Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of February 24, 1997
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
04-12-2019
27-11-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1997 > 24-02-1997 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of February 24, 1997

Adoptarea ordinii de zi și a programului de lucru pentru perioada 24-28 februarie 1997.

Ședința a început la ora 16,25.

Lucrările au fost conduse de domnul Andrei Ioan Chiliman, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Alexandru Konya-Hamar și Miron Mitrea.

 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamnelor și domnilor deputați, declar deschise lucrările ședinței de astăzi ale Camerei Deputaților, anunțându-vă că din totalul celor 343 de deputați s-au înregistrat prezenți la lucrări un număr de 252, 20 participă la alte acțiuni parlametnare și 91 sunt absenți. Cvorumul prevăzut de art. 128 din regulamentul nostru este întrunit.

Pentru început, urmează să dezbatem proiectul ordinii de zi și al programului de lucru al Camerei pentru această sătpămână, proiecte care v-au fost difuzate.

Dacă la ordinea de zi sunt observații sau comentarii? Vă rog! Domnul deputat Iliescu.

 
 

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

V-aș face rugămintea ca pe ordinea de zi pentru ședința de mâine să trecem pe locul întâi proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 1/1991 privind protecția socială a șomerilor, lege care are raportul comisiei, al Ministerului Muncii și care nu va avea nici un fel de impedimente pentru a fi discutată foarte rapid. Deci propun inversarea locurilor 1 și 2 pe ordinea de zi pentru mâine.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Țurlea.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Dumneavoastră știți cu toții că în relațiile internaționale există practica ca atunci când un șef de stat dă altui șef de stat o decorație, și cel care primește oferă decorația țării pe care o conduce. Știți că sâmbătă am asistat la un moment, cred eu, destul de penibil, când șeful statului nostru nu a avut ce decorație să-i ofere președintelui Franței, pentru simplul motiv că noi nu avem acum un sistem de decorații, a fost anulat cel comunist.

A existat o comisie a decorațiilor a Parlamentului României, condusă de regretatul fost coleg al nostru, domnul Teodorescu, care și-a încheiat raportul încă din 1993. Trebuie doar o jumătate de oră ca acest raport să treacă prin Cameră, să-i putem da drumul.

De aceea vă propun, domnule președinte, ca pct. 11, care privește tocmai acest sistem de decorații, să fie trecut după pct. 4. Mai mult de o jumătate de oră nu ne ia, să vedem și observațiile noii Camere a Deputaților și astfel să se poată reglementa și această situație.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte observații? În cazul în care nu mai sunt, cu remarca că, în general, o lege care a început să fie dezbătută, în principiu își continuă dezbaterea (este vorba de proiectul Legii privind exercitarea profesiei de farmacist, care se află pe locul 1 în continuare), sunt obligat să vă supun spre aprobare cele două propuneri.

Domnul Iliescu a propus inversarea pct. 1 din ordinea de zi cu pct. 2 și vă întreb cine este pentru? Vă rog să numărați! 39 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? 39 de voturi pentru, insuficiente pentru adoptare.

Cine se abține? 2 abțineri.

Cu majoritate de voturi, s-a respins această propunere.

Vă supun aprobării propunerea domnului deputat Țurlea, ca pct. 11 să treacă la poz. 5 din ordinea de zi.

Cine este pentru această propunere? Este o majoritate pentru, totuși sunt obligat să supun aprobării și celelalte două voturi.

Cine este împotrivă?

Cine se abține?

Cu modificarea că pct. 11 din ordinea de zi de mâine trece pe poz. 5, vă supun spre aprobare ordinea de zi.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate, s-a aprobat ordinea de zi.

Trecem la programul de lucru al Camerei pentru această săptămână. Dacă sunt observații sau comentarii? Nu sunt. Vă supun spre aprobare programul de lucru, așa cum este el în proiectul care v-a fost difuzat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

S-a aprobat cu unanimitate și programul de lucru pentru săptămâna aceasta.

În continuare, vă prezint declarația domnului deputat Georgescu Mihail Petre privind demisia sa din calitatea de deputat: "Către Biroul Permanent al Camerei Deputaților. Subsemnatul Georgescu Mihail Petre, deputat PDSR în Circumscripția electorală nr. 3 Argeș, având în vedere înștiințarea nr. 51 a Biroului Permanent din 06.02.1997 prind care se respinge solicitarea de aprobare a compatibilității cu funcția ce o dețin pe linie profesională, vă rog a aproba demisia mea din funcția de deputat, începând cu data de 24.02.1997. Cu deosebit respect, Georgescu Mihail Petre".

V-am citit această declarație. Potrivit art. 192 din regulament, îl întreb pe domnul deputat dacă stăruie în demisie. Există o anexă la cerere, care se adresează Biroului Permanent al Camerei Deputaților: "Subsemnatul Georgescu Mihail Petre, am luat cunoștință de faptul că cererea mea de demisie din calitatea de deputat se va propune Camerei în ziua de luni, 24.02.1997, și precizez că nu pot fi prezent, dar stărui să se ia act de demie. Cu deosebită stimă, Georgescu Mihail Petre".

Ca atare, având în vedere că dânsul stăruie în această cerere, declarăm vacant locul de deputat din Circumscripția nr. 3 Argeș.

În continuare, supun aprobării plenului Camerei cerea domnului deputat Iulian Costel Țocu privind trecerea sa de la Comisia de politică externă, reformă și privatizare la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupție și petiții. Această cerere a fost trecută prin Biroul Permanent și acum trebuie să fie supusă plenului. V-o supun spre aprobare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Unanimitate.

În continuare, intrăm în ordinea de zi și vă prezint informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de către comisiile permanente. La Biroul Permanent al Camerei Deputaților au fost înrgistrate următoarele inițiative legislative: 1. Propunerea-legislativă pentru modificarea și completarea art. 21 din Legea nr. 53/1991 privind indemnizațiile și celelalte drepturi ale senatorilor și deputaților, precum și salarizarea personalului din aparatului Parlamentului României, inițiată de domnul deputat Acsinte Gaspar; cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe, bănci; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină și imunități. 2. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Elene pentru reglementarea definitivă a compensării contribuțiilor de asigurări sociale ale refugiaților politici greci repatriați din România, semnat la Atena la 23 februarie 1996, adoptat de Senat în ședința din 17 februarie 1997. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială, pentru avize Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Are cuvântul domnul deputat Acsinte Gaspar. Vă rog!

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

În legătură cu propunerea legislativă pe care am inițiat-o, vă rog să observați că în adresa de înaintare se cere Camerei ca această propunere să fie dezbătută în procedură de urgență. Vă rog să supuneți votului această propunere!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

În materialul pe care îl am eu aici nu este trecut acest lucru, însă, într-adevăr, în propunerea dumneavoastră era această chestiune și, ca tare, sunt obligat să supun plenului cererea inițiatorului acestui proiect.

Vă supun spre aprobare cererea ca proiectul de modificare a art. 21 din Legea nr. 53/1191 să fie tratat în urgență.

Cine este pentru? 43 de voturi pentru.

Cine este împotrivă?

Abțineri? 8 abțineri.

Cu 43 de voturi pentru și 8 abțineri, ceea ce înseamnă cu au fost 78 de voturi împotrivă, cererea se respinge.

 
Adoptarea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.24/1996 privind impozitul pe venitul reprezentanțelor din România ale societăților comerciale și organizațiilor economice străine.

În continuare, vom lua în dezbatere raportul comisiei de mediere și inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, prevăzute a fi dezbătute pentru ziua de astăzi, luni, 24 februarie.

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 24/1996 privind impozitul pe veniturile reprezentanțelor din România ale societăților comerciale și organizațiilor economice străine. Dacă din partea comisiei există cineva care dorește să ia cuvântul? Dacă nu, vă întreb dacă sunt alte luări de cuvânt? Nu sunt.

În cazul acesta, comisia de mediere propune în unanimitate spre adoptare textul Camerei Deputaților. Vă supun spre aprobare această propunere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

S-a adoptat această modificare, propusă de comisia de mediere, în unanimitate.

Adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Convenției între România și Republica Uzbekistan pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnat la București la 6 iunie 1996.

În continuare, trecem la proiectul de Lege privind ratificarea Convenției dintre România și Republica Uzbekistan pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele de venit și capital, semnată la București, la 6 iunie 1996. Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul?

 

Domnul Nicolae Done:

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog să-mi permiteți să mă prezint: mă numesc Done Nicolae și sunt director general în cadrul Ministerului Finanțelor.

Proiectul de Lege cu privire la ratificarea Convenției de evitare a dublei impuneri dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Uzbekistan, practic, are în vedere ratificarea unui acord internațional cu privire la evitarea dublei impuneri. Acordul ține seamă de legislația fiscală din țara noastră, precum și de modificările legislative apărute ulterior anului 1990.

În prima parte, acordul definește termenii pe care îi folosește în derularea lui și stabilește sistem de impunere pentru diferite activități și diferite structuri organizatorice. Astfel, prin acord s-a negociat dreptul fiecărui stat de a impune atât la sursă, cât și la rezidență, anumite surse de venit. Spre exemplu, veniturile din dividende, redevențe și dobânzi sunt impuse în statul de sursă, prin aplicarea unei cote de 10%. În cazul dobânzilor care se plătesc pentru credite guvernamentale, se prevede scutirea de impozit. Totodată, este prevăzută o scutire de impozit pentru veniturile din salarii pentru o perioadă de 183 de zile în statul de sursă.

Acordul are în vedere eliminarea discriminărilor în ceea ce privește aplicarea dublei impuneri, avantajele reciproce ale ambelor state, practicând cote de impozit rezonabile pentru ambele state. Ca metodă de evitare a dublei impuneri, se folosește metoda creditului fiscal, respectiv impozitul plătit în statul de sursă este dedus din impozitul pe care compania respectivă trebuie să îl plătească în statul de rezidență. Pentru transporturile internaționale, se prevede impunerea numai în statul a cărui rezidență este compania de transport.

Se prevăd sisteme de impunere pentru studenți, practicanți, cercetători și profesori. Pentru studenți se prevede o perioadă de scutire de 7 ani, respectiv perioada în care studenții își continuă studiile în țara noastră, inclusiv un an de zile pentru pregătire pentru cunoașterea limibii romăne.

Fără pretenția de a vă fi expus toate amănuntele tehnice cu privire la acest acord, vă propunem ratificarea lui, așa cum a fost el semnat.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc și eu.

Din partea comisiei sesizate în fond? Vă rog!

 
 

Domnul Ion Botescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia a examinat proiectul de lege care vă este supus dezbaterii, inclusiv pe baza argumentației prezentate de către domnul director din Ministerul Finanțelor, și a hotărât supunerea spre dezbatere și adoptare a plenului, în forma adoptată de Senat.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alteluări de cuvânt? Nu mai sunt, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Vă supun spre aprobare titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare articolul unic al legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare legea în integralitatea ei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate, a fost adoptată această lege.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea schimbului de note anexă la Acordul între Guvernul României și Guvernul Republicii Elene privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, încheiat la Atena la 16 septembrie 1991, ratificat prin Legea nr.90 din 29 iulie 1992.

Trecem în continuare la dezbarea proiectului de Lege pentru ratificarea schimbului de note anexă la Acordul între Guvernul României și Guvernul Republicii Elene privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, încheiat la Atena la 16 septembrie 1991, ratificat prin Legea nr. 90/29 iulie 1992. Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul?

 

Domnul Constantin Ene:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog să-mi permiteți să mă prezint: mă numesc Ene Constantin și sunt director general în Ministerul Finanțelor. Foarte pe scurt, despre aceste note dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Elene.

Acordul privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor între cele două guverne a fost semnat la 16 septembrie 1991 și a intrat în vigoare la 21 octombrie 1992. În acest acord, care inițial a avut valabilitate pe 3 ani, nu s-a prevăzut o clauză privind prelungirea după această dată a valabilității sale. În această situație, în apropierea termenului de întrerupere a valabilității, s-a procedat la un schimb de note între guvernele celor două țări, prin care s-a solicitat și s-a aprobat de guverne prelungirea valabilității acestui acord, până în momentul în care se va renegocia și se va supune din nou aprobării parlamentelor celor două țări.

Acesta este obiectul proiectului de lege inițiat de Guvern pentru aprobarea schimbului de note dintre guvernele celor două țări, în ce privește prelungirea acordului pe o perioadă, până la negocierea unui nou acord.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei? Domnul deputat Iuliu Vida. Vă rog.

 
 

Domnul Iuliu Vida:

Domnule președinte,

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, analizând textul prezentat, precum și susținerea acestuia de către inițiator, a constatat că este în concordanță cu practica internațională în domeniu și asigură un cadru juridic adecvat pentru promovarea investițiilor străine, în vederea derulării programului de reformă. Menționăm, de asemenea, că acest proiect de lege a fost avizat favorabil de către Comisia de politică externă și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Pornind de la aceste considerente, comisia, cu unanimitate de voturi, propune Camerei Deputaților ratificarea schimbului de note anexă la Acordul între Guvernul României și Guvernul Republicii Elene privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, în forma prezentată de inițiator și aprobată de Senat.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul? Dacă nu, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Vă supun spre aprobare titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate, s-a aprobat titlul legii.

Vă supun spre aprobare articolul unic al legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate, s-a aprobat și articolul unic.

Vă supun spre aprobare legea în integralitatea ei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate, s-a adoptat această lege.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Deciziilor nr.4, 7 și 8/1996 ale Comitetului Mixt privind amendamentele la Acordul de comerț liber dintre România și statele Asociației Europene a Liberului Schimb - A.E.L.S., ratificat prin Legea nr.19 din 6 aprilie 1993.

În continuare, vom trece la dezbaterea proiectului de Lege pentru ratificarea Deciziilor nr. 4, 7 și 8/1996 ale Comitetului mixt privind amendamentele la Acordul de comerț liber dintre România și statele Asociației Europene a Liberului Schimb- A.E.L.S., ratificat prin Legea nr. 19/06.04.1993. Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Vă rog!

 

Domnul Mihai Berinde (secretar de stat, Ministerul Industriei și Comerțului):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Aceste decizii aduc corecturi de natură tehnică și nu modifică conținutul concesiilor pe care părțile și le acordă prin listele de concesii anexă la acordul încheiat între România, pe de o parte, și țările membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb, pe de altă parte. Astfel, Decizia nr. 4 prevede anularea art. 1 și a Tabelei 1 ale Protocolului C al acordului, ca urmare a eliminării în mod unilateral de către Islanda a taxelor de natură fiscală la care se face referire în articolul respectiv. Aceste taxe fiscale se aplicau produselor din import care nu erau fabricate în Islanda și erau distincte de taxele vamale.Ele nu au făcut obiectul reducerilor tarifare.

Decizia nr. 7 prevede înlocuirea art. 12 al acordului și a Anexei 10 privind procedura de notificare a proiectelor de reglementări tehnice cu un nou text. Noul text este identic cu regulile în materie ale Organizației mondiale de comerț la care atât statele A.E.L.S., cât și România sunt membre. Această decizie nu implică obligații suplimentare pentru România.

Decizia nr. 8 prevede modificarea art. 40 al acordului, în sensul înlocuirii Suediei cu Norvegia, ca stat depozitar al acordului, ca urmare a aderării Suediei la UE, începând cu 1 ianuarie 1995.

Având în vedere aceste elemente, vă propunem să fiți de acord cu proiectele de legi privind adoptarea acestor decizii.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei, domnul deputat Iuliu Vida.

 
 

Domnul Iuliu Vida:

Domnule președinte,

Amendarea acordului s-a făcut în vederea corelării prevederilor acestuia cu rezultatele Rundei Uruguay, precum și cu ultimele evoluții din cadrul Asociației Europene a Liberului Schimb. Menționăm, de asemenea, că acest proiect de lege a fost avizat favorabil de Comisia pentru politică externă, Comisia juridică și Consiliul Legislativ.

Având în vedere aceste considerente, comisia, în unanimitate de voturi, propune Camerei Deputaților ratificarea Deciziilor nr. 4, 7 și 8/1996 ale Comitetului mixt privind amendamentele la Acordul între România și statele Asociației Europene a Liberului Schimb, în forma prezentată de inițiator și aprobată de Senat.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă mulțumesc! Dacă dorește cineva să ia cuvântul? Dacă nu, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Vă supun spre aprobare titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă. Nu sunt.

În unanimitate s-a aprobat titlul.

Vă supun spre aprobare articolul unic al legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc!

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare legea în integralitatea ei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc!

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate s-a aprobat acest proiect de lege.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între România și Republica Austria privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București la 15 mai 1996.

În continuare, vom dezbate proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între România și Republica Austria privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București, la 15 mai 1996.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Vă rog!

 

Domnul Constantin Ene:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În mai 1996 a fost semnat la București Acordul între România și Republica Austria privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor. Principalele prevederi ale Acordului, foarte pe scurt: acordarea tratamentului național și tratamentului națiunii celei mai favorizate investitorilor din cele două țări pentru investițiile efectuate pe teritoriul celeilalte țări, garantarea liberului transfer ale veniturilor din investiția respectivă, modul de soluționare a diferendelor dintre cele două Părți.

Acordul, după ratificarea de parlamentele celor două țări, va rămâne valabil pentru o perioadă de 10 ani, putând fi prelungit pe perioade similare și poate fi denunțat în scris prin notificarea unei dintre Părți cu 12 luni înainte.

Pentru dumneavoastră câteva informații pe care le consider utile. Investitorii din Austria au investit în România, până în prezent, în perioada 1990-96, cca. 60 de milioane de dolari. Există și o investiție românească în Austria, o societate mixtă de asigurări al cărui acționar român este ASTRA S.A., în valoare de 35.000 de dolari.

Vă mulțumesc!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc!

Din partea comisiei. Vă rog, domnul deputat Iuliu Vida.

 
 

Domnul Iuliu Vida:

Domnule președinte,

Acest acord asigură un cadru juridic adecvat pentru promovarea investițiilor străine în vederea derulării programului de reformă. Menționăm că proiectul de lege a fost avizat favorabil de către Comisia pentru politică externă, Comisia juridică și Consiliul legislativ.

Comisia, în unanimitate de voturi, propune Camerei Deputaților ratificarea Acordului dintre România și Republica Austria privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor în forma prezentată de inițiator și însușită de Senat.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc!

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor? Dacă nu, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Vă supun spre aprobare titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc!

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare articolul unic al legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc!

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare legea în integralitatea ei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc!

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc!

Voturi împotrivă? Nu sunt. Vă mulțumesc!

S-a adoptat în unanimitate și această lege.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Malaeziei privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București la 25 iunie 1996.

Trecem la dezbaterea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Malaeziei privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București la 25 iunie 1996.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul?

Da, vă rog!

 

Domnul Constantin Ene:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În iunie 1996 a fost semnat la București Acordul între Guvernul României și Guvernul Malaeziei privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor.

Prin semnarea acestui acord s-a creat cadrul juridic bilateral pentru încurajarea realizării de investiții de investitorii din cele două țări.

Dumneavoastră știți foarte bine, Malaezia face parte din țările din Asia cu un ritm de dezvoltare destul de înalt, apreciabil. Deci, cu toate că distanța dintre cele două țări este destul de mare, schimburile dintre cele două țări se măresc de la an la an, repet, cu toate că distanța este mare, deja sunt niște investiții din Malaezia în România, momentan cifra nu este prea mare, dar având în vedere potențialul investitorilor din această țară sperăm că investițiile din Malaezia în România vor crește. În momentul de față sunt făcute investiții în România de cca. 250.000 de dolari.

Acordul se prevede că va intra în vigoare la 30 de zile de la ultima dată în care Părțile Contractante și-au notificat reciproc îndeplinirea cerințelor legale pentru intrarea în vigoare și va rămâne valabil pentru o perioadă de 10 ani.

Mulțumesc!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc!

Dacă din partea comisiei dorește cineva? Domnul deputat Iuliu Vida, vă rog.

 
 

Domnul Iuliu Vida:

Domnule președinte,

Comisia, analizînd textul prezentat, precum și susținerea acestuia de către inițiator, a constatat că este în concordanță cu practica internațională în domeniu și asigură un cadrul juridic adecvat pentru promovarea investițiilor străine, în vederea derulării programului de reformă.

Pentru acest considerent, comisia propune spre ratificarea Camerei Deputaților acest acord.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc!

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Dacă nu, trecem la dezbaterea proiectului de lege și să vă supun spre aprobare titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc!

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate s-a aprobat titlul.

Vă supun spre aprobare articolul unic al legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc!

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare legea în integralitatea ei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc!

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate s-a adoptat acest proiect de lege.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.25/1996 privind ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii referitor la programele de asistență economică, tehnică și în domenii conexe.

Vom trece, în continuare, la dezbaterea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.25/1996 privind ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii referitor la programele de asistență economică, tehnică și în domenii conexe.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul?

Dacă nu, din partea comisiei.

Domnul deputat Iuliu Vida, vă rog!

 

Domnul Iuliu Vida:

Domnule președinte,

Acest acord interguvernamental oferă un cadru juridic bilateral derulării asistenței acordate României de către Guvernul Statelor Unite ale Americii destinat sprijinirii programului de reformă din țara noastră.

Proiectul de lege de aprobare a Ordonanței a fost avizat favorabil de către Comisia de politică externă, Comisia juridică și Consiliul legislativ.

Comisia, în unanimitate de voturi, propune Camerei Deputaților spre ratificare Ordonanța privind Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii referitor la programele de asistență tehnică, în forma prezentată de inițiator și aprobată de Senat.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc!

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Dacă nu, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Vă supun spre aprobare titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc!

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate, s-a aprobat titlul legii.

În continuare, vă supun spre aprobare titlul Ordonanței privind ratificarea acestui acord.

Cine este pentru? Vă mulțumesc!

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare articolul unic al Ordonanței.

Cine este pentru? Vă mulțumesc!

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deci, în unanimitate s-a aprobat articolul unic.

Vă supun spre aprobare textul Ordonanței în integralitatea ei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc!

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare articolul unic al legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc!

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare legea în integralitatea ei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc!

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate s-a adoptat acest proiect de lege.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.32/1996 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Organizația Europeană de Brevete privind cooperarea în domeniul brevetelor, semnat la București la 9 septembrie 1994.

Vă supun spre dezbatere proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.32/1996 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Organizația Europeană de Brevete privind cooperarea în domeniul brevetelor, semnat la București la 9 septembrie 1994.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Vă rog!

Am să vă rog să vă prezentați ca să poată să vă treacă în stenogramă.

 

Domnul Alexandru Cristian Ștrenc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Mă numesc Alexandru Cristian Ștrenc, sunt director al Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci.

Acordul care face obiectul proiectului de lege se încadrează în strategia de integrare a României la Uniunea Europeană, reprezentând o etapă intermediară la Convenția Brevetului European, așa cum este prevăzută ea în art.67 al Acordului European, aderare care, de altfel, trebuie solicitată, conform Acordului, în decursul acestui an.

Menționez, de asemenea, că acest Acord este prevăzut în Cartea albă a integrării europene.

Preambulul Acordului constată că legea română privind brevetele de invenții asigură un nivel de protecție similar celui existent în statele membre ale Organizației Europene de Brevete cât și faptul că România, dorind să adere la Convenția Brevetului European, intenționează, ca o etapă intermediară, să adopte un sistem care să asigure extinderea efectelor Brevetului European pe teritoriul României.

În concordanță cu intenția exprimată în Acord urmează să se adopte un sistem de extensie a Brevetului European la România.

Menționez în paranteză că Acordul Brevetului European reunește 19 state din țările Uniunii Europene și țările Asociației Europene a Liberului Schimb.

În esență, sistemul de extindere permite ca printr-o cerere de brevet de invenție depusă la Oficiul European de Brevete, persoana care cere protecție în țările europene, membre la Convenție, va putea desemna în cererea sa și România, iar brevetul european acordat va conferi titularului său același drept în România ca și un brevet eliberat de OSIM, în temeiul Legii 64.

Prin similitudine, se asigură faptul și că un cetățean român va putea cere la Oficiul European de Brevete un brevet european desemnând în cererea sa orice stat membru al Uniunii Europene.

Apreciem că, prin intrarea în vigoare a prezentei legi, interesul investitorilor străini va crește pentru România, certitudinea protecției drepturilor lor fiind asigurată de recunoașterea faptului că pe plan internațional România asigură un nivel compatibil cu cel din Uniunea Europeană.

Considerând Acordul ca important pentru întărirea infrastructurii protecției proprietății industriale în România, așa cum se prevede chiar în cuprinsul Acordului, faptul că cooperarea este de interes reciproc și va întări protecția proprietății industriale în România, având în vedere că acesta se înscrie în prevederile Acordului de asociere a României la Uniunea Europeană, vă propunem să avizați proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.32.

Vă mulțumesc!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă mulțumesc!

Din partea comisiei, sesizate în fond. Dacă nu e nimeni din partea comisiei, dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? În cazul în care nu sunt cereri, vom trece la dezbaterea proiectului de lege.

Vă supun spre aprobare titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc!

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate s-a aprobat titlul legii.

Vă supun spre aprobare titlul Ordonanței.

Cine este pentru? Vă mulțumesc!

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate s-a aprobat titlul Ordonanței.

Vă supun spre aprobare articolul unic al Ordonanței.

Cine este pentru? Vă mulțumesc!

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare Ordonanța în integralitatea ei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc!

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În continuare, vă supun spre aprobare articolul unic al legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc!

Dacă sunt abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate s-a adoptat articolul unic al legii.

Vă supun spre aprobare legea în integralitatea ei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc!

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate s-a adoptat această lege.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.1/1997 pentru ratificarea Protocolului privind definirea noțiunii de produse originare și metodele de cooperare administrativă, anexă la Acordul European instituind o asociere între România, pe de o parte și Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de altă parte - procedură de urgență.

Vom trece, în continuare, la dezbaterea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/1997 pentru ratificarea Protocolului privind definirea noțiunii de "produse originare" și metodele de cooperare administrativă, anexă la Acordul European, instituind o asociere între România, pe de o parte, și comunitățile europene și statele membre ale acestora, pe de altă parte.

Potrivit art.102, alin.3 din Regulamentul nostru, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență. Conform prevederilor art.105 și 106 din Regulamentul nostru, urmează să adoptăm timpul afectat luărilor de cuvânt, pe articole, precum și timpul afectat dezbaterii acestui proiect de lege.

Invit biroul comisiei să facă propunerile respective.

 

Domnul Iuliu Vida:

În total propun 10 minute și pentru fiecare luare individuală de cuvânt câte un minut.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc!

Supun aprobării propunerile făcute de biroul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc!

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate s-au adoptat cele două propuneri de timpi.

Potrivit prevederilor art.105 din Regulament, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege direct, pe articole.

Vă supun spre aprobare titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc!

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare titlul Ordonanței de urgență.

Cine este pentru? Vă mulțumesc!

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare articolul unic al Ordonanței.

Cine este pentru? Vă mulțumesc!

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Unanimitate.

Vă supun spre aprobare Ordonanța de urgență în integralitatea ei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc!

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate s-a adoptat textul Ordonanței.

Vă supun spre aprobare articolul unic al legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc!

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare legea în integralitatea ei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc!

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate s-a adoptat această lege.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.40/1996 privind modificarea și completarea reglementărilor referitoare la majorarea capitalului social al societăților bancare.

Continuăm cu proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.40/1996 privind modificarea și completarea reglementărilor referitoare la majorarea capitalului social al societăților bancare.

Din partea inițiatorului. Bun, inițiatorul este prezent dar nu are de făcut remarci.

Din partea comisiei sesizate în fond. Domnul deputat Dan Constantinescu, președintele comisiei, vă rog!

 

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cu un singur amendament, la art.1, ultimul alineat, în care solicităm înlocuirea cuvântului "avizul" cu "acordul prealabil al Băncii Naționale", pentru o formulare mai exactă, comisia propune supunerea spre dezbaterea și adoptarea plenului a formei prezentate.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc!

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Da, vă rog!

 
 

Domnul Petre Partal:

Petre Partal, din partea Grupului USD-PD.

Acest proiect de lege vine să completeze o necesitate în viața financiară. De aceea, în urma consultărilor care s-au făcut în diverse ocazii cu reprezentanții băncilor, a reieșit ca o formulă mai mult decât necesară împlinirea prin acest act normativ a politicii în domeniul bancar.

De aceea, Grupul parlamentar al Uniunii Social-Democrate - USD-PD - susține acest proiect de lege.

Vă mulțumesc!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă mulțumesc, domnule deputat!

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale ale acestui proiect de lege? Nu dorește nimeni.

Deci, vom trece la dezbaterea acestui proiect de lege.

Titlul legii. Vă supun spre aprobare titlul acestui proiect de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc!

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Unanimitate.

Vă supun spre aprobare titlul Ordonanței.

Cine este pentru? Vă mulțumesc!

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare art. I al Ordonanței, primul alineat al acestui articol.

Cine este pentru? Vă mulțumesc!

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare art.8, care este în cadrul art.I, deci acest art.8 din vechiul text, până la pct.f) inclusiv, în afara ultimului alineat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc!

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

La ultimul alineat s-a propus un amendament de către Comisia sesizată în fond.

Cine este pentru? Vă mulțumesc!

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

S-a adoptat textul amendamentului propus de către Comisie.

Vă supun spre aprobare art.II al Ordonanței.

Cine este pentru? Vă mulțumesc!

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Na

În unanimitate s-a adoptat și acest articol.

Vă supun spre aprobare Ordonanța în integralitatea ei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc!

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Unanimitate.

Vă supun spre aprobare articolul unic al legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc!

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate s-a adoptat acest proiect de lege.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.5/1997 pentru amânarea plății ultimei tranșe din cota majorată a capitalului autorizat al României la Corporația Financiară Internațională - C.F.I. - prevăzută de Legea nr.11/1992.

Vă supun, în continuare, spre aprobare proiectul Legii privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.5/1997 pentru amânarea plății ultimei tranșe din cota majorată a capitalului autorizat al României la Corporația Financiară Internațională - C.F.I. -, prevăzută de Legea nr.11/1992.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Inițiatorul este prezent dar nu dorește. Nici din partea comisiei.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Vă supun spre aprobare titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc!

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare titlul Ordonanței.

Cine este pentru? Vă mulțumesc!

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Unanimitate.

Vă supun spre aprobare articolul unic al Ordonanței.

Cine este pentru? Vă mulțumesc!

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare Ordonanța în integralitatea ei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc!

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate s-a adoptat textul Ordonanței.

Vă supun spre aprobare articolul unic al legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc!

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare legea în integralitatea ei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc!

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

A fost adoptat și acest proiect de lege.

Adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.29/1996 privind asigurarea surselor financiare necesare pentru continuarea participării României la construirea Combinatului de produse cu conținut de nichel plus cobalt de la Las Camariocas - Republica Cuba.

În continuare, pe ordinea de zi este trecut proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.29/1996 privind asigurarea surselor financiare necesare pentru continuarea participării României la construirea Combinatului de produse cu conținut de nichel plus cobalt de la Las Camariocas - Republica Cuba.

La acest proiect de lege nu s-a primit, din câte știu eu, din partea Comisiei Raportul și vă doresc să-mi confirmați acest lucru.

Vă rog, poftiți! Domnul deputat Dan Constantinescu.

 

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Raportul Comisiei a fost depus, exista încă de data trecută. Problema care a apărut, aceea că inițiatorul, din cei doi purtători de cuvânt, unul al Ministerului Finanțelor s-a pronunțat pentru adoptare în cadrul ședinței Comisiei, celălalt purtător de cuvânt din partea Ministerului Industriei a prezentat în cadrul plenului o poziție neclară, fapt care a suscitat vii și numeroase discuții.

Consultându-ne cu colegii din Ministerul Finanțelor am constatat că, așa cum spunea domnul deputat Matis Eugen săptămâna trecută, fiind vorba de asigurarea unor surse de finanțare pentru anului 1996, practic, problema este încheiată, motiv pentru care nu mai este necesar un raport suplimentar, ne menținem punctul de vedere și raportul care v-a fost difuzat inițial, prin care Comisia hotărăște supunerea spre dezbatere și adoptare a proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă mulțumesc!

În cazul în care mai există alte luări de cuvânt din partea Dumneavoastră în cadrul dezbaterilor generale?

Da, domnul deputat Barbu Pițigoi, vă rog!

 
 

Domnul Barbu Pițigoi:

Da, mulțumesc, domnule președinte!

La ultima noastră discuție pe acest subiect rămăsese ca inițiatorul să ne prezinte o situație, un raport suplimentar asupra acestei investiții, cu implicațiile care au fost enunțate aci.

Nu am primit nici un fel de raport, deci, ne aflăm în situația în care existam acum o săptămână. Cel puțin, la Comisia pentru industrii nu a venit nici un astfel de raport, iar, dacă a existat un alt raport depus la alte comisii, în mod normal și firesc era ca să fie distribuit tuturor celor care votează în această sală.

Desigur că se vor invoca... eu aș fi vrut să aud aici și cuvântul Guvernului, adică reprezentantului Guvernului, deci reprezentantul inițiatorului, ca să ne dea o explicație, de ce insistă asupra acestui lucru. Evident că banii sunt consumați, discuția este... dar nu înseamnă că dacă cineva vrea așa, pentru că așa vrea el, noi trebuie să fim de acord cu tot ce se face rău în țara aceasta.

Vedeți dumneavoastră, problema este că se investesc, sau mai exact s-au investit acolo niște sume de bani fără nici un fel de ecou, fără nici un fel de rezultat. Asupra acestor investiții noi am obiectat de 4 ani, sau de 5 ani de când vorbim în această Cameră, s-a mers într-una pe o investiție păguboasă, deși se știa clar de la început că nu se poate obține nimica. Datoria pe care o are Cuba față de Guvernul român se ridică la circa 900 de milioane de dolari, deci, mai era vorba la data când am reluat discuțiile, de circa 40-50 de milioane de dolari. S-a continuat cu această investiție în mod păgubos pentru statul român și acum suntem puși pe noi în situația de a vota niște acțiuni care nu merită să fie luate în discuție.

Aș vrea să pun însă pentru Guvern câteva întrebări. Ar trebui să ne răspundă la întrebarea de ce, în conformitate cu Convenția încheiată la Havana în februarie 1995, prin care Guvernul cubanez se obliga să ramburseze creditul român în minereu îmbogățit de nichel începând cu anul 1997, dar confirmarea datei exacte trebuia făcută până la finele anului 1995, de ce nu a luat nici un fel de atitudine și nu a insistat pentru rambursarea acestui credit, cunoscând că această țară, Cuba, are încă 3 sau 4 combinate în funcțiune care produc nichel, care putea să fie trimis în România în contul sumelor pe care noi le discutăm.

A doua întrebare pe care aș vrea să o pun se referă la ce știe Guvernul României despre tratativele pe care le duce Cuba legat de un alt investitor, care pune alte condiții și cere alți bani statului român pentru ca să continue participarea la Combinatul de la Las Camariocas.

Și, în sfârșit, ultima întrebare: de ce nu se primește la ora actuală minereu concentrat de nichel și cobalt din partea Guvernului cubanez în contul sumelor pe care le-am investit până acum de circa 120 de milioane de dolari.

Având în vedere această situație, eu socot că noi nu trebuie să ne asumăm un risc sau, dacă vreți, să ne însușim o activitate și o atitudine care au fost semnalate la timpul respectiv, să fie motivate astăzi prin votul nostru. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă mulțumesc. Domnul... Da, vă rog.

 
 

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor,

Văd că revine același lucru în discuție. De fapt ceea ce domnul coleg antevorbitor a spus aici reprezintă o interpelare la adresa Guvernului și la adresa, să-i zicem, Ministerului Industriilor. Logic ar fi fost ca... și cum am fost și noi la un moment dat criticați înainte, propriul guvern, propria reprezentare în Executiv nu prea e cazul a fi interpelată de proprii susținători, lucrul trebuia rezolvat probabil și ar fi fost rezolvat probabil dacă ar exista aici și reprezentantul Ministerului Industriilor, cum, de obicei, am văzut că la celelalte ordonanțe aceștia au venit și este un lucru bun, dar probabil este și acel gând că de minereu de nichel, de concentrat de nichel, industria, metalurgia românească nu mai are nevoie. Este probabil acel plan de restructurare care merge pe undeva să aducă la un adevărat minim, și un minim cu mari răsfrângeri în ceea ce înseamnă domeniul social, industria și metalurgia românească. Ne punem această întrebare. Un lucru început acolo, în Cuba, dacă se continuă, și Ministerul Industriilor trebuie să hotărască acest lucru, atunci trebuie văzute costurile de finalizare, și după cum s-a prezentat, acestea nu sunt mari față de sumele investite.

Dacă nu se mai continuă, atunci trebuie recuperate aceste surse care au fost cheltuite acolo. Cum se poate face aceasta? Inclusiv prin import de alte produse, poate și zahăr poate și altceva. Trebuie analizat, și am spus acest lucru data trecută, dacă alte state europene și din alte părți ale lumii mai investesc în Cuba; cât, cum și în ce mod? Eu am înțeles că este deja o deschidere spre aceste investiții în Cuba, care n-au de-a face nimic cu regimul politic, ci doar cu interesul economic și financiar al fiecărei țări.

Personal, cred că un lucru început și în modul în care și până acuma anumite ordonanțe care și-au făcut efectul pentru perioada trecută, este logic de a fi acceptate și a fi aprobate ca un lucru la care se angajează și un guvern care continuă în ceea ce privește activitatea externă niște angajamente pe care și le-a luat Guvernul anterior. Deci, este vorba de anul 1996.

Am văzut că și raportul comisiei de specialitate este favorabil și este un acord al acestei comisii din actualul Parlament, și nu din vechiul Parlament.

Deci, domnule președinte, eu aș propune să se treacă la votul acestei Ordonanțe.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă mulțumesc. Domnule deputat, o să vă rog să-mi spuneți și cum vă cheamă, pentru că eu, fiind mai nou... Nu, nu, la microfon.

 
 

Domnul Miron Chichișan:

Domnule președinte,

Domnilor parlamentari,

Mă cheamă Chichișan Miron. N-am să fac o analiză politică a acestei investiții, nu este rolul meu. Această situație a fost analizată acum trei săptămâni în Comisia finanțe bănci-buget, a venit un domn reprezentant de la Ministerul Industriilor care ne-a spus că, până în prezent, s-au alocat 129 de milioane de dolari la acel obiectiv, că mai este de lucrat 10% și că această sumă pe care noi suntem chemați să o aprobăm, ar reprezenta salariile achitate pe anul trecut muncitorilor și specialiștilor români trimiși în Cuba, motiv pentru care, Comisia, în totalitate, a votat Ordonanța, trimițând-o în fața Camerei spre aprobare.

Consider că nu ar trebui să ne opunem. Dacă 90% din obiectiv a fost realizat, trebuie realizat și cel 10% pentru a putea profita de acel minereu sau concentrat de cobalt și nichel. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Domnule deputat Constantinescu, vă rog.

 
 

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți să constat că marea majoritate a opiniilor pro și contra se referă de fapt la oportunitatea continuării acestui obiectiv de investiții, or, nu acesta este obiectul ordonanței pe care o discutăm acum. În același timp, permiteți-mi să observ că reținerea Ministerului Industriilor, inițiatorul, de a susține acest proiect este firească, pentru că finanțarea cheltuielilor, la art.2, se spune: "se asigură de la bugetul de stat prin Ministerul Industriilor", or, aceasta s-a realizat de către Ministerul Industriilor, de vechea conducere a ministerului, deci, Ministerul Industriilor nu prea mai are a spune mare lucru despre Ordonanța de față. În plus, vă rog să rețineți că pentru această ordonanță există deja avizul Comisiei pentru industrii și servicii a Camerei Deputaților, motiv pentru care v-aș propune totuși să se treacă la vot pentru adoptarea acestei ordonanțe.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Ráduly Róbert.

 
 

Domnul Ráduly Róbert Kálmán:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Eu trebuie să fiu de acord cu domnul președinte al comisiei, pe de o parte, și vreau să vă aduc aminte ceea ce a spus colegul meu Matis acum o săptămână la același punct al ordinii de zi, și anume că noi încercăm să discutăm un fapt care deja, din păcate, a fost consumat și că această discuție, practic, în sensul de a stabili dacă la Las Camariorcas este o gaură neagră sau nu este, nu este de competența noastră în momentul de față. Eu propun ca având favorabil raportul comisiei să trecem la votul acestei ordonanțe. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Din partea Ministerului de Finanțe, da? Vă rog!

 
 

Domnul Constantin Ene:

Domnule președinte,

Vreau să subliniez de la început că nu sunt inițiatorul... Ministerul Finanțelor nu este inițiatorul acestui act normativ, dar a fost implicat Ministerul Finanțelor, sigur, în finanțarea acestui obiectiv. Ce pot să vă informez pe dumneavoastră? Niște lucruri, zic eu, importante.

La sfârșitul anului 1989, partea română, România, de fapt, își îndeplinise obligația la acest obiectiv din Cuba..., obiectiv început și construit acolo pe baza unei Convenții multilaterale între fostele membre CAER, deci, România își realizase contribuția în proporție de 70%.

În 1992 s-a pus problema continuării participării României la realizarea acestui obiectiv. Guvernul din acea perioadă a supus Parlamentului României această problemă și Parlamentul României a aprobat participarea în continuare a României la acest obiectiv de investiții.

Ultima problemă pe care vreau să o ridic în fața dumneavoastră se referă la această sursă de finanțare din anul 1996, deci, a fost ultima parte, prin aceasta România realizându-și integral obligațiile la acest obiectiv.

Problema de a fi utilă sau nu participarea României la acest obiectiv nu cred că se poate pune în momentul actual. S-a judecat la timpul respectiv, s-a aprobat participarea României la acest obiectiv. În momentul de față, peste o perioadă relativ scurtă, se vor desfășura lucrările Comisiei mixte româno-cubaneze. Deci, delegația română este pregătită să discute și această problemă privind recuperarea efortului depus de România în această țară. Ministerul Finanțelor și-a expus punctul de vedere în alcătuirea mandatului care va sta la baza negocierilor din Comisia mixtă. Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte luălri de cuvânt? În cazul în care nu mai sunt, în conformitate cu regulamentul nostru, sunt... Da, mai dorește cineva să ia cuvântul? Vă rog! Domnule deputat Munteanu, vă rog!

 
 

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Lămuririle pe care le-am cerut noi săptămâna trecută, știu că trebuiau să se concretizeze în primul rând în informarea comisiei, care, la rândul ei, trebuia să prezinte un raport suplimentar. Eu, acum o jumătate de oră, trecând pe la domnul director Popescu și cerând acel raport suplimentar, am aflat că el n-a sosit încă. L-aș ruga pe domnul președinte al comisiei să ne informeze, pentru că, de fapt, aceasta am cerut noi, nu comisiei, Guvernului, să informeze Camera Deputaților și bineînțeles că primul adresant era Comisia pentru specialitate.

Cred că merităm să primim aceste informații. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dar vă rog frumos să faceți o propunere exactă, pe care să o supun spre aprobare, adică aicea..

 
 

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Aveți dreptate, domnule președinte. În ipoteza că aceste informații încă n-au sosit, propunerea mea este ca să așteptăm sosirea acestor informații pe care am convenit cu toții că trebuie să le primim.

 
 

Domnul Petru Șteolea (din bancă):

Înseamnă că n-au observații.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Pițigoi. Vă rog!

 
 

Domnul Barbu Pițigoi:

Este adevărat că am mai vorbit o dată, vă cer scuze. Numai atât vroiam să susțin, să subliniez ce a spus domnul deputat Munteanu, ca, domnule președinte, să spun să amânați cauza până când se va primi la Comisia pentru industrii și servicii raportul suplimentar, pe care l-a promis inițiatorul în ședința trecută. După ce se prezintă acest raport, putem discuta în continuare legea în discuție. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Sunt obligat să constat că de fapt... da, vă rog, vă rog și pe dumneavoastră.

 
 

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte,

Constat că a doua oară se încearcă amânarea, nu am nici un interes în această acțiune, dar este un fel de lipsă de disciplină a cuiva. Logic ar fi fost să avem acel punct de vedere dacă - vreau să întreb Comisia pentru specialitate - a cerut acel punct de vedere Guvernului este un lucru, dacă l-a cerut, și Guvernul nu l-a prezentat, înseamnă că este o acceptare, nu are nimic împotrivă.

 
 

Domnul Mircea Mihai Munteanu (din bancă):

Aceasta este deducția dumneavoastră.

 
 

Domnul Petru Șteolea:

Aceasta este logica.

Iar în ceea ce privește analiza din 1997 a oportunității continuării acestor investiții sau, dacă nu, a recuperării a ceea ce s-a făcut acolo, propun ca la acea întâlnire să participe inclusiv domnul deputat Pițigoi, care cunoaște această problemă. Mulțumesc.

Deci, rog a se supune totuși la vot.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Domnule deputat Dan Constantinescu, vă rog.

 
 

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Noi am avut, așa cum am spus de data trecută, prezentat punctul de vedere al Ministerului Finanțelor. De data aceasta am chemat, pentru că punctul de vedere al Finanțelor nu s-a schimbat, pe reprezentantul acestui minister, care v-a prezentat dumneavoastră informațiile solicitate. Având în vedere că nu se schimbă fondul problemei, pentru că avizul Comisiei pentru industrii există, nu s-a solicitat un alt aviz de la Comisia pentru industrii, ci eventual un raport suplimentar de la comisia noastră, vă propun, domnule președinte, să sistați discuțiile și să supuneți la vot ordonanța.

 
 

Domnul Petru Șteolea (din bancă):

Era vorba de angajare financiară.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Din partea Ministerului Industriilor, vă rog.

 
 

Domnul Liviu Marcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Noutățile în ceea ce privește punctul de vedere al Guvernului asupra obiectivului Las Camariocas ar fi trebuit să fie înmânate Comisiei pentru industrii și servicii a Camerei Deputaților, care să hotărască dacă mai este oportună sau nu finanțarea în continuare a obiectivului. În situația în care comisia nu a reușit să se întâlnească și să discute această problemă, eu nu pot să mă substitui acuma comisiei și să spun că menținem în continuare sprijinul asupra acestui obiectiv. Eu, în cel mai bun caz, pot să ofer comisiei, domnului președinte al Comisiei pentru industrii și servicii Nota Guvernului privind obiectivul Las Camariocas, iar decizia aparține comisiei, în primul rând, și Parlamentului, în a doua instanță.

Îmi pare rău, eu nu pot să susțin o cauză pe care trebuia să o prezint la Comisia pentru industrii și servicii, drept pentru care, domnule președinte, dumneavoastră veți hotărî dacă este oportună sau nu în continuare discuția asupra aceastei probleme. (Rumoare)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă rog domnule deputat. Vă rog să vă spuneți numele, ca să poată să vă noteze.

 
 

Domnul Gheorghe Ionescu:

Mă numesc Gheorghe Ionescu.

Domnule președinte,

Am impresia că domnul ministru Marcu vorbește de ce va fi în viitor, noi vorbim de ce a trecut și după felul cum ne-a prezentat problema domnul director Ene, lucrarea este închisă, deci, nu mai este nevoie să analizăm, nu mai este nevoie să continuăm sau nu, și ordonanța și-a făcut efectul, chiar dacă o votăm noi sau nu, ea și-a făcut efectul la ora actuală.

Deci, comisia mixtă care va urma să se întâlnească va decide ce este de făcut în continuare.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog.

 
 

Domnul Tănase-Pavel Tăvală:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Aici este în fond o chestiune de înțelegere a situației, care a fost decisă în săptămâna trecută. S-a așteptat și s-a făcut propunerea, s-a aprobat ca în cadrul comisiei să se ia în discuție situația existentă la această oră, nu s-a luat în discuție, trebuia să se depună un raport suplimentar, acest lucru îl așteptăm. De aceea, eu propun să se amâne această decizie de votare până ce se va ajunge în posesia raportului suplimentar.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, practic acest lucru trebuia să fie realizat până în momentul de față. În momentul de față avem poziția Comisiei pentru buget-finanțe. Comisia pentru industrii trebuia să-și spună punctul de vedere până astăzi, din păcate nu și l-a spus. Ca atare, eu voi trece la supunerea spre aprobare a acestui proiect de lege.

Și vă supun spre aprobare titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Vă supun spre aprobare titlul ordonanței.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? O abținere.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Vă supun spre aprobare articolul unic al ordonanței.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Vă rog să numărați abținerile! 7 abțineri.

Voturi împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Vă supun spre aprobare textul ordonanței în integralitatea lui.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? 4 abțineri.

Voturi împotrivă? 8 voturi împotrivă.

Vă supun spre aprobare articolul unic al legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Vă rog să le numărați! 6 abțineri.

Voturi împotrivă? 9 voturi împotrivă.

Vă supun spre aprobare textul legii în integralitatea lui.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? 5 abțineri.

Voturi împotrivă? 14 voturi împotrivă.

Cu majoritate s-a adoptat acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

 
Evocarea personalității maestrului Ion Voicu.

În continuare, urmează ședința consacrată întrebărilor și interpelărilor adresate Guvernului, precum și răspunsurilor Executivului.

Există două liste, o listă a domnilor miniștri care vor răspunde interpelărilor formulate de domnii deputați în ședința Camerei din data de 10 februarie și există lista domnilor miniștri care vor răspunde la întrebările formulate de domnii deputați în ședințele Camerei din 5 și 12 februarie 1997.

Înainte de a trece la acest punct vreau să vă anunț cu tristețe că s-a stins maestrul Ion Voicu și o să vă rog să păstrăm un moment de reculegere în amintirea lui. (S-a păstrat un moment de reculegere)

Vă mulțumesc.

Răspunsuri ale membrilor Executivului la interpelări adresate de deputați.

Există o cerere justificată a domnului ministru Radu Boroianu care trebuie să răspundă la o întrebare, să răspundă cu prioritate la această întrebare, având o ședință foarte rapidă la care dorește să ia parte. Dânsul are de răspuns unei întrebări a domnului deputat Petre Țurlea, de la PUNR. Îl rog pe domnul deputat, dacă este în sală să dezvolte... este în sală. Domnule deputat, vă rog. După care vom intra în programul normal, vom continua restul de interpelări și pe urmă revenim la întrebări.

 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Aș vrea să vă întreb. Eu știam că regulamentul este așa: se pune întrebarea, domnul ministru răspunde și pe urmă am dreptul la replică. Există alt sistem?

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Așa este.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Deci este același sistem. O să-i pun întrebarea domnului ministru.

Ce acțiuni are în vedere domnul ministru pentru contracararea propagandei defavorabile României ce se desfășoară în acest moment în străinătate?

 
 

Domnul Radu Boroianu:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor,

Domnule deputat Țurlea,

Permiteți-mi întâi, în calitatea pe care o am, să mă adaug gestului dumneavoastră și al noastru al tuturor și să regret că unul dintre marii artiști ai țării, care ar fi ajutat cu talentul lui, cu totul excepțional, la propaganda culturii și spiritualității românești, a dispărut dintre noi.

Domnule deputat, înainte de a vă răspunde, trebuie să spunem că realitatea este foarte complexă și că dacă ar fi să vorbesc numai statistic, trebuie să constat că întrebarea dumneavoastră nu vine într-un moment propice pentru sensul ei, pentru că prezența țării noastre în mediile internaționale este cea mai bună din ultimii 7 ani, într-o proporție care ar fi de la 4 la 1.

Lăsând însă de o parte această problemă statistică, sigur că suntem foarte interesați să nu rămânem unde suntem și să o facem din ce în ce mai bună. Pentru aceasta însă trebuie să știm că unul dintre conceptele clasice ale construcției de imagine este provocarea evenimentului, eveniment care, la rândul său, să determine reacții, preferabil pozitive, ale opiniei publice. Spre satisfacția noastră, am constatat că în ultimile 3 luni, cu precădere în ultimile săptămâni, România a generat nu mai puțin de nouă evenimente importante, toate cu conotații pozitive în mass-media mondială.

N-aș vrea să le...

Nu aș vrea să le enumăr pe toate, dar aș vrea, spre cinstea dumneavoastră, a tuturor, deci a plenului Parlamentului României, să spun că unul dintre evenimentele politice care a ajutat la această prezență pozitivă în presa mondială nu este meritul exclusiv al actualei coaliții guvernamentale, ci al întregii clase politice care a dovedit temperanță și maturitate în momentul preluării puterii. Este unul din evenimentele care au ținut să fie reflectate ca atare în întreaga presă mondială. Pe de altă parte, însă, sigur că, trecând rapid printre ele, victoria în alegeri, schimbarea de putere în România, cooptarea la guvernare a UDMR-ului, deci faptul că nu există conflicte, deci, interetnice și nici intoleranță etnică în România, declanșarea campaniei anticorupție, declanșarea decisă a programului de reformă, vizita și prestația președintelui Constantinescu la NATO, încheierea negocierilor cu Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială și nu în ultimul rând, ultimul eveniment, însă, vizita președintelui Jacques Chirac și declarațiile pe care le-a făcut la București, iată tot atâtea evenimente provocate, dacă îmi permiteți să spun, care au dus la un efect foarte pozitiv în media mondială.

Pe de altă parte, însă, trebuie observat că România rămâne să fie în vizorul mediei internaționale cu câteva subiecte standard: copiii străzii, copiii bolnavi de SIDA, problema țiganilor, birocrația, prostituția, căminele de copii și de bătrâni, cerșetorii, murdăria orașelor. Aceste subiecte, hrănite din plin cu imagini terifiante, au constituit o imagine complet defavorabilă României și este de înțeles că aceste materiale nu pot fi stopate în foarte scurt timp. Trebuie să constatăm că simultan cu materialele pozitive despre care vorbeam la început, care reflectau îm mod real schimbările politice, am asistat și la o escaladare a anumitor centre de influență a prezentării chiar tendențioase a unor realități sociale din România. Am luat hotărârea ca, în majoritatea cazurilor, să reacționăm prin dreptul la replică sau prin materiale explicative ce au apărut în paginile acelor publicații, lucru care a stârnit deja o reacție pozitivă, pentru că nu se așteptau ca noi să fim în stare să facem acest lucru. Trebuie să menționăm că nu ne propunem să intrăm în jocul răspunsurilor la atacuri, ci vom continua să dirijăm fluxul informațiilor autentice despre România spre principalele centre de influență ale mediei mondiale. Unul din principalele demersuri în această direcție este reconstruirea paginii INTERNET a Guvernului României, deocamdată doar în ediție bilingvă româno-engleză, urmând ca în decursul a două luni să realizăm și pagina în limba franceză și pagina altei limbi, dedicate spațiului țării respective pe anumite probleme specifice.

Am intensificat contactele cu marile trusturi de presă ale lumii, pentru a găzdui în paginile publicațiilor sau în emisiuni radiodifuzate materiale autentice despre situația complexă din România. Numai în săptămâna trecută, au apărut în publicații prestigioase ca: "Financial Times", "Le Monde", "Le Figaro" texte ale președintelui Emil Constantinescu sau ale primului-ministru, sau despre domniile lor. Mai mult decât atâta, președintele Constantinescu a acordat un interviu pe importantul canal Euronews și țin să subliniez, cu deloc ostoită plăcere, că pentru prima oară în ultimii 7 ani de zile "Frankfurter Allgemeine Zeitung", cel mai important și mai dur organ de presă din Germania, ne-a acordat un spațiu foarte onorant și foarte pozitiv.

Demersurile noastre sunt foarte avansate pentru spațiul, de presă de limba germană și din Statele Unite. Pot să vă spun că am făcut un program pentru mediile audiovizualului din cele două țări, construit pe trei planuri: un plan care pornește inițial de la frumusețile naturale și istorice ale țării, continuă, după aceea, prin supra adăugare, cu materiale prezentând marile personalități ale României secolului XX și, de-abia înspre final de primăvară, să supra aduage a treia temă, care este marele potențial economic.

Referitor la raportul dintre materialele negative și cele pozitive, așa cum am spus și la început, el este de trei - patru ori mai bun decât până în noiembrie 1996.

Ca ultimă remarcă, trebuie să luăm, însă, în considerare faptul pe care l-am declarat încă de la investirea mea, că Departamentul Informațiilor Publice nu intenționează să facă o propagandă, ci doar să construiască, pornind de la realitate, o cât mai bună imagine a României. Primul pas înspre această idee este conceptul de credibilitate. Dacă vom reuși să fim crezuți când afirmăm ceva, deja un mare pas înainte este făcut. Al doilea pas se referă la realizarea unui flux complet, cât mai complet de informații. De aici începând, putem vorbi despre programe de imagine și despre programe de relații publice. De aceea, în câteva săptămâni, vă vom prezenta, prin comisiile abilitate să facă acest lucru, propunerea noastră legislativă despre accesul la informația publică și despre înființarea segmentelor de relații publice în instituțiile statului.

Ne aflăm, din nefericire, însă, domnule deputat, la început, pentru că a trebuit să constat cu durere că am luat totul aproape de la zero, să reclădim o construcție defectuos gândită, inabil construită și foarte prost întreținută, în materie de informații publice și de promovare a imaginii.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Domnule deputat, vă rog.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Mulțumesc pentru răspuns, domnule ministru.

Aș vrea să încep cu transmiterea unor felicitări către Guvernul României pentru faptul că a acceptat, în sfârșit, existența unui asemenea departament atât de necesar în cadrul Guvernului țării noastre, departament pe care l-am propus încă din 1991 și atunci toată presa a sărit în sus. Este, într-adevăr, un departament foarte important și are dreptate domnul ministru că până acum nu s-a făcut aproape nimic pe acest plan. Dânsul a insistat, așa cum este normal, mai mult asupra prezentării în mass-media internațională și este normal să ne cantonăm atenția asupra acestui domeniu, mai ales cu articole de întâmpinare, nu neapărat de răspuns, dar sunt..., dumneavoastră, împreună cu alte departamente din Guvern, bineînțeles, puteți face mult mai mult, în sensul unei propagande de durată, propagandă în sens pozitiv al cuvântului, pentru că articolul de ziar este de astăzi pe mâine, pe când cartea științifică românească, care să prezinte realitățile românești, să fie răspândită în limbi de circulație occidentală, are efect de durată și efect mult mai important pentru destinele de azi și de mâine ale României și relația cu celelalte țări ale lumii.

Un al doilea capitol îl reprezintă..., dumneavoastră știți foarte bine că cei mai mulți oameni de cultură medie din lume, care vor să se informeze, se duc la enciclopedii. În majoritatea marilor enciclopedii din lume realitățile românești sunt prezentate deformat. Încă de acum doi ani, am propus înființarea unui institut al enciclopediei românești, care să facă un inventar al valorilor civilizației românești în limbi de circulație internațională, sub egida Academiei Române, cu ediții în fiecare an și acestea să fie răspândite. De asemenea, nu am primit absolut nici un ecou la această propunere, care cred eu că ar îndrepta substanțial imaginea României în lume.

Și, în sfârșit, este vorba, tot în corelație cu alte departamente, evident, ale Guvernului României, de activizarea acestor centre de cultură românești, care au fost în perioada interbelică focare de propagandă românească extraordinară, dar care acum sunt un fel de sinecură pentru unul sau altul. În acest sens, vă propun, ca o inițiativă de primă mână, tocmai pentru că săptămâna trecută a fost în țara noastră - și ați văzut cu ce rezultate pozitive - președintele Franței, țara prietenă atât de mult cu noi, și sperăm că această prietenie se va și materializa în niște lucruri concrete în curând, tocmai din această cauză vă propun, în primul rând, reînființarea Școlii române din Franța, care a existat în perioada interbelică și a avut un rol uriaș în propaganda României în Occident. În 1990 am făcut un proiect de lege pentru reînființarea acestei școli și în 1994, de asemenea, l-am reluat. Niciodată, cele două Camere, care s-au succedat, nu au avut timpul necesar pentru a-l finaliza. O să-mi facă o plăcere deosebită, domnule ministru, să vă dau o monografie a Școlii române din Franța, editată de mine la Editura Academiei în anul 1994, deși știu că ați cunoscut că a existat această școală, dar ca să vedeți, în amănunțime, cât de mult poate face o asemenea instituție și cât de necesar este sprijinul Guvernului român către asemenea instituții în lumea de astăzi. Și am să vă rog, de asemenea, să sprijiniți proiectul de lege pentru reînființarea acestei școli.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnule ministru, vă rog, dacă mai aveți...

 
 

Domnul Radu Boroianu:

Nu-mi rămâne decât să-i mulțumesc domnului deputat pentru sugestiile făcute și să anunț că unul din lucrurile care ne preocupă foarte mult este să facem ca în primul rând cartea, elementul fundamental al unei culturi, cartea românească să apară în toate bibliotecile și în toate marile librării, la fel ca și presa românească, pentru că am avut cu toții posibilitatea să constatăm că suntem una dintre puținele țări, spunem noi, poate, pe bună dreptate, civilizate, a cărei prezență este ignorată cu desăvârșire de exportatorii de presă și de carte din lume. Acesta este sensul, și nu cel care a fost speculat, în mod nedrept, de către un cotidian bucureștean, al prezenței Trustului Hachette, nu întâmplător nu a venit întregul trust Hachette la București, ci a venit numai acel segment al lui Hachette, care este "Hachette Distribution", pentru că avem nevoie ca și cartea românească și presa românească de calitate, indiferent de opiniile pe care le are, din punct de vedere politic, să poată ajunge în locurile de distribuție cele mai căutate din lume.

Încă o dată, vă mulțumesc, domnule deputat, pentru sugestiile pe care ni le-ați făcut.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

În continuare, la cererea domnului ministru al justiției, Valeriu Stoica, având în vedere, tot așa, ședințele pe care trebuie să le aibă acum, în continuare, dânsul, o să-l rog pe domnul Miron Mitrea să dezvolte interpelarea pe care a făcut-o la adresa dânsului.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule ministru,

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În campania electorală, domnul președinte Emil Constantinescu promitea chiriașilor din imobilele cu destinație de locuințe trecute în proprietatea statului că nu au de ce să se teamă, că, în caz de victorie, noua putere îi va proteja. Iată, însă, că la două luni de la alegeri și o lună de la instalarea noului Guvern acesta emite HG nr.11/29.1.1997, promisiunile făcute dovedindu-se simplă demagogie, dar, situație mult mai gravă, încălcându-se principiul neretroactivității legii, precum și articole din Constituția României. Astfel, printr-o redefinire restrictivă a noțiunii de titlu, HG nr.11 eludează Legea nr.112/1995, prin trimiterea cauzelor în procese civile.

Prin completarea art.1 din HG nr.20 cu noul alin.5, imobilele reconsiderate acum ca fără titlu sunt trimise spre soluționare instanțelor civile, contravenindu-se, în mod flagrant, prevederilor clare ale art.25 din Legea nr.112/1995, care explică că situația juridică a altor imobile decât cele care intră sub incidența legii va fi reglementată prin legi speciale, nicidecum prin HG-uri. Este cazul să reamintim prevederea constituțională că HG-urile au rolul de a organiza executarea legilor, și nu de a modifica sensul legilor.

Tot Constituția consființește, în art.41 alin.7, că averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Contractele de vânzare-cumpărare de apartamente, încheiate de către chiriași înaintea apariției HG nr.11, în condiții perfect legale - Legea nr.112 și HG nr.20 - sunt sancționate acum cu nulitatea, în viziunea noului HG, art.9. Ori, este știut că pentru a se constata nulitatea unui act juridic, acesta trebuie să fie încheiat cu încălcarea prevederilor legale în vigoare la data încheierii lui, și nu a celor adoptate ulterior. Guvernul Ciorbea încalcă, astfel, elementare principii de drept, încalcă prevederile Constituției și creează un precedent extrem de periculos. Orice nou guvern, în funcție de culoarea sa politică, își va putea permite, prin HG-uri, să modifice voința legiuitorului și să eludeze Constituția. HG nr.11/1997 afectează grav interesul unor largi categorii de cetățeni, fiind suficient a aminti că prin Decretul nr.92/1950 au fost naționalizate, numai în București, șaizeci de mii...

 
 

Domnul Alexandru Ionescu (din sală):

Ne-ați furat casele!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog foarte mult!

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimate domn, vreau să vă dau o veste foarte proastă: nu v-am furat nici o casă. Vă rog foarte mult!

 
 

Domnul Alexandru Ionescu:

Ce să mă rugați?!

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte, încercați să-l potoliți pe colegul...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog foarte mult, păstrați liniștea în sală!

(Vociferările continuă)

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte, vă rog să luați notă și vă rog să fie precizat în stenogramă că am fost amenințat în public și am să sesizez Comisia de imunități și disciplină, pentru acest fapt. Vă mulțumesc.

Deci HG nr.11/1997 afectează grav interesele unor largi categorii de cetățeni, fiind suficient a aminti că, prin Decretul nr.92/1950, au fost naționalizate, numai în București, 60.929 de locuințe aparținând, nota bene, apropo de furat, a 8.712 proprietari, din care numai în 60 de cazuri era vorba de o singură locuință. În aceste apartamente, locuiesc astăzi peste 250.000 de persoane, 99 la sută fiind funcționari, muncitori, intelectuali și pensionari.

Vă solicit, domnule ministru, să explicați și să dați argumente clare față de situația prezentată și, ținând seama de intervenția colegului meu, vreau să-i spun un lucru pe care nu avea de unde să-l știe, ...

(Vociferări)

... acela că eu sunt în situația proprietarilor de case, dar mi se pare că ceea ce se face prin HG nr.11/1997 este un abuz împotriva celor care nu au făcut nimic rău și eu nu cred că o nedreptate se poate îndrepta printr-o altă nedreptate.

Vă mulțumesc.

(Aplauze în partea stângă a sălii)

 
 

Domnul Alexandru Ionescu:

Aceasta nu este dreptate!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule ministru, vă rog.

 
 

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Observ că tensiunea acumulată în mass-media, după adoptarea acestei Hotărâri de Guvern, se prelungește și în Camera Deputaților. Credeam că aici lucrurile sunt privite cu mai multă seninătate, eu am să încerc să rămân, însă, în limita considerațiilor de ordin juridic și, acolo unde este cazul, voi face și considerații de ordin politic. Dar este mult mai important să vă arăt de ce, în concepția ministrului justiției, Hotărârea nr.11/1997, adoptată de actualul Guvern, nu numai că nu încalcă, în nici un fel, dispozițiile Legii nr.112/1995, dispozițiile constituționale sau dispozițiile altor legi, ci, dimpotrivă, este în perfectă concordanță cu litera și spiritul textelor despre care se afirmă în interpelare că ar fi fost încălcate.

Mai întâi, prin Hotărârea nr.11/1997, au fost introduse, între altele, trei texte noi care se referă la problema ridicată în interpelare. Este vorba, în primul rând, de art.1 alin.4, în care se arată că locuințele care au fost preluate de stat cu nerespectarea prevederilor legale în vigoare la data respectivă sau care au intrat în posesia acestuia în condițiile inexistenței unei reglementări legale, care să reprezinte temeiul juridic al constituirii dreptului de proprietate al statului, sunt considerate ca fiind trecute fără titlu în posesia acestuia și nu intră sub incidența Legii nr.112/1995. Reglementarea cuprinsă în acest text nu contravine cu nimic dispozițiilor Legii nr.112/1995, ci, din contră, este în spiritul dispozițiilor art.1 din această lege, care, stabilind sfera imobilelor care intră sub incidența acestei legi, precizează în mod clar că este vorba de imobile cu destinația de locuințe, trecute ca atare în proprietatea statului sau a altor persoane juridice, după 6 martie 1945, cu titlu. Textul este în concordanță și cu punctul de vedere al Curții Constituționale, exprimat în Decizia nr. 73/19 iulie 1995, în sensul de a se recunoaște statului "dreptul de a hotărî neîngrădit asupra regimului juridic al bunurilor intrate în proprietatea sa, în baza unor titluri conforme cu legislația existentă în momentul dobândirii dreptului său de proprietate". Așadar, dumneavoastră cunoașteți foarte bine istoria adoptării Legii nr.112/1995: în prima formă, s-a încercat să se acrediteze ideea că pot să intre în sfera de aplicare a unei legi de restituire și imobile pentru care statul nu are titlu. Or, pe bună dreptate, Curtea Constituțională a făcut aplicarea unui principiu vechi de peste 2.000 de ani, un principiu juridic, care afirmă că nu poți să restitui ceea ce nu ai tu. Nu poți să dai cuiva ceea ce nu-ți aparține ție. Statul nu poate să dispună cu privire la imobile la care nu are titlu. Altfel spus, prin dispoziția aceasta din Hotărârea adoptată de Guvern recent, nu s-a făcut altceva decât să se dea curs dispoziției din Legea nr.112, în forma sa finală, adoptată tocmai ca urmare a intervenției Curții Constituționale, forma finală, în care se precizează că nu pot intra, în sfera de aplicare a Legii nr.112 decât imobilele cu privire la care statul are titlu. Și tot Curtea Constituțională a mai precizat, pe bună dreptate, că, ori de câte ori se vorbește de titlu, trebuie să fie avut în vedere titlul legal constituit și, deci, nu titlurile care sunt doar aparențe de titluri, întrucât ele nu respectă legislația existentă în momentul dobândirii dreptului de proprietate al statului. Este o precizare expres făcută de Curtea Constituțională. Ca urmare, Guvernul nu a făcut altceva decât să reia această formulare din cuprinsul motivării Deciziei Curții Constituționale și să o reproducă în conținutul acestei hotărâri de guvern.

Cel de al doilea text, la care se face referire în interpelare, este textul art.41 din Normele metodologice, în care se arată că: "Dreptul de a cumpăra apartamentele în care locuiesc, potrivit art.9 din lege, îl au numai chiriașii care, având un contract de închiriere valabil încheiat, ocupau apartamentele respective la data intrării în vigoare a legii". Textul citat nu contravine cu nimic Legii nr.112/1995, ci este în spiritul acesteia. Astfel, dacă avem în vedere art.14 din lege, pe data intrării în vigoare a acesteia, se naște dreptul pentru fostul proprietar sau moștenitorii acestuia de a solicita restituirea în natură a apartamentelor libere la acea dată. Pentru respectarea acestui drept conferit de lege și pentru a evita vânzarea acestor apartamente, în baza unor contracte de închiriere încheiate pro causa sau menținute în vigoare în mod fictiv, în beneficiul chiriașilor care nu ocupau efectiv locuințele respective la data intrării în vigoare a legii, apreciem că textul introdus prin Hotărârea Guvernului nr.11/1997 era absolut necesar. Altfel spus, de protecția și de drepturile prevăzute prin această lege beneficiază chiriașii care aveau drepturi locative legal constituite la data intrării în vigoare a legii, iar nu și cei care, ulterior, după ce se eliberează aceste apartamente, ar încerca să încheie, mai mult sau mai puțin fictiv, contracte de închiriere, pentru a beneficia, în mod fraudolos, de dispozițiile Legii nr.112/1995.

Al treilea text este cel cuprins în art.91 din hotărâre, potrivit căruia contractelor de vânzare-cumpărare, la care se referă art.9 din lege, le sunt aplicabile dispozițiile legale privind nulitatea actelor juridice, dacă: au ca obiect imobilele menționate la art.1 alin.4 din prezentele Norme metodologice, adică locuințe preluate de stat fără titlu sau cu încălcarea prevederilor legale în vigoare la acea dată, care nu intră sub incidența Legii nr.112/1995, sau sunt încheiate de chiriași care nu îndeplineau condițiile cerute de art.41 din prezentele Norme metodologice, adică acelea de a avea un contract de închiriere valabil încheiat și de a ocupa apartamentul la data intrării în vigoare a legii. Și, în sfârșit, dacă încheierea acestora are loc cu nerespectarea prevederilor art.9 alin.6 și 8 și 10 din Legea nr.112/1995.

Ca urmare, dacă prin contractele de vânzare-cumpărare au fost încălcate dispozițiile legale existente în momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare, este firesc, potrivit principiilor generale ale Dreptului civil, ca aceste contracte să fie lovite de nulitate. Aici, din păcate, văd că se preia și în conținutul interpelării o idee care a fost vehiculată în mass-media fără temei. S-a spus că noi, prin hotărâre de guvern, noi Guvernul am dispune anularea sau am constata nulitatea unor contracte de vânzare-cumpărare. Departe de noi o asemenea idee! Noi nu am făcut altceva decât să precizăm, în această hotărâre, o chestiune care, și dacă nu ar fi fost precizată în hotărâre, era valabilă, anume aceea că tuturor contractelor de vânzare-cumpărare li se aplică dispozițiile generale care reglementează nulitatea. În măsura în care se constată, de către instanțele judecătorești, că un contract a fost încheiat cu violarea unor dispoziții legale imperative, nu Guvernul, ci numai instanțele judecătorești au posibilitatea să constate nulitatea sau să dispună anularea contractelor respective.

Iată, așadar, că nu prin hotărârea de guvern se pune problema unei retroactivări a dispozițiilor acestei hotărâri. Dimpotrivă, această hotărâre de guvern nu face altceva decât să afirme principii generale ale Dreptului civil, bine cunoscute pentru cei care sunt familiarizați cu această materie.

În concluzie, cred că ceea ce s-a promis în campania electorală de către președintele țării a fost respectat. Dacă mi s-ar fi cerut părerea personală, aș fi spus că Legea nr.112 ar fi trebuit abrogată. Nu este vorba, însă, de părerea mea personală aici, ci, de data aceasta, este vorba de un considerent politic. Coaliția guvernamentală, din care eu fac parte, înțelege să-și țină promisiunile electorale. Acesta este motivul pentru care nu s-a pus problema modificării sau a abrogării Legii nr.112/1995. Concordanța dintre Normele metodologice de aplicare a acestei legi și spiritul și litera legii, însă, trebuie să fie o chestiune valabilă nu numai pentru juriști, dar și pentru oamenii de bun simț. Eu cred că, prin acestă hotărâre, Guvernul nu a reușit să facă altceva decât un act de bun simț.

Vă mulțumesc.

(Aplauze în partea dreaptă a sălii)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Domnul deputat Miron Mitrea. Vă rog.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule ministru,

Vreau să vă mulțumesc pentru răspuns, în primul rând, și să apreciez, ca de fapt toți cei prezenți în sală, atât abilitatea ca profesionist, cât și cea politică.

Sigur, înțeleg, am ascultat punctele dumneavoastră de vedere și altădată, ele se învârtesc în jurul aceleiași idei. Sigur că dacă clarificăm care este diferența dintre locuințe care sunt cu titlu sau fără titlu, conform celor două hotărâri de guvern, poate lucrurile sunt mai clare. Cred că este interesant dacă ne puteți spune câți chiriași beneficiază acum de Legea nr.112, după Hotărârea nr.11, și câți ar fi beneficiat, ar fi fost potențiali beneficiari după Hotărârea nr.20. Aici este o diferență mare care arată că, după părerea mea, sigur, eu vorbesc din punctul meu de vedere, HG nr.11/1997 a limitat mult numărul celor care beneficiază de această lege. Scăzând numărul de acte care dau titlul, conform Hotărârii nr.11, la mult mai puține decât 80, câte erau în HG nr.20, aproximativ, sigur, nu se vorbește de multe lucruri pe care dumneavoastră le cunoașteți mai bine decât mine, fiind jurist, titlul rezultat ca urmare a unor hotărâri judecătorești ș.a.m.d. Deci nu s-a îndeplinit în spirit, în momentul în care, în campania electorală, domnul Emil Constantinescu și dumneavoastră vorbeați de chiriași, nu aceasta le spuneați chiriașilor, că vor beneficia numai aproximativ 30 la sută din ei de prevederile Legii nr.112, nu le spuneați că, printr-un artificiu juridic, ...

(Rumoare în partea dreaptă a sălii)

... veți face ca mai mult de 70 la sută să-și piardă drepturile de a-și cumpăra apartamentele.

Vă mulțumesc încă o dată.

(Aplauze în partea stângă a sălii)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule ministru, dacă mai aveți vreun cuvânt, o să vă rog...

 
 

Domnul Valeriu Stoica:

Formația mea profesională mă îndeamnă să nu fiu niciodată sigur de statistici și să nu fiu niciodată sigur de cifre, să fiu sigur, mai degrabă, de idei, de principii și de valorile care trebuie să fie apărate prin regulile de drept. Ca urmare, chiar dacă statisticile, la un moment dat, ar fi în sensul în care, mai devreme, vorbea domnul deputat Miron Mitrea, dar dacă principiile de drept ne îndeamnă să facem un anumit lucru și dacă valorile care trebuie apărate într-o societate democratică ne îndeamnă să facem un anumit lucru, atunci trebuie să facem acest lucru. Numai că eu am temerea că statisticile, în acest caz, nu sunt cele prezentate de domnul deputat Miron Mitrea. De altfel, nici dumnealui nu a făcut un calcul foarte exact, a vorbit numai de estimări aproximative. Eu cred că aceste estimări sunt nu numai aproximative, dar sunt departe de realitate. Mă întemeiez pe două argumente și cred că, așa cum stau lucrurile, Hotărârea de Guvern adoptată recent nu va influența prea mult aplicarea Legii nr.112/1995, cei mai mulți dintre chiriași care beneficiau și înainte de aplicarea acestei legi, beneficiază și astăzi de aplicarea ei. Care sunt cele două argumente: primul argument, cum bine știți, Legea nr.112/1995 condiționează nașterea dreptului la restituire, pentru foștii proprietari, de formularea unei cereri într-un termen de șase luni de la intrarea în vigoare a Legii nr.112/1995. Numărul celor care au făcut cerere de restituire este foarte mic, ceea ce demonstrează că, pînă la urmă, în fondul ei, Legea nr.112 nu conține o rezolvare corectă a unei probleme fundamentale.

Ar fi fost mult mai corect să se vadă mai întâi care sunt proprietarii care mai există și care sunt persoanele care mai doresc o asemenea restituire și de la bun început se putea rezolva un conflict care a fost artificial creat. Dacă este vorba de artificii, eu cred că acest artificiu există numai în ceea ce privește crearea unui conflict fals între proprietari și chiriași. S-ar fi constatat dacă s-ar fi procedat astfel, dacă s-ar fi inventariat mai întâi cererile care doresc cu adevărat restituirea, că cele mai multe dintre imobilele care au aparținut unor proprietari înainte, nu mai sunt revendicate de nimeni.

Deci, cu privire la aceste imobile, la care nu există nici o revendicare, atunci soluția corectă, legislativă era aceea de a se pune în vânzare aceste locuințe actualilor chiriași.

În ceea ce privește situațiile în care există revendicări din partea foștilor proprietari, corect ar fi fost să se țină seama de aceste revendicări. Oricum, însă, în momentul de față, evidențele, cel puțin în Municipiul București demonstrează că față de cele peste 60.000 de cereri făcute de chiriași pentru cumpărare există numai vreo 8.000 de cereri de restituire din partea proprietarilor.

Mai mult decât atât - și acesta este cel de-al doilea argument pe care îl aduc pentru a demonstra că hotărârea adoptată de Guvern nu influențează foarte mult aplicarea Legii nr. 112 din 1995 și trebuie să mărturisesc că o spun cu oarecare regret. Acest al doilea argument are în vedere faptul că din aceste cereri de restituire nu toate vor fi soluționate favorabil. Rămâne de văzut câte din ele sunt îndreptățite și în câte din ele, într-adevăr se va avea în vedere restituirea imobilelor.

Ca urmare, aceste cereri de restituire existau oricum la data intrării în vigoare a acestei Hotărâri de Guvern care a fost adoptată de noi recent. Nu văd cu cât se schimbă situația în ceea ce privește imobilele care intrau într-adevăr în sfera de aplicare a Legii nr. 112 din 1995.

Dacă se acceptă principiul că Legea nr. 112 din 1995 cuprinde în sfera ei de aplicare imobilele care întrunesc două criterii, să aibă destinația de locuință și să fi fost trecute cu titlu în proprietatea statului, aceasta înseamnă că rămân în afara sferei de aplicare a acestei legi imobilele pentru care nu există titlu. Dar, lucrul acesta era valabil înainte de adoptarea acestei hotărâri de Guvern. Principiul acesta fusese deja stabilit de Curtea Constituțională. Chiar dacă noi nu dădeam această hotărâre de Guvern, nu făceam altceva decât să punem în aplicare principiul stabilit de Curtea Constituțională. Care ar fi fost diferența? S-ar fi creat în mod artificial conflicte prin aplicarea greșită a Legii nr. 112 din 1995, datorită unor norme care existau în Hotărârea nr. 20 din 1996 adoptată de fostul Guvern.

Noi credem că prin adoptarea acestei legi am diminuat posibilitatea apariției unor litigii în mod inutil.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

În continuare, pentru că tot se referă la dumneavoastră, sunt două întrebări care vă sunt adresate: prima dintre ele este adresată de domnul deputat Acsinte Gaspar, pe care îl rog să vină la microfon.

Având în vedere Regulamentul nostru aș vrea ca răspunsul dumneavoastră să se încadreze în Regulament și să nu depășească, să minutele oficiale, respectiv răspunsul nu poate depăși la întrebările scrise 5 minute.

Acum, vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

În Monitorul Oficial al României, partea I nr. 289 din 14 noiembrie 1996 au fost publicate: Legea nr. 140, pentru modificarea și completarea Codului penal, Legea nr. 141 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală.

În articolul III din Legea nr. 140 se spune următorul lucru: "Codul penal, cu modificările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României. Ministerul Justiției este singurul autorizat să editeze și să publice în volum ediția oficială a Codului penal."

Iar în Legea nr. 141, în articolul IV se spune în același sens: "Codul de procedură penală, cu modificările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României. Ministerul Justiției este singurul autorizat să editeze și să publice în volum ediția oficială a Codului de procedură penală".

Având în vedere importanța pe care o reprezintă pentru activitatea de justiție, procuratură, poliție și alte organe ale statului, utilizarea acestor instrumente de lucru, întreb pe domnul ministru, până la ce dată crede că, totuși, aceste două coduri vor fi editate în volumul oficial, care să poată fi într-adevăr utilizat în activitatea judecătorească.

La nevoie, dacă se consideră, necesar putem acorda sprijin Camera Deputaților, care are sub autoritate Regia Autonomă a Monitorului Oficial, ca să grăbească procesul de editare a acestor două coduri.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnule ministru?

 
 

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vreau să-i mulțumesc domnului deputat Acsinte Gaspar pentru că mi-a pus această întrebare. Ea vine în întâmpinarea unei preocupări pe care o am din momentul în care am preluat mandatul de ministru al justiției și întrebarea domniei sale îmi prilejuiește împărtășirea acestei preocupări cu preocuparea pe care o are Camera Deputaților, prin vocea domnului Acsinte Gaspar.

În scopul editării Codului penal și a Codului de procedură penală, Direcția economică, având și sprijinul de specialitate al direcției de legislație și studii, pregătește un caiet de sarcini în vederea organizării în condițiile legii a unei licitații, pentru stabilirea unui editor care să realizeze publicarea. De asemenea, s-a delegat un consilier de specialitate care să participe în cadrul unui grup de lucru la Monitorul Oficial pentru a pregăti textele oficiale ale celor două coduri, pentru publicarea așa cum s-a prevăzut în legile de modificare. După republicare textul oficial al celor două coduri urmează să formeze obiectul editării de către editorul care va câștiga licitația.

Având în vedere că publicarea trebuie să cuprindă toate modificările aduse codurilor după 1989, operația este relativ greoaie și nu se poate realiza mai înainte de 6 luni. Apreciem că în luna iulie, august, vor fi date spre publicare textele oficiale ale codurilor.

O precizare finală: așa cum și domnul deputat Acsinte Gaspar a subliniat, este vorba de edițiile oficiale ale codurilor. Spun că este nevoie să subliniem oficiale, pentru că am auzit voci pe care nu le înțeleg, voci care afirmă că nimeni nu ar mai avea voie să publice aceste coduri în afară de Ministerul Justiției.

Or, publicarea codurilor este permisă, numai că nu este vorba de ediții oficiale, ci este vorba de ediții neoficiale. Nu putem interzice publicarea în diferite culegeri de legi sau în diferite volume a unor legi, numai că aceste ediții nu sunt oficiale, și ca urmare, în ceea ce privește acuratețea prezentării lor, ele trebuie luate sub beneficiul de inventar.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Domnule deputat, dacă mai aveți vreo completare?

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

O singură precizare vreau să fac: într-adevăr vor putea și alte edituri să tipărească cele două coduri, numai că pentru a proceda la tipărirea lor vor avea nevoie de avizul oficial al Regiei Monitorului Oficial. Nimic nu se poate reproduce din Monitorul Oficial al României fără avizul acestei regii.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnule ministru? Mai aveți...?

 
 

Domnul Valeriu Stoica:

Nu.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

În continuare, tot domnului ministru al Justiției i-a adresat o întrebare domnul deputat Mihai Drecin de la P.D.S.R. Vă rog, domnule deputat. Aici așa este trecut P.D.S.R. în nota aceasta. Deci, P.U.N.R. Vă rog.

 
 

Domnul Mihai Drecin:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnilor miniștri,

Dați-mi voie, foarte pe scurt, înainte de a pune întrebarea să prezint în esență miezul chestiunii.

În noaptea de 20 spre 21 septembrie 1995, deci iată au trecut destui ani chiar, cetățeanul maghiar Cristof Joszef Florian, la volanul unui autoturism proprietate personală refuză să se supună controlului vamal la punctul de frontieră Petea, județul Satu Mare. La intervenția șefului de tură, Nicolae Dobrescu și a șefului poliției de frontieră Petea, cetățeanul maghiar forțează granița României și trece în Ungaria, lovind în plin cu mașina pe cei doi funcționari români.

Partea maghiară refuză să extrădeze pe infractor.

În urma loviturii primite, agravată de o comoție cerebrală, declanșată 24 de ore mai târziu, domnul Nicolae Dobrescu va suferi o paralizie a părții stângi a corpului. După peregrinări prin diferite spitale nici astăzi nu este complet refăcut.

Presa de limbă română și limbă maghiară din Satu Mare a mediatizat serios, atât în 1995, cât și în 1996 acest caz.

În legătură cu instrumentarea procesului, Procuratura Generală a României a indicat Procuraturii Satu Mare, ca partea română să nu ceară extrădarea cetățeanului maghiar, procesul urmând să se desfășoare la Budapesta.

Domnule ministru,

Consider că datoria oricărui stat este aceea de a-și apăra cetățenii, indiferent de etnie. Cu atât mai mult pe cei care își pun viața în pericol pentru apărarea legilor și prestigiului țării lor.

Deci, întreb: este în măsură Ministerul de Justiție, deși chestiunea este o moștenire de la vechiul Guvern să impună judecarea procesului în cazul Nicolae Dobrescu - Cristof Joszef Florian în România, la Satu Mare, unde s-a petrecut incidentul amintit?

 
 

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Faptele prezentate de domnul deputat sunt riguros exacte. Din această cauză nu mai este nevoie să le reiau, precizez doar ceea ce ține de răspunsul care trebuie dat întrebării domniei sale.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare a efectuat urmărirea penală în lipsa inculpatului, acesta neputând fi audiat cu privire la învinuirile ce i se aduc. În momentul de față urmărirea penală este finalizată, dar la data de 15 iulie 1996, în urma analizei dosarului penal, analiză făcută de procurorul Dan Chirculescu din cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică a Parchetului General, s-a propus trimiterea dosarului autorităților judiciare din Ungaria, pentru a porni acțiunea penală împotriva cetățeanului lor, în conformitate cu prevederile articolului 59 din Tratatul dintre România și Ungaria, privind asistența juridică în cauzele civile, familiale și penale, tratat semnat la 7 octombrie 1958 și publicat în Monitorul Oficial la noi, la 17 ianuarie 1959.

Dar, mă grăbesc să adaug, pentru că văd deja zâmbete pe fața domniilor voastre, că acest tratat a fost reconfirmat recent, prin Tratatul de înțelegere, cooperare și bună vecinătate dintre România și Republica Ungară, ratificat prin Legea nr. 113 din 10 octombrie 1996, publicată în Monitorul Oficial la 16 octombrie 1996.

Sub aspect juridic procedural, propunerea făcută de procuror respectă prevederile tratatului mai sus menționat, în condițiile în care, prin același act, la articolul 58 se prevede că: "extrădarea nu are loc dacă persoana a cărei extrădare se cere este cetățean al părții contractante solicitate".

Dar, Ministerul Justiției a considerat că pentru o mai bună protejare a drepturilor și intereselor legale ale părților vătămate, cetățeni români, este necesar ca definitivarea urmăririi penale și judecarea cazului să se facă chiar și în lipsa inculpatului, deci fără extrădare, de către instanța de judecată română competentă, și anume, Tribunalul Satu Mare.

Altfel spus, noi am crezut la Ministerul Justiției și am dat în acest sens instrucțiuni Parchetului General să dispună trimiterea în judecată a făptuitorului, chiar și în lipsă, este posibilă, cum se spune o judecare în contumacie. Ceea ce interesează până la urmă este obținerea unei soluții drepte și în măsura posibilă repararea prejudiciilor cauzate părților vătămate.

Nu este mai puțin adevărat - și aceasta este o chestiune juridică delicată - după ce se va obține o hotărâre penală, care va conține și dispoziții privind repararea prejudiciilor civile suferite de cei în cauză, se va pune problema executării acestei hotărâri. Intrăm însă, într-o altă chestiune. Să ajungem la această hotărâre obținută de la instanța română și în momentul în care se va pune problema executării, de asemenea, Ministerul Justiției va interveni. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Domnule deputat, nu mai aveți, da? Doriți să mai interveniți? Vă mulțumesc.

În continuare există cererea domnului ministru Băsescu. Tot așa, dânsul ne-a cerut să îi permitem să plece mai devreme. Domnule ministru, vi s-a adresat o întrebare de către domnul deputat Adrian Tudor Moroianu.

Îl rog pe domnul Moroianu să vină să își dezvolte întrebarea, după care o să vă rog să vă pregătiți să-i răspundeți.

Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Geamăn Adrian Tudor Moroianu:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Privitor la o interpelare făcută, am dorit, către ministrul finanțelor. Dar și domnul Băsescu cred că va veni cu un răspuns elocvent, privitor la o Hotărâre Guvernamentală 1238 din 20.XI.1996, care se referă la intrarea - ieșirea din țară și tranzitul mărfurilor purtătoare de accize. Prin această hotărâre se mărea numărul vămilor autorizate.

Mărfurile care erau gândite pentru aceste puncte de vamă, țigări, băuturi alcoolice și cafea, unde evaziunea fiscală este cea mai importantă. Credem că posibilitatea de a struni această mafie putea fi realizată printr-un număr mic de puncte de frontieră, în așa fel încât, cu profesoniști adevărați, să putem să înlăturăm măcar o parte din marea evaziune care există acum în vămile românești.

Cred că prin mărirea numărului de puncte de vamă s-a favorizat acest trafic ilegal, comerțul subteran, exact în prag de campanie electorală și noi bănuim că nu a fost întâmplătoare această măsură și vrem să știm cum noul Guvern o susține în continuare sau, din contră, vine cu contraargumente pentru această interpelare. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Vă rog.

 
 

Domnul Traian Băsescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Din punct de vedere al transportatorului, în mod categoric mărirea punctelor de vamă prin care mărfurile, fie că acestea sunt țigări, băuturi spirtoase sau produse petroliere, intră în țară, ne avantajează.

Restricția introdusă inițial de Ministerul de Finanțe, prin care doar 15 puncte de vamă erau abilitate să vămuiască aceste bunuri, a fost de natură să prejudicieze serios sistemul de transporturi național, prin aceea că au fost deviate rutele de transport cele mai avantajoase adesea, datorită restricțiilor pe punctele de frontieră prin care acestea puteau să intre sau să iasă. Ceea ce a adus prejudicii inclusiv agenților economici români.

După părerea mea, chiar dacă data la care numărul de puncte de frontieră a fost mărit a fost în luna noiembrie 1996, nu are nici o relevanță, dimpotrivă, ea a adus sistemul de transport într-o stare de normalitate, permițând ca transporturile să se facă pe rutele cele mai avantajoase și nu acolo unde, eventual, Ministerul de Finanțe avea concentrați oameni. În fond, obligația Ministerului de Finanțe este să aibe oameni pentru a face un control vamal competent în toate punctele de frontieră.

Acesta este răspunsul pe care îl dau, nu suspectez nici un fel de tendință în această mărire a numărului punctelor de frontieră, dimpotrivă, dacă este ceva ce ne poate crea o suspiciune ar fi îngustarea numărului de puncte de frontieră și nu lărgirea numărului acestora. Însă, pentru că miezul acestei interpelări a fost legat exact de suspiciune, v-aș putea spune, ca om care știe destul de bine marile puncte de frontieră ale țării: portul Constanța, porturile dunărene, dar și punctele de frontieră pe vest. V-aș putea spune că de puține ori mărfurile de contrabandă se introduc prin punctele de frontieră. Pe malurile Dunării nesupravegheate, pe sute de kilometri sunt locurile prin care se introduc mărfuri de contrabandă. În containerele declarate goale în portul Constanța se introduc mărfuri de contrabandă și nicidecum prin punctele de frontieră oficiale, care sunt la îndemâna controlului vamal.

Deci, aș vrea să trag o concluzie: nu suspicionez sub nici o formă faptul că mărirea numărului de puncte de frontieră prin care să intre mărfurile menționate s-a făcut în luna noiembrie, consider că s-a venit la o stare de normalitate.

Cred că soluția prevenirii contrabandei cu astfel de produse nu stă în numărul de puncte de frontieră, ci stă în creșterea numărului de vameși, de polițiști și într-o urmărire sistematică a celor specializați în contrabandă. Repet: contrabanda se face prea puțin prin punctele oficiale de frontieră. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Dacă aveți la această chestiune o completare? Vă rog.

 
 

Domnul Geamăn Adrian Tudor Moroianu:

Mă așteptam să apară și aplauze dintr-o anumită zonă a sălii, nu au apărut, înseamnă că domnul ministru, din punct de vedere al explicației tehnice a reușit să convingă pe toată lumea, dar eu nu mă las convins. Dintr-un singur motiv am avut această stare de mare suspiciune împreună cu colegii, fiindcă această hotărâre guvernamentală este semnată nu numai de domnul Florin Georgescu, este semnată și de domnul Aurel Novac, pe care chiar dacă este membru P.D.S.R. cu toții îl apreciem ca profesionist și care a fost un bun ministru al transporturilor, o persoană competentă, care exact cum a spus domnul Băsescu și domnia sa știa adevărul despre modul în care trebuie făcută această intrare a mărfurilor prin mai multe puncte de frontieră. Și atâta vreme cât domnul Novac, semnând o astfel de hotărâre guvernamentală nu a reacționat și nu a avut punctul de vedere al domnului Băsescu de acum, găsesc că, totuși, în spatele acestei hotărâri sunt și lucruri necurate. Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnule ministru, vă rog.

 
 

Domnul Traian Băsescu:

Domnule deputat,

Îmi mențin punctul de vedere cu privire la normalitatea măririi numărului de puncte de frontieră prin care mijloacele de transport să poată intra. Vă contrazic, însă, cu privire la profesionalismul domnului ministru Novac. (Câteva aplauze din partea stângă a sălii)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

În continuare, este vorba despre o interpelare. Sunt două interpelări care s-au făcut domnului ministru al apelor, pădurilor și protecției mediului, domnului ministru secretar de stat Ion Olteanu. Așa este trecut aici.

Deci, domnule deputat Mircea Mihai Munteanu, vă rog.

 
 

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați,

Îi mulțumesc domnului ministru că și-a făcut timp să dea răspunsul la interpelarea pe care i-am adresat-o acum două săptămâni.

Consider că datele cuprinse în textul care a ajuns sub ochii domniei sale justifică cererea formulată în interpelare, ca exploatarea Ploiești din cadrul filialei Buzău a Regiei Apelor Române să redevină filială, așa cum, de fapt, ea a fost stabilită prin Hotărârea de Guvern nr. 196 din 1991, modificată și completată în 1993.

Faptul că această exploatare furnizează apă potabilă pentru circa 600.000 de locuitori, că asigură apa de calitate pentru platforme industriale de interes național, cum ar fi cea de la Brazi, de la Teleajen, de la Vălenii de Munte, de la Câmpina, că exploatează patru prize de apă cu debit capabil de 17 metri cubi pe secundă și fronturi de puțuri care însumează un debit de 200 de litri pe secundă, peste 150 de km de conducte cu diametrul mai mare de 800 de milimetri, sunt argumente tehnice care probează marea responsabilitate a acestei exploatări.

Adaug faptul că din cei circa 1.300 de salariați pe care îi numără filiala Buzău, a Regiei Apele Române, circa 540 lucrează în exploatarea Ploiești, mai mulți decât cei aproximativ 400, câți sunt cei ce lucrează în cadrul județului Buzău. Din acești 400 jumătate reprezentând, de fapt, structura filialei.

Eu nu ascund faptul că, probabil că această măsură, care este dubioasă prin faptul că ea a rezultat în urma unei hotărâri, unui ordin al ministrului, împotriva unei hotărâri de Guvern, ceea ce sigur că juridic naște semne de întrebare, a fost determinată de elemente subiective, ținând seama că fostul ministru fusese înainte director al Direcției Apelor Buzău, pe temeiul căruia s-a constituit apoi Filiala Buzău.

Dar, nu insist asupra acestui fapt, ci vreau să subliniez - și acesta este lucrul important - că atunci când conducătorii exploatării Ploiești s-au prezentat, cu ocazia preluării mandatului de către noul ministru, la ministru și în mod inevitabil au fost întrebați care sunt principalele probleme ale exploatării și au expus faptul că după aprecierea lor și a subalternilor lor exploatarea Ploiești trebuie să redevină ceea ce este de drept, o filială, conducerea filialei Buzău a reacționat într-o manieră care ne amintește de vremuri scârboase, l-a destituit imediat pe directorul exploatării și a exercitat presiuni insistente asupra inginerului șef al exploatării, ambii specialiști cu mare experiență în domeniu, care de un sfert de veac și-au dedicat activitatea bunei exploatări a acestei unități economice importante.

Sunt absolut sigur că domnul ministru, în urma analizei pe care o va face cu factorii obiectivi și competenți, va da soluția cuvenită, astfel încât, în cadrul activității de reorganizare a regiei, care trebuie făcută conform operei de restructurare a regiilor, va găsi soluția bună și pentru rezolvarea acestei probleme.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnule ministru, vă rog.

 
 

Domnul Ion Olteanu:

Domnule președinte,

Stimate deputate și stimați deputați,

O să încerc să răspund foarte scurt interpelării pe care domnul deputat Munteanu mi-a adresat-o acum două săptămâni.

În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 457/1994, privind organizarea și funcționarea Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, Regia Autonomă a Apelor "Apele Române" figurează ca unitate subordonată ministerului. Aceeași hotărâre, în art.5, alin.1 și 2, prevede că structura organizatorică a unităților din subordinea ministerului, se aprobă prin ordin al ministrului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului.

În baza acestei competențe, ministrul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului a emis Ordinul nr.655/18 octombrie 1994, prin care a fost stabilită o nouă structură organizatorică la nivelul Regiei Apele Române, ținând seama de principiul gospodăririi apelor la nivelul bazinului hidrografic, deci și organizarea filialelor făcându-se pe baza aceluiași principiu. Astfel, au fost desființate filialele București și Ploiești, filiale a căror activitate cuprindea doar zone ale bazinelor hidrografice Argeș și respectiv Ialomița.

Principiul organizării și desfășurării activității de gospodărire a resurselor de apă pe bazine hidrografice, reiterat și în Legea apelor nr.107/1996 la art.6, este, după cum cunoașteți, aplicat de multă vreme în acest sistem, cu modificări organizatorice, pe parcursul anilor, care au dus la consolidarea aplicării acestui principiu.

Procedând la o analiză exactă a Ordinului nr.655/1994, se constată că la adoptarea acestuia au fost avute în vedere următoarele considerente: la apariția ordinului, filiala Ploiești administra și gestiona numai partea superioară a bazinelor hidrografice Prahova-Teleajen, deci nu se înscria în principiul organizării activității de gospodărire a apelor pe bazine hidrografice. Prin cuprinderea exploatării de gospodărire a apelor Prahova, Teleajen, în cadrul filialei Buzău, aceasta din urmă va administra integral suprafețele bazinelor hidrografice Buzău și Ialomița. Prin această comasare a două bazine hidrografice de ordinul 1, deci afluenți ai fluviului Dunărea, suprafața totală administrată de filiala Buzău va fi de același ordin de mărime cu celelalte filiale și, ca urmare, se va asigura o uniformizare pe întreaga țară a organizării activității de gospodărire a apelor.

Lăsând la o parte faptul că în acest moment se cere revocarea unui ordin al ministrului, care a fost adoptat acum doi ani și câteva luni, act administrativ care a produs deja efecte juridice, și cu dorința sinceră de a găsi o soluție cât se poate de legală și de constructivă în această privință și a detensiona starea socială creată la nivelul exploatării apelor Prahova, am dispus în acest moment să se analizeze cât se poate de exact elementele care au fost avute în vedere în 1994, când s-a adoptat acest ordin, să se ia în vedere consecințele ce au decurs din adoptarea acestui ordin și consecințele ce ar decurge din situația în care s-ar anula acest ordin și s-ar reveni la starea de fapt și de drept existentă în octombrie 1994.

Cred că în maximum 10 zile voi avea toate datele în această privință și, în baza unei analize pertinente, la care vor participa toți factorii interesați - și am aici în vedere conducerea filialei Buzău, conducerea exploatării Prahova, conducerea Regiei "Apele Române", conducerea Departamentului "Apele Române", precum și autoritățile locale de la nivelul județului Prahova, deci conducerea Prefecturii și conducerea Consiliului județean și voi dori să participe chiar și reprezentanți ai comisiei de specialitate din Camera Deputaților - vom pune față în față elementele care deja sunt în adunare, pentru ca decizia ce se va lua să fie în strictă concordanță cu prevederile legii. Sper ca măsura pe care o vom lua după această analiză, să satisfacă într-un fel sau altul pe toți cei care în acest moment asaltează cu insistențe nu numai Ministerul Mediului, ci și alte autorități centrale.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Sunteți mulțumit? Mai doriți?

Am o mare rugăminte, însă. Având în vedere numărul mare încă de interpelări și de întrebări la care trebuie să se răspundă, am să vă rog ca și întrebările și răspunsurile, sau luările de cuvânt să fie cât se poate de scurte și de precise. Vă rog.

 
 

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Având în vedere că am formulat o interpelare, conform Regulamentului, nu mai am dreptul la replică.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. În continuare, tot domnului ministru Ion Olteanu, i-a adresat o interpelare domnul deputat Vasile Vetișanu, pe care-l rog să și-o dezvolte. Tot așa, am să vă rog, foarte, foarte scurt, ca să permitem tuturor ca să capete răspunsurile respective.

 
 

Domnul Vasile Vetișanu:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

De fapt, interpelarea mea pornește de la o afirmație a domnului ministru, un răspuns la un interviu acordat într-o publicație, în "Adevărul economic", dacă nu mă înșel, în care dumnealui afirmă la întrebarea "Ce modificări de substanță se vor produce în Legea nr.18"? dă răspunsul următor, dacă nu mă înșel, "Nu se vor produce modificări de esență în Legea nr.18".

Vreau să știu ce înseamnă această afirmație, că "nu se vor produce modificări de esență", deoarece tocmai aceste modificări, de substanță, de esență, de conținut, se cer în cazul Legii nr.18 și îndeosebi în ceea ce privește suprafețele pădurilor.

De pildă, ar fi modificări de esență mărirea suprafeței de la un hectar la 5 hectare în zonele colinare, acordarea acestor păduri pe amplasamentele vechi, reconstituirea dreptului de proprietate asupra pădurilor pe baza cărților funciare acolo unde există acestea și ce se va întâmpla cu suprafețele plantate de ocoalele silvice în proprietăți; prioritate să aibă, evident, proprietarul, și nu cei care au făcut aceste plantații. Deci, eu aș vedea că aceste lucruri ar fi modificări de esență care s-ar impune în această direcție.

Deci, îl rog pe domnul ministru să clarifice, dacă se poate, aceste probleme.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Domnule ministru, vă rog.

 
 

Domnul Ion Olteanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În primul rând vreau să remarc faptul că interpelarea care mi-a fost mie adresată în scris, față de cea care a fost expusă acum în fața dumneavoastră, are o substanțială îmbunătățire, în sensul că întrebările care mi-au fost adresate sunt mult mai ample și mult mai de esență față de cele pe care le cuprinde conținutul interpelării comunicate mie în scris.

Este adevărat, domnule deputat și domnilor deputați, că întrebarea dumneavoastră face referire la un interviu ce l-am acordat ziarului "Adevărul economic" și răspunsul mea avea în vedere următorul fapt: în opinia mea, modificările Legii nr.18, în probleme de silvicultură, în raport de promisiunile electorale făcute de către actuala coaliție majoritară, ar trebui să se facă printr-o lege specială, și nu prin modificarea Legii fondului funciar, a Legii nr.18, pentru că restituirea unor suprafețe de fond forestier suplimentar, sau suplimentare față de cele care sunt prevăzute în actuala Lege nr.18, regimul de exploatare a acestuia, modalitatea în care să se facă această restituire pe vechile amplasamente, sau pe alte amplasamente, sunt probleme de esență, probleme fundamentale, care ar necesita o reglementare specială, și nu una prin intermediul Legii nr.18. În acest sens m-am exprimat eu atunci când am spus că nu cred că se impun modificări ale Legii nr.18 în acest domeniu.

În ce privește faptul dacă restituirea pădurilor pe vechile amplasamente ar fi o chestiune de fond, eu vreau să vă spun că tot în opinia mea această chestiune nu este o problemă de fond a modificării Legii nr.18. Chestiuni de fond sunt cele care privesc majorarea suprafețelor ce se vor restitui, chestiuni de fond sunt cele care privesc modul în care se exploatează pădurea, și nicidecum dacă aceasta se restituie pe vechiul amplasament, sau într-un alt amplasament, așa cum, de exemplu, prevede Legea nr.18, la liziera pădurii sau în trupuri izolate.

Deci, problemele pe care dumneavoastră acum le-ați enumerat, în ce privește sporirea sau majorarea suprafețelor, căci este o chestiune de fond, modul de exploatare a pădurilor este o chestiune de fond, mai puțin cea care privește restituirea pe vechile amplasamente.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Conform Regulamentului, la interpelări nu aveți dreptul la replică și vă rog să fiți foarte scurt, sau eventual discutați direct cu domnul ministru.

 
 

Domnul Vasile Vetișanu:

Vreau să spun că nu sunt de acord cu ideea exprimată aici, că repartizarea pe vechile amplasamente nu ar fi o problemă de fond. Trebuie să știm că toate acele lucruri nerezolvate în problema fondului forestier pornesc de aici. Nu este tot una a primi o pădure de 80 de ani, sau o pădure de 20 de ani. Este o problemă atât de importantă și de diferită pentru proprietar. Deci, este o problemă de fond. Nu mai spun că neacordarea pe vechile amplasamente înseamnă a accepta formula folosită de fostele C.A.P.-uri care repartizau unui om un lot ajutător în pământul altora și duceau la acele conflicte și la acele nemulțumiri care s-au prelungit până în zilele noastre.

Deci, modificările Legii nr.18 trebuie să fie făcute în regim de urgență, nu printr-o lege specială.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Asta este o chestiune a noastră, care nu-l privește pe domnul ministru.

Vă mulțumim, domnule ministru.

În continuare, există o solicitare a domnului secretar de stat Borbély Ladislau de la Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului de a permite să răspundă la întrebarea pe care i-a pus-o domnul deputat Marin Cristea, de la PDSR.

Vă rog, domnule deputat. Având în vedere Regulamentul nostru, am să vă rog pe dumneavoastră, dacă se poate să fiți cât se poate de scurt cu întrebarea și o să-l rog și pe domnul secretar de stat să fie tot foarte scurt. Vă rog.

 
 

Domnul Marin Cristea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Legea locuinței a fost publicată în Monitorul Oficial la 21 octombrie 1996. Trebuia, conform art.68 al acestei legi, să se adopte de către Guvern metodologia de aplicare a legii atât ca reluare a procesului investițional în construcția de locuințe, cât și în administrarea fondului de locuințe existent. Suntem în 24 februarie 1997, normele de aplicare a legii nu au apărut.

Întrebarea este: cum și când are de gând Ministerul Lucrărilor Publice să pună în valoare legea și să aplice prevederile legii, atât privind construcția de locuințe, cât și administrarea? Atât.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat, vă rog.

 
 

Domnul Borbély Ladislau:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

În primul rând vreau să vă informez că domnul ministru Nicolae Noica, din motive obiective, nu poate fi prezent la ședință, fiind în convalescență. Deci dați-mi voie ca, în locul dânsului, să prezint punctul de vedere al Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului.

Ca urmare a întrebării domnului deputat Marin Cristea, în legătură cu punerea în aplicre a prevederilor Legii locuinței nr.114 din 1996, atât pentru relansarea procesului investițional, în domeniul construcției de locuințe, cât și pentru administrarea locuințelor, prin aprobarea de către Guvern a normelor metodologice, vă comunicăm următoarele:

Prin Hotărârea nr.12 din 12 decembrie 1996, Parlamentul României a acordat încredere Guvernului României pentru realizarea Programului de guvernare, respectiv a Programului socio-economic pe termen scurt, conținând măsuri prioritare pentru primele 6 luni de guvernare.

Acest program, evident, urmărește îndeplinirea obligațiilor pe termen scurt asumate prin cele trei programe din coaliția guvernamentală.

Printre măsurile sociale și economice, pentru depășirea stării critice în care se găsește economia României și pentru combaterea sărăciei, Guvernul României și-a propus să analizeze imediat posibilitatea extinderii programelor de combatere activă a șomajului, în special în rândul tinerilor, precum și completarea și revizuirea cadrului legislativ, pentru asigurarea de locuințe destinate tinerilor, punând la dispoziția acestora terenuri și credite pe termen lung cu dobândă preferențială.

Normele metodologice de aplicare a Legii locuinței sunt în curs de elaborare, urmând ca după completarea lor cu formularistica necesară administrării condominiilor și a Legii nr.114/1996, cu amendamentele referitoare la facilitățile ce se vor acorda tinerilor pentru procurarea de locuințe, să fie prezentate Guvernului, conform programului legislativ al MLPAT.

Menționăm că în prezent Legea locuinței îndeplinește condițiile punerii în aplicare și fără aceste norme metodologice.

Dealtfel, în scopul revigorării construcțiilor social-economice pentru diminuarea decalajului față de țările dezvoltate și facilitării proceselor de integrare europeană, Ministerul Lucrărilor Publice a prevăzut sume majorate față de cele aferente anilor anteriori, atât pentru construcția de locuințe conform Ordonanței nr.19 din 1994, cât și locuințe sociale și împrumuturi avantajoase prin CEC.

În ceea ce privește Normele metodologice sub formă de proiect, menționate de dumneavoastră, nu cuprind referiri la modul de efectuare a operațiunilor și la disciplina financiară și de casă, și nici despre verificarea financiar-contabilă la asociațiile de proprietari, astfel că Ministerul Finanțelor urmează a efectua completările necesare.

De asemenea, Normele metodologice urmează a fi completate și cu unele din observațiile formulate de organizațiile nonguvernamentale, printre care și Uniunea Națională a Asociațiilor de Locatari din România.

Dealtfel, vreau să vă spun că în termen de probabil două saptămâni vom definitiva și sperăm că vom avea și acele completări venite de la Ministerul Finanțelor și Ministerul Justiției, care permit ca aceste norme metodologice să ajungă în fața Guvernului și să fie viabile.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Sunteți mulțumit de răspuns?

 
 

Domnul Marin Cristea:

Da.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

În cazul acesta, vom trece la două interpelări care sunt adresate domnului secretar de stat, domnului ministru al Finanțelor, și la care va răspunde domnul ministru secretar de stat Dan Radu Rușanu.

Domnul Adrian Tudor Moroianu Geamăn. Vă rog să poftiți să puneți întrebările respective. Prima întrebare. Rugămintea mea este, însă, tot așa, să încercăm să scurtăm atât întrebarea, cât și răspunsurile, pentru că săptămâna trecută nu am avut această parte din ședința noastră, din cauza prezentării Programului de guvernare, și s-au acumulat foarte multe întrebări și răspunsuri pentru astăzi.

 
 

Domnul Adrian Tudor Moroianu Geamăn:

Tot așa, la final de mandat, din partea Guvernului Văcăroiu, o hotărâre guvernamentală ciudată - nr.1279 din 22.XI.1996 - prin care anumite bunuri de import sunt exceptate temporar de la plata taxelor vamale, limita unui contingent tarifar valoric de 10,7 milioane de dolari. Bunurile în cauză, cazul a fost foarte mult dezbătut în mass-media, constituie, se pare, un echipament specific necesar funcționării unei televiziuni private. În acest context, hotărârea fostului Guvern apare ca un favoritism, o facilitate care va naște foarte multe obligații și comentarii.

Aș ruga să ne explice domnul secretar de stat această hotărâre guvernamentală, dacă s-a cercetat în amănunțime și dacă are, într-adevăr, un aspect de favoritism.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Domnul ministru secretar de stat Dan Rușanu. Vă rog. Tot așa, o să vă rog, dacă se poate, să răspundeți cât se poate de scurt.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

După cum se știe, cea mai mare și importantă parte a bazei tehnice de producție a televiziunii din țara noastră este în prezent complet amortizată, depășind cu mult durata normală de funcționare. Uzura fizică și morală avansată a echipamentelor de transmisie creează mari impedimente în asigurarea unei funcționări optime a sistemului din televiziune. Obligațiile care revin Televiziunii naționale pentru corecta informare a publicului din țara noastră și din străinătate, în legătură cu importantele evenimente politice ce au loc în plan intern și internațional, precum și competiția creată în domeniul audio-vizualului pe plan intern prin apariția unor studiouri particulare modern echipate, impun modernizarea dotării tehnice a Televiziunii naționale.

Importul de echipamente de înaltă performanță pentru Televiziunea națională, în regim de exceptare taxe vamale, a avut în vedere și recomandările organismelor comunității europene privind acordarea unui sprijin mai substanțial al activității de televiziune din cadrul guvernelor țărilor respective.

Menționăm că măsura de exceptare taxe vamale a avut caracter temporar numai până la 31 decembrie 1996 și limitată la un contingent tarifar valoric de 10,7 milioane de dolari, administrarea acestuia făcându-se prin licențe acordate de Ministerul Comerțului.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. În continuare există o altă interpelare....

 
 

Domnul Adrian Tudor Moroianu Geamăn:

Domnule președinte, vă rog ....

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îmi pare foarte rău, Regulamentul acesta este. Vă rog, mai aveți o interpelare legată de Hotărârea de Guvern nr.1185 din 1996.

 
 

Domnul Adrian Tudor Moroianu Geamăn:

Cu tot respectul pe care-l port domnului secretar de stat, l-aș ruga totuși să se concentreze pe ceea ce prevede interpelarea, fiindcă răspunsul domniei sale nu mă mulțumește deloc. Deci, mă așteptam să se spună pentru ce televiziuni au intrat banii și în ce scopuri. Răspunsul a fost teribil de evaziv. În general îmi place să-mi respect colegii. Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat, am o rugăminte. Suntem în criză de timp și o să vă rog să treceți la a doua interpelare pe care ați făcut-o.

 
 

Domnul Adrian Tudor Moroianu Geamăn:

Am făcut o mică pauză, pentru a da posibilitate colegilor să se concentreze asupra textului. Vă mulțumesc.

Care este motivația Hotărârii guvernamentale nr.1185 din 15 noiembrie 1996, privitoare la acordarea unor facilități persoanelor cu domiciliul în România trimise în misiune permanentă în? În fața legii cu toții suntem egali. De ce pentru persoane care lucrează acum în ambasadele României și în reprezentanțele României peste graniță se creează astfel de facilități, care încalcă inclusiv normele constituționale? Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Domnule ministru secretar de stat Dan Rușanu. Vă rog.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Am să încerc, dacă-mi permiteți, totuși, să fac o precizare la interpelarea precedentă. Suma exceptată la taxele vamale a fost făcută pentru Televiziunea națională, în valoarea unui contingent de 10,7 milioane de dolari. Administrarea acestui contingent a fost făcută însă prin licență eliberată de Ministerul Comerțului. Deci ea a fost cerută pentru Televiziunea națională. Dacă s-au eliberat licențe și pentru alte televiziuni, numai Ministerul Comerțului, care are licențele poate să spună acest lucru.

În legătură cu cea de a doua interpelare: acordarea unor facilități personalului cu domiciliul în România trimis în misiune permanentă în străinătate, menționăm următoarele:

În anul 1995, Ministerul Afacerilor Externe a inițiat un proiect de hotărâre remis spre avizare și Ministerului Finanțelor, prin care propunea completarea Anexei nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.685/1990, modificată prin H.G. nr.269/1994, în sensul exceptării de taxe vamale a unor bunuri de uz personal, familial, și numai câte un obiect de folosință îndelungată de același fel - frigider, mașină de spălat, aspirator televizor etc., ca bagaj însoțit sau neânsoțit, inclusiv în autoturism, introduse în țară de persoane cu domiciliul în România trimise în misiune permanentă în străinătate pe o perioadă mai mare de 24 de luni.

În ceea ce privește autoturismele, exceptarea se acorda în condițiile în care acestea erau achiziționate cu cel puțin 6 luni înainte de introducerea în țară și nu puteau fi înstrăinate decât după trecerea unei perioade de 2 ani de la data înmatriculării în România. În caz contrar, se datorau bugetului de stat toate drepturile cuvenite.

Proiectul respectiv de act normativ a fost analizat de către Ministerul Finanțelor și trimis Ministerului Afacerilor Externe, care nu și-a însușit prevederile acestuia, pe motiv că ar conduce la crearea unui sistem discriminator și la instituirea unui regim valutar privilegiat pentru o anumită categorie socio-profesională.

În anul 1996, cu prilejul unei noi reveniri privind avizarea acestui proiect de act normativ, pe lângă sublinierea motivațiilor cuprinse în scrisoarea Ministerului Finanțelor, s-a propus refacerea proiectului de hotărâre, în sensul extinderii facilităților fiscale și pentru acele categorii de persoane care-și desfășoară activitatea în străinătate, pe șantiere de construcții, sau în alte domenii: transportul internațional, naval etc. În interesul serviciului, să fi lucrat cel puțin, 12 luni de această dată, în străinătate.

Ținând seama de aceste observații, Ministerul de Externe a întocmit și prezentat ca anexă la material o documentație complexă, din care a rezultat că în multe țări din Europa se aplică astfel de facilități pe linie vamală personalului care lucrează în străinătate. Și a exemplificat în acest sens: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Germania, Elveția, Italia, Polonia, Ungaria și altele. Urmare prezentării acestui material, Guvernul României a decis să aprobe această inițiativă legislativă, ce s-a concretizat în H.G. nr.1185 din 15 noiembrie 1996.

Dacă-mi permiteți, ca o remarcă personală, s-ar putea interpreta ca o măsură discriminatorie între cetățenii acestei țări, dar dacă vă gândiți totuși la modul cum este salarizat personalul misiunilor diplomatice ale României acreditat în străinătate, cred că aceasta este totuși o facilitate minoră pe care le-o acordăm.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

În continuare, tot domnului ministru secretar de stat Dan Rușanu i se adresează cu o întrebare domnul deputat Miron Mitrea.

Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule ministru,

Una dintre declarațiile cu maxim impact în rândul țărănimii române a fost lansată de domnul președinte Emil Constantinescu la Ruginoasa și prevedea, în cazul câștigării alegerilor de către CDR, anularea impozitelor până în anul 2000.

Noul Guvern, reiterând această promisiune, o introduce în Programul socio-economic pe termen scurt.

În momentul actual, asistăm la o situațue cel puțin bizară. Convinsă de buna-credință a celor ce au promis, majoritatea covârșitoare a țăranilor nu și-a mai plătit impozitul agricol. Consecința imediată a fost reducerea drastică a veniturilor de la bugetele locale.

Vă solicităm, domnule ministru, punctul dumneavoastră de vedere în privința datei onorării acestei promisiuni și a surselor alternative de echilibrare a bugetelor primăriilor locale.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Domnule ministru, vă rog.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Aș vrea să precizez că în conformitate cu dispozițiile art.9 din Legea nr.34/1994 privind impozitul pe venitul agricol, acest impozit se plătește în proporția și la termenele următoare: 50 la sută până 1 septembrie ale anului respectiv și 50 la sută până la 15 noiembrie inclusiv, ale aceluiași an.

Prin programul socio-economic pe termen scurt se propune într-adevăr, anularea impozitului pe venitul agricol până în anul 2000, deci o amânare a acestuia, ca una dintre măsurile ce urmează a fi luate într-o perioadă de 6 luni, pentru a nu periclita producția agricolă a anului 1997.

În acest caz, nu se poate ridica problema reducerii drastice a bugetelor primăriilor locale, întrucât primul termen de plată a impozitului pe venitul agricol pentru anul 1997, pentru care s-a avut în vedere anularea, este de 1 septembrie 1997. La această dată nu putem să spunem ce va fi la 1 septembrie acest an.

Dacă după acea dată, deci în trim.IV a.c., se vor constata disfuncționalități în activitatea primăriilor, create de lipsa fondurilor din neîncasarea impozitului agricol, vom menționa la acea dată, în funcție de mărirea acestor disfuncționalități, sursele alternative de echilibrare a bugetelor primăriilor locale.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, aveți dreptul la o intervenție.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule ministru, pot să apreciez din nou că reușim să vorbim despre un lucru fără să-l precizăm.

Deci întrebarea se referea și știți foarte bine că este vorba de un număr mare de țărani care își plătesc restanțele la impozitul agricol la începutul anului, iar la ora actuală în județe, cum este județul Vrancea, direcțiile financiare au dat soluții diferite în momentul în care țăranii au întrebat despre ce se întâmplă și chiar au fost și sunt zone în județ, și sunt convins că și în alte județe, în care dispoziția dată este de a nu se încasa încă restanțele la impozitul agricol care se datorează.

Sigur, este evident că primarii care sunt la ora actuală în funcțiune nu știu foarte sigur cum vor sta ei cu veniturile din moment ce discuția între țărani este neclară. Și pentru ei este neclară referitor la data la care se va mai plăti sau nu impozitul. Deci răspunsul cel mai important, partea cea mai importantă din răspunsul pe care-l solicit dumneavoastră este la ce dată în acest an sau când bănuiți că în acest an se va pune în practică această promisiune electorală de a nu se mai plăti impozitul agricol ca să-și poată face oamenii gospodărește socotelile pentru bugetele din acest an, să nu facă investiții acum din bugetele care vin și să trebuiasă să socotească la sfârșitul anului, și așa mai departe, și să știe și ei cum încasează restanțele pe care le aveau de anul trecut.

Cred că partea cea mai importantă la care aș dori un răspuns este când se va aplica această promisiune sau să spună că nu se aplică și în felul acesta detensionăm situația între țărani și primarii din localitățile pe care le conduc. Să se spună: "nu se aplică această promisiune, se va plăti în continuare impozitul agricol", dacă se aplică să spună de când și prin ce act. Păi, nu se poate, pentru că acum legea este clară. Trebuie o inițiativă legislativă ori act legal. Nu există nu, asta este problema, dați-mi voie, dompule președinte, că este bună discuția cu colegul meu. Asta este problema, el nu se încasează, deși baza legală spune că trebuie să se încaseze.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Domnule ministru, vă rog.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Restanțele anului 1996 se încasează în continuare, nu a fost nimeni scutit de aceste restanțe. Țin să vă precizez că restanțele pentru 1996 sunt doar de circa 18 miliarde, deci restanțele sunt foarte mici.

Pentru 1997 s-a transmis o circulară la toate direcțiile financiare, direcțiile generale ale finanțelor publice județene că nu se încasează acest impozit, presupunând că unii țărani ar vrea să-l plătească în avans, deci așa cum am precizat, termenul de plată al lui este 1 sept. Dar presupunînd că unii țărani vor neapărat să și-l plătească în avans, nu am întălnit cazuri din acestea până acum, dar se poate să existe, le-am dat o circulară să nu primească plata acestor impozite, pentru că prin Legea bugetului de stat vom face această precizare. Deci o dată cu promulgarea bugetului de stat și Legea bugetului de stat se va face această promulgare de amânare. Noi am dat această precizare, noi spunem că prin Legea bugetului avem competență. Prin Legea bugetului nu modificăm legea, ci amânăm termenul de încasare. Acest termen a fost dat pentru o perioadă, îl amânăm până în anul 2000. Putem să facem această amânare prin Legea bugetului, deci nu modificăm decât termenul, este vorba de termenul de sumă, se poate face această modificare, ne-am consultat și cu Curtea Constituțională și se poate face aceasta.

Restanțele la impozitul agricol se încasează pentru 1996, pentru 1997, rămâne foarte clar, nu s-au încasat nicăieri în țară. Am dat precizări în acest sens. Ca ordin de mărime, dacă totuși vreți să mai fac o precizare, vă pot spune că pentru anul 1997, ca sursă alternativă, cum era ridicată problema, este de 126 de miliarde mărimea impozitului pe agricultură pe întreaga țară, în vreme ce bugetul de stat este de 62.836 de miliarde. Ca surse alternative vă garantăm că în trim. IV găsim pentru cele 100 de miliarde surse alternative pentru primăriile care vor fi în dificultate.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă mulțumesc.

În continuare, este o interpelare adresată de domnul deputat Neculai Popa, domnului ministru secretar de stat Adrian Dobrescu, de la Ministerul Agriculturii și Alimentației.

Vă rog.

 
 

Domnul Neculai Popa:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am să respect precizările domnului președinte de a fi foarte scurt pentru a nu răpi din timp.

Interpelarea mea se referea în primul rând la problemele grave din agricultură și anume că și societățile comerciale cu capital de stat și cele private nu au primit până în prezent surse financiare pentru declanșarea lucrărilor de primăvară, având în vedere că am avut un timp extraordinar de prielnic și puteam să le abordăm, mă refer în primul rând la repararea parcului de mașini și tractoare, de asemenea, și la lucrările de arat, lucrările de întreținere și tratamente și tăierile din plantațiile de vii și de pomi și, de asemenea, aprovizionările cu îngrășăminte și semințe.

Aș vrea să vă informez că deși s-au vehiculat în presă diferite sume legate de finanțarea campaniei de primăvară, și anume, 400 de miliarde pentru îngrășăminte și semințe și 550 de miliarde pentru repararea parcului de mașini și tractoare, vreau să-i spun și domnului secretar de stat Pană, că ele sunt total insuficiente, pentru că ele reprezintă 20% din necesarul de care avem nevoie în campania de primăvară.

De asemenea, sigur, și neacordarea acestor sume și neluarea unor măsuri urgente pentru finanțarea campaniei de primăvară nu fac altceva decât să diminueze cantitativ și calitativ producția și de ce nu, să spunem, chiar compromiterea producției agricole a anului 1997.

S-a publicat în presă despreînchiderea a 20 de complexe de porci și păsări, dacă acesta este programul de guvernare, îl consider normal, dar aș ruga pe domnul secretar de stat Pană să ne spună care este strategia legată de finanțarea acestor complexe până la lichidarea efectivelor, pentru că ar fi o mare pagubă pentru statul român și pentru economia națională să lăsăm aceste efective să moară de foame și să nu le valorificăm în condiții favorabile, pentru piață.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule ministru, o să vă rog dacă se poate să dați răspunsuri cât se poate de scurte.

 
 

Domnul Aurel Pană:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am să încerc să dau un răspuns care aș vrea să fie acceptat ca satisfăcător, prin a sublinia, în primul rând, că alocările pentru semințe și îngrășăminte nu sunt niște așa zise sume vehiculate prin presă, ci sunt niște realități și, dacă vreți comparativ cu ceea ce s-a întâmplat în anii precedenți, pot să vă informez că până la această dată sumele alocate pentru îngrășăminte sunt deja la integratori, deja au procurat îngrășămintele, ceea ce în perioadele precedente se întâmpla abia, transmiterea banilor în teritoriu se întâmpla abia după 28 februarie. Deci la data de 24 februarie, vă putem asigura că deja îngrășămintele, cele 200 de miliarde de lei alocate îngrășăminelor, deja s-au procurat îngrășăminte și se distribuie conform prevederilor legale.

În ceea ce privește semințele, pentru care ați enunțat o cifră de alte 200 de miliarde, am să vă spun că 100 de miliarde au fost utilizate pentru plata datoriilor neachitate de fostul Guvern în perioada anului 1996 și 115 miliarde urmează să fie folosite pentru acoperirea a 50% din valoarea semințelor pentru campania agricolă de primăvară, pentru culturile de porumb, in și cânepă.

În ceea ce privește această sumă de 115 miliarde, ea va fi decontată pe măsura livrării, pentru că se face pe bază de decont, și sunt asigurate resursele de plată pentru semințele care vor fi procurate de producătorii agricoli.

În ceea ce privește sectorul de mecanizare, sarcinile din primăvara lui 1997 care sunt de natură a se realiza: circa 2 242 000 de ha de arături pentru însămânțări de primăvară și însămânțarea a 5 760 000 de ha dintre care 3 138 000 ha cu porumb, 782 000 ha cu floarea-soarelui, 252 000 de ha cu cartofi și așa mai departe.

La data prezentă, principalele utilaje ce vor fi folosite la această campanie de primăvară sunt reparate și puse în stare de funcționare după cum urmează: tractoarele - 39%, grapele cu discuri - 43%, semănătorile, prășitoarele - 43%, semănătorile de păioase - 41%, mașinile pentru plantat cartofi - 43%.

Procentele realizate sunt, recunoaștem, foarte mici, comparativ cu timpul rămas până la declanșarea campaniei și de aceea se impun măsuri urgente pentru terminarea reparațiilor în timp util.

Cauza principală a acestei stări de fapt este lipsa sau insuficiența resurselor de finanțare a reparațiilor în care se găsesc producătorii agricoli și prestatorii de servicii.

Aș vrea, pentru partea a doua a întrebării dumneavoastră, să devansez o întrebare care urmează să fie pusă, după cele ce am fost informat, în legătură cu complexele de porci și pasări și vă rog să-mi permiteți ca, la momentul în care se mi se pune întrebarea, că urmează un coleg de-al dumneavoastră să adreseze o asemenea întrebare, să revin cu elementele respective.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Petre Naidin.

 
 

Domnul Petre Naidin:

Interpelarea eu am prezentat-o acum 2 săptămâni.

Deci pe scurt, cu aplicație la cele două complexe din județul Călărași - Modelu și Ulmeni - a căror viață ca societăți am văzut-o sâmbătăt și respectiv duminecă seara la TVR-1, voiam să știm cum se restructurează sau cum, mai bine zis, se înmormântează zootehnia. Dacă susținem sau suntem susținuți. Dacă condamnăm porcii la moarte, nu de Crăciun, ci acum și intențiile actualului Executiv.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnule ministru, vă rog.

 
 

Domnul Aurel Pană:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog să-mi permiteți ca înainte de a intra pe răspunsul solicitat de întrebarea domnului deputat Petre Naidin să fac o scurtă remarcă.

În mod inadecvat s-a utilzat, în ceea ce privește agricultura României, sintagma de subvenție, pentru că această sintagmă nu a avut nici un fel de acoperire din punct de vedere economic, mai degrabă a avut un caracter antieconomic, pentru că ceea ce s-a întâmplat cu controlul excesiv asupra produselor de bază din agricultură nu a fost decât să se realizeze o subvenție permanentă dinspre producătorul agricol către economie.

Aș vrea să dau un exemplu numai la grâu din recolta anului 1996. S-a vorbit de o așa-zisă primă de 100 de lei la un preț garantat de 350 de lei. Ei bine, chiar dacă se adăuga acea primă, dacă facem prețul 450 de lei pentru fiecare kg de grâu livrat, a fost o subvenție dinspre producătorul de grâu către economie de peste 180 de lei.

În legătură cu problemele ridicate de complexele de animale și situația complexelor și care se leagă și de întrebarea anterioară, acesta este rezultatul controlului excesiv asupra prețurilor, a faptului că protecția socială s-a făcut exclusiv pe seama producătorilor agricoli. Primele semne de neconcordanță, datorită faptului că liberalizarea la imputuri a fost făcută în toate celelalte ramuri, primele semne de oboseală a acestui sistem, așa zis de creditare direcționată și de asigurarea a așa-ziselor prime, au apărut de la sfârșitul lunii septembrie 1996, începutul lunii octombrie, când deja datorită imputurilor numai pentru hrană la animale, prețul la care erau obligate să desfacă produsele respective le duceau într-o permanentă pierdere.

În ceea ce privește situația din județul Călărași, cele două mari combinate de la Modelu și de la Ulmeni, întrebarea care mi-a fost adresată în scris era cu referire la aceste două, în primul rând că nu este vorba de niște complexe de monpol, nu au fost construite cu caracter de monopol și la momentul la care ele au fost realizate, aceste unități erau specializate și au fost cu o construcție specială, la un nivel care permitea realizarea în sistem agro-industrial, realizarea unor producții deosebite.

Atât societatea comercială Ulmeni cât și cea de la Modelu, unități specializate în creșterea porcilor, au fost supuse măsurilor de supraveghere economico-financiare instituite prin Ordonanța Guvernului României nr. 13/1995. Aceste două complexe sunt dintre cele mai mari din țară în ceea ce privește capacitatea, iar ambele unități au o situație economică financiară nefavorabilă, determinată în principal de următoarele cauze: decapitalizarea lor și în consecință creșterea gradului de îndatorire, îndeosebi către băncile finanțatoare, datorită acestui sistem controlat, despre care v-am vorbit anterior, necorelarea permanentă între costurile de producție, urmare a liberalizării tuturor imputurilor și prețurile de vânzare a cărnii de porc, stabilite periodic prin HG-uri, cu pierderi mari prin valorificare, dificultăți înregistrate în asigurarea necesarului de materii prime furajere - cereale proteice, vitamine, minerale etc. consecința lipsei de fonduri proprii, iar pe de altă parte creditele acordate pentru orz și porumb cu dobândă subvenționată nu au acoperit întregul necesar. Ambele unități, îndeosebi cea de la Modelu, au în prezent mari probleme cu asigurarea furajelor.

În condițiile prezentate, la data de 31.12.1996 cele două unități aveau următorul volum al datoriilor: la COMSUINE Ulmeni - 117 miliarde lei, iar la Integrata COMSUINE Modelu - 128 de miliarde de lei. Cineva trebuie să suporte, multiplicați cu numărul unor astfel de combinate, și nu se poate ca pe o resursă bugetară foarte limitată să se mai poată continua acest sistem.

Față de situația produsă a fost luată măsura înscrierii Societății Comerciale Consuim Ulmeni pe lista celor 20 de complexe de porci și păsări pentru privatizare sau introducerea în procedura de lichidare înainte de sfârșitul lunii martie.

Aș dori să vă informez că din discuțiile pe care le-am avut cu FPS-ul în legătură cu modul de lichidare, în toate cele 20 de societăți de porci și pasăre propuse la privatizare sau lichidare numărul personalului angajat este de circa 6000. Problema o constituie animalele și păsările, care sunt într-o situație de subnutriție, și se propune o procedură, în ceea ce privește porcul, o procedură ca animalele care au ajuns la greutatea de 90 de kg să fie sacrificate și destinate exportului sau consumului intern, la pasăre, la greutatea optimă de 1,400 kg, la fel, să se sacrifice și să se transfere pentru consumul intern sau pentru export. Celelalte care sunt, de exemplu la porc, începând de la 30 kg, FPS-ul a promis că găsește o resursă de asigurare a alimentării cu bani, cu finanțe, cu alimentare financiară pentru procurarea hranei, astfel încât aceste animale să poată fi aduse la greutatea de sacrificare.

De asemenea, se încearcă diverse procedee de transfer contra cost a unor mătci către producătorii particulari, către noii fermieri care urmează să apară și care și-au pus mari speranțe în HG nr. 598/1996 și care, din păcate, tot din lipsă de resurse financiare, nu a funcționat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

În continuare, urmează interpelarea domnului deputat Dumitru Bălăeț, adresată Ministerului Muncii și Protecției Sociale.

Este bolnav, se amână atunci.

În continuare, cred că am mai putea să încercăm să răspundem la două întrebări, ca să nu aglomerăm foarte mult programul de lunea viitoare, după care, pe scurt, vom trece la interpelările, cele 11, pentru săptămâna viitoare.

Deci, domnul deputat Gheorghe Dragu, este aici?

Vă rog, sunt interpelări adresate Ministerului Sănătății, în legătură cu problematica medicamentelor.

 
 

Domnul Gheorghe Dragu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mă simt obligat ca în baza art.111 din Constituție să recuz răspunsul care mi se oferă în seara aceasta, având în vedere că întrebarea a fost adresată domnului ministru al sănătății. În caz că dumneavoastră considerați că totuși răspunsul poate fi dat, am să-mi rezerv dreptul de a nu mai dezvolta oral întrebarea pusă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, dumneavoastră recuzați, doriți să vină ministrul.

Bun, vom trece mai departe, domnul deputat Vasile Cândea.

Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Vasile Cândea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Întrebările pe care le aveam se adresau, de asemenea, domnului mnistru al sănătății sau unuia dintre secretarii de stat, pentru că nu au legătură directă cu Direcția Farmaceutică din Ministerul Sănătății. De fapt, este o problemă comună a noastră, a coprului medical, legat și de medicamente, legat și de medicamentele de import, și de buget, pentru că, de exemplu, la ora actuală, posibilitatea noastră de a rezolva o serie de boli în domeniul în care lucrez a scăzut vertiginos din cauza unor greutăți, să zicem, financiare

Deci singurul care ar putea să ne spună ce se va întâmpla în viitorul apropiat este ordonatorul de credite sau factorul de răspundere din Ministerul Sănătății. Am toată stima pentru un domnul conferențiar Lupuliasa, dar întrebarea nu este legată de sfera dânsului de activitate. Când vom avea posibilitatea să ne întâlnim cu cei care răspund de treaba asta este foarte bine, este în interesul nostru.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Înțeleg că și dumneavoastră recuzați persoana trimisă de minister, rog ca pentru săptămâna viitoare ministerul să trimită pe cine doresc cei doi deputați.

Practic, nu mai avem timp să continuăm cu alte întrebări, pentru că și așa timpul este foarte scurt. Toate punctele rămase se vor discuta în continuare, săptămâna viitoare - luni. Este vorba de întrebările care au rămas, interpelările care au rămas. Săptămâna viitoare avem interpelările adresate de domnul deputat Dumitru Bălăeț, care acum este bolnav și sperăm să se facă bine până atunci, și celelalte care urmează.

 
Interpelări adresate Guvernului.

Lista domnilor deputați care doresc să citească interpelările pe scurt.

Domnul deputat Mircea Munteanu, vă rog.

 

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Interpelarea este formulată în numele Grupului parlamentar PNȚCD și Civic Ecologist și adresată Guvernului.

În legislatura trecută, încă din anul 1995, am cerut vechiului Guvern să dea curs inițiativei Consiliului local și primarului municipiului Ploiești, emițând o hotărâre de Guvern, prin care Halele Centrale din această localitate să fie trecute în proprietatea publică a orașului. Din păcate fostul Guvern n-a reacționat.

Deși imobilul în cauză a fost construit cu fonduri alocate exclusiv din bugetul local, deși repararea construcției avariate în bombardamentele din ultimul război și datorită cutremurului din 1977 s-a efectuat cu fonduri obținute din contribuția bănească a locuitorilor orașului, vechiul consiliu popular, în 1982, a trecut această construcție în patrimoniul Întreprinderii Comerciale de Stat "Alimentara" care a devenit acum Societatea Comercială "Muntenia - Comal".

În permanență, însă cetățenii orașului, direct sau prin autoritățile pe care le-au ales, au solicitat și cer în continuare ca obiectivul respectiv să revină în proprietatea localității.

În consecință, solicităm Guvernului să emită o hotărâre prin care, în temeiul propunerii formulate de autoritățile locale ploieștene actuale, imobilul Halele Centrale din Ploiești să se transmită cu titlul gratuit, împreună cu mobilierul și obiectele de inventar existente, în proprietatea publică a Minicipiului Ploiești și în administrarea Consiliului Local al Muncipiului Ploiești.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, cui o adresați?

Guvernului, bun.

În continuare, domnul deputat Florea Buga.

Vă rog.

 
 

Domnul Florea Buga:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația cunoscutului publicist Ion Cristoiu de la "Evenimentul zilei" că demisionează de la conducerea ziarului pentru că în ultimul timp a fost ținta unei adevărate campanii de presă datorită liniei sale politice adoptate după alegerile din noiembrie 1996 a produs asupra mea, ca parlamentar PRM, un adevărat șoc. Chiar dacă noi am fost într-o polemică permanentă cu domnul Ion Cristoiu, nu ne-am închipuit că metoda presiunilor politice și psihologice practicate de actuala putere, de altfel, aplicate nu numai asupra celui despre care fac vorbire, va merge atât de departe încât să-l elimine din presa românească pe unul din ziariștii care nu vrea să fie trubadur de curte.

În anii 1930 Stelian Popescu, dirctor de la "Universul" și Pamfil Șeicaru - directorul de la "Curentul" au criticat în articolele lor guvernele și partidele care se aflau atunci la cârma țării, dar nimeni n-a îndrăznit să execute presiuni asupra celor doi, nici chiar Regele Carol al II-lea.

Circulă fel de fel de zvonuri. Noi însă punem întrebarea dacă autoritățile guvernamentale recurg la presiuni asupra jurnaliștilor înseamnă că drepturile și libertățile fundamentale înscrise și apărate de Constituție sunt sau vor fi grav amenințate?

Sperăm ca aceasta să nu devină o practică.

De aceea, invit pe domnul ministru Radu Boroianu sau pe purtătorul de cuvânt al Guvernului să explice în fața Parlamentului României atitudinea puterii față de cazul Cristoiu și să ne spună dacă acest tratament va fi aplicat și altor mari ziariști, dar incomozi.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Neculai Popa.

O să vă rog să încercați să fiți foarte scurți în prezentare.

Vă rog.

 
 

Domnul Neculai Popa:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Interpelarea este adresată domnului Victor Ciorbea - prim-ministru al României.

Așa cum ați declarat cu ocazia unor întâniri avut cu locuitorii ai Țării Moților, cât și cu prilejul învestirii dumneavoastră în funcția de prim-ministru, ați promis un sprijin substanțial zonei în care v-ați năascut și crescut, angajându-vă să ajutați gospodăriile de moți și mai ales dezvoltarea zonei Munților Apuseni, pentru a stabiliza populația prin crearea unor condiții de viață decente și pentru a scoate din izolare localitățile moțești.

Recentele măsuri luate de Ministerul Agriculturii și Alimentației mă îndreptățesc să afirm că promisiunile electorale au fost deșarte și nu vreau să cred că i-ați mințit deliberat, pentru că-și vor pierde încrederea în dumneavoastră. Astfel, Ministerul Agriculturii și Alimentației, începând cu luna februarie a acestui an, a repartizat Județulul Alba, din stocurile de cereale achiziționate prin intermediul Agenției Naționale de Preluare a Produselor Agricole, cantitatea de 2.000 de tone de grâu, necesară consumului populației de la orașe și din unitățile care sunt deservite de unitățile de morărit și panificație cu capital de stat și privat.

Cunoașteți, domnule prim-ministru, că pentru zona de munte a Județului Alba, de pe Valea Arieșului și Sebeșului, unde nu există unități cu capital de stat sau privat de producere și desfacere a pâinii, ci numai unitățile cooperației de consum, nu s-a acordat nici un kilogram de grâu și că există grave probleme de aprovizionare a populației cu făină și pâine, dat fiind faptul că în aceste zone nu se cultivă și nu se produc cereale pentru a satisface nevoile întregii populației?

Vă cer, domnule prim-ministru, în numele moților și a celorlalți locuitori din zonele de munte ale Județului Alba, precum și din alte zone montane din alte județe, să dispuneți măsuri, la nivelul întregii țări, pentru asigurarea întregii cantități de cereale necesare locuitorilor acestor zone până la noua recoltă, având în vedere condițiile dificile de aprovizionare specifice zonelor de munte, pe care le cunoașteți și dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul doamna deputat Leonida Lari:

 
 

Doamna Iorga Leonida Lari:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mă adresez domnului ministru al informațiilor publice, Radu Boroianu, cu o întrebare pe care mi-au adresat-o și mie sute de români din afara hotarelor actuale ale României.

Este vorba de o problemă de prim ordin pentru existența lor, pentru păstrarea identității lor naționale: comunicarea cu țara.

Până în prezent, această comunicare cu țara se făcea prin mijlocirea Consiliului Românilor de Pretutindeni și a Ministerului Culturii. Respectivele instituții asigurau buna funcționare a școlilor românești, cu ajutoare de cărți, aparate electronice, medicamente, haine, asigurau apariția unor publicații de orientare proromânească, precum: "Arcașul", "Plai românesc" din Bucovina; "Glasul națiunii", "Basarabia", "Țara", "Literatura și arta" din Basarabia; "Tibiscus", "Unirea", "Familia" din Serbia; "Imandarea", adică "Porunca" în traducere, "Frăția" din Albania și din Macedonia, la fel și tipărirea celor mai prestigioși autori, sau organizarea diferitelor manifestări artistice din teritoriile românești sau din cele populate cu români.

Întrebarea noastră este următoarea: care e soarta acestui Consiliu al Românilor de Pretutindeni, la momentul actual?

Știu că a fost creat un Departament al Minorităților pe lângă Guvern și este ceva firesc, însă nu este deloc firesc și nici corect că o dată cu înființarea noului Departament pentru Minorități să fie desființat Consiliul pentru Românii de Pretutindeni, care o duc incomparabil mai greu decât minoritățile din România și sunt în număr de milioane.

Este foarte interesant și inexplicabil faptul că de la 7-8 funcționari câți avea Consiliul pentru Români, se preconizează a se ajunge la 50 funcționari în Departamentul pentru Minorități.

În cazul că acest consiliu a fost desființat, își putea permite domnul Boroianu să-i facă prohodul, când consiliul ține de Secretariatul General al Guvernului și nu de Departamentul Informații Publice?

Mi se pare, stimați colegi, că adie politica de discriminare a etnicilor români și de înstrăinare a lor de Patria-mamă.

Sărbătorim Ziua Basarabiei și Ziua Bucovinei, legate cu realipirea lor la România în 1918. De asemenea, sărbătorim diverse evenimente ale românilor din Voivodina, Valea Timocului, Albania, Macedonia, Bulgaria. Spunem mereu că: " ... avem aceeași limbă, aceeași istorie, aceeași Patrie, că suntem frați de suflet și de sânge", dar o spunem la sărbători, însă viața nu se compune numai din sărbători, viața mai are și necazuri, iar românii din afara hotarelor țării au necazuri mai mari decât românii dinlăuntrul țării.

Și atunci, mă întreb și-l întreb și pe domnul Boroianu: ce vom spune noi românilor basarabeni, bucovineni, timoceni, albanezi, macedoneni despre atitudinea deloc frățească a domniei sale, prin desființarea unicului centrul de colectare a datelor despre frații săi, români de pretutindeni?

Cred că sunt anumite interese oculte ale unor personaje efemere, în fond, pe scena vieții politice românești, care sunt acum cu pâinea și cuțitul în mână și provoacă răni adânci românilor, și așa necăjiți și îndepărtați de țara lor, răni care vor avea nevoie de zeci de ani pentru vindecare.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Radu Mazăre. O să vă rog, tot așa, să fiți foarte, foarte scurți, pentru că mai sunt încă 6 persoane. Vă rog...

 
 

Domnul Radu Mazăre:

Domnule președinte,

Onorați colegi,

La 3 luni de la instaurarea noii puteri și la mai bine de o lună de la înființarea comisiilor de luptă împotriva corupției, constat cu revoltă și mâhnire în suflet că, cel puțin în ceea ce privește zona Constanței, nu s-a întreprins nimic. Există o sumedenie de polițiști care, pe parcursul acestor ani, au sprijinit în mod nemijlocit activitățile de contrabandă și jaf. Toți acești indivizi mânjiți sunt, în continuare, în aceleași funcții, locuiesc în coșcogeamitea vile și se plimbă în mașini luxoase.

În acest sens, posed un dosar cu o mulțime de exemple.

Domnule ministru de interne Gavril Dejeu,

Nu sunteți conștient că pentru a stârpi această cangrenă, care vlăguiește nepermis țara, trebuie să demiteți și să anchetați toți polițiștii necinstiți?

Chiar nu vă dați seama că actualii anchetatori nu-i vor putea condamna pe cei de la care s-au îmbuibat pe nedrept cu sume fabuloase?

Când aveți de gând să numiți niște oameni de ispravă în funcții de conducere în cadrul Poliției?

Interpelarea este adresată domnului ministru de Interne, Dejeu.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Florian Udrea. Vă rog...

 
 

Domnul Florian Udrea:

Stimați colegi, atâția câți ați mai rămas,

Vă rog să-mi permiteți să vă rețin atenția cu o problemă extrem de importantă, de gravă, prin consecințele sale, și, mai ales, prin precedentul care se creează, și anume, că societatea românească evoluează în sincope, la 4 ani, moment în care simpla calitate de membru al partidului victorios în alegeri este suficientă în a disloca competența, profesionalismul, precum și integritatea morală.

Domnule ministru al învățământului,

Emiterea Ordinului nr. 3.330 din 10 februarie 1997, prin care spuneați că " ... toate cadrele de conducere rămân pe post", în concordanță cu prima voce a Cabinetului Ciorbea, m-a făcut să sper că, totuși, învățământul românesc va fi un sistem bazat pe valori științifice și morale incontestabile, aflate în slujba viitorului națiunii și a educației copiilor noștri. Dar de la vorbe la fapte este un drum lung de făcut.

Surprins sunt de ușurința cu care simplificați și motivați un anume gen de "politică de cadre". Percepția acesteia în ochii cetățeanului avizat este aceea a "șmecherului față de fraier".

Indiscutabil, minuțiozitatea, zelul și perseverența care vă preocupă în schimbarea inspectoratelor școlare sunt reale. Probabil c-o să-mi replicați, domnule ministru, că n-ați făcut nici o schimbare. Așa e. Este foarte greu să vă luptați cu profesionalismul și cu competența actualelor echipe de conducere din inspectorate, fapt pentru care ați inventat un anume joc machiavelic, al cărui principiu de funcționare în cultivarea delațiunii este: "Calomniază, calomniază, că tot rămâne ceva...". Și pentru că este necesară interpunerea unei fețe umane a politicii de resurse umane în Ministerul Învățământului, a fost nevoie de inventarea unui post de "expert în reformă", și ocuparea lui cu un exponent al dinamismului reformator, cu frageda vârstă de 66 de ani, un anume domn Ciuchi. Acesta, probabil, va scoate castanele din foc pentru dumneavoastră, domnule ministru, construind motive, fabricând scenarii și aceasta în tandem cu prefecții din județele vizate.

Într-un periplu prin țară, domnul sus-numit, în loc de a fi preocupat de starea infrastructurii învâțământului, de condițiile de muncă și salariile cadrelor didactice, de programele de învățământ, supune persoanele din conducerea inspectoratelor la interogatorii, culege informații de la ceilalți salariați privind conducerea inspectoratelor, în legătură cu participarea acestora la campania electorală din toamnă, alături de P.D.S.R., P.U.N.R. și P.R.M. sau privitor la apartenența politică a partidelor din opoziție.

Aceste criterii sunt suficiente pentru a declanșa scenarii și vinovății imaginare față de actualele conduceri.

Presiunea psihică și starea de descurajare pe care o provoacă asemenea situații au determinat o serie de cereri din partea unor cadre competente, cereri de demisie, lăsând undă verde unor adepți politici de momente. Și exemplific: Județul Galați, Brăila, Vrancea, Buzău.

Domnule ministru,

Riscul este ca această capcană să victimizeze însăși calitatea învățământului românesc, precum și încrederea în formula dumneavoastră de reformă.

Vă rugăm să vă exprimați punctul de vedere cu privire la atribuțiile acestui domn, Ciuchi, "demolatorul" - îi spunem noi, în misiunea ordonată de domnia dumneavoastră, precum și asupra oportunității măsurilor întreprinse de acesta.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Miron Mitrea.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Interpelarea mea se adresează ministrului muncii și protecției sociale, domnul Alexandru Athanasiu, și pleacă de la ideea că cel mai mare flagel care poate lovi forța de muncă într-o societate activă este șomajul și, mai ales, șomajul de lungă durată, cu efectele sale legate de deprofesionalizarea forței de muncă, pleacă de la realitatea că actualul program sau pachet de măsuri care a fost prezentat în conferință de presă,- spre uimirea mea, fiind un Guvern,- de către Guvernul Ciorbea, nu prevede nici o singură măsură activă în ceea ce privește combaterea șomajului, dacă nu luăm ca măsuri active acele bucătării volante, pleacă de la faptul că, chiar în acea conferință de presă, ministrul de stat, ministrul finanțelor a vorbit de un șomaj care va crește cu 2%, și, în aceeași seară, la o întrevedere televizată, ministrul muncii a vorbit de un șomaj de 12%, și roagă ministrul muncii, pe domnul Athanasiu să ne precizeze care este de fapt prognoza reală în ceea ce privește șomajul în anul 1997 și care sunt măsurile active pentru combaterea șomajului, pe care Guvernul și ministerul pe care dânsul îl conduce le are în vedere.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul ministru Dan Matei Agathon. Vă rog...

 
 

Domnul Dan Matei Agathon:

Domnule președinte,

Din respect pentru timpul dumneavoastră și, în special, pentru timpul colegilor mei voi fi foarte, foarte scurt.

Interpelarea o adresez domnului ministru al comunicațiilor, domnul ministru Sorin Pantiș.

Recentele comunicări ale Guvernului, privind unele măsuri de restructurare în domeniul unor regii autonome și societăți comerciale, nu cuprind referiri la domeniul telecomunicațiilor. Cu toate acestea, există numeroase declarații în mass-media, privind privatizarea ROMTELECOM, expunându-se și soluțiile alese pentru această acțiune de către diverse personalități reprezentative din domeniu. În același timp, au apărut și reacții ale sindicatelor, privind intențiile Ministerului Comunicațiilor și stadiul lor de pregătire.

Considerând o activitate într-un sector de mare importanță socială și economică, asigurată de o regie autonomă de importanță națională, care a înregistrat progrese unanim recunoscute și resimțite în țara noastră, este normal ca pragmatismul să fie prezent în tratarea acestor transformări. Este de la sine înțeleasă datoria de a asigura o transparență a evoluțiilor preconizate și posibilitatea de informare a tuturor utilizatorilor asupra consecințelor imediate și de viitor privind aceste procese.

Este, deci, de așteptat ca intențiile, expuse general și numai în presă, deocamdată, de transformare a ROMTELECOM în societate comercială, să-și găsească un mod de exprimare coerent, clar, cu expunerea publică a etapelor programate de conducerea ministerului și susținută de analize tehnice, economice ale stadiului și proiecțiilor în timp, ale particularităților, consecințelor, avantajelor și dezavantajelor acestora.

În mod necesar, transformarea structurală a unui asemenea sector, trebuie să atragă asigurarea responsabilității de către Guvern.

Se solicită în acest sens, poziția și perspectivele pe care le oferă conducerea Ministerului Comunicațiilor.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Petre Naidin. Vă rog...

 
 

Domnul Petre Naidin:

Pe scurt, aș vrea să prezint o interpelare, de fapt Ministerului Finanțelor și Ministerului Agriculturii, deci, trebuie să mă adresez domnului prim- ministru Victor Ciorbea privind aplicarea Legii nr. 116 din 1996, privind acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli, în cazul suprafețelor calamitate.

Spun aici că problema nu că este deranjantă, dar este absolut necesar de a fi rezolvată, ținând cont că nici până acum nu s-a eliberat întreaga sumă de 500 miliarde lei, prevăzută în lege, de către Ministerul Finanțelor și dau ca exemplu cam 33% la nivelul țării și 52% în Județul Călărași, care s-au transferat până acum.

Problema devine agravantă pentru că vom fi în curând în campanie de primăvară, avem un alt curs, avem o altă rată a inflației, s-au liberalizat prețurile.

În consecință, doresc primului-ministru de a se impune cu autoritatea funcției, pentru ca resursele financiare necesare efectuării plăților, o dată create prin lege, să poată să satisfacă aceste cerințe pe care vi le-am prezentat.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Petru Bejinariu.

Nu este?

Domnul deputat Vasile Vetișanu.

Nu este.

Deci, lista s-a încheiat.

Vreau să vă mulțumesc pentru că ați avut răbdare să rămâneți până la ora aceasta și declar închisă ședința de astăzi.

Ne revedem mâine.

Bună seara!

Ședința s-a încheiat la ora 20,11.

 
   

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania sunday, 8 december 2019, 3:15
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro