guvernul nu poate pretinde ca doar cetățeanul să piardă bani în acest context. Trebuie să împartă costurile inflației cu consumatorii. Toate măsurile luate de Ministerul Energiei au fost de la început praf în ochi, deoarece ele au privit doar persoanele vulnerabile și i-au vulnerabilizat pe toți. Ce se așteptau să se întâmple cu industria, cu producția, cu prețurile produselor și serviciilor?

Oamenii trebuie să înțeleagă că inflația este o taxă mascată aplicată populației, iar statul încasează venituri mai mari din creșterea prețurilor. Repet, Guvernul trebuie să accepte o reducere a TVA. Nu poți umple buzunarele bugetului de stat jefuind veniturile și economiile oamenilor prin inflație. Cât mai trebuie să îndure românii nepriceperea voastră? Până unde veți merge cu populismul și minciuna? Ar trebui să va retrageți singuri, într-o cameră, și să reflectați la scopul pentru care ați fost trimiși de cetățeni în fotoliile pe care, vremelnic, le ocupați.

  Bogdan-Iulian Huțucă - declarație politică având titlul Peste 160 de milioane de lei pentru rețeaua de gaze constănțeană;

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:

"Peste 160 de milioane de lei pentru rețeaua de gaze constănțeană"

Programul Național de Investiții "Anghel Saligny" este unul dintre cele mai ambițioase, dar, în același timp, și necesare proiecte pe care le-a avut țara noastră. Toate alocările bugetare, care totalizează astăzi 65,5 miliarde de lei, sunt vitale pentru dezvoltarea și modernizarea UAT-urilor din România. Evenimentele din proximitatea noastră ne-au demonstrat cât de important este să ai o arhitectură de securitate energetică stabilă, iar PNI "Anghel Saligny" tocmai asta își propune să realizeze. În ceea ce privește dezvoltarea rețelelor de distribuție a gazelor naturale, aproximativ 200.000 de familii vor fi branșate la rețeaua de gaze. Pe lângă înființarea de noi rețele, programul prevede extinderea și modernizarea infrastructurii existente.

În lunile care s-au scurs de la emiterea ordinului pentru aprobarea normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2021 pentru aprobarea Programului Național de Investiții "Anghel Saligny", pentru categoria de investiții prevăzută la art. 4 alin. (1) lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2021, adică sistemele de distribuție a gazelor naturale etc., Ministerul Dezvoltării a repartizat fondurile pe criterii aplicate la nivel național, prin Programul "Anghel Saligny" pentru rețelele de distribuție a gazelor naturale.

Este încă o veste extrem de importantă, mai ales că 70% din localitățile din România nu sunt racordate la rețeaua de gaze, iar județul nostru se înscrie în acest trend. Conform Anuarului Statistic al județului Constanța, din 2019, la rețeaua de gaze naturale erau racordate doar 18 localități. Conform repartizărilor făcute pe bază de criterii obiective, județului Constanța i-au revenit 168.092.574 de lei. Această repartizare de fonduri vine să completeze Programul "Anghel Saligny" la care au fost deja alocate fondurile pentru rețeaua de apă, canalizare și drumuri. De asemenea, rețelele de gaze naturale sunt extrem de importante în ceea ce înseamnă trecerea spre o energie mai puțin poluantă, precum și reducerea costurilor de încălzire și protejarea mediului.

Aș mai adăuga și faptul că Legea offshore, care se referă la deblocarea investițiilor și exploatarea gazelor din Marea Neagră și care a trecut de Senat, va asigura independența energetică a României dar, în același timp, prin investiții în rețele de distribuție, am putea aduce acest bun mai aproape de nevoile românilor și ale companiilor românești. Chiar dacă s-au găsit, într-o parte sau alta, tot felul de detractori care să critice nefondat PNI "Anghel Saligny", vedem astăzi rezultatele și efectele benefice pe care le are pentru societatea românească.

Îi asigur pe toți românii, mai ales pe constănțeni, că investițiile vor continua, iar determinarea noastră de a moderniza țara nu se va opri!

  Oana-Gianina Bulai - declarație politică intitulată Proiectul «Viitorul ești tu!» continuă;

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Proiectul «Viitorul ești tu!» continuă"

Susținerea tinerilor ar trebui să fie o prioritate pentru toți factorii de decizie. Sprijinirea dezvoltării acestora, contribuirea la identificarea și fructificarea potențialului pe care îl are fiecare tânăr din țara noastră sunt esențiale dacă ne dorim să avem o generație de campioni, de profesioniști, de lideri.

În 2020 am inițiat Proiectul "Viitorul ești tu!", primul program educațional complementar de leadership gândit pentru tineri la nivel național. Proiectul-pilot a fost demarat în județul Neamț, în municipiul Roman, la care au participat tineri de peste 14 ani. Cele 3 ateliere organizate în Roman în 2020 au reprezentat un real succes. Am reușit ca de la 67 de tineri participanți la prima întâlnire să avem prezenți 130 la cea de a doua, pentru ca la ultima întâlnire să vină alături de noi peste 300 de tineri dornici să învețe și să își descopere adevăratul potențial.

Nașterea acestui proiect a venit în condițiile în care realitățile sociale sunt în continuă și rapidă schimbare, iar pregătirea școlară nu acoperă întreaga nevoie de dezvoltare personală și cunoaștere a regulilor sociale, economice, administrative și politice care influențează evoluția tinerilor.

Potențialul, ideile și dorințele tinerilor trec cu prea mare ușurință pe lângă noi, adulții. Tocmai de aceea am venit în sprijinul tinerilor care au ambiții și își doresc să reușească în viață, să cunoască succesul și satisfacția visului împlinit. Prin activitățile desfășurate în cadrul proiectului am vrut să le oferim o șansă unică de a fi ascultați, îndrumați și antrenați pentru a-și identifica și valorifica potențialul nativ.

Efervescența lor și participarea tot mai numeroasă m-au convins de faptul că acest program îi ajută.

Acum, după 2 ani de pauză, alături de echipa mea voi face pasul următor în acest proiect, care va implica tinerii din Roman. Împreună vrem să punem bazele unui grup de tineri dornici să se implice și să contribuie la dezvoltarea și modernizarea comunității din care fac parte! Vrem să motivăm tinerii să devină modele pentru generațiile viitoare!

Tinerii, pentru a-și atinge potențialul uriaș pe care îl au, trebuie sprijiniți. Tocmai de aceea îi vom ajuta să întâlnească oameni deosebiți, adevărați profesioniști, persoane cu puterea de a inspira și educa prin discursul și experiența lor.

  Virgil Alin Chirilă - declarație politică având ca obiect Impozitarea progresivă pentru scăderea taxelor plătite de salariații cu venituri mici și protejarea categoriilor vulnerabile;

Domnul Virgil Alin Chirilă:

"Impozitarea progresivă pentru scăderea taxelor plătite de salariații cu venituri mici și protejarea categoriilor vulnerabile"

În contextul creșterii accelerate a prețurilor la energie și alimente, în dezbaterea publică a revenit tema impozitării progresive. Știu că aici avem două tipuri de reacții - una că nu trebuie să renunțăm la cota unică, care a fost introdusă în 2005 de o guvernare de dreapta, iar a doua, că astfel vor crește impozitele, nu se mai spune că ar crește probabil impozitele la cei cu salarii mari.

Eu cred că trebuie să avem o discuție sinceră pe acest subiect. Este evident că inflația nu produce efecte egale în societate. Creșterea prețului la uleiul alimentar e resimțită puternic de cei cu salarii mici, dar e aproape insesizabilă pentru cineva cu salarii mari. Prin urmare, inflația, în termeni reali crește decalajele din societate. Cei săraci o duc mult mai rău, în timp ce persoanele mai înstărite trec mult mai ușor prin criză.

Ca parlamentari, votați de cetățeni, avem datoria de a ne asigura că îi protejăm pe toți cetățenii în fața noilor provocări economice generate de creșterea prețurilor la energie și de războiul din Ucraina. Iar cei mai vulnerabili sunt salariații cu venituri mici și mai ales cei care mai au în îngrijire și unul sau mai mulți copii. Aici inflația se resimte cel mai tare. Iar dacă suntem solidari, pentru că noi trăim cu toții în această societate, atunci, ar trebui să îi protejăm și pe cei vulnerabili, care nu din vina lor, nu mai pot face cheltuielilor. Eu, de pildă, aș fi de acord să plătesc un impozit mai mare pe veniturile din salarii, pentru a permite adoptarea unui impozit mai mic la salariații cu venituri mici. Deci, sunt cu totul de acord cu o impozitare progresivă.

Aș vrea vă fac cunoscut faptul că în Uniunea Europeană cota unică este prezentă doar la țări din fostul bloc comunist. Țările capitaliste puternice au cotă progresivă. Așa e normal să fie, pentru a păstra cât de cât un echilibru în societate.

În plus, România nu mai are demult cotă unică. Deci, apărătorii cotei unice nu mai au nimic de apărat. La salarii avem impozit zero la IT construcții, agricultură și 10% pentru celelalte salarii. La pensii avem 0% impozit până în 2.000 de lei și 10% la ce depășește acest prag. În afaceri, avem 1% din cifra de afaceri la microîntreprinderi și 16% la firmele care plătesc impozit pe profit. Deci, cota de 16% adoptată în 2005 nu mai există demult.

Admit, deci, cota progresivă, însă doar cu trei condiții care, cred eu, pot fi îndeplinite de acest guvern - adoptarea unei astfel de măsuri să fie realizată în mod predictibil, adică să fie aprobată cu cel puțin 6 luni înainte de finalul anului, pentru a fi aplicată în anul următor; în al doilea rând statul, respectiv ANAF, să își pună bine la punct sistemul informatic, astfel încât să poată globaliza veniturile din salarii ale tuturor contribuabililor, fără a-i pune pe aceștia să completeze alte declarații, ceea ce ar însemna o creștere și mai mare a birocrației; nu în ultimul rând, introducerea unui astfel de model de impozitare trebuie să ducă în mod necesar la o scădere a impozitului la salariații cu venituri mici, astfel încât aceștia să rămână cu mai mulți bani în buzunar pentru a putea face față creșterii prețurilor.

  Constantin Șovăială - declarație politică având ca subiect Gazul românesc - sursă de securitate la Marea Neagră și în Europa;

Domnul Constantin Șovăială:

"Gazul românesc - sursă de securitate la Marea Neagră și în Europa"

Ziua de astăzi este una crucială pentru viitorul României, pentru securitatea țării din punct de vedere energetic și chiar economic.

Suntem chemați astăzi să dăm un vot pentru Legea offshore. Conflictul din Ucraina ne-a arătat cât de important este să avem propriile resurse de energie și cât de mult contează solidaritatea lumii libere. Prin această lege nu doar că vom explora propriile resurse, ci nu vom sprijini un regim care duce un război nedrept la granița țării noastre.

Prin votarea acestei legi, România va fi o țară sigură din punct de vedere energetic și independentă de piața externă. Prioritate la cumpărare va avea statul român, iar surplusul va fi vândut în exterior.

Doar fiind o țară sigură, pe propriile picioare, putem deveni un furnizor regional de securitate energetică și nu numai la Marea Neagră.

Astăzi, deblocăm investițiile din Marea Neagră și asigurăm investitorii că avem un cadru legal stabil și predictibil. Prea multe Guverne și coaliții, majorități parlamentare și partide mici au încercat să treacă această lege. Au fost multe interese meschine. Astăzi, sper să le punem capăt.

Primii metri cubi de gaz ar urma să ajungă în conductele românești chiar din această vară.

Pe lângă exploatările din Marea Neagră, începând cu anul 2024, va demara și exploatarea celui mai mare zăcământ onshore descoperit în ultimii 30 de ani pe teritoriul României, la Caragele, județul Buzău.

Partidul Forța Dreaptă a susținut două amendamente care au fost respinse de comisiile de specialitate:

  • Racordări gratuite ale gospodăriilor, pentru ca fiecare român să beneficieze de gazul românesc direct;
  • Din impozitul pentru venituri suplimentare ale operatorilor petrolieri din Marea Neagră, să fie folosite și pentru investiții în eficiența energetică și în producția de energie regenerabilă și în cogenerare de înaltă eficiență.

Nu au trecut de votul parlamentarilor din comisiile de specialitate, însă parlamentarii Forței Drepte le vor susține în plenul Camerei Deputaților și vor reveni cu ele la momentul potrivit, poate când va exista o altă majoritate parlamentară.

Aceste amendamente sunt unele juste și vor fi incluse în lege, mai devreme sau mai târziu.

  Cristina Burciu - declarație politică având ca temă Susținerea și respectul pentru familie, în centrul preocupărilor Guvernului;

Doamna Cristina Burciu:

"Susținerea și respectul pentru familie, în centrul preocupărilor Guvernului"

Printr-o rezoluție din anul 1993, ziua de 15 mai a fost declarată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite ca fiind Ziua Internațională a Familiei. Obiectivul principal al acestei zile este de a accentua importanța familiei și a promova valorile familiei - egalitatea, dragostea, respectul, împărțirea echitabilă a responsabilităților casnice, combaterea tuturor formelor de violență împotriva femeilor, copiilor, persoanelor în vârstă, etc..

În intenția comunității internaționale, Ziua Familiei a fost menită a fi un prilej de sensibilizare a tuturor cetățenilor și autorităților cu privire la problemele cu care se confruntă familia în societatea contemporană, dar și o bună ocazie de a celebra uniunea dintre soț, soție și copii.

Recenta aniversare a Zilei Internaționale a Familiilor, care coincide și cu Ziua familie române, a readus în atenția publică rolul clasei politice autohtone în promovarea respectului și atenției pentru familie.

Din acest punct de vedere, Guvernul și majoritatea parlamentară PNL au inițiat numeroase strategii și proiecte legislative și guvernamentale, destinate îmbunătățirii condiției familiilor din România, precum și pentru creșterea dorinței și responsabilității românilor de a-și forma o familie.

Nu în ultimul rând, Ziua Familiei este o oportunitate de a face front comun împotriva fenomenului violenței domestice și pentru protejarea drepturilor copilului.

Desigur, sunt încă o serie de probleme cărora trebuie să le găsim rezolvarea în plan legislativ, cele mai stringente fiind violența domestică și inegalitatea de șanse între bărbați și femei. Sunt două capitole sensibile ale prezentului, unde înregistrăm încă, din păcate, recorduri nedorite.

Sunt convinsă însă că Guvernul Ciucă este preocupat de creșterea numărului femeilor supuse violențelor de toate genurile, precum și de faptul că mult mai mulți bărbați se află în posturi cheie de conducere, îndeosebi în companiile de stat, comparativ cu femeile, inechități ce trebuie în cel mai scurt timp corectate.

  Cristina-Elena Dinu - declarație politică: Programele de sprijin ale fermierilor și dezvoltarea agriculturii, priorități ale guvernării PSD;

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Programele de sprijin ale fermierilor și dezvoltarea agriculturii, priorități ale guvernării PSD"

Pentru a dezvolta agricultura românească și a susține fermierii, PSD a lansat o serie de măsuri concrete de sprijin destinat acestui sector vital, în scopul evitării unei crize alimentare, dar și pentru a asigura securitatea alimentară a românilor în această perioadă dificilă.

Astfel, PSD a inițiat o serie de programe de sprijin direct pentru fermieri, care creează condițiile optime atât dezvoltării culturilor deficitare, cât și pentru creșterea independenței României față de produsele din import.

Un exemplu elocvent în acest sens este creșterea exponențială a numărului fermierilor care beneficiază în acest an de programul de susținere a producției de usturoi, care, în unele județe din țară, s-a dublat față de anul trecut. Fermierii înscriși în Programul pentru susținerea producției de usturoi pot primi un sprijin financiar de 3.000 de euro pe hectar, producția minimă fiind de 3 kilograme pentru 10 metri pătrați. În acest an, pentru susținerea cultivării usturoiului alocarea bugetară la nivel național este de 22,2 milioane de lei.

Accesările Programului "Usturoiul" reprezintă garanția unei producții mari în acest an, care va duce la înlocuirea usturoiul importat din China, cu usturoi sănătos și gustos din producția internă.

Remarc faptul că un alt program de succes, respectiv cel de sprijinire a cultivării tomatelor, și-a demonstrat din plin viabilitatea, în piețele autohtone ajungând produse romanești sănătoase. Acest lucru a determinat o scădere majoră a prețurilor roșiilor, în unele zone ale țării reducându-se la jumătate față de acum două săptămâni.

În acest context, este apreciabilă decizia ministrului PSD al agriculturii și dezvoltării rurale, Adrian Chesnoiu, care a extins acest tip de programe la nivelul altor produse, respectiv la legumele din zonele protejate, la strugurii de masă și la cartofi. Pentru implementarea ultimelor două programe a fost alocată suma de 6 milioane de euro doar pentru acest an, un buget realmente încurajator pentru agricultori.

Mai mult, pentru a preveni dependența de importuri, PSD a prevăzut în Planul Național Strategic fonduri europene de 50 de milioane de euro, în vederea construcției unor depozite pentru cartofii de consum, rezultatul direct fiind păstrarea în stare bună a produselor în scopul comercializării pentru un timp mai îndelungat.

Nu în ultimul rând, PSD a extins sprijinul pentru fermieri și prin finanțarea unor investiții care să le asigure independența din punct de vedere energetic. Concret, Guvernul a adoptat un act normativ care permite accesul fermierilor și al antreprenorilor din industria alimentară la sumele europene alocate prin Fondul de Modernizare, în scopul construirii unor facilități pentru producerea de energie regenerabilă. Vor fi utilizate cât mai mult posibil acoperișurile fermelor și fabricilor de profil, pe care vor fi montate panourile fotovoltaice, pentru a păstra în circuitul agricol suprafețe suficiente de teren arabil pentru menținerea unui nivel ridicat al producției.

În consecință, măsurile PSD vor sprijini fermierii și antreprenorii să investească bani europeni în capacități de producere a energiei regenerabile, fie din surse fotovoltaice, fie din biogaz sau biomasă, pentru a deveni mult mai viabili economic și mai stabili pe piață.

  Cristina Trăilă - intervenție prilejuită de împlinirea a 74 de ani de la înființarea statului Israel;

Doamna Cristina Trăilă:

Israelul a împlinit 74 de ani de independență, de progres și democrație!

Pe 14 mai 1948, prim-ministrul israelian, David Ben Gurion, a proclamat înființarea statului modern Israel.

România a fost printre primele țări care au recunoscut independența poporului israelian și este singurul stat european care are relații solide și neîntrerupte de prietenie, cooperare și susținere cu Țara Sfântă de mai bine de 70 de ani. Parteneriatul dintre popoarele noastre este unul real, care a înregistrat constant, pe parcursul celor șapte decenii, un curs ascendent.

Între români și evrei, există o legătură indisolubilă. Mulți israelieni de origine română au contribuit, de-a lungul istoriei, la succesul statului israelian. De altfel, mulți evrei au contribuit la dezvoltarea României.

Cu ocazia sărbătoririi înființării statului Israel, este important să subliniem lupta grea pe care israelienii au dus-o pentru a deveni un popor independent. Antisemitismul, xenofobia, radicalizarea și discursul instigator la ură sunt unele dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă Israelul. Combaterea acestor fenomene negative este o misiune pentru fiecare dintre noi, iar umanitatea, respectul și iubirea față de ceilalți trebuie să reprezinte chintesența existenței noastre!

Israelul este un adevărat exemplu de putere și credință. Holocaustul a reprezentat una dintre cele mai mari atrocități din istorie, în timpul căreia șase milioane de evrei și-au pierdut viața! În 1945, torturile și ororile au fost oprite, iar trei ani mai târziu, cu o forță incredibilă, poporul israelian își proclama independența, îmbrățișând ferm democrația, drepturile și libertățile fundamentale și valorile unei societăți moderne!

Este o onoare pentru mine să fac parte din Grupul de prietenie cu statul Israel din cadrul Camerei Deputaților, în calitate de secretar, și să promovez lupta împotriva antisemitismului și a discriminării, să militez pentru prezervarea memoriei Holocaustului și să mă implic în dezvoltarea relațiilor dintre cele două țări la nivel parlamentar.

Cu ocazia celebrării a 74 de ani de la proclamarea independenței statului Israel, poporul român transmite poporului israelian cele mai calde urări!

La mulți ani, Israel! La mulți ani, israelieni!

  Dănuț Aelenei - declarație politică având titlul România, țara umilinței pentru persoanele cu dizabilități locomotorii;

Domnul Dănuț Aelenei:

"România, țara umilinței pentru persoanele cu dizabilități locomotorii"

În lume, peste 65 de milioane de oameni sunt imobilizați în scaunul cu rotile, cam 1% din populația planetei. Sunt persoane cu nevoi speciale, care, la noi, sunt aproape total ignorate de stat, în cazul în care nu sunt umilite de-a dreptul. Autoritățile n-au nici măcar o evidență clară a celor care nu pot să meargă - sunt câteva zeci de mii sau poate chiar sute de mii. Deși legea spune clar că trebuie sa li se asigure căi de acces în toate instituțiile publice, prea puțini s-au preocupat de asta.

Participarea deplină a persoanelor cu dizabilități la viața economică și socială reprezintă un vector important în succesul Strategiei Europa 2020 în ceea ce privește promovarea unei creșteri economice inteligente, bazată pe inovare și cercetare, dezvoltare durabilă și favorabilă incluziunii. De asemenea, Convenția ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, ratificată de România în anul 2010, dar și de Uniunea Europeană în 2011 - fiind primul tratat internațional ratificat de UE, susține creșterea incluziunii persoanelor cu dizabilități în cadrul comunității prin promovarea, protecția și asigurarea exercitării depline și în condiții de egalitate a tuturor drepturilor și libertăților fundamentale ale omului de către toate persoanele cu dizabilități și de a promova respectul pentru demnitatea lor intrinsecă. Între principiile/obligațiile stabilite de Convenție se află și cel privind accesibilitatea la mediul fizic, social, economic și cultural, la sănătate, educație și la informare și comunicare, pentru a da posibilitatea persoanelor cu dizabilități să se bucure pe deplin de toate drepturile și libertățile fundamentale ale omului. Prin accesibilitate, Convenția înțelege eliminarea tuturor obstacolelor și a barierelor în calea participării depline a persoanelor cu dizabilități în toate domeniile, respectiv asigurarea în condiții de egalitate cu ceilalți a accesului la mediul fizic, la transport, informație și mijloace de comunicare, inclusiv la tehnologii și sisteme informatice și la alte facilități și servicii furnizate publicului larg.

Din păcate, în România, mediul public nu este încă accesibil persoanelor cu dizabilități în cea mai mare parte. Există instituții publice importante, care lucrează direct cu publicul, și totuși nu au o rampă de acces în clădire, un ascensor sau minime facilități de comunicare cu cetățenii cu dizabilități. Deși, în teorie, cadrul legislativ existent, Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, contribuie la respectarea normelor europene privind accesibilizarea mediului public, în practică, respectarea acestuia lasă de dorit. Lipsa fondurilor necesare este motivul invocat de conducerea acestor instituții pentru lipsa accesibilizării.

O rampă sau o platformă mobilă pot transforma radical viața unui om țintuit în scaunul cu rotile. Reprezintă diferența între a călători singur prin oraș, a vizita un muzeu sau a-ți plăti singur impozitele și a avea în permanență nevoie de sprijinul cuiva.

Persoanele cu dizabilități se lovesc zilnic de nepăsarea autorităților. Cu toate că România s-a angajat în 2006 să rezolve problema rampelor în termen de 6 luni, nici azi, la 16 ani distanță, nu se oferă acces persoanelor cu deficiențe locomotorii în toate instituțiile publice. Iar acolo unde acestea există sunt nefuncționale. Ajunse în fața unei asemenea rampe, persoanele cu handicap locomotor stau afară și așteaptă pe cineva să-i ajute fie din cauză că au fost prost gândite, cu o înclinației prea mare sau pavate cu gresie lucioasă, fie că platformele motorizate, achiziționate pe bani grei sunt nefuncționale sau nu au personal care să le exploateze. Și este frustrant pentru aceste persoane să vadă că nu pot să se descurce stand în vânt și în ploaie, așteptând mila statului.

Persoanele cu dizabilități locomotorii sunt condamnate să stea în casă fără a mai fi integrate în societate. Li se îngrădește accesul în toate instituțiile statului, primării, prefecturi, judecătorii, școli și facultăți, teatre și săli de concerte etc.

Aproape o mie de instituții publice de stat din întreaga țară nu au rampe pentru persoanele cu dizabilități, cel puțin așa arată ultimul raport al Agenției de Plăți și Inspecție Socială.

Revoltător este că acestor instituții li se adaugă bisericile, unde toți ar trebui sa fim tratați egal, dar și Parlamentul României care ar trebui să fie un exemplu în modul de aplicare și respectare a legilor.

Palatul Parlamentului, cea mai cunoscută clădire din România, pe lângă faptul că a ajuns într-un stadiu avansat de degradare, nu are decât o singură intrare prevăzută cu platformă mobilă pentru persoanele cu handicap locomotor, platformă care poate deveni neutibilizabilă atunci când singura persoană care o deservește este liberă sau implicată în alte activități. Clădirea Palatului Parlamentului nu are prevăzută la niciuna dintre intrările de acces rampe pentru persoanele care se pot deplasa decât în cărucior, iar deplasarea către intrarea prevăzută cu platformă mobilă a acestor persoane este o adevărată aventură - căi de acces degradate,trotuare pline cu gropi sau blocate pentru diverse lucrări cu garduri metalice, cu dale lipsă, cu borduri înalte care nu permit trecerea în siguranță acolo unde este cazul de pe trotuar pe partea carosabilă. Deci, așa cum se zice, "peștele de la cap se strică"!

Accesibilitatea este practic prima condiție pentru a putea vorbi mai departe despre incluziunea reală a persoanei cu dizabilități în societate. În măsura în care o persoană cu dizabilități poate să se deplaseze de la domiciliu la școală sau la un loc de muncă, poate să își desfășoare activitatea folosind tehnologii adecvate, poate să aibă acces la alte servicii publice furnizate de autoritățile statului - abia atunci putem vorbi despre participare la viața socială.

În data de 15 aprilie 2022 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 375 bis Strategia națională din 6 aprilie 2022 privind drepturile persoanelor cu dizabilități "O Românie echitabilă" 2022 - 2027, aliniindu-ne astfel la cerințele legislative ale Consiliului European. Sper ca această strategie să nu rămână numai pe hârtie.

  Dumitru Rujan - declarație politică: Pachetul «Sprijin pentru România» devine realitate!;

Domnul Dumitru Rujan:

"Pachetul «Sprijin pentru România» devine realitate!"

Traversăm o perioadă extrem de dificilă din punct de vedere economic cauzată atât de cei doi ani de pandemie, precum și de alți factori externi, precum creșterea prețurilor internaționale la produsele energetice și agresiunea rusă din Ucraina. Toți cetățenii europeni au resimțit efectele negative ale scumpirilor care au afectat inclusiv produsele de bază. În acest context, mă bucură reacția rapidă și fermă a Guvernului condus de președintele PNL, Nicolae Ciucă, materializată într-un amplu program de sprijin pentru românii cu venituri mici, pentru IMM-uri, pentru industria alimentară, pentru fermieri și pentru administrațiile publice locale. Peste 17 miliarde de lei sunt distribuiți în economie și societate pentru a reduce impactul scumpirilor din ultima perioadă.

Atunci când a fost lansat Programul "Sprijin pentru România", gurile rele au început să spună că sunt promisiuni, că măsurile sunt bune, dar nu se vor implementa. Din fericire, în fiecare săptămână, Guvernul condus de Nicolae Ciucă pune în practică, punct cu punct, fiecare dintre măsurile anunțate. Spre exemplu, doar săptămâna care a trecut, au fost adoptate acte normative pentru acordarea tichetelor de 250 de lei/două luni pentru alimente de bază și masă caldă, cu o valoare totală de peste 3 miliarde de lei, din care jumătate sunt fonduri europene.

De asemenea, a fost adoptat actul normativ pentru ajustarea prețului la proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, prin care s-au deblocat toate proiectele de investiții la nivel național afectate de creșterea materialelor de construcții.

O altă măsură deosebit de importantă vizează siguranța alimentară din țara noastră. În acest sens, un sprijin în valoare de 300 de milioane euro a fost aprobat pentru industria alimentară, acvacultură, piscicultură și agricultură, fiind acordat pe două măsuri: microgranturi și granturi pentru capital de lucru pentru IMM-uri. Mai trebuie să adaug faptul că și celelalte măsuri asumate de Guvern vor fi aplicate în cel mai scurt timp, actele normative fiind deja pregătite, iar resursele financiare asigurate.

Pe lângă măsurile din Programul "Sprijin pentru România", țin să-i felicit pe colegii care sprijină Guvernul prin votul favorabil asupra legii care face posibilă exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, dar și de la Caragele, din județul Buzău. Desprinderea treptată de importurile de energie și câștigarea independenței energetice a României va reprezenta un punct crucial în dezvoltarea economică a țării noastre, precum și câștigarea rolului strategic de lider regional în furnizarea de energie.

Aș încheia asigurându-vă că România este guvernată bine și că perspectivele de dezvoltare sunt din ce în ce mai bune!

  Angelica Fădor - declarație politică cu referire la măsurile aprobate prin Pachetul Sprijin pentru România;

Doamna Angelica Fădor:

Prin această declarație politică doresc să readuc în atenția dumneavoastră câteva dintre măsurile aprobate prin Pachetul "Sprijin pentru România", măsuri menite să sprijine mediul de afaceri, investițiile, precum și să protejeze locurile de muncă:

  • Schema de ajutor de stat pentru operatorii economici din sectorul transportului rutier de mărfuri și persoane, pentru compensarea creșterii prețurilor la carburanți. Bugetul este de 300 de milioane de lei și se estimează că vor fi aproximativ 3.000 de companii beneficiare;
  • Ajustarea contractelor de investiții publice în derulare, finanțate din fonduri naționale și europene, ca răspuns la creșterea prețurilor la materiale, manoperă, transport și utilaje; în acest an, pentru susținerea investițiilor publice suma pusă la dispoziție va fi de 5,2 miliarde lei;
  • Prelungirea șomajului tehnic de 75% din salariu până la sfârșitul anului pentru angajații firmelor afectate de războiul din Ucraina; valoarea programului este de 450 de milioane de lei, iar finanțarea se va face din fonduri europene;
  • 300 de milioane de euro granturi, capital de lucru, pentru fermierii români;
  • Salariul minim în agricultură și industria alimentară de 3.000 de lei brut, asemănător celui din sectorul construcțiilor.

Astfel, în fața provocărilor sociale și economice cu care ne confruntăm, Guvernul condus de premierul liberal Nicolae Ciucă vine cu soluții de sprijin pentru românii a căror viață a fost afectată de perioada de pandemie, iar acum este afectată de explozia prețurilor la bunurile de consum. Programul "Sprijin pentru România" este încă o dovadă a faptului că în centrul activității Guvernului se află cetățeanul și economia țării.

Nu pot să închei declarația mea fără a le vorbi sucevenilor, pe care sunt onorată să îi reprezint în Parlament, și despre Programul "Anghel Saligny".

Prin acest Program, județul nostru va primi aproape 1,7 miliarde de lei pentru dezvoltare - 713.111.162 lei pentru apă și canalizare și 950.814.883 lei pentru drumuri și poduri. De asemenea, județului Suceava i-au fost alocați aproape 230 de milioane de lei pentru dezvoltarea rețelei de gaz, una dintre cele mai mari alocări la nivel național!

Toate aceste măsuri pe care le-am enumerat întregesc viziunea și promisiunea Partidului Național Liberal privind investițiile necesare dezvoltării țării noastre și creșterii calității vieții fiecărui român.

  Florin-Claudiu Roman - declarație politică intitulată Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, NATO, devine din ce în ce mai puternică!;

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, NATO, devine din ce în ce mai puternică!"

Războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei pare, pe zi ce trece, că atinge obiective contrare celor avute în minte de ruși. Pe lângă faptul că armata ucraineană începe să câștige din ce în ce mai mult teren în fața invadatorilor, efectele invaziei au răsunat în părțile cele mai puțin așteptate. Începând cu Elveția, care a renunțat la neutralitate și a aplicat sancțiuni economice Rusiei la unison cu toată Uniunea Europeană, astăzi avem două țări importante care și-au anunțat dorința de a deveni parte a Alianței Nord-Atlantice. Este vorba despre Finlanda și Suedia.

Deși procesul de reflecție al celor două țări de a adera la NATO nu este de dată recentă, invazia ilegală și neprovocată a Rusiei în Ucraina a făcut ca aceste două state, cu o tradiție istorică de neutralitate, să caute protecția colectivă a țărilor pașnice și civilizate din Europa. Dacă Putin a pornit războiul cu gândul că va diminua prezența NATO în regiune, s-a trezit astăzi în fața contrariului. Granița NATO se va extinde, iar Marea Baltică se va transforma, făcând abstracție de exclava rusă Kaliningrad, într-o mare NATO. Este răspunsul ferm pe care îl primește dictatorul Vladimir Putin. NATO nu se extinde așa cum a obișnuit Rusia țaristă, Uniunea Sovietică sau Federația Rusă de astăzi. Statele, în virtutea dreptului lor inalienabil de a-și decide singure soarta, doresc să fie parte dintr-o alianță care înseamnă securitate, prosperitate și libertate.

În prezent, NATO reunește 30 de state membre, 21 dintre acestea fiind și membre ale UE. Odată cu aderarea Finlandei și Suediei, NATO va ajunge la 32 de membri și 23 de state ale UE concomitent. Armatele celor două țări sunt redutabile și reprezintă pentru Organizația Nord Atlantică o "achiziție" însemnată, ele devenind importante furnizoare de securitate regională, în special pentru țările baltice. România va sprijini activ aderarea cât mai rapidă a celor două state, cărora trebuie să li se ofere garanții de securitate încă din timpul procesului de aderare, pentru a nu ne trezi în situația în care Putin, într-o altă decizie irațională, pornește o acțiune cu caracter militar împotriva lor.

De asemenea, suntem fermi susținători ai parcursului european și euroatlantic al Republicii Moldova și Ucrainei. România este un furnizor de securitate regională în cadrul NATO, un stat care va promova și va lupta mereu pentru dreptul fiecărui popor de a-și decide calea pe care vrea să o urmeze!

  Mirela Furtună - declarație politică: Mai mulți bani pentru România;

Doamna Mirela Furtună:

"Mai mulți bani pentru România"

Una dintre crizele recente cu care se confruntă statele din flancul estic al Uniunii Europene este cel al gestionării fluxului de migranți din Ucraina.

Europarlamentarii PSD au susținut încă de la începutul conflictului că va fi necesar stabilirea unui mecanism pentru accesarea fondurilor europene pentru statele din prima linie, așa cum există pentru țările din flancul sudic pentru gestionarea fluxului de migranți din Africa și Orientul Mijlociu.

Demersurile PSD pe plan european pentru a determina o reacție de solidaritate a Uniunii Europene față de statele din prima linie care gestionează situația refugiaților sau care sunt cele mai afectate de consecințele economice ale războiului din Ucraina încep să dea rezultate.

Astfel, 10 state din UE, printre care și România, au formulat o scrisoare prin care solicită Comisiei Europene fonduri pentru gestionarea crizei refugiaților și impactul economic al conflictului din Ucraina.

Până în prezent, Comisia Europeană a acceptat activarea unor mecanisme financiare deja existente la nivelul UE (Cohesion’s Action for Refugees in Europe - CARE și REACT-EU), însă o parte din fondurile disponibile prin aceste instrumente au fost utilizate în pandemia COVID, fiind necesare alte măsuri financiare.

În acest sens, cele 10 state solicită flexibilizarea bugetului multianual al Uniunii Europene, astfel încât să se permită transferarea unor fonduri de la anumite capitole către chestiunile generate de problemele din Ucraina.

De asemenea, se mai solicită intervenții ad-hoc din partea Comisiei Europene pentru sprijinirea fluxurilor de refugiați.

PSD se va lupta ca România să primească mai mulți bani de la UE, astfel încât să existe o flexibilitate mai mare bugetară pentru măsurile sociale și investițiile atât de necesare României.

  George Șișcu - declarație politică având titlul Șansa unei generații - vom investi în România, în următorii ani, echivalentul a jumătate din PIB-ul anual al țării!;

Domnul George Șișcu:

"Șansa unei generații - vom investi în România, în următorii ani, echivalentul a jumătate din PIB-ul anual al țării!"

Avem la dispoziție zeci de miliarde de euro în următorii ani pentru a face investiții. În afară de cele 29 miliarde de euro din PNRR, vor intra în România peste 30 de miliarde de euro în cadrul exercițiului financiar 2021-2027.

Ministrul investițiilor și proiectelor europene, Marcel Boloș, a venit cu vești bune după o vizită la Bruxelles, el susținând că aprobarea Acordului de Parteneriat 2021-2027 intră în linie dreaptă pentru investiții europene de 30,4 miliarde euro.

La fel de important este că a fost agreată o schemă de ajustare a prețurilor de minim 700 milioane de euro de care avem nevoie pentru deblocarea șantierelor de construcții. Este foarte importantă această măsură, pentru că prețurile au tot crescut în ultima perioadă, iar proiectele de infrastructură riscă să fie blocate.

Pe de altă parte, este urgent să fie accelerate procedurile pentru demararea proiectelor prin PNRR. Avem la dispoziție 29 de miliarde de euro, dar banii nu vor veni oricum, ci avem nevoie de proiecte concrete, dar mai ales este obligatoriu ca acestea să fie finalizate până în 2026. Altfel, vom fi puși să returnăm banii. Suntem într-o cursă contracronometru, iar orice zi care trece și în care nu se face nimic poate fi considerată o zi pierdută.

Același ministru Marcel Boloș preciza recent că se uită cu invidie la Italia care a implementat deja 10% din PNRR. Este evident un semnal de alarmă tras de ministrul fondurilor europene.

Din păcate, avem experiența neplăcută din anii anteriori, când nu am reușit să atragem integral banii de la Uniunea Europeană. Nici măcar nu este cazul să inventăm noi roata, ci ar trebui să vedem cum au reușit alții să fie campioni la atras fonduri. Mă refer, în primul rând, la Polonia, care în exercițiile financiare anterioare a atras sută la sută din fondurile alocate.

Sunt proiecte mari de infrastructură de care țara noastră are nevoie. Vedem că securitatea alimentară a devenit punct central pe agenda statelor din întreaga lume. Pandemia ne-a demonstrat de asemenea că este necesar să ai un sistem medical bine pus la punct.

Banii europeni reprezintă resursa principală pentru a moderniza România. PIB-ul României este estimat la finalul acestui an la 260 miliarde de euro. În următorii 6-7 ani avem la dispoziție, dacă adăugăm și banii pentru investiții de la bugetul național, cam jumătate din PIB-ul țării pentru a schimba în bine fața României. Suntem într-un moment prielnic, nici măcar un euro nu trebuie irosit!

  George-Cătălin Stângă - declarație politică având ca subiect Sprijin real pentru români, într-o perioadă extrem de grea!;

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Sprijin real pentru români, într-o perioadă extrem de grea!"

Guvernul condus de Nicolae Ciucă continuă să ia decizii necesare implementării Pachetului "Sprijin pentru România". Tocmai în acest sens a fost aprobată depunerea cereri lor de finanțare pentru investițiile de peste un milion de euro, care acoperă 92 de domenii de activitate.

De asemenea, sunt luate măsuri pentru ca angajații cu salarii mici să aibă venituri mai mari, pentru a face față creșterii prețurilor: 200 de lei în plus la salariul minim, fără taxe de la stat. Această măsură permite angajatorilor să majoreze salariile angajaților, opțional, cu 200 de lei, fără ca suma să fie impozitată, începând cu 1 iunie. Reglementarea regimului fiscal derogatoriu are ca scop combaterea consecințelor sociale negative cauzate de creșterea prețurilor.

Concret, de la 1 iunie 2022, pentru suma rezultată din majorarea salariului de bază de la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, respectiv 2.550 lei lunar, fără a include sporuri și alte adaosuri, la suma de 2.750 lei lunar, nu se datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii pentru suma de 200 de lei.

Ministerele lucrează pentru implementarea următoarelor măsuri din pachet. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, condus de ministrul PNL Marcel Boloș, are în lucru acte normative pentru asigurarea cadrului legislativ necesar punerii în aplicare a celorlalte măsuri din Pachetul Sprijin pentru România la timp, așa cum și-au asumat PNL și Guvernul.

Însă, pe lângă Pachetul "Sprijin pentru România", Guvernul identifică noi modalități pentru a crește nivelul investițiilor. În acest sens, Guvernul a aprobat Fondul de modernizare, prin care se alocă 13 miliarde de euro pentru energie regenerabilă. Guvernul a adoptat Ordonanța de urgență care stabilește funcționarea Fondului de Modernizare, prin care se alocă bani pentru proiecte care contribuie la independența energetică a României.

Totodată, se are în vedere lucrul în parteneriate prin acorduri cu alte ministere și instituții publice centrale. De exemplu, Ministerul Agriculturii va derula proiecte pentru energie regenerabilă și biogaz care să asigure independența energetică a fermelor.

Pentru a putea combate efectele negative din punct de vedere al economiei, avem nevoie de investiții. Doar așa putem să ne asigurăm că România va trece cu bine peste această perioadă.

  Alexandra Huțu - declarație politică intitulată Familia trebuie să fie în centrul comunității și în centrul preocupărilor statului!;

Doamna Alexandra Huțu:

"Familia trebuie să fie în centrul comunității și în centrul preocupărilor statului!"

La finalul săptămânii trecute, a fost celebrată Ziua Internațională a Familiei și Ziua familiei din România, eveniment care se celebrează începând cu anul 1995, cu scopul de a promova rolul esențial al acestei instituții, ca formă socială de bază în orice societate.

Tema aleasă de ONU pentru Ziua Internațională a Familiei în acest an este "Familiile și urbanizarea", însă în alocuțiunea mea de astăzi vreau să pun accentul pe importanța și necesitatea susținerii pe care statul trebuie să o acorde familiei, ca centru de referință a politicilor sale publice.

Este o realitate de necontestat faptul că familiile sunt nucleul de bază al societății pentru că ne naștem în familie, ne formăm și ne maturizăm în familie și apoi la școală, iar în final ne extindem familia și ciclul social o ia de la capăt.

În ultimii doi ani, toată societatea românească, dar cu precădere familia și copiii au avut de înfruntat pandemia, iar de câteva luni ne confruntăm cu o criză economică, socială și umanitară generată de creșterea inflației, de instabilitatea situației de pe piața energiei și în special a conflictului regional, care începe să aibă repercusiuni asupra fiecărui cetățean și fiecărei familii din țara noastră.

În acest context, vreau să subliniez faptul că partidul din care fac parte și pe care îl reprezint în Parlamentul României, PSD a pus întotdeauna în centrul preocupărilor sale familia și copiii, cu precădere odată cu intrarea la guvernare la finalul anului trecut, când a solicitat expres înființarea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, astfel încât să fie elaborate măsuri dedicate familiilor cu copiii.

De asemenea, la nivelul Parlamentului, am demonstrat că PSD nu lasă niciun român la marginea societății și am adoptat în procedură de urgență mai multe acte normative care dublează sumele alocate și crește numărul beneficiarilor de alocații de sprijin pentru familiile cu venituri mici, care au copii în întreținere. Vor beneficia de acest sprijin familiile care au un venit mai mic de 400 de lei pe membru de familie și nu de doar 200 de lei, cât era înainte. Sumele cresc de la 86 de lei la 172 de lei pentru familiile cu un copil și ajung până 689 de lei pentru familia cu patru copii și mai mulți.

În același timp, s-a majorat cu 33% alocația zilnică de hrană pentru copiii din sistemul de protecție socială și urmează creșterea sumelor de bani pentru toate necesitățile acestora conform cadrului legal, precum și o mărire a alocației lunare de plasament. Mai mult decât atât, de la 1 iunie intră în vigoare acordarea de vouchere în valoare de 500 de lei pentru preșcolari și familiile defavorizate, care au ca principal scop prevenirea abandonului școlar, dar și voucherele pentru alimente care se acordă strict persoanelor cu venituri mici: familii cu copii și cu venituri mici de sub 600 lei pe membru, persoanele care se încadrează la venitul minim garantat, persoane cu dizabilități, pensionarii cu venituri mai mici de 1.500 de lei.

Nu trebuie să uităm că tot PSD a fost partidul care a condiționat intrarea la guvernare în actuala coaliție doar dacă se adoptă un pachet social la începutul acestui an pentru majorarea alocațiilor pentru toți copiii și a pensiilor, pe lângă compensările și susținerea acordată pentru creșterile de prețuri la energie, alimente și combustibili.

Atât eu, cât și colegii mei suntem conștienți că nu este suficient și trebuie să mai creștem toate aceste sume și să venim și cu alte măsuri complementare, dar trebuia să începem de undeva cu implementarea acestor programe dedicate, pentru că, altfel, exista riscul ca multe familii să nu își mai poată plăti facturile sau să își trimită copiii la școală.

Fiecare familie din România trebuie să poată să își trimită copiii la grădiniță, la o școală bună, la liceu și facultate, să le dea un rost în viață copiilor, o meserie, un drum de urmat. Trebuie să ne asigurăm că alocația pentru copii este cu adevărat un instrument de susținere a familiilor. La fel în ceea ce privește educația timpurie trebuie să asigurăm serviciile necesare copilului și familiei sale în primii ani de viață. Educația timpurie trebuie să răspundă nevoilor speciale ale copilului, astfel încât să nu mai existe copiii înafara sistemului de educație, iar mamele să se integreze cât mai repede pe piața muncii. Familiile cu venituri reduse trebuie susținute fie prin burse sociale sau asistență gratuită, astfel încât să nu mai avem situații în care părinții să nu își pot trimite copiii la școală pentru că nu au bani de cărți, rechizite sau transport și mâncare. Din muncă cinstită fiecare familie din România trebuie să își permită o locuință decentă, o școală bună pentru copii și un trai decent.

La nivel local, Organizația PSD Botoșani din care fac parte a arătat că știe să fie solidară cu familiile de ucraineni care fug din fața războiului. Toți membrii, începând de la parlamentari, primari, consilieri județeni și locali din județ, ne-am mobilizat odată cu începerea conflictului de la granițele noastre pentru a sări în ajutorul cetățenilor ucraineni care fug din fața războiului. Astfel, am pregătit și am pus la dispoziția cetățenilor ucraineni și a familiilor acestora spații de cazare în centre sociale, cămine culturale, biserici și locuințe private. La cerere, aceștia au primit asistență juridică și sprijin logistic în relația cu instituțiile statului român. De asemenea, acolo unde situația a impus-o, cetățenii ucraineni au fost ajutați să-și procure medicamentele de care au nevoie sau să își găsească un loc de muncă.

Așadar, trebuie să ne implicăm fiecare dintre noi, indiferent de categoria socio-profesională din care facem parte, de locul pe care îl ocupăm în societate pentru a proteja în primul rând familiile din România, pentru a le respecta drepturile fundamentale și pentru a le sprijini să se dezvolte și să prospere, dacă vrem să avem o societate sănătoasă construită în jurul valorilor noastre naționale, de familie creștină, munca cinstită și solidaritate între oameni.

  Ioan Balan - declarație politică: Urmează cea mai bună perioadă din ultimele decenii pentru modernizarea comunităților locale prin investiții!;

Domnul Ioan Balan:

"Urmează cea mai bună perioadă din ultimele decenii pentru modernizarea comunităților locale prin investiții!"

Pentru autoritățile administrației publice din România urmează cea mai bună perioadă din perspectiva oportunităților financiare pentru susținerea proiectelor de investiții de interes local. Pe lângă programele naționale de investiții susținute din bugetul național, zeci de miliarde de euro sunt disponibile pentru toată gama de proiecte necesare modernizării comunităților locale. Școli, creșe, grădinițe, servicii sanitare, utilități, drumuri, poduri, infrastructură de transporturi, ape uzate, deșeuri, împăduriri, proiecte de mediu, dezvoltarea de unități de producție locală și lista de oportunități pare să nu se mai termine. Personal, nu pot să nu mă bucur când îmi amintesc despre faptul că mulți primari harnici își propuneau obiective mărețe și, într-un final, abandonau proiectele bune pentru oameni din cauza lipsei banilor. Din fericire, astăzi problema banilor nu mai există. Dimpotrivă, sumele uriașe pe care le avem la dispoziție, raportate la termenele scurte în care trebuie să utilizăm acești bani ne obligă fim eficace în acțiunile noastre pentru a nu rata această șansă istorică.

Îmi exprim satisfacția că județul Suceava, unul dintre județele cu o populație mare între județele țării, este unul dintre principalii beneficiari ai Programului Național de Investiții "Anghel Saligny", cu proiecte de peste 1,66 miliarde lei. Mulțumesc, pe această cale, Guvernului condus de președintele PNL, Nicolae Ciucă, un guvern care a demonstrat prin fapte că România trebuie să se dezvolte armonios în toate provinciile sale, mai ales în zonele cu nevoi mai mari de finanțare.

Cu toate acestea, îmi doresc ca Suceava să privească cu maxim interes toate oportunitățile de finanțare care urmează să fie lansate prin Planul Național de Redresare și Reziliență sau prin programele operaționale aferente cadrului financiar 2021-2027. Vorbim despre un volum uriaș de finanțare, de peste 80 de miliarde de euro, resurse din care județul meu poate să atragă alte câteva miliarde de lei, atât pentru investiții publice, cât și pentru dezvoltarea economiei din județ.

În ciuda evenimentelor din Ucraina, traversăm o perioadă de stabilitate politică și guvernamentală care ne poate ajuta să punem în practică toate proiectele de dezvoltare. Depinde doar de noi, românii, dacă vom ști să fructificăm pe deplin aceste oportunități și să punem în practică proiecte și investiții de cea mai bună calitate.

  Ioan Vulpescu - declarație politică: De ce Primăria Generală a Capitalei este vinovată de subfinanțarea sectorului cultural bucureștean?;

Domnul Ioan Vulpescu:

"De ce Primăria Generală a Capitalei este vinovată de subfinanțarea sectorului cultural bucureștean?"

Vreau să fiu cât se poate de bine înțeles! Subiectul acestei declarații politice nu are nicio legătură cu stânga sau dreapta. Are legătură cu binele public și este despre calitatea politicilor publice în domeniul cultural, generate și aplicate acum de Primăria Generală a Bucureștiului, un oraș mai mare decât câteva țări, membre ale UE, în termeni de număr de locuitori. De ce Primăria Generală a capitalei a ucis din fașă independenții din sectorul artelor spectacolelor?

Poziția mea este cunoscută și constantă, în materie - cultura traversează o criză, materială, dar și morală, care nu cu rotația cadrelor se rezolvă, și nici invocând greaua moștenire.

Este dezamăgitor să vezi că singurul lucru care a reușit să stârnească interesul populației bucureștene, și nu numai, pentru zona culturală, a fost scandalul iscat între Primăria Capitalei și teatrele bucureștene, care de curând au fost supuse evaluării anuale a managerilor. În urma acestor evaluări, managerul Teatrului Nottara a fost demis, managerul Teatrului Metropolis a demisionat și două posturi au fost scoase la concurs, pentru Teatrul Excelsior și Opera Comică pentru copii, fie sub pretextul unor investiții prea mari în producții care au adus încasări mai mici decât așteptările Primăriei Municipiului București, fie sub pretextul unor investiții prea mici în proiecte culturale, în condițiile în care cea mai mare parte din bugetele instituțiilor de cultură din România merge către plata salariilor angajaților și către cheltuielile de întreținere a instituției. Proiectele culturale se fac, după cum bine știm, din mărunțișul rămas după împărțirea banilor de la Buget. Interesantă este retorica din dialogul dintre unii reprezentanți ai instituțiilor de spectacolelor și Primărie. "Pentru că te-am votat, trebuie să ne ajuți!". Greșit! Pentru că e în fișa postului, primarul general este responsabil de dezastrul subfinanțării acestor instituții, înțelegând că singurul rol pe care îl are e să distribuie manageri în spectacolul puterii, adică, cine să conducă mai convenabil forme de faliment cultural.

Este momentul în care Primăria Generală trebuie să se trezească și să înțeleagă că nu este un "centru de profit", că misiunea ei nu este aceea de a obține "valoare pentru acționari", alții decât cetățenii, ca o corporație oarecare. Bunurile publice, iar activitățile culturale țin de acest domeniu, al bunurilor publice, au alt regim, și alt "mod de producție" decât o fabrică de conserve. Dar sigur nu-i pasă de oraș și de cetățenii lui. Dacă i-ar păsa, ar gândi în perspectivă, pe termen lung, și ar ieși din tiparul ăsta birocratic de gândire, o birocrație corporatistă, dar birocrație. Orașului îi lipsește sufletul cultural, și se vede. Iar ce se vede nu place nimănui, indiferent de ideologie, vârstă sau de educație - teatre cu infrastructură vulnerabilă, actori care până mai de curând marșau la Ziua Supraviețuirii Artiștilor, piese politice ridicole în care, vorba lui Caragiale, documentele zboară "două la primărie, două la prefectură" și vistieria instituțiilor de cultură tot goală este.

Ceea ce trăim e maniera în care Primăria Generală a Capitalei face economie la buget de la Cultură. De ce? Pentru că, cel mai probabil, primarul general al Capitalei a făcut economie de cultură în educația sa umană și politică. Altfel, nu se explică deloc cum poți fi edilul unei capitale europene și cum poți trata instituțiile de spectacol ca pe un mare cămin cultural.

  Silviu Nicu Macovei - declarație politică având ca temă Agricultura românească, prioritatea zero pentru guvernarea PSD;

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Agricultura românească, prioritatea zero pentru guvernarea PSD"

Începând cu 1 ianuarie 2023, pentru domeniul agricol, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată va fi de minimum 3.000 lei lunar, fără a include indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri. Propunerea legislativă stipulează și acordarea de facilități fiscale persoanelor fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor încheiate cu angajatori care desfășoară activități în sectorul agricol și în industria alimentară.

Este unul din proiectele de lege promise și asumate de PSD dintr-un pachet mai mare menit să sprijine agricultura românească.

În acest moment, experții vorbesc la nivel global despre riscul ridicat al penuriei alimentelor de bază și, poate cel mai grav, foamete. Războiul din Ucraina, la care se adaugă inflația galopantă la nivel mondial toarnă gaz pe foc, situația fiind extrem de delicată.

Personal, însă, cred ca România nu are voie să ajungă într-o asemenea situație. În ultimii 10 ani, agricultura românească a fost modernizată și susținută în primul rând de fermierii cu spirit de inițiativă. Aceștia și-au riscat veniturile și au sacrificat ani din viață investind în tehnologii moderne. Rezultatele extraordinare obținute în anii trecuți la culturile de grâu și rapiță, marele complexe zootehnice autohtone construite în toate zonele țării, fermele de exploatare a laptelui etc. toate au reușit în ultimii ani să încetinească trendul importurilor de produse agricole.

Ușor, dar sigur, România poate deveni unul din cei mai mari exportatori de produse agricole la nivel mondial. Însă fermierul român nu poate duce singur această luptă. Fără o legislație care să îl protejeze și să îl ajute, nu are nicio șansă pe piețele mondiale.

Una dintre cele mai mari probleme în domeniul agriculturii rămâne forța de muncă, la fel ca și în alte domenii. Dacă vrem să excelăm, avem nevoie de o oameni bine pregătiți. Iar oamenii bine pregătiți trebuie plătiți corect.

Măsura de creștere a salariului minim este doar una dintre etapele Programului PSD de sprijin pentru fermierul român. Scopul este să reținem cât mai mulți specialiști, aici în România. Avem universități agronomice de prestigiu care pot oferi oameni calificați. Este necesar însă ca aceștia să aibă motive să rămână în țară și să își poată practica meseria în condițiile cele mai moderne.

Așa cum a precizat și președintele PSD, domnul Marcel Ciolacu, în planul de guvernare sunt soluții gândite și strategii a căror scop categoric este prevenirea crizei alimentare. Dacă România își creează rezerva necesară, nu avem nicio problemă să exportăm în continuare. România are capacitatea de a produce produse alimentare să susțină nu 20 de milioane, ci 40-50 de milioane spun specialiștii. PSD are pregătit un calup de măsuri pentru redresarea industriei alimentare. Agricultura în acest moment este prioritatea 0.

Știm că România a fost cândva grânarul Europei. Printr-o politică înțeleaptă și echilibrată, țara noastră poate reveni la acest titlu.

  Ioan Mang - declarație politică: Despre trecerea la euro și spațiul Schengen;

Domnul Ioan Mang:

"Despre trecerea la euro și spațiul Schengen"

Alături de alte șase țări, România se înscrie în rândul statelor membre ale Uniunii Europene care au obligația adoptării monedei euro, ceea ce ar însemna, practic, participarea cu drepturi depline la Uniunea Economică și Monetară. Această obligație rămâne însă doar la nivel teoretic, pentru că, la nivel practic, țara noastră ar trebui să îndeplinească mai multe condiții. Aceste condiții vizează criteriile de convergență nominală, juridică și reală.

Criterii de convergență privesc stabilitatea prețurilor, finanțele publice, stabilitatea cursului de schimb, ratele dobânzilor pe termen lung, așa cum sunt prevăzute în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Cele de convergență reală vizează apropierea cât mai mult de media zonei euro pentru o serie de indicatori, precum nivelul PIB/locuitor, productivitatea muncii, energointensivitatea etc. Acestea din urmă nu sunt menționate explicit în legislația relevantă a Uniunii Europene, însă devin din ce în ce mai importante în aprecierea gradului de pregătire al unui stat pentru adoptarea monedei unice.

Așadar, în perioada premergătoare adoptării monedei unice, economia noastră trebuie să parcurgă ajustările necesare integrării în zona euro, marcate de reforme structurale, cu efecte asupra competitivității generale. Însă, indiferent cât de mult ne place sau nu, trebuie să recunoaștem cu toții că, astăzi, România nu îndeplinește aceste criterii. Și nu e vina acestei guvernări! Din contră, alții - cei care astăzi știu doar să critice - ar trebui să se simtă cu musca pe căciulă.

La finalul guvernării PSD din 2019, România avea o poziție foarte bună în privința îndeplinirii criteriilor de începere a procesului de trecere la moneda euro. Începând însă cu 2020, guvernările "fantastice" de dreapta ale domnilor Orban, dar mai ales Cîțu, în special prin împrumuturile masive, au compromis grav aceste condiții esențiale. Astăzi, România se vede nevoită să refacă calendarul aderării la euro.

Așa cum a arătat președintele PSD, domnul Marcel Ciolacu, când a plecat PSD de la guvernare mai rămăsese un singur criteriu de îndeplinit pentru a accede la zona euro. În acest moment, după doi premieri PNL-iști, am pierdut două sau trei criterii și ne-am întors iarăși de unde am plecat. Florin Vasile Cîțu a ratat, ca de obicei, o bună ocazie să tacă. Nu PSD s-a împrumutat de-a dreptul irațional și la dobânzi mult peste cele ale altor state, ci Florin Vasile Cîțu! Nu PSD conducea Ministerul Finanțelor în 2020 și avea poziția de premier în 2021, ci Florin Vasile Cîțu! Alături de Ludovic Orban, Florin Vasile Cîțu este unul dintre artizanii compromiterii condițiilor de trecere la euro!

În perioada actuală, diplomațiile din majoritatea țărilor europene depun eforturi susținute pentru a proteja și pentru a promova interesele țărilor lor, ca urmare a consecințelor grave declanșate de invazia rusă în Ucraina. În același timp, cel puțin în cazul anumitor State Membre, dar nu numai, Comisia Europeană, în primul rând, dar și Consiliul dau în mod constant, cel puțin la nivelul discursului public, semne de flexibilitate și deschidere.

Dată fiind poziționarea firească și energică a României alături de aliații ei naturali, europeni și americani, date fiind contribuțiile semnificative ale țării noastre pentru sprijinirea cauzei comune pe care o apărăm, alături de garanțiile de securitate comune, generale, România și mai ales românii ar trebui să primească și ei o răsplată concretă pentru aceste eforturi. Dată fiind natura strict politică a deciziilor la care mă refer, România și românii ar trebui să primească o decizie favorabilă în ceea ce privește integrarea țării noastre în spațiul Schengen.

Dacă este să fim realiști, obiectivul trecerii la moneda unică europeană rămâne în acest moment nerealist. În schimb, atât la nivelul Guvernului, cât și al Parlamentului ar trebui să ne concentrăm eforturile pe aderarea la spațiul Schengen!

  Marian Crușoveanu - declarație politică: Vom fi independenți energetic!;

Domnul Marian Crușoveanu:

"Vom fi independenți energetic!"

România face pași importanți spre drumul său către independența energetică și tranziția verde. Zilele trecute, compania românească de transport a gazelor naturale, Societatea Națională Transgaz, a semnat acordul de consultanță cu Banca Europeană de Investiții pentru elaborarea strategiei de decarbonizare, o etapă majoră în atingerea obiectivului nostru către economia verde, fapt ce constituie un angajament asumat atât prin apartenența noastră la Uniunea Europeană, cât și prin obligațiile ce decurg din implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență. Transgaz este un actor vital pentru sistemul energetic din România, ce asigură accesul cetățenilor și companiilor la energie sigură și curată. Pachetul de asistență tehnică furnizat de BEI și de experți externi în contextul Platformei Europene de consiliere în materie de investiții - European Investment Advisory Hub (EIAH) va include pregătirea și dezvoltarea unei strategii de decarbonizare pentru Transgaz în vederea tranziției etapizate către o activitate neutră din punct de vedere climatic.

Strategia va avea în vedere măsuri care să contribuie la reducerea emisiilor în cadrul rețelei, precum și criterii de adaptare pentru atenuarea riscurilor climatice, subliniind necesarul investițional și sursele de finanțare relevante, acolo unde este cazul.

SNTGN Transgaz SA este operatorul tehnic al Sistemului Național de Transport și asigură implementarea, în condiții de eficiență, transparență, siguranță, acces nediscriminatoriu și competitivitate, a strategiei naționale privind transportul intern și internațional, în domeniul transportului gazelor naturale. Această companie este extrem de importantă pentru securitatea energetică a țării noastre, precum și pentru economia națională, înregistrând în primul trimestru al acestui an un profit net de 267,918 milioane lei, în creștere cu 70% comparativ cu cel din perioada similară din 2021, conform rezultatelor financiare individuale transmise luni Bursei de Valori București. Profitul brut, de 323,341 milioane lei, realizat la 31 martie 2022, este mai mare cu 64%, respectiv cu 126,539 milioane lei față de cel din primele trei luni ale anului trecut. Cantitatea totală de gaze transportată a fost de 4,382 miliarde metri cubi, dintre care 1,07 miliarde mc pentru consumatorii direcți și 3,311 pentru distribuții.

Observăm că, în contextul regional și internațional actual, volatilitatea este una extrem de ridicată, iar garantarea accesului la resurse energetice, în special hidrocarburi, este esențială pentru stabilitatea fiecărui stat. Nu cu mult timp în urmă, Senatul României a votat Legea offshore. Această lege stabilește cadrul normativ și deblochează exploatarea gazelor din Marea Neagră. Legea asigură stabilitate și predictibilitate legislativă pentru investitori în offshore în Marea Neagră, precum și în onshore de mare adâncime, exploatări pe uscat, de mare adâncime. Primele gaze vor fi extrase în a doua partea a acestui an, așteptându-ne la o producție de circa un miliard de metri cubi anual. Investitorii de la Black Sea Oil and Gas sunt în fază avansată a lucrărilor, având deja procesul verbal de recepție la finalizarea lucrărilor.

Toate acțiunile acestea vor contribui decisiv la atingerea dezideratului privind independența energetică, estimată de specialiști că va fi atinsă în 2026-2027, dacă vom continua pe acest drum. Guvernul condus de președintele PNL, Nicolae Ciucă, se va asigura că românii vor fi protejați de instabilitatea internațională!

  Laurențiu-Daniel Marin - declarație politică intitulată România trebuie să intre în rândul statelor dezvoltate, cu un sistem fiscal progresiv!;

Domnul Laurențiu-Daniel Marin:

"România trebuie să intre în rândul statelor dezvoltate, cu un sistem fiscal progresiv!"

Programul de guvernare al coaliției are ca obiectiv asumat reducerea fiscalității pe muncă, în special în zona veniturilor mici. Este una dintre măsurile care trebuie implementate de Guvern, însă doar în urma unei analize, a unei consultări cu partenerii sociali și mediul antreprenorial.

Iar contextul economic actual, cu creșterea prețurilor la energie care a antrenat o scumpire a produselor în special în sectorul alimentar, impune o discuție aplicată asupra sistemului fiscal din România. Românii cu salarii mici sunt cei mai afectați de inflație și de prețurile la utilități, deci aceștia pot fi ajutați prin deduceri fiscale, astfel încât să rămână cu mai mulți bani în buzunar din salariile obținute.

Trebuie să ne decidem dacă România vrea să intre în rândul statelor dezvoltate, cu un sistem fiscal progresiv sau ne mințim în continuare cu un așa zis sistem al cotei unice. În realitate, toți specialiștii din economie sunt de acord că, în România, cota unică nu mai există de multă vreme. Sistemul fiscal din țara noastră conține mai multe cote de impozitare așa că mesajul unora că nu trebuie să se renunțe la cota unică este un non-sens. De exemplu, la salarii avem impozit zero pentru angajații din domeniul IT, din construcții, iar din acest an și pentru cei din agricultură și industria alimentară și un impozit de 10% pentru salariații din celelalte domenii. Un alt exemplu, la pensii, avem impozit de zero % pentru pensii de până la 2000 lei și un impozit de 10% pentru ceea ce depășește acest prag. De asemenea, afacerile sunt impozitate diferit. Avem un impozit de 1% pe cifra de afaceri pentru IMM-uri și de 16% pentru celelalte categorii de firme.

Țările dezvoltate din Uniunea Europeană au un sistem progresiv de impozitare, cu deduceri fiscale. Doar statele din fostul bloc comunist au cotă unică, respectiv România, Bulgaria, Slovacia, Cehia, Estonia, Lituania, Letonia, Ungaria și Polonia. Însă orice decizie politică trebuie luată în mod predictibil, așa cum am menționat, prin analiza Ministerului Finanțelor Publice și o consultare cu mediul antreprenorial.

Nu în ultimul rând, trebuie respectate legile în vigoare. Iar Codul fiscal precizează că, dacă se au în vedere modificări care vizează introducerea de taxe sau impozite noi sau se majorează cele existente sau se elimină sau se reduc facilități existente, acestea prevederi vor intra în vigoare și vor fi menținute în următorul an fiscal, după 1 ianuarie și trebuie adoptate cu cel puțin 6 luni înainte.

  Iulian-Alexandru Muraru - declarație politică cu referire la vizita oficială la Kiev și în alte localități din Ucraina;

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

Am fost într-o vizită oficială la Kiev și în alte localități din Ucraina, alături de 20 de parlamentari din Europa și America de Nord și oficiali de rang înalt din organizații și instituții internaționale.

Scopul deplasării a fost acela de a arăta solidaritate și implicare pentru vecinii noștri greu încercați de ororile războiului și de a înțelege pe deplin consecințele acestuia. România este implicată ferm în ajutarea Ucrainei în toate planurile și cu toate resursele instituționale, logistice și financiare. Suntem conștienți că ceea ce vom vedea acolo ne va marca, pentru că mulți dintre noi am avut neșansa de a trăi în vecinătate coșmarul unui conflict de neimaginat.

Din păcate, orice regulă de război a fost călcată în picioare - sute de copii și-au pierdut viața, femei violate și ucise, milioane de familii destrămate, iar numărul total al victimelor poate depăși ușor orice estimare, întrunindu-se toate elementele posibile pentru condamnarea crimelor de război.

Ce am văzut la Bucea, Irpin, Borodianka, Hostomel...

Am văzut cu ochii mei gropile comune, distrugerile imense, sute de case și blocuri rase complet, am văzut locurile genocidului pe care invadatorii ruși l-au transformat în cel mai cumplit loc al crimei din Europa. "A doua armată a lumii" s-a dovedit a fi o armată de violatori și tâlhari, criminali odioși care nu mai pot fi considerați ființe umane. Garda națională rusă, mercenarii ceceni, soldații Armatei Ruse au făcut ca 80 de ani de civilizație după al Doilea Război Mondial să fie șterși.

Toate împrejurimile Kievului arată ca în al Doilea Război Mondial. Pădurile din jurul Kievului arată ca acum 80 de ani, după invazia nazistă, totul este ars, distrus, soldații sunt acum la toate baricadele, avanposturile, cazemate, nimic nu este încheiat. În suburbiile Kievului a fost o crimă și o distrugere sistematică, planificată, coordonată. Obiectivul a fost întâi terorizarea populației și apoi crima în masă și colapsarea infrastructurii critice.

Barbaria a fost flagrantă aici, în Bucea, nimic nu va mai fi ca înainte. Crimele au început pe 25 februarie, a două zi după invazie. La începutul lui aprilie, când forțele ucrainene au eliberat împrejurimile Kievului, crimele odioase au ieșit la suprafață. Acestea au schimbat cursul războiului din Ucraina. Torturile și asasinatele armatei ruse au întărit voința guvernelor occidentale de a înarma Ucraina și au redus posibilitatea pentru o pace negociată. Liderii din toată Europa au venit la Bucea și continuă să vină pentru a vedea ei înșiși devastarea și crima. Ceea ce s-a întâmplat aici cred că a pus capăt posibilității ca Ucraina să mai cedeze ceva. Ucraina va lupta pentru a căuta dreptatea de la Bucea și de peste tot. Acesta e noul legământ al Ucrainei.

Peste 1200 de cadavre au fost găsite până acum într-un areal pe care l-am parcurs și care cuprinde localitățile satelit de lângă Kiev - Bucea, Irpin, Borodianka, Hostomel și în alte zeci de sate. Acestea sunt situate la 30-60 de kilometri de Kiev și aveau populație numeroasă de 13.000-60.000 locuitori fiecare. Criminalii ruși s-au răzbunat pe tot ce au găsit în cale, pentru că au realizat că nu pot intra în Kiev. Rezistența și ostilitatea ucrainenilor i-au făcut pe ruși să aplice planul barbar, adică uciderea bărbaților adulți, torturile, violarea femeilor, pentru a suprima rezistența și pentru a obține o cădere nervoasă colectivă, o prăbușire și un abandon care să se răspândească în toată țara.

Primarul din Borodianka mi-a spus că toată infrastructura orașului a fost distrusă, aproape toate blocurile bombardate și fiecare din cei care au rămas în oraș când au venit rușii are, dacă mai este în viață, o traumă pentru totdeauna.

În Bucea, unde au fost uciși peste 400 de ucraineni, groapa comună pe care am văzut-o a fost identificată în primele zile ale lui martie din satelit, cadavrele au fost ulterior deshumate și analizate de procurori și legiști și s-au văzut crimele odioase - cadavre legate cu mâinile la spate, împușcați în cap sau în membre, unii cu ochii scoși sau alte torturi îngrozitoare. Unele cadavre sunt decapitate. Mulți au fost răpiți, puși să sape gropi individuale sau luați de ruși pentru diverse operațiuni în spatele frontului. Există numeroase cazuri, unde, după bombardamente, oamenii s-au adăpostit în subsoluri, dar cu ajutorul grenadelor și a puștilor mitralieră, rușii au pătruns și i-au lichidat astfel. Numai în ultimele zile câteva gropi comune au fost identificate cu zeci de civili lichidați de soldații lui Putin.

Au avut liste, au căutat cu precădere bărbați și membri ai elitei, cum ar fi oficiali locali, activiști sau uneori doar bărbați de vârstă militară. Au mers din casă în casă, blocurile și casele care nu sunt complet distruse au geamurile și ușile sparte, a fost o vânătoare locuință cu locuință, apartament cu apartament. Lunetiștii au stat săptămâni aici, astfel încât, când oamenii ieșeau pentru a căuta mâncare, îi executau sau prindeau imediat. Supraviețuitorii, oficialii și militarii ne au spus cum rușii trăgeau în toate direcțiile, în orice mișcare era pe stradă sau la ferestre, puteau vedea cu vizierele lor termice orice mișcare și astfel eliminau pe toți.

Bătălia pentru a prelua Kievul s-a transformat într-o crimă odioasă, alături de torturi, incendieri, violuri.

Am înțeles pe deplin că invazia barbară a rușilor în Ucraina a avut scopul, de la bun început, al unui genocid, de a elimina națiunea ucraineană. 90% dintre victime sunt executate cu ordine și acțiuni prestabilite. Demonstrează că rușii au comis în mod deliberat execuții în masă ale ucrainenilor, că au comis un genocid.

Agresiunea împotriva Ucrainei este împotriva Europei. Este agresiunea criminală împotriva unui stat independent, suveran, pașnic. Este cea mai gravă și mai barbară agresiune în Europa de la al Doilea Război Mondial. Armata rusă nu a crezut vreodată că, odată cu invazia din Ucraina, va întâlni un popor atât de motivat pentru a-și apăra pământul, valorile și libertățile lumii civilizate, o lecție de curaj pentru noi toți.

  Ștefan Mușoiu - declarație politică: Dă glas ideilor tale în Europa!;

Domnul Ștefan Mușoiu:

"Dă glas ideilor tale în Europa!"

Timp de un an, cetățenii europeni care și-au dorit să își facă auzite părerile și sugestiile și-au direcționat, nemijlocit, punctele de vedere privind viitorul Uniunii Europene către instituțiile comunitare. Dezideratele noastre, ale tuturor cetățenilor Uniunii, au ajuns pe agenda Conferinței pentru viitorul Europei, dezbatere organizată de Parlamentul European, Consiliu și Comisia Europeană. Concluziile rezultate vor deveni principiile care vor duce la schimbarea radicală a organizării Uniunii. Și pentru că liderii UE au nevoie, în mod particular, de perspectivele pe care generația tânără le proiectează pentru această construcție politică statală fără precedent, concepții generate de starea lor de spirit, au lansat un nou instrument online de consultare a acestei categorii de vârstă - "Voice your Vision", respectiv "Dă glas ideilor tale!".

Acest instrument online, care va fi un element central al Anului european al tineretului, le va permite noilor generații să își poată înregistra opiniile și ideile pentru viitorul proiectului unional. Toți tinerii pot aborda orice aspect care li se pare important, de la ocuparea forței de muncă, incluziune, pace și securitate la schimbările climatice, educație, sănătate mintală etc. Prin această formă a contribuției individuale și, concomitent, colective, ei vor participa nu doar la dezbaterea publică, ci și la procesul decizional al Uniunii.

Dacă până acum, mizam pe o anumită competiție între statele UE privind creșterea vizibilității lor și sporirea anumitor atribuții decizionale, în contextul procesului amplu, actual al creionării celor mai bune auspicii viitoare comunitare, a venit momentul să pariem pe vocile tinerilor. Eu am toată încrederea în vocile puternice ale adolescenților români, care, cu siguranță, vor reverbera și în sferele decizionale ale UE! Și vor crea cu promptitudine efectele scontate în favoarea tuturor cetățenilor europeni, în special prin eliminarea decalajelor de dezvoltare și ale nivelurilor diferite de trai din țările membre.

Vă rog să nu aveți nici cel mai mic dubiu în privința acestor afirmații pe care le fac aici, în fața dumneavoastră, la adresa tinerilor noștri și nici să nu mă suspectați de mult prea mult optimism, pentru că observațiile mele se bazează pe lucruri concrete, rezultate din interacțiunea personală, repetată cu noile generații.

Am avut, chiar săptămâna trecută, o întâlnire cu aproximativ 150 de elevi ai Liceului Pedagogic din Slobozia, care ne-au confirmat mie, colegilor mei de la PSD Ialomița, și profesorilor lor, în cadrul dezbaterii prilejuite de Ziua Europei, de Săptămâna europeană, și de Anul european al tineretului, că afirmația "Viitorul Uniunii Europene depinde de tineri" nu este un banal truism inclus în declarațiile noastre, ale politicienilor, ci se va concretiza cu certitudine anii următori.

Perspectivele liceenilor noștri privind viitorul României în UE, dar și parcursul Uniunii mi-au umplut inima de bucurie și mi-au confirmat dorința copiilor pentru continuitatea acestei structuri de state, grație căreia beneficiem, ca membri, de o serie de avantaje care nu doar că ne pun la adăpost de imixtiunile externe, dar au contribuit și contribuie la progresele noastre sociale și economice.

Trebuie să vă mai mărturisesc că m-a frapat și hotărârea comună, probată de elevii ialomițeni, privind întărirea securității întregii Uniuni, atât militară, cât și economică. O altă doleanță a lor o reprezintă și extinderea democrației participative, proces care confirmă și el necesitatea demarării reformelor acestei structuri multistatale, despre care se vorbește din ce în ce mai mult la nivel politic comunitar, dar și la vârful majorității statelor membre. Aceste obiective ale tinerilor români se îngemănează perfect cu interesele acelorași segmente de vârstă, provenite din rândurile tuturor celorlalte naționalități subsumate de Uniune, și care își doresc să fie ascultate cu mai multă atenție de către factorii de decizie, ce pot să le concretizeze inițiativele și să le sprijine dezvoltarea personală, socială și profesională. Iar acest spectru mai amplu, constituit din țelurile tinerilor de astăzi, rezultă și din raportul pe care Comisia Europeană l-a publicat, în speță Eurobarometrul Flash privind tineretul și democrația, realizat între 22 februarie și 4 martie 2022. Voi face referire și la acest nou Eurobarometru pentru că acesta arată o implicare tot mai mare a tinerilor din țara noastră. Potrivit cercetării, în prezent, majoritatea tinerilor români, aproximativ 61 %, sunt activi în comunitățile în care trăiesc și au participat la activitățile uneia sau mai multor organizații de tineret în ultimele 12 luni. Rezultatele Eurobarometrului confirmă și faptul că Programul "Erasmus +", care aniversează 35 de ani de la înființare anul acesta, este cunoscut de mai mult de jumătate dintre respondenții tineri, deși persistă unele diferențe între statele membre. Proporția tinerilor, care cunosc beneficiile de care se pot bucura prin Erasmus +, este cea mai mare în Grecia (72%) și Cipru (70%) și cea mai mică în Suedia (26%).

Tinerii din România se situează undeva la mijlocul acestui clasament, motiv pentru care vă îndemn, dragi colegi, să le faceți cunoscute, în cadrul întrunirilor pe care le aveți cu ei, aceste oportunități de care generațiile din care noi provenim nu au avut parte.

În calitatea mea de deputat și de președinte al Comisiei pentru afaceri europene, mi-am propus să fac tot ce îmi stă în putință pentru a le face auzită vocea noii generații, nu doar în contextul Anului european al tineretului, ci și mai activ decât a făcut-o parlamentul nostru național până în prezent.

M-aș bucura dacă și dumneavoastră veți proceda la fel, pentru că această nouă campanie a Uniunii nu doar că este deosebit de importantă prin însăși finalitatea sa, dar chiar este imperios necesar să schimbăm modul în care îi includem pe tineri în procesul strategic și decizional, mai ales că ei dau dovadă că sunt din ce în ce mai implicați și angajați în viitorul societăților.

  Nicolae Giugea - declarație politică având tema O țintă națională ratată - aderarea la zona euro!;

Domnul Nicolae Giugea:

"O țintă națională ratată - aderarea la zona euro!"

Nu în puține rânduri, atunci când oficialilor români li se reproșa lipsa de performanță, aceștia arătau sfidător cu degetul către Bulgaria, stat care se plasa pe ultimul loc din Uniunea Europeană la majoritatea indicatorilor economici și sociali. Timpul a trecut și Bulgaria are astăzi autostrăzi, în timp ce România încă mai așteaptă să aibă drumuri moderne. Bulgaria are un turism performant, accesibil cetățenilor din clasa de mijloc, în timp ce calitatea și prețul serviciilor din turismul românesc îi sperie și pe oligarhii lumii. Bulgaria are mai multe șanse să intre în spațiul Schengen decât România. De la 1 ianuarie 2024, Bulgaria intră în zona euro, în timp ce Guvernul României nici măcar nu mai știe dacă mai are sau nu acest obiectiv strategic național.

Nemulțumirea mea majoră nu este legată de faptul că aderarea la zona monetară europeană este o obligație asumată prin Tratatul de aderare al țării noastre la Uniunea Europeană și că România a ratat de mai multe ori șansa de a adopta această monedă puternică și stabilă. Din păcate, menținerea României în afara zonei euro înseamnă creșteri de prețuri de până la 20% în numai câteva luni, în timp ce inflația pentru statele care au moneda euro este foarte mică. Aderarea la euro ar fi însemnat rate la credite cu dobânzi mici și nefluctuante pentru români, nu creșteri sau chiar dublări de rate de la o lună la alta. Dacă am fi avut moneda euro, întreprinzătorii români nu ar mai fi fost supuși riscurilor valutare și costurilor de tranzacție care-i face din săraci și mai săraci.

Aderarea României la zona euro este un adevărat proiect de țară, pentru care trebuie asumate termene precise și luate măsuri concrete și curajoase pentru atingerea criteriilor nominale de convergență.

De asemenea, o bună utilizare a fondurilor europene care pot fi accesate de România ar ajuta substanțial și la recuperarea decalajelor, la o convergență a veniturilor, nu numai a prețurilor, precum și la o ameliorare a indicatorilor de convergență reală. Mă uimește faptul că actualul ministru al finanțelor nu are nici cea mai mică preocupare față de această chestiune. Nici măcar nu-i pasă că România se împrumută la dobânzi de 8% pentru credite în lei, când ar fi putut să se împrumute la dobânzi de 2%-3% în moneda unică europeană. Domnia Sa avea performanțe doar în studiouri de televiziune, înainte de a fi ministru. Acum se remarcă printr-o profundă tăcere pe temele majore pentru români - dobânzi, datorie, creșteri de prețuri ca în anii 90, carburanți mai scumpi decât în statele dezvoltate.

  Daniela Oteșanu - declarație politică intitulată PSD acționează pe toate planurile, pentru a proteja populația de majorările de prețuri!;

Doamna Daniela Oteșanu:

"PSD acționează pe toate planurile, pentru a proteja populația de majorările de prețuri!"

PSD este partidul care a venit în cadrul actualei guvernări cu mai multe pachete de măsuri pentru susținerea categoriilor vulnerabile de populație, copii, familii cu venituri mici, angajați cu salariul minim, vârstnici, dar și pentru stimularea și dezvoltarea antreprenorilor, a producției și industriei alimentare românești.

Acum, pe lângă aceste măsuri, s-a decis o intervenție pentru a combate creșterea prețurilor. Chiar dacă inflația este un fenomen global provocat de pandemie și de războiul din Ucraina, Guvernul acționează pentru a limita creșterile nejustificate de prețuri din partea unor comercianți care încearcă să profite pe seama cetățenilor. În contextul în care Institutul Național de Statistică anunță o creștere a prețurilor de 13,8%, Guvernul ia măsuri pentru sancționarea dură a majorărilor speculative de prețuri. Amenzile aplicate pe cifra de afaceri a comercianților pot ajunge la milioane de lei, fiind în măsură să-i descurajeze pe agenții economici care practică prețuri speculative, fără o justificare economică obiectivă. Prin această lege, statul își creează practic pârghiile de acțiune pentru a acționa împotriva comercianților vor să profite de actualul context economic dificil.

Creșterea inflației este un fenomen real, care se manifestă la nivel global, nu doar în România și în Europa. Dar peste acest fenomen se suprapune și conduita incorectă și speculativă a unor agenți economici care majorează prețurile finale fără să fi avut creșteri ale valorii materiilor prime sau la ofertele furnizorilor lor. Acest comportament abuziv este sancționat foarte dur de Ordonanța antispeculă. Textul acestui act normativ s-a dezbătut săptămâna trecută în primă lectură. Dacă va fi nevoie de clarificări, ele se vor putea face până la adoptare, pe circuitul de avizare. De asemenea, se vor mai putea face clarificări și la nivelul normelor de aplicare care vor fi definite prin hotărâre de guvern.

Din păcate, cei de la USR care au nenorocit țara prin liberalizarea haotică a pieței de energiei, cum remarca Banca Națională a României, ar prefera ca în numele unui liberalism sălbatic să-i vadă pe români îngropați de vii sub facturi din ce în ce mai mari. După ce au distrus țara prin insistențele liberalizării aberante a pieței de energie, după ce au dat gaură bugetului de un miliard de euro prin achiziția supradimensionată de vaccinuri COVID, cei de la USR ar trebui să fie ultimii care să vorbească despre prețuri și despre echilibre economie.

USR a rămas același partid orientat pe scandal, incapabil de soluții și construcție, în timp ce PSD a demonstrat că este capabil să vină cu soluții concrete și rapide la problemele reale ale oamenilor și să corecteze de fiecare dată toate derapajele și inechitățile guvernărilor de dreapta.

  Radu-Marin Moisin - declarație politică despre Legea offshore;

Domnul Radu-Marin Moisin:

"Legea offshore"

Obiectivul principal al politicii energetice a României este asigurarea independenței și securității din punct de vedere energetic, care este în acord cu obiectivul UE, acela de a deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Strategia Energetică a României face parte din procesul de dezvoltare a României și vizează creșterea sectorului energetic în condiții de sustenabilitate și creștere economică, ținând cont de directivele europene.

Prin urmare, săptămâna trecută, plenul Senatului a adoptat cu majoritate de voturi propunerea legislativă privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, iar acum va fi rândul nostru să o analizăm, să o dezbatem și să o votăm. Acest proiect își asumă asigurarea demarării proiectelor strategice de dezvoltare și exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră, în scopul creșterii securității energetice, reducerii dependenței de gaze de import și facilitării tranziției către surse de energie curate.

Pentru a susține proiectele de dezvoltare a resurselor de gaze din Marea Neagră și pentru a încuraja investitorii din domeniu, Legea offshore aduce următoarele modificări:

  • Eliminarea impozitării suplimentare a veniturilor pentru prețurile de vânzare la care investitorii nu realizează supraprofituri (între 45,71lei/MWh și 85lei/MWh);
  • Creșterea de la 30% la 40% a nivelului maxim pentru deducerea investițiilor din segmentul Upstream pentru determinarea impozitului suplimentar;
  • Eliminarea limitării deducerii investițiilor pentru calculul impozitului pe profit;
  • Reglementarea regimului fiscal pentru perimetrele onshore de adâncime mai mari de 3000 m;
  • Eliminarea utilizării prețului de referință în determinarea bazei de calcul a impozitului asupra veniturilor suplimentare.

De asemenea, actul normativ stabilește un regim fiscal competitiv, deoarece veniturile sunt împărțite între 60% statul român și 40% investitor, iar România va avea drept de preempțiune la achiziția gazelor naturale, cu alte cuvinte, va putea acoperi necesarul intern înainte de a vinde surplusul către export. Același cadru fiscal se va aplica atât pentru investițiile offshore, cât și pentru cele onshore de adâncime, cum sunt cele de la Caragele, județul Buzău, începutul exploatărilor fiind preconizat în anul 2024.

Pentru țara noastră, Legea offshore înseamnă parcurgerea primelor etape atât pentru a fi independentă din punct de vedere energetic, cât și pentru a deveni un furnizor de securitate energetică la nivel regional.

  Raisa Enachi - declarație politică având titlul Modificarea Legii offshore nu aduce beneficii României;

Doamna Raisa Enachi:

"Modificarea Legii offshore nu aduce beneficii României"

Marți, în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților, a fost dezbătut Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore.

România se confruntă cu o criză energetică, ca urmare a creșterii excesive a prețurilor la gaze și energie electrică, dar Guvernul nu a reușit să implementeze măsuri legislative optime pentru reducerea acestor costuri. În concluzie, avem resurse naturale care ne pot satisface cerințele de consum, dar le vindem pe nimic și apoi le cumpărăm înapoi la un preț mult mărit, stabilit de firmele de explorare.

Titularii de acorduri petroliere referitoare la zăcămintele petroliere offshore de mare adâncime și onshore, precum și operatorii economici afiliați acestora, vor putea comercializa liber hidrocarburile produse din aceste zăcăminte petroliere pe durata acordurilor, la prețurile și cantitățile stabilite de aceștia, în conformitate cu legislația națională și cu principiile pieței libere din UE, conform propunerii de lege de modificare a Legii offshore.

Sub pretextul crizei energetice și al dobândirii independenței energetice, a fost inițiat un act normativ care ne-a făcut dependenți de societățile de explorare a gazelor naturale, o metodă de a acorda "facilități fiscale" corporațiilor de explorare a gazelor naturale, care nu vor contribui, sustenabil, cu venituri la bugetul de stat.

România va fi grav afectată de aceste modificări aduse Legii offshore. Pentru început, firmele nu sunt obligate să vândă gaze românești pe piața internă, în ciuda faptului că legea inițială prevedea ca 50% din gaze să fie vândute în România. Mai mult, statului îi este interzis să beneficieze de venituri suplimentare dacă prețul de vânzare se încadrează până la 85 lei/MW.

Companiile care exploatează gazele din Marea Neagră vor putea încorpora costuri de până la 40% și vor putea fi impozitate doar pentru 60% din veniturile majorate, datorită modificărilor legislative care măresc deducerea investițiilor de la 30% la 40%.

Demararea unui proiect, în forma prezentată de exploatare a gazelor din Marea Neagră ar însemna adâncirea românilor în sărăcie energetică.

România va investi banii pe care îi datorează sub formă de impozit pe profiturile crescute ale companiilor de gaze în extinderea rețelei de distribuție și a conexiunilor la rețea, prinzând și mai mulți români captivi prețurilor tributare moriștii tranzacțiilor speculative ale burselor de profil generate de interesele de grup ale giganților de pe piața globală de energie.

AUR se va opune înstrăinării resurselor naturale ale României și nu va mai tolera ca, poporul român, să mai primească încă o palmă grea pe obrazul său!

  Simina-Geanina-Daniela Tulbure - declarație politică având ca subiect Femei competente pentru decizii pertinente. Manifest pentru leadershipul feminin;

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

"Femei competente pentru decizii pertinente. Manifest pentru leadershipul feminin"

Leadershipul feminin devine esențial în contextul actual, în spectrul tuturor fenomenelor pe care societatea contemporană le întâmpină.

Observăm, adesea, aplecarea femeilor către dimensiunea umană a problemelor, către latura umanitară a provocărilor și evenimentelor. Această orientare se traduce, adesea, într-o dedicare specială față de politici sociale, un interes nuanțat alocat problematicilor care vizează drepturile omului. În momentul de față, fără o astfel de perspectivă, societatea nu poate parcurge o direcție sănătoasă.

Conform Eurostat, România, din numărul total de manageri, înregistrează un procent de 34% femei, plasată fiind pe locul 16 la nivelul UE. Totuși, viața publică demonstrează o discrepanță și mai solidă. Deși populația României este formată din 51,1% femei, acestea reprezintă doar 17% din numărul total de parlamentari ai României.

Din păcate, politica pumnului în masă a devenit o constantă a vieții publice românești, iar efectele sunt vizibile în termeni generaționali. Suntem în continuare suprimați de către cutumele unui act decizional bazat pe jocuri brute de putere, de măsurare a forței. Avem, în schimb, la nivel declarativ și prin strategii naționale, pierdute prin veșnicele sertare ale instituțiilor noastre, țeluri ambițioase privind reforma actului politic.

Cred că, dincolo de politici, legislație și reguli, e necesar, în primul rând, curajul. Desigur, fără cadre de acțiune nu putem progresa, însă fără curaj, iată, nici măcar nu luăm în calcul posibilitatea de a progresa. A numi femei competente și dedicate în poziții cheie e un act care pare să fie amenințător pentru actuala clasă politică și pentru interesele sale.

Avem exemple, totuși. Iată, Maia Sandu, președintele Republicii Moldova și Natalia Gavrilița, prim-ministrul Republicii Moldova, ne demonstrează zilnic, de la modalitățile de organizare a deplasărilor de stat la politicile curajoase pe care le adoptă, orientate spre tineri, educație, mediul rural și alte dimensiuni sociale, că leadershipul feminin e cea mai bună soluție de a transforma o țară aflată, vremelnic, la ananghie.

Modele demne de urmat furnizează și statele nordice, Finlanda și Suedia fiind conduse, în situația curentă, de femei de stat capabile să adopte decizii dintre cele mai dificile într-un context de securitate tensionat, sensibil. Franța, prin numirea lui Elisabeth Bourne în calitate de prim-ministru, a doua femeie care ocupă această poziție în istoria recentă a țării antemenționate, subliniază ideea că femeile demne de decizii brave și conștiente de profunzimea fenomenelor sociale trebuie, pentru binele nostru comun, să fie puse în funcții de căpătâi.

Reiterez ideea că egalitatea de gen și de șanse în viața politică este o condiție pentru decizii armonioase, reprezentative, ferme și prospere. Nu ne mai permitem luxul de a nu integra fiecare categorie socio-demografică în procesul politic și, cu atât mai mult, nu ne mai permitem să ne autoprivăm de dreptul de a beneficia în funcții publice de reprezentanți loiali, dedicați și capabili de fapte marcante, precum sunt femeile pe care le-am menționat anterior.

  Maria Stoian - declarație politică privind Revizuirea creșterii economice;

Doamna Maria Stoian:

"Revizuirea creșterii economice"

Previziunile de iarnă ale Executivului Comunitar arătau că, deși economia României înregistrase un avans de 6,3% în 2021, datorită cererii interne solide, ritmul de creștere a încetinit până la 4,2% în acest an, pentru ca în 2023 să accelereze ușor, la 4,5%.

Comparativ cu luna februarie, previziunile economice din această primăvară, publicate de Comisia Europeană arată ca economia României ar urma să încetinească la 2,6%.

În varianta de primăvară a prognozei pe termen mediu, majorările succesive ale prețurilor la energie, problemele lanțurilor globale de aprovizionare și contextul geopolitic arătau accentuarea riscurilor și incertitudinilor asupra economiei, afectând mediul de afaceri și așteptările pe termen scurt.

Efectele crizei energetice și ale perturbărilor în lanțurile de aprovizionare, manifestate încă din partea a doua a anului 2021, au fost amplificate de recentele majorări ale cotațiilor internaționale pentru produsele energetice și agroalimentare, precum și necesitatea suplimentării deficitului de resurse energetice din Rusia.

În zona euro, producția aproape s-a blocat în aprilie. Companiile au raportat că problemele cu deficitul de componente s-au agravat din cauza războiului și a restricțiilor din China, majorarea prețurilor și sporirea incertitudinilor privind perspectivele economice afectând cererea.

Altfel, inflația a atins un nivel record de 7,5%, de aproape două ori mai mare decât a fost previziunea dată de Banca Centrala Europeană (BCE).

Luna trecută, președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a apreciat că perspectivele inflației sunt "fluide", deoarece războiul care se desfășoară în Ucraina îi forțează pe economiști să își revizuiască, în mod constant, previziunile economice. Este de așteptat ca prețurile la energie și alimente, care au atins noi maxime de la invazia Rusiei, să se stabilizeze, chiar dacă la un nivel ridicat.

Următoarele previziuni privind evoluția economiei europene ale Băncii Centrale Europene vor fi publicate oficial la sfârșitul lunii iulie.

Chiar dacă prețurile de consum în zona euro înregistrează noi creșteri, unii oficiali și analiști economici sunt de părere că sunt speranțe de revenire în domeniul HORECA și cel al transporturilor. De asemenea, aceștia prevăd o stabilitate pentru puterea de cumpărare, precum și o creștere a salariului mediu brut cu 9,7%, cu o rată a șomajului în scădere.

  Alina-Elena Tănăsescu - declarație politică intitulată PSD accelerează lucrările la cele mai importante proiecte de infrastructură;

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

"PSD accelerează lucrările la cele mai importante proiecte de infrastructură"

După ce primul sector de drum expres din România, Craiova-Pitești, a fost deschis circulației la finalul lunii aprilie a acestui an, ca urmare a eforturilor ministrului social-democrat al Transporturilor, săptămâna trecută s-au deblocat și lucrările pentru construcția sectorului 3 al Autostrăzii Sibiu-Pitești.

Licitația pentru desemnarea constructorului era blocată de contestații de aproape 3 ani, iar pentru deblocarea acesteia a fost nevoie ca ministrul Sorin Grindeanu să facă demersuri susținute pentru modificarea Legii achizițiilor publice. Este vorba despre cel mai scump și mai important segment, cel care traversează efectiv Carpații, între localitățile Cornetu și Tigveni. După semnarea contractului se poate spune că se lucrează, efectiv, la întreaga autostradă! Lotul 3 al autostrăzii Sibiu-Pitești costă între 5,3 și 5,8 miliarde de lei și este finanțat în totalitate din bani europeni, prin Programul Operațional Transporturi. Lucrările trebuie finalizate în 4 ani și 9 luni de la data semnării contractului, proiectarea durează 12 luni, iar construcția 45 de luni.

Întreaga autostradă Sibiu - Pitești va avea o lungime de 123 kilometri și va fi împărțită în cinci loturi, Sibiu - Boița, Boița - Cornetu, Cornetu - Tigveni, Tigveni - Curtea de Argeș și Curtea de Argeș - Pitești, va avea opt noduri rutiere și nouă tuneluri și va costa aproximativ 8 miliarde de euro. Unele porțiuni ar putea fi deschise traficului chiar până la sfârșitul acestui an. Autostrada Sibiu-Pitești este parte a Coridorului 4 Paneuropean, Rin-Dunăre, și va conecta Centrul și Vestul României cu rețeaua europeană de autostrăzi. Aceasta este cerută și de către una dintre cele mai mari companii din România, Dacia-Renault.

Așadar, PSD își respectă promisiunile și angajamentele pe care și le-a luat înainte de a intra la guvernare și anume să-și asume cele mai dificile portofolii pentru a debloca și a duce la capăt toate marile proiecte de infrastructură rutieră și feroviară.

Vreau să subliniez și faptul că pentru a eficientiza și scurta termenii proiectelor de infrastructură aflate în desfășurare, în luna martie a acestui an la solicitarea ministrului Transporturilor au fost simplificate procedurile și au fost eliminate piedicile din calea marilor investiții. Deci, se poate constata o strategie concretă pentru dezvoltarea rapidă a infrastructurii țării noastre.

În această perioadă este primordială accelerarea proiectelor majore de infrastructură pentru a se profita de oportunitatea României de menținere, dar și de atragere de investitori în industriile care au fost afectate din cauza conflictului regional.

  Silviu-Titus Păunescu - declarație politică: România, o țară la limita supraviețuirii;

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"România, o țară la limita supraviețuirii"

Din nefericire, politicile economice eșuate și lipsite de viziune din ultimii 30 de ani își arată efectele nefaste - România pare o țară în derivă, fără perspective de redresare clare, cu o inflație ce se apropie rapid de 14% și prețuri la alimentele și utilitățile de bază care au împins cetățenii la limita sărăciei. Lupta pentru o viață mai bună a devenit o luptă pentru supraviețuire!

Și o să vă dau câteva exemple, ca să înțelegeți, de aici, din turnul de fildeș efemer al Parlamentului și Guvernului, unde vă aflați, nu pentru că ați fi realizat ceva prin forțe proprii, ci pentru că ați vândut iluzia unei vieți mai bune românilor, iluzie ce s-a materializat prin votul din 2020, că nu vă deosebiți cu nimic de vechile generații de politicieni care s-au perindat la conducerea țării! De altfel, chiar această coaliție de guvernare, PNL-PSD-UDMR, acest USL 2, dovedește, cu prisosință, acest lucru!

Gazele s-au scumpit cu 85,27%, cartofii cu 41,84%, uleiul comestibil cu 38,19%, combustibilul cu 35,69%, mălaiul cu 28,12%, făina cu 26,70%, pâinea cu 20,32%, zahărul cu 15,55%, laptele și produsele lactate cu 11,80%, acestea sunt cifrele seci care seacă de bani portofelele românilor și care le scad, cu fiecare zi ce trece, speranța de viață, care este, și așa, una dintre cele mai mici din Europa.

Evident, nimeni din coaliția de guvernare nu este vinovat, la fel cum niciun politician român n-a fost tras la răspundere pentru dezastrul în care se află țara! Eludarea responsabilității a devenit, deja, un sport național, iar noul vinovat de serviciu, noul acar Păun, a fost identificat rapid de către primul jucător de golf al țării și primul profesor al ei, girantul uriașului eșec numit "România Educată", domnul Klaus Iohannis - războiul din Ucraina! Un argument irefutabil, un adevărat pumn în gură pentru a nu protesta, pentru a nu cere explicații, pentru acuza! Ba chiar președintele țării și-a permis să-i urecheze în direct pe români, explicându-le didactic că nu politicienii sunt de vină pentru situația în care ne aflăm acum.

Desigur, președintele nu mai vede, de la înălțimea funcției, a fluturașului de salariu și a vegetației din jurul Palatului Cotroceni, că aproape două milioane de români lucrează pe un salariu minim de 1.524 de lei lunar! La fel cum nu vedeți nici voi, stimați colegi!

Alianța pentru Unirea Românilor a rămas singurul partid politic ce reprezintă cu adevărat interesele cetățenilor - zi de zi parlamentarii noștri sunt pe stradă, la firul ierbii, printre oameni și se luptă, din răsputeri, să le rezolve problemele, luptându-se, inegal, cu un sistem paralizat în propriul miraj de putere!

Din 2024 vă asigurăm că vom face dreptate pentru România, iar dreptatea nu are un sens răzbunător, așa cum ne catalogați în presă, dreptatea în care credem este că banul public nu va mai fi jefuit, că spitalele chiar vor salva viețile oamenilor, că justiția va fi depolitizată și, într-adevăr, oarbă și că sinecurile și nepotismele vor dispărea, fiind înlocuite cu oameni care vor cu adevărat să muncească pentru binele țării care este, până la urmă, și binele lor!

  Vasilică Toma - declarație politică cu referire la Ziua Mondială a Telecomunicațiilor și Societății Informaționale;

Domnul Vasilică Toma:

"Ziua Mondială a Telecomunicațiilor și Societății Informaționale"

Ziua Mondială a Telecomunicațiilor și Societății Informaționale este sărbătorită anual pentru a contribui la creșterea gradului de conștientizare cu privire la posibilitățile pe care utilizarea internetului și a altor tehnologii informaționale și comunicaționale le poate aduce societăților și economiilor, precum și modalităților de a pune legătura cu digitalul.

Această zi este sărbătorită pe 17 mai, zi care marchează aniversarea semnării primei convenții internaționale de telegraf.

Ne aflăm în plină Revoluție Tehnologică.

Lumea trece de la analog la digital mai repede decât oricând, expunându-ne și mai mult atât promisiunilor, cât și pericolului noilor tehnologii. Pentru că, în timp ce era digitală a adus societății multe beneficii incredibile, ne confruntăm, de asemenea, și cu multe provocări, cum ar fi creșterea decalajelor digitale, amenințările cibernetice și încălcări ale drepturilor omului online.

Or, în acest context, devine din ce în ce mai real ceea ce afirma António Guterres, Secretarul General al Națiunilor Unite - "Tehnologia digitală modelează istoria. Dar există și senzația că fuge cu noi. Unde ne va duce? Demnitatea și drepturile noastre vor fi sporite sau diminuate? Vor deveni societățile noastre mai egale sau mai puțin egale? Vom deveni mai mult sau mai puțin siguri și siguri? Răspunsurile la aceste întrebări depind de capacitatea noastră de a lucra împreună între discipline și actori, dintre națiuni și diviziuni politice. Avem responsabilitatea colectivă de a oferi direcție acestor tehnologii, astfel încât să maximizăm beneficiile și să reducem consecințele nedorite și utilizarea rău intenționată."

Tehnologiile digitale atractive stimulează cererea consumatorilor, creează progres pe piața forței de muncă și, prin urmare locuri de muncă și, în același timp, permit societăților să-și folosească resursele mai eficient, făcând în același timp economiile mai competitive și mai productive.

În acest sens, avem nevoie de politici industriale care să ajute companiile să realizeze digitalizarea, precum și obiectivele ecologice, în conformitate cu cele doi actuali piloni de bază și cele două mari obiective ai Uniunii Europene - digitalizarea și mediul, precum și cu noile politici publice și paradigme mondiale, la care, rând pe rând, toate statele civilizate se aliniază. De asemenea și la fel de important este ca și politica de concurență să contribuie la îndeplinirea acestor obiective.

Să nu uităm, stimați colegi, că societatea informațională a apărut ca una dintre principalele linii de apărare împotriva Covid-19. Și, în tot acest timp, au existat multe experiențe de succes care au evidențiat atât importanța crucială a tehnologiilor informaționale și comunicaționale, cât și inegalitățile digitale profunde dintre diferite zone ale tării.

Ne confruntăm cu o revoluție în materie tehnologică fără precedent, care aduce cu sine digitalizarea și automatizarea, ca cele mai importante caracteristici care definesc și recreionează toate statele, întreaga noastră lume, indiferent de domeniu. Suma noilor tehnologii disruptive precum inteligența artificială, blockchain-ul sau cloud computing generează o realitate digitală diversă. Pandemia de COVID-19 a reprezentat un punct de cotitură și a arătat că digitalizarea este un factor cheie pentru a permite o transformare a economiilor și a modelelor sociale care asigură redresarea.

De aceea, această zi este cu atât mai mult importantă și relevantă!

Avem nevoie să creăm și să oferim toate premisele și toate cadrele pentru ca publicul, indiferent de vârstă și de statutul socio-economic să beneficieze de educația necesară cu privire la problemele de interes.

Avem nevoie să mobilizăm voința și resursele politice pentru a aborda problemele globale și de a celebra și consolida realizările umanității.

Revoluția Tehnologică este și va rămâne aici, iar ea schimbă și va schimba fundamental societatea umană. Este responsabilitatea noastră ca această schimbare să fie una pozitivă, în folosul fiecărui cetățean român și al planetei.

  Vasile Nagy - declarație politică despre Aurul negru;

Domnul Vasile Nagy:

"Aurul negru"

România are o experiență de aproximativ 150 de ani în domeniul extracției de petrol. La nivel mondial, în 1857, industria petrolieră românească a stabilit 3 premiere:

1. A fost prima țară din lume cu o producție de petrol înregistrată oficial în statisticile internaționale. The science of petroleum certifică, în 1938, faptul că România a fost prima țară din lume cu o producție de petrol de 275 de tone, înregistrată în statisticile internaționale. A fost urmată de SUA, în 1859, de Italia, în 1860, de Canada, în 1862 și de Rusia, în 1863.

2. Prima sondă petrolieră comercială a fost construită în România. Primele "instalațiile petroliere" din țară au fost pompele de petrol de la Lucăcești (Bacău).

Pompele foloseau o metodă rudimentară de rafinare a petrolului asemănătoare cu cea folosită la obținerea țuicii în cazane artizanale. Prima rafinărie industrială a fost construită de frații Mehedințeanu la periferia Ploieștiului, pe strada Buna Vestire nr.174. Instalațiile rafinăriei erau destul de primitive, fiind confecționate din oțel forjat manual. Echipamentul a fost comandat din Germania de la Compania Moltrecht. În decembrie 1856, începe construcția "fabricii de gaze" de la Ploiești, a lui Marin Mehedințeanu.

3. Bucureștiul a fost primul oraș din lume iluminat public cu petrol lampant. Petrolul lampant produs la Ploiești avea calități deosebite - era incolor și inodor și ardea cu o flacără luminoasă de intensitate și formă constantă, fără fum și fără să lase cenușă sau compuși rășinoși în fitil. Oferta de 336 de lei pentru fiecare felinar elimina orice concurență. Începând cu 1 aprilie 1857, Bucureștiul avea să fie iluminat cu 1000 de lămpi.

Petrolul este elementul-cheie care a asigurat creșterea economică a României din perioada interbelică, una dintre cele mai mari din lume (5,5). Producția de petrol a atins vârful în anul 1936, atunci când România era al cincilea exportator de petrol din lume, după Indiile Olandeze (6.500.000 de tone), Iran (8.500.000 de tone), SUA (15.000.000 de tone) și Venezuela (19.000.000 de tone).

Pentru unele state și națiuni, în diferitele contexte ale istoriei moderne și contemporane, rezervele bogate de "aur negru" au fost o binecuvântare, dar în același timp și un blestem care a adus nenorociri greu de prevenit din cauza invidiei unor state.

Conform estimărilor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, producția de țiței este estimată pentru anul 2022 la 3,2 milioane tep, iar importurile sunt preconizate la 8,815 milioane tep, în 2022.

Proiectul Strategiei Energetice, publicat pe site-ul Ministerului Energiei, estimează că producția de țiței își va continua tendința de scădere lentă între 2030 și 2050, de la 22 la 13 TWh (1,93 la 1,15 milioane tep).

În contextul în care, după 1990, în primii 13 ani, în România, au fost distruse, demolate, închise, 1256 de mari întreprinderi, consider că trebuie mai bine cunoscut ceea ce a însemnat România în industria de petrol.

Însă, înainte de a începe acest demers, trebuie spus că, în acest domeniu, al trăiniciei obiectivelor industriale, supuse doar oscilațiilor din economia capitalistă, lucrurile s-au reglementat, la propriu. Azi activitatea de cercetare-dezvoltare constituie o prioritate națională și are un rol determinant în strategia de dezvoltare economică durabilă.

Sectorul de rafinare din România, în 2022, este format din patru rafinării operaționale: Petrobrazi, deținută de OMV Petrom, Petromidia și Vega, deținute de Rompetrol, Petrotel, deținută de Lukoil, care au o capacitate operațională totală de aproximativ 12 milioane de tone pe an.

În anul 2017, rafinăriile din România au prelucrat 11,2 milioane de tone de țiței și aditivi (livrările brute interne observate au fost 11,17 milioane tone de țiței și aditivi, din care 3,52 milioane tone din producția internă), rezultând 5,47 milioane tone motorină; 1,55 milioane tone benzină și kerosen; 0,56 milioane tone cocs de petrol; 0,7 milioane tone GPL; 0,38 milioane tone păcură; 0,2 milioane tone nafta; 0,5 milioane tone gaze de rafinărie și 0,81 milioane tone de alte produse de rafinărie. Consumul total de produse petroliere a fost de 9,45 milioane tone.

În anul 2017, importul net de țiței a fost de 7,75 milioane de tone, în principal din Kazahstan și Federația Rusă, dar și din Azerbaidjan, Irak, Libia și Turkmenistan, iar importurile de produse petroliere au fost de circa 2,98 milioane tone.

România este un exportator de produse petroliere. Conform datelor statistice, în anul 2017 România a exportat combustibili petrolieri și lubrifianți în valoare de 2.285,3 milioane euro, dintre care 943,4 milioane euro carburanți pentru motoare.

Productivitatea muncii în petrol și gaze este, în medie, de peste patru ori mai mare decât productivitatea medie a muncii în economie. Acest lucru explică într-o oarecare măsură, impactul indirect și indus relativ mare pe care industria de petrol și gaze îl are asupra economiei.

Sectorul de petrol și gaze din România a fost, de zeci de ani, un contribuitor semnificativ la creșterea PIB-ului.

Cu toate acestea, în ultimii ani, această contribuție a început să scadă încet și treptat, declanșată de un cumul de factori, inclusiv factori economici, cum ar fi scăderea ratelor de înlocuire a rezervelor, sau măsuri de reglementare și modificări ale politicilor, acestea din urmă având loc atât pe plan intern, cât și la nivelul Uniunii Europene.

În ultimii ani, în special, a existat o trecere treptată de la politici care au susținut producția de petrol și gaze la politici axate pe descurajarea combustibililor fosili, încurajând utilizarea tehnologiilor și combustibililor alternativi, în special a energiei regenerabile.

Această tendință a apărut într-un moment în care prețurile mai mici ale petrolului și gazelor au exercitat o presiune mai mare asupra performanței sectorului, în special după anul 2014.

Cu toate acestea, România, alături de alte câteva țări, a reușit să negocieze o așa-numită neutralitate tehnologică, ce ar putea oferi investițiilor în gaz mai multă amploare în următorul deceniu. După cum se arată în textul Consiliului European, România ar putea decide asupra propriului său mix energetic, pentru a atinge obiectivul climatic 2030.

Rezervele energetice ale României sunt pe terminate.

Dacă se menține actualul ritm de extracție, gazele naturale se termină în opt ani, iar petrolul în aproape 22 de ani.

Scenariile avansate privind perioada de timp în care se termină rezervele de gaze și petrol nu iau însă în calcul noile descoperiri de zăcăminte, a căror exploatare întârzie, însă.

În Marea Neagră românească există, însă, un potențial de 200 de miliarde de metri cubi de gaze, potrivit unor estimări mai vechi ale Agenției Naționale pentru Resurse Minerale.

Cei mai mari producători europeni sunt Norvegia și Marea Britanie, iar rezervele lor se termină în 10,8, respectiv 6,6 ani, iar la nivel global, rezervele de petrol s-ar termina în 53 de ani.

Statul român pierde anual sute de milioane din taxe neîncasate, pe care ar fi putut să le încaseze.

Românii se conectează la noi centrale pe gaz și producția națională este în scădere și importăm mai mult din Federația Rusă.

  Vetuța Stănescu - declarație politică având titlul 12 mai - Ziua internațională a asistenților medicali;

Doamna Vetuța Stănescu:

"12 mai - Ziua internațională a asistenților medicali"

12 mai este o zi importantă pentru toți asistenții medicali din întreaga lume. Această zi reprezintă ziua de naștere a asistentei medicale Florence Nightingale, 12 mai 1820, cea care a deschis prima școală pentru asistentele medicale, pe lângă Spitalul "Saint Thomas" din Londra, în 1860.

În calitatea mea de deputat liberal în Parlamentul României, îmi face o deosebită onoare să urez un sincer la mulți ani tuturor asistentelor și asistenților din țara noastră, oameni care își fac treaba cu profesionalism, dăruire și spirit de sacrificiu, punând deasupra propriilor persoane interesul și sănătatea pacienților. Consiliul Internațional al Asistenților Medicali (International Council of Nurses - ICN) a celebrat pentru prima dată Ziua internațională a asistenților medicali în anul 1965. Tema din 2022 a acestei zile, stabilită de Consiliul Internațional al Asistenților Medicali, este "Nurses: A Voice to Lead - Invest in Nursing and respect rights to secure global health", făcând un apel pentru investiția în asistența medicală și respectarea drepturilor de securitate a sănătății globale.

Istoria țării noastre este marcată profund de înaltul serviciu adus de asistente în Primul Război Mondial, femei deosebite care aduceau confort și alinare soldaților români răniți în timpul luptei pentru reîntregirea națională. Regina Maria este exemplul cel mai elocvent pentru ceea ce presupune a fi asistentă, mai ales în timp de război, lăsându-și la o parte titlurile regale și expunându-se pericolului la fel ca oricare altă eroină din spatele frontului. Pe lângă Regina Maria, care va rămâne veșnic simbolul eleganței și empatiei contrapus ororii pe care o reprezintă războiul, multe doamne din România, provenind din toate straturile societății, vor rămâne în anonimat, însă serviciul lor în slujba țării și sacrificiul (multe fiind răpuse de pandemia de gripă spaniolă) va fi veșnic recunoscut și cinstit.

În ultimii doi ani de zile ne-am confruntat și noi cu un scenariu pe care numai în cărțile de istorie îl întâlnisem. Pandemia de Covid-19 a atins viețile majorității românilor, indiferent dacă au trecut prin boală sau au avut cunoștințe afectate de aceasta. În prima linie a luptei cu teribilul virus s-au aflat medicii, dar mai ales asistentele și asistenții medicali. Din păcate, unii dintre ei au fost răpuși de virusul cu care se luptau zi de zi în spitale. Cei mai mulți au ajuns la epuizare severă fizică și psihică în cei doi ani scurși de la debutul tragediei epidemiologice. În fața lor trebuie să ne plecăm capetele, să le mulțumim că ne sunt alături și au grijă de noi zi de zi, atunci când suntem în stare de neputință. Cinste lor!

  Mihai Weber - declarație politică intitulată Un vot pentru Legea offshore aduce România mai aproape de independența energetică!.

Domnul Mihai Weber:

"Un vot pentru Legea offshore aduce România mai aproape de independența energetică!"

În ultimul timp, mai ales după izbucnirea războiului din Ucraina, am tot vorbit despre independența energetică a României. Pentru a atinge acest deziderat însă, printre altele, România are nevoie urgentă inclusiv de o lege care să susțină și să încurajeze investițiile iar în acest sens, Legea offshore reprezintă un prim pas în această direcție.

O inițiativă legislativă care prevede faptul că România va deține dreptul de preempțiune la achiziția gazelor extrase de pe teritoriul său, care reglementează totodată și exploatarea onshore, dar și introducerea unui regim fiscal competitiv, în așa fel încât împărțirea profitului să se facă într-un procent de 60% pentru statul român și 40% pentru investitor, nu poate însemna pentru cetățenii români decât certitudinea că pe piață va exista o cantitate mai mare de gaze naturale, ceea ce va genera automat stabilitate și o scădere a prețurilor.

Mai mult, bugetul României nu își poate permite să piardă, așa cum indică toate studiile dedicate, substanțialele sume care ar urma să intre în visteria statului, în următorii 23 de ani, datorită acestor investiții ce vor crea sau menține circa 30.000 de locuri de muncă.

Un vot în favoarea modificărilor aduse Legii offshore, care va debloca nu doar investițiile/exploatările de gaze din Marea Neagră, reprezintă o dovadă de înțelepciune economică și politică, mai cu seamă în actualul context internațional. Încă o dată, întreaga clasă politică este chemată să dea un semnal de consens, să acționeze unitar și în beneficiul României și al cetățenilor săi.

     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 11 august 2022, 18:37
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro