Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of March 10, 1997
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1997 > 10-03-1997 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of March 10, 1997

Aprobarea validării mandatului de deputat al domnului Gheorghe Marin, PDSR, Circumscripția electorală nr.3 Argeș.

Ședința a început la ora 16,25.

Lucrările au fost conduse de domnul Andrei Ioan Chiliman, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Victor Sorin Lepșa și Miron Tudor Mitrea, secretari.

*

 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamnelor și domnilor deputați,

O să vă rog să vă luați locurile în primire ca să putem să începem ședința. Vă mulțumesc.

Declar deschisă ședința de astăzi, 10 martie 1997 a Camerei Deputaților anunțându-vă că din totalul celor 342 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 277, participă la alte acțiuni parlamentare un număr de 55 și 65 sunt absenți. Cvorumul prevăzut de art. 128 din Regulamentul nostru este întrunit.

Pentru început, înainte de dezbaterea proiectului ordinii de zi și a programului de lucru, vom valida un nou coleg, în locul celui demisionat din Grupul Partidului Democrației Sociale din România.

O să-l rog pe domnul președinte al Comisiei de validare să ... Vă rog, domnule deputat Emil Popescu.

 
 

Domnul Emil-Teodor Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Comisia de validare s-a întrunit astăzi pentru a dezbate dosarul privitor la validarea domnului Gheorghe Marin.

Actele sunt următoarele: "Prin Hotărărea Camerei Deputaților nr. 4 din 27 februarie 1997 a fost declarat vacant locul de deputat din Circumscripția electorală nr. 3 Argeș, urmare a demisiei domnului Mihai Petre Georgescu, aparținând Grupului parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România. Am fost sesizați pentru a dispune efectuarea procedurii legale privind verificarea alegerii supleantului. Supleantul este domnul Gheorghe Marin".

Vă citesc raportul Comisiei de validare care s-a întrunit astăzi și care propune domniilor voastre validarea acestui mandat: "Comisia de validare a fost sesizată de către Biroul permanent al Camerei Deputaților, în sensul că a devenit vacant un loc de deputat în Circumscripția electorală nr. 3 Argeș, urmare a demisiei domnului deputat Mihai Petre Georgescu.

În conformitate cu dispozițiile art. 66 alin. 9 din Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului în caz de vacanță a mandatelor de deputați aleși pe liste de candidați, supleanții vor ocupa locurile vacante în ordinea în care sunt înscriși pe liste.

Întrunită în ședința din ziua de 10 martie, Comisia de validare, examinând actele dosarului, a constatat următoarele: pe lista supleanților, publicată în Monitorul Oficial, pentru Partidul Democrației Sociale din România, Circumscripția electorală nr. 3 Argeș, figurează pe prima poziție ca supleant domnul Gheorghe Marin.

La dosarul în cauză se află comunicarea Consiliului județean Argeș al partidului din care dânsul face parte, care confirmă în scris că supleantul respectiv aparține acestui partid, pe lista căruia a candidat la alegerile din 3 noiembrie.

Supleantul mai sus menționat a declarat în scris că acceptă mandatul de deputat și a făcut dovada depunerii la președintele Camerei Deputaților a declarației prevăzute la art. 2 și 3 din Legea nr. 115 privind declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, funcționarilor publici și a unor persoane cu funcții de conducere.

Având în vedere cele constatate și reținând că au fost respectate prevederile legale referitoare la alegerea supleantului, Comisia de validare propune Camerei Deputaților validarea mandatului de deputat al domnului Gherghe Marin, ales în Circumpscripția electorală nr. 3 Argeș".

Semnat, președintele comisiei. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ca urmare a hotărârii comisiei vă supun spre aprobare propunerea Comisiei de validare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate a fost validat mandatul unui nou deputat în Grupul parlamentar P.D.S.R.

 
Adoptarea ordinii de zi și a programului de lucru pentru perioada 10-14 martie 1997.

În continuare, vă voi supune spre dezbatere proiectul ordinii de zi și a programului de lucru al Camerei Deputaților pentru această săptămână. Aceste documente au fost difuzate.

Dacă la ordinea de zi sunt observații? Da, vă rog, domnule deputat Iliescu.

 

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Având în vedere că nu a fost finalizat noul raport la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței nr. 27, v-aș ruga să fie scos acest proiect de lege de pe ordinea de zi.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Iliescu propune ca în ordinea de zi pentru astăzi, proiectul de lege prevăzut la punctul 4 să fie scos de pe ordinea de zi până la întocmirea raportului comisiei.

Dacă mai sunt alte intervenții la ordinea de zi? Da, vă rog.

 
 

Domnul Alexandru Dumitru Radu:

Radu Alexandru, de la Comisia pentru industrii și servicii.

Cu privire la punctul 1 al zilei de marți.

La Comisia pentru industrii și servicii s-au primit noi amendamente la acest proiect de lege, din partea colegilor de la U.D.M.R.

De asemenea, Ministerul Transporturilor finalizează în aceste zile noul Cod maritim care trebuie să fie corelat cu acest proiect de lege.

Din acest motiv, vă propun ca proiectul de Lege privind siguranța navigației civile să treacă la punctul 12 de pe punctul 1 a ordinii de zi a zilei de marți.

De asemenea, la comisie, a venit Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență nr. 3 din 1997 privind prețurile și tarifele care vor avea avizul Oficiului concurenței. Acest proiect de lege a fost dezbătut la comisie în procedură de urgență, a primit avizul cu modificările care au fost ridicate și aprobate de către comisie, au fost distribuite și sunt la toți colegii noștri din sală. Din acest motiv, propun ca această ordonanță care a fost înaintată Parlamentului în procedură de urgență să fie trecută la punctul 1 a ordinii de zi.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Cred că aveți un exemplar mai vechi al ordinii de zi, pentru că astăzi, în ședința Biroului permanent al Camerei Deputaților ...

 
 

Domnul Alexandru Dumitru Radu:

Numai dumneavoastră aveți exemplarul nou!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, sunt de acord. Exemplarul nou, într-adevăr, probabil că nu a putut să fie distribuit. Deci, s-a propus ca acest proiect de Lege privind siguranța navigației civile să ocupe locul 12. S-a propus ca proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 3/1997, de care tocmai s-a pomenit, să fie pe locul 1, deci amândouă aceste propuneri sunt identice și s-a propus ca pe locul 2 să fie proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 85/1992 privind vânzarea de locuințe și spații cu altă destinație construite din fondurile statului și din fondurile unităților economice sau bugetare de stat.

În continuare, pe locul 3: proiectul de Lege privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală din România, urmând ca mai departe ordinea să fie cea care era în ordinea de zi respectivă, care s-a difuzat săptămâna trecută.

Dacă mai sunt alte intervenții? Dacă nu mai sunt, vă supun spre aprobare ordinea de zi, cu modificările cerute de colegii noștri.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate s-a adoptat ordinea de zi.

În continuare, vă supun spre aprobare programul de lucru al Camerei Deputaților pentru săptămâna 10 - 14 martie 1997, așa cum v-a fost el distribuit săptămâna trecută.

Dacă sunt observații sau comentarii? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare programul de lucru așa cum a fost el trimis în proiect.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

 
Aprobarea componenței Comisiei de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de farmacist.

În continuare, urmează să instituim o comisie de mediere.

Deci, în primul rând, vă informez că pentru mâine sunt convocați la ședința Comisiei de mediere pentru Legea vinului, la ora 12,00, la sediului Senatului, sala 431, etajul 4, următorii domni deputați: Cristea Gheorghe, Ionescu Bogdan, Lăpușan Alexandru, Popa Neculai, Gheorghe Valeriu, Elek Barna, Șteolea Petru.

În continuare, pentru Comisia de mediere consituită pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de farmacist s-au făcut din partea grupurilor următoarele propuneri: 1) Berciu Ion; 2) Dumitrean Bazil; 3) Bartoș Daniela; 4) Udrea Florian; 5) Miloș Aurel; 6) Baranyi Francisc; 7) Buga Florea.

Dacă sunt obiecții din partea dumneavoastră la această comisie? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare această comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:

În continuare, vă informez că vă puteți exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi, și anume:

  1. Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 5/1997 pentru amânarea ultimei tranșe din cota majorată a capitalului autorizat al României la Corporația Financiară Internațională (C.F.I) prevăzută de Legea nr. 11/1992 și
  2. Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 40/1996 privind modificarea și completarea reglementărilor referitoare la majorarea capitalului social al societăților bancare.
 

Domnul Ioan Gavra:

Trebuie supusă la vot.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Gavra, o să vă rog să faceți cumva... Deci, eu am supus la vot componența comisiei respective. Dacă nu este în țară, nu poate să participe.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Propunem modificarea la Comisia de mediere la Legea viei și vinului a domnului deputat Petru Șteolea, care se află în misiune parlamentară la Consiliul Europei, cu domnul deputat Valeriu Tabără.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Având în vedere că este un caz de forță majoră, vă supun la vot propunerea pe care a făcut-o Grupul P.U.N.R.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Cu 2 voturi împotrivă s-a aprobat înlocuirea domnului deputat Șteolea cu domnul deputat Valeriu Tabără.

Intrăm în ordinea de zi și vă prezint informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

1) Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 4/1997 privind abilitarea Guvernului de a contracta și garanta prin Ministerul Finanțelor, în numele și în contul statului, împrumuturi de stat prin lansarea de emisiuni de obligațiuni în valută, de pe piețele externe de capital, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: - în fond - Comisia pentru buget, finanțe, bănci; - pentru avize - Comisia pentru industrii și servicii și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

2) Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 5/1997 privind unele măsuri pentru evidența acționarilor, organizarea și desfășurarea primei Adunări generale a acționarilor la societățile comerciale care au făcut obiectul procedural de privatizare, instituite prin Legea nr. 55/1995, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: - în fond - Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare; - pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaților aceste proiecte de lege urmează să fie dezbătute în procedura de urgență.

3) Proiectul de Lege privind acordarea unei compensații bănești pentru acoperirea creșterii prețului pâinii în perioada martie - august 1997, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: - în fond - Comisia pentru muncă și protecție socială; - pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Pentru acest proiect de lege, inițiatorul, adică Guvernul, solicită dezbaterea în procedură de urgență.

Vă supun votului cererea Guvernului pentru aprobarea procedurii de urgență pentru acest proiect de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Cu 1 vot împotrivă s-a adoptat procedura de urgență pentru acest proiect de lege.

În continuare, dau cuvântul domnul deputat Ionescu Galbeni, din partea Grupului parlamentar P.N.Ț.C.D. Vă rog.

 
 

Domnul Niculae-Vasile-Constantin Ionescu-Galbeni:

Doamnelor și domnilor deputați,

Am venit la tribună să expun punctul de vedere al Grupului parlamentar P.N.Ț.C.D. Civic-Ecologist în legătură cu inițiativa legislativă privind modificarea Legii nr. 18 din 1991.

La Biroul permanent al Camerei Deputaților s-a depus săptămâna trecută un proiect de modificare a Legii nr. 18 din 1991 de către 5 deputați ai P.N.Ț.C.D., P.N.L. și U.D.M.R.

Acest proiect prevede modificări ale legii privind, în principal, modalități de corectare a unor multiple abuzuri și ilegalități săvârșite cu prilejul aplicării legii, precum și soluționarea situației actuale a fostelor I.A.S.-uri, ca și o nouă reglementare a suprafețelor terenurilor agricole și silvice, ce urmează a fi reconstituite ca proprietate privată.

Guvernul României, luând cunoștință de prevederile proiectului depus și în conformitate cu obligațiile ce îi revin pentru asigurarea eficienței economice, echilibrului social și a programului de reformă convenit cu Fondul Monetar Internațional, intenționează să facă propuneri de completare, în acord cu cele stabilite cu organismele internaționale.

Având în vedere că modificarea Legii nr. 18 din 1991 reprezintă un act politic de însemnătate deosebită pentru viața politică, economică și socială a țării, care trebuie să atragă o dezbatere cât mai largă și aprofundată a problemelor agriculturii românești, și pentru a da posibilitatea ca un număr cât mai mare de personae, organe de presă și forțe politice să-și exprime punctul de vedere, Grupul parlamentar al P.N.Ț.C.D. Civic-Ecologist revine asupra cererii de examinare în procedură de urgență a proiectului de lege și propune ca dezbaterea să aibă loc în procedură obișnuită. (Râsete și aplauze din partea stângă a sălii)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog. Dacă mai sunt alte intervenții? Domnule deputat Lăpușan, vă rog.

 
 

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Ne bucură această poziție. Joi, săptămâna trecută, încercam să convingem restrânsul grup al inițiatorilor și plenul Camerei Deputaților în legătură cu necesitatea dezbaterii în procedură normală a acestui proiect de lege. Am făcut acest lucru în dorința de a ne documenta cât mai bine, de a clarifica toate aspectele legate de modificările propuse, de implicațiile pe care le poate avea această inițiativă legislativă în lumea satului și în întreaga societate românească.

Inițiativa este nefundamentată, aduce atingere unor prevederi constituționale ce vizează proprietatea și principiul neretroactivității legii. Are prevederi bulversante, ce pot duce la tensiuni la tensiuni sociale cu urmări greu de apreciat.

Deși salutară, intervenția Președintelui României și a primului-ministru, față de inițiativa legislativă și procedura sub care a fost înaintată Camerei Deputaților, aceasta este, totuși, tardivă și din păcate evidențiază disfuncționalități majore între instituțiile de bază ale puterii.

Nu ne bucură faptul că unii membri ai partidelor din Coaliția guvernamentală inițiază proiecte de lege fără să se consulte cu Guvernul, cu Ministerul de Finanțe și cu ceilalți factori de conducere ai partidului sau ai puterii, pentru a conveni proiecte care să fie susținute de întregul arc guvernamental.

Având în vedere Regulamentul Camerei Deputaților, Grupul parlamentar al P.D.S.R. apreciază că singura soluție regulamentară este retragerea inițiativei legislative de către inițiatori și înaintarea ei către plenul Camerei Deputaților în procedură normală. Mulțumesc. (Aplauze răzlețe)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Dacă nu mai sunt alte intervenții, am fost rugat de Biroul permanent al Camerei Deputaților să vă dau citire scrisorii primite de la Guvern, de la primul-ministru.

"Stimate domnule președinte,

Stimați domni deputați,

Urmare a propunerii legislative privind modificarea Legii nr. 18/1991 a fondului funciar, cu dezbatere în procedură de urgență, vă rugăm să aveți amabilitatea de a amâna dezbaterea, deoarece Guvernul intenționează să facă unele propuneri menite să reflecte și cerințele din acordurile recent negociate cu organismele financiare internaționale și care urmează să fie finalizate.

De asemenea, Guvernul intenționează să facă unele propuneri legate de alte cerințe internaționale în materie.

Întrucât reglementarea fondului funciar este deosebit de importantă pentru înfăpuirea reformei în agricultură și a programului noului Executiv și dată fiind cerința de a se ține seama de interesele marii majorități a cetățenilor, considerăm că veți fi de acord cu această cerere.

Cu toată considerația, Victor Ciorbea, prim-ministru".

Deci, această scrisoare a fost primită, am primit însărcinarea să o citesc, ceea ce am făcut.

În continuare, din punct de vedere procedural Regulamentul nostru nu prevede, și acolo unde nu prevede, evident, putem să folosim procedura similară, în oglindă, deci, el nu prevede posibilitatea retragerii unor proceduri, spre exemplu procedura de urgență, dar dacă ea a fost aprobată de plen, ea poate să fie retrasă tot de plen, la cererea celor care au și propus-o.

Aceasta este concluzia care a reieșit din dezbaterile de, din ședința Biroului permanent al Camerei Deputaților și, ca atare, înainte să vă supun la vot cerința, o să ... A fost domnul deputat Tabără. Vă rog.

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Am înțeles că una dintre cele două inițiative legislative a fost retrasă din procedură de urgență de către Grupul parlamentar P.N.Ț.C.D.. P.U.N.R.-ul, însă, își menține cererea și ceea ce a fost aprobat și solicită continuarea procedurilor, în conformitate cu art. 102 din Regulament. Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dar nu s-a cerut și pentru cealaltă ... Deci, nici nu se pune în discuție.

Da, vă rog, domnule deputat Zoner.

 
 

Domnul Constantin Șerban Rădulescu Zoner:

Tot o chestiune de procedură.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Dacă vă aduceți aminte, ultimul vot a fost ca ambele proiecte, ambele inițiative legislative să fie discutate în procedură de urgență împreună.

Ca atare, trebuie să supuneți la vot, din punctul meu de vedere, ca și acest proiect să fie supus procedurii normale din moment ce noi, la apelul președintelui, al Guvernului... și iată că atunci când domnul deputat Ionescu Galbeni a venit cu această propunere, opoziția a aplaudat, de această dată am dreptul să cer ca și propunerea cealaltă să nu mai fie discutată în procedură de urgență, deoarece votul a fost pentru ambele, deci să fie discutate împreună.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat,

Sunt obligat să vă citesc din Regulament, deci procedura de urgență, conform Regulamentului, art. 102, nu poate să fie cerută decât de Guvern, de Biroul permanent, de grupurile parlamentare sau de comisiile permanente ale Camerei Deputaților. Ca atare, nu poate fi cerută de unul dintre dumneavoastră. Vă rog, domnule deputat Gavra.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc pentru precizare. Încă un singru lucru: nu poate să-și retragă inițiativa decât grupul care a depus-o, și nu un alt grup parlamentar, nicidecum un membru al unui grup parlamentar.

Deci, ne menținem, în continuare, votul pe care dumneavoastră l-ați manifestat, joia trecută în Camera Deputaților, și vă mulțumim.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă rog, dacă mai sunt alte intervenții?

Dacă nu mai sunt alte intervenții ... Vă rog, domnule deputat Zoner.

 
 

Domnul Constantin Șerban Rădulescu Zoner:

Sub un anumit aspect, dumneavoastră aveți dreptate, dar eu vă atrag atenția că ultimul vot a fost ca ambele să fie deodată, în paralel discutate în procedură de urgență.

Prin urmare, trebuie supus la vot: una să nu mai fie în procedură de urgență, iar cealaltă să rămână în procedură de urgență, eu aceasta am propus, eu nu am propus să nu fie, dar așa este normal, nu? Noi am votat ca amândouă să fie discutate în paralel. Luați, vă rog, stenograma și veți vedea că eu am dreptate. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții? Dacă nu mai sunt, atunci vă voi supune la vot cerința celor care au inițiat această procedură de urgență, cerința Grupului parlamentar P.N.Ț.C.D. de a se reveni la procedura obișnuită pentru dezbaterea acestui proiect de lege.

 
 

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Care?

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Este vorba despre proiectul de lege depus de cei 5 deputați P.N.Ț.C.D. Nu este vorba și despre proiectul dumneavoastră de lege. Deci, este vorba de cei 5 deputați, dintre care unul este membru al P.N.L.-ului, evident.

Vă rog, domnule deputat Lăpușan.

 
 

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Eu înțeleg că este mai ușor să încălcăm Regulamentul sau să creăm reguli noi. Sigur, când ești în partea cu greutate mai mare a balanței, nu mai contează dacă în cealaltă parte este liber talerul sau mai este cineva!

Vreau să vă supun atenției propunerea mea, și anume, cred că este mult mai ușor și nu am încălca nici o prevedere a Regulamentului, de asemenea, ne-am respecta și votul pe care noi l-am dat joi în plenul Camerei Deputaților, dacă cei 5 reprezentanți ai partidelor și-ar retrage această inițiativă. Cred că aceasta este soluția pe care dumneavoastră ar trebui să o supuneți atenției Camerei Deputaților, prima dată. Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îmi pare foarte rău. Eu nu pot să-i oblig pe 5 colegi ai noștri și pe nimeni să-și retragă o inițiativă legislativă. Este un act de voință al lor.

Ca atare, nu pot să supun la vot o chestiune care încalcă Regulamentul în mod evident.

Vă rog. Domnul deputat Gaspar.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Așa cum s-a hotărât joi, s-a adoptat în bloc procedura de urgență pentru cele două propuneri legislative. Pe baza votului care a fost dat în plen, au fost sesizate: în fond - Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, pentru avizare -Comisia juridică, de disciplină și imunități și s-a cerut și Consiliului Legislativ să-și dea avizul în termen de 48 de ore, așa cum scrie în art.103 alin.2 din Regulament.

Astăzi ne întâlnim cu această situație care este - de ce să n-o spunem? - originală, este pentru prima dată când în acest Parlament, după 7 ani de zile, se pune în discuție o procedură care a fost aprobată de către plenul Camerei. Sigur că procedura poate fi pusă în discuție, însă eu vreau să vă atrag atenția că avem un text în Regulament - art.63 alin.3, care menționează următorul lucru: "În cazul în care o comisie examinează în fond mai multe proiecte de legi și propuneri legislative care au același obiect de reglementare se întocmește un singur raport". Eu aș vrea să văd cum va proceda comisia care a fost sesizată în fond cu aceste două propuneri legislative. În plus, am audiat cu toții aici scrisoarea pe care primul-ministru a adresat-o Camerei Deputaților în legătură cu faptul că se intenționează din partea Guvernului să se aducă amendamente serioase chiar la aceste două propuneri legislative. În plus, vreau să vă mai spun că din examinarea acestor două propuneri legislative, se constată că în realitate ne găsim în fața unei noi legi, și nicidecum a unui proiect de Lege de modificare și completare a Legii fondului funciar nr.18/1991.

Din aceste considerente, în ședința Biroului permanent, în prezența ministrului pentru relația cu Parlamentul, am sugerat că ar fi mult mai firesc ca acest proiect de lege, cu implicații deosebite, și mai ales promovarea lui în acest moment, să fie elaborat și transmis Parlamentului de către Guvern, Guvernul putând să preia propunerile legislative care au fost făcute de către inițiatori. Cred că ar fi, poate, indicat ca și inițiatorii să-și exprime aici punctul de vedere în legătură cu această inițiativă. Într-adevăr, Grupul parlamentar al PNTCD a solicitat, așa cum stabilește Regulamentul, a solicitat procedura de urgență. Dar cred că nimic nu-i împiedică și pe inițiatori să vină să-și spună punctul de vedere pe această problemă. (Rumoare)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aceasta este o altă chestiune. Ce scrie aici, la art.63 alin.3, spune că: "În cazul în care o comisie examinează în fond mai multe proiecte de legi și propuneri legislative care au același obiect se întocmește un singur raport".

Acum, problema este că dacă se discută și sunt dezbătute în proceduri diferite, în procedură de urgență una și în procedură normală cealaltă, sunt lucruri care nu trebuie neapărat legate și Regulamentul nu poate, probabil, să acopere toate situațiile întâlnite în practică.

Vă rog. Domnul deputat Sassu.

 
 

Domnul Alexandru Sassu:

Îmi pare rău. Noi, ca plen, nu ne putem pronunța decât asupra unui singur lucru, și anume asupra lucrurilor votate de noi. Nu ne putem pronunța asupra unei inițiative legislative a 5 parlamentari. Problema retragerii este problema lor, și nu este problema votului nostru. Votul nostru nu poate fi dat decât asupra a ceea ce am hotărât mai devreme, și anume joi, anume procedura de urgență asupra acestei legi. Cealaltă este problema lor, și noi nu putem vota ca o inițiativă legislativă a unor colegi de-ai noștri, făcută conform Constituției, să nu fie primită.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Domnul deputat Emil Popescu. Vă rog.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Nu discut din punctul de vedere al inițiatorilor. Grupul inițiatorilor nu poate reveni acum, fiindcă nu este prezent din acest grup nimeni. Eu, de pildă, dacă aș vrea să manifest voința de a retrage, nu are nici o eficiență. (Rumoare)

Vreau însă să vă învederez respectuos că toate aceste zâmbete pe care le manifestați nu schimbă datele problemei.

Legea este oricum o lege nedreaptă. Ea rămâne în continuare, producându-și efectele, și urgența pe care ați votat-o urmează acum să vedem cum o rezolvați. (Rumoare; comentarii)

Dumneavoastră râdeți. Eu vă atrag atenția că revenirea asupra unei proceduri nu este prevăzută în Regulament. Nefiind prevăzută în Regulament, se pot trage două concluzii egal de valabile: fie că se poate, fie că nu se poate. Cum doriți dumneavoastră. (Rumoare)

Vreau însă să vă învederez că ceea ce puteți face, dacă hotărâți să faceți acest lucru, să reveniți asupra votului, atunci urmează că trebuie să hotărâți prin două voturi. Votul dat joia trecută, trebuie să fie desființat printr-un prim vot. În acest caz, înseamnă că rămâne în vigoare propunerea prezentată și neretrasă de grupul respectiv, de Grupul parlamentar PUNR, și urmează să dați un al doilea vot, cu privire la această propunere, cu privire la această inițiativă, de astă dată votul examinat având ca obiect numai propunerea PUNR-ului. Lucrurile sunt evidente. Prin urmare, nu puteți să susțineți că printr-un singur vot a rămas în vigoare votul pe jumătate. Dumneavoastră ați votat pentru două proiecte în procedură de urgență și aveți o primă treaptă - desființarea votului, și după aceea urmează să fie din nou pus la vot dacă Parlamentul acceptă în procedură de urgență proiectul PUNR-ului. Deci, vor fi, oricum, două voturi. Este un aspect tehnic de procedură. Asta-i tot. (Rumoare)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Nu se poate accepta faptul că dacă un vot a acoperit două inițiative legislative, trebuie neapărat ca un vot care să întoarcă numai una dintre cele două inițiative în altă stare de procedură, trebuie s-o acopere neapărat și pe cealaltă.

Vă rog. Domnul deputat Gaspar.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, vreau să fac o singură precizare. Eu nu am cerut ca prin votul Camerei , inițiatorii să-și retragă propunerea legislativă. Eu am sugerat ca ei să-și exprime un punct de vedere. Ceea ce se supune votului este numai votul cu privire la procedura de urgență. Deci, ca să fie clar.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai sunt alte intervenții?

Da, vă rog. Domnul deputat Stancov.

 
 

Domnul George Iulian Stancov:

Vedeți, acum nu-mi permit nici o morală, dar unii se pricep la agricultură, alții la procedură. Singura problemă pe care nu vrem s-o observăm este aceea că aceeași voință care a solicitat Camerei un anumit vot, s-a manifestat în același cadru regulamentar, atunci când a vrut să revină din rațiuni declarate, motivate și cu scrisoarea Guvernului și așa mai departe.

A veni și a cere să discutăm din oficiu cu privire la procedura privind urgența, adoptată de noi în plen, în situația inițiativei legislative a PUNR, înseamnă nu numai a încalca Regulamentul, ci și spiritul acestor texte de care vorbim. Câtă vreme PUNR dorește să meargă până la moarte cu acest proiect, e treaba lui. Deci, fiecare cu rațiunea de a fi. Important este că plenul va hotărî și în ceea ce privește judecata în procedură de urgență asupra inițiativei PUNR, tot plenul va judeca, în orice fel de procedură, regulamentar privind lucrurile, și inițiativa constituțional constituită a Grupului parlamentar PNTCD. Deci, nu văd care e disputa.

Singura problemă este că ardem timpul de pomană și v-aș ruga să trecem la vot, așa cum Biroul permanent ne-a supus atenției acest incident de procedură, dar care ne învață din mers și mecanismele democrației. Să nu ne mai întrebăm cine a inventat oul și cine a inventat, să zicem, Ministerul Agriculturii? Asta, apropo de domnul Lăpușan și de procedura aplicării regulilor procedurale în însămânțările de primăvară.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ana. Vă rog.

 
 

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Asupra oportunității sau neoportunității votului ce ni se cere, evident, gândim fiecare așa cum gândim și vom proceda la vot. Ce întreb eu este următorul lucru: marea majoritate a Camerei Deputaților a aprobt joi ca propunerea legislativă să fie dezbătută în procedură de urgență. Eu, astăzi, când am venit la Parlament, am căutat în sertarul meu să găsesc raportul comisiei permanente, să iau cunoștință de eventualele amendamente care s-au produs vineri, sâmbătă, duminică. Întreb: cine a oprit cursul dezbaterilor în comisii? (Rumoare)

Este o întrebare firească: unde este raportul? Revin la ceea ce am întrebat mai înainte: cine a oprit cursul normal al elaborării raportului? Are, în Regulamentul Camerei, o structură anume competența aceasta? Asta-i întrebarea simplă. (Rumoare)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt intervenții?

Dacă nu mai sunt, vă supun spre aprobare propunerea domnului deputat Ionescu Galbeni, de revenire asupra ... (Rumoare; vociferări)

Supun votului dumneavoastră ... Vă rog, păstrați liniștea! (Rumoare; vociferări)

Domnule deputat, există regulamente, nu cred că are rost să insistăm pe chestiuni care sunt foarte clare.

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului deputat Ionescu Galbeni, din partea Grupului parlamentar PNTCD, de revenire la procedura normală de dezbatere pentru propunerea făcută de 5 deputați, pentru modificarea și completarea Legii nr.18/1991.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Vă rog să numărați. 26 de abțineri.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați.

Vă mulțumesc. S-a adoptat propunerea.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între România și Spania privind readmisia persoanelor aflate în situație ilegală, semnat la București la 29 aprilie 1996.

Ca atare, (Rumoare) vom continua să luăm în dezbatere inițiativele legislative și să intrăm în ordinea de zi.

Vom începe cu proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre România și Spania privind readmisia persoanelor aflate în situație ilegală, semnat la București, la 29 aprilie 1996.

Din partea inițiatorului. Vă rog.

O să vă rog să poftiți la microfon și să vă spuneți numele și funcția, ca să poată fi trecută în stenogramă.

 

Domnul Aurel Neagu:

Sunt colonel Neagu, șeful Direcției poliției de frontieră din Direcția generală a poliției de frontieră, străini, probleme de emigrări și pașapoarte.

Domnilor deputați, vă rog să ratificați Acordul dintre România și Spania privind readmisia persoanelor aflate în situație ilegală, încheiat la București, la 29 aprilie 1996.

Vă pot informa că Acordul corespunde legislației și practicii române în materie, urmărindu-se prin acesta crearea unor condiții pentru acordarea facilităților de călătorie pentru persoanele ce se încadrează în cerințele legislației interne ale fiecărei părți contractante.

Acesta este al 17-lea acord încheiat de România cu state europene și din Asia și practica ne-a dat certitudinea că ele sunt binevenite.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. (Rumoare)

O să vă rog să luați loc în sală și să încercăm să păstrăm liniștea, ca să putem să continuăm normal lucrările.

Din partea comisiei sesizate în fond. Domnul președinte Emil Popescu.

Din partea comisiei, dacă aveți vreo intervenție?

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Nu.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă nu aveți, dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Dacă nu, vom trece la dezbaterea proiectului de lege.

Comisia a propus adoptarea acestui proiect de lege.

Vă supun spre aprobare titlul proiectului de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Unanimitate.

Vă supun spre aprobare articolul unic al legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Unanimitate.

Vă supun spre aprobare legea în integralitatea ei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

S-a adoptat în unanimitate.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Convenției europene de extrădare, încheiată la Paris, la data de 13 decembrie 1957 și a protocoalelor sale adiționale, încheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 și 17 martie 1978.

Continuăm cu proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției europene de extrădare, încheiată la Paris la data de 13 decembrie 1957 și a Protocoalelor sale adiționale, încheiate la Strasbourg la 15 octombrie1975 și 17 martie 1978.

Din partea inițiatorului, vă rog?

O să vă rog, tot așa, să vă spuneți numele și funcția.

 

Doamna Ana Iacovescu:

Sunt Ana Iacovescu, director în Ministerul Justiției.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Îmi revine onoarea să susțin în fața dumneavoastră proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției europene de extrădare. Este o convenție care conține la prima citire niște norme tehnice, dar, în realitate, sunt un ansamblu de norme, prin care se tinde la combaterea criminalității prin îngustarea teritoriului de refugiu al infractorilor care încearcă, fugind într-o altă țară, să se sustragă de la răspunderea penală.

Convenția conține foarte multe reguli. Nu mă refer decât la câteva. Bunăoară, precizarea faptelor care atrag extrădarea, menționarea excepțiilor de la extrădare, de exemplu, infracțiunile politice, stabilirea cauzelor de refuz al extrădării. Este trecută în Convenție o regulă de bază în această materie, că un stat nu poate fi obligat să-și extrădeze propriii cetățeni, este folosit termenul de "resortisant", înțelegând atât cetățenii proprii, cât și cetățenii care au dobândit drept de azil. Sunt trecute foarte multe reguli procedurale. Nu insist asupra conținutului Convenției.

Această Convenție a fost modificată prin două Protocoale adiționale, unul din anul 1975, care a extins sfera aplicării în domeniul fiscal, și un alt Protocol, din 1978, care aduce unele precizări și completări.

De ce este benefică ratificarea de către România a acestei Convenții și a Protocoalelor sale adiționale? Ea facilitează căile de cooperare a României în domeniul extrădării atât în plan pan european, cât și în plan bilateral. România are o serie de convenții de extrădare. Una din ele este veche de 100 de ani, cu Marea Britanie, și este folosită bunăoară în relațiile cu Canada, dar sunt instrumente oarecum depășite. Dacă devenim parte la această Convenție supusă atenției dumneavoastră, sfera cooperării în această materie importantă pentru combaterea criminalității se lărgește considerabil și eu v-am adus dumneavoastră situația la data de 9 decembrie 1996. Vreau să subliniez faptul că 25 de state sunt deja parte la această Convenție europeană. Este vorba de marea majoritate a statelor europene, dar este vorba și de Statele Unite ale Americii, cu care România nu are nici un fel de Tratat sau Convenție de extrădare.

V-aș ruga să fiți de acord cu proiectul Legii de ratificare a acestei Convenții europene.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Din partea comisiei.

Din partea comisiei, domnule deputat Popescu, dacă aveți vreo intervenție?

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Nu.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Dacă nu, trecem la dezbaterea acestui proiect de lege.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a hotărât să propună adoptarea proiectului de lege, cu o serie de observații, de amendamente, și vă voi supune spre aprobare, așa cum prevede Regulamentul nostru, acest proiect de lege, pornind de la textul propus de comisie.

La titlul legii nu există nici un fel de propuneri.

Vă supun spre aprobare titlul legii, așa cum este el.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

La art.1, se propune adoptarea textului Senatului.

Vă supun spre aprobare această propunere a comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

La art.2, se propune textul Senatului.

Vă supun spre aprobare această propunere a comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În continuare, la pct.1 de la art.2, la paragrafele 1, 3 și 4, se propune de către comisie eliminarea acestora.

Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei, de eliminare a acestor paragrafe.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate, s-a aprobat.

În continuare, la art.6, paragraful 1, alin.a), deci la pct.2, se propune eliminarea.

Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Unanimitate.

La pct.3, comisia propune textul Senatului, cu altă numerotare, și anume să înceapă textul cu art.6 paragraful 1, lit.b).

Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate, s-a adoptat.

În continuare, la pct.4, comisia propune să apară la art.21, paragraful 5, cu altă numerotare, și anume 2.

Vă supun spre aprobare propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Unanimitate.

La pct.5, comisia propune eliminarea acestui punct.

Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Unanimitate.

În continuare, comisia propune un art.3, nou, și cu textul corespunzător.

Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare art.3, cu textul propus de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Unanimitate.

În continuare, comisia propune un art.4, nou, cu un text.

Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei pentru art.4.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare textul legii, în integralitatea lui.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate, a fost adoptat acest proiect de lege.

 
Votul asupra unor proiecte de lege și propunenri legislative pentru care comisiile sesizate în fond au propus respingerea.

Continuăm cu propunerea legislativă privind Legea sanitar-veterinară, lege pentru care Comisia pentru sănătate și familie a propus, în data de 15 mai 1996, respingerea.

Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea de respingere a acestui proiect.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Continuăm cu proiectul de Lege privind constituirea și utilizarea în anul 1991 a fondului extrabugetar de stimulare a exporturilor.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci, în data de 22 septembrie 1993, a propus respingerea acestui proiect de lege.

Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate, a fost respins acest proiect de lege.

Continuăm cu proiectul de Lege privind unele modificări ale impozitului pe profit și măsuri de stimulare a exporturilor, pentru care Comisia pentru buget, finanțe și bănci, în data de 9 iunie 1993, a propus respingerea.

Vă supun spre aprobare propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate, s-a respins acest proiect.

Continuăm cu propunerea legislativă privind acoperirea cheltuielilor efectuate pe suprafețele calamitate din județele Tulcea, Constanța, Ialomița, Brăila, Galați, Buzău, Vaslui, în anul agricol 1993-1994, pentru care comisiile buget-finanțe, bănci și agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, în data de 26.X.1994, au propus respingerea ca nemaiavând obiect.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea de respingere a acestei propuneri.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate, a fost respinsă.

Continuăm cu propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.32/1991 privind impozitul pe salarii, pentru care Comisia pentru buget-finanțe, bănci, în data de 7.XII.1994, a propus respingerea.

Dacă sunt intervenții?. Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

A fost respinsă în unanimitate.

Continuăm cu propunere legislativă pentru modificarea unor prevederi din Legea privind activitatea bancară nr. 33/1991 pentru care, Comisia buget-finanțe, bănci, în data de 5 aprilie 1995, a propus respingerea.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate, s-a respins această propunere.

Continuăm cu propunerea legislativă privind acordarea titlului de "Oraș al recunoștinței din decembrie 1989" municipiului Târgoviște.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibrul ecologic, în data de 12 aprilie 1995, a hotărât să propună plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative respective, deoarece prin Legea 138 din decembrie 1994 Municipiul Târgoviște a fost declarat "Oraș martir".

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate s-a respins.

Continuăm cu modificarea și completarea Legii nr. 1/1991 privind protecția socială a șomerilor și reintegrarea lor profesională. Comisia pentru muncă și protecție socială în data de 4 mai 1995 a hotărât respingerea propunerii legislative mai sus menționate enumerând un număr de 3 motive serioase. Dacă sunt intevenții din partea dumneavoastră? Dacă nu, vă supun spre aprobare propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate, a fost respinsă această propunere.

Continuăm cu propunerea legislativă privind corupția în cadrul jocurilor de noroc și întrajutorare, pentru care Comisia juridică de disciplină și imunități a întocmit un raport în data de 4 sept.1995 și cu majoritate de voturi a hotărât să propună plenului Camerei respingerea, enumerând un număr de 4 motive serioase.

Dacă sunt intervenții din partea dumneavoastră ? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare propunerea comisiei .

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate a fost respinsă.

Continuăm cu propunerile legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 18/1991 privind fondul funciar, inițiate de grupurile parlamentare PUNR, PD și UDMR, pentru care Comisia juridică de disciplină și imunități și Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au întocmit un raport comun în data de 16.X.1995.

În concluzie, cele două comisii au hotărât cu majoritate de voturi să propună Camerei neînsușirea acestor inițiative legislative care au fost reglementate prin alte acte normative.

Ca atare, vă spun spre aprobare propunerea comisiei de respingere a acestor propuneri.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate, au fost respinse.

Continuăm cu propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii. Pentru această propunere Comisia pentru muncă și protecție socială în data de 25 oct.1995 a propus respingerea.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei de respingere a acestei propuneri legislative.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate, s-a respins.

Contiuăm cu propunerea legislativă privind Creditul familial. Comisia pentru buget-finanțe, bănci în data de 1 nov. 1995 a hotărât respingerea ei enumerând un număr de 3 considerente.

Dacă sunt intervenții din partea dumneavoastră? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

S-a respins în unanimitate

Continuăm cu propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 14/1991 privind salarizarea. Comisia pentru muncă și protecție socială, prin raportul din 7 nov. 1995, a propus respingerea acestei propuneri care este în contradicție cu prevederile art. 134 din Constituție. Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

A fost respinsă în unanimitate.

Contiuăm cu propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 134/1994 pentru aprobarea Ordonanței de Guvern nr. 39/5 aug. 1994 privind îmbunătățirea coeficinților de ierarhizare a salariilor de bază pentru personalul din sectorul bugetar. Pentru această propunere legislativă Comisia pentru muncă și protecție socială a hotărât să propună respingerea.

Dacă aveți intervenții? Dacă nu sunt intervenții, supun la vot propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate, fost respinsă.

Continuăm cu propunerea legislativă privind ajutoarele ce se acordă mamelor cu mai mulți copii.

Comisia pentru muncă și protecție socială prin raportul din 15 febr. 1996 a hotărât respingerea propunerii legislative mai sus menționate, enumerând două considerente principale. Dacă sunt intervenții din partea dumneavoastră. Dacă nu, vă supun spre aprobare propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate, a fost respinsă.

Continuăm cu propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 13/1991 privind contractul colectiv de muncă, pentru care Comisia pentru muncă și protecție socială a întocmit un raport în data de 21 mai 1996, prin care a propus respingerea, enumerând motivațiile respective.

Dacă sunt intervenții din partea dumneavoastră? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate, a fost respinsă această propunere legislativă.

Continuăm cu proiectul de Lege pentru declararea municipiului Constanța "Oraș martir". Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibrul ecologic, prin raportul din 19 dec.1996, a hotărât respingerea făcând propunerea plenului Camerei, arătând că nu se justifică acordarea titlului respectiv.

Dacă sunt intervenții din partea dumneavoastră. Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Două abțineri.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Cu două abțineri și un vot împotrivă s-a respins acest proiect de lege.

Răspunsuri ale membrilor Executivului la interpelări adresate de către deputați.

În continuare, având în vedere că de la ora 18 avem ședința consacrată întrebărilor și interpelărilor, precum și răspunsurilor Executivului, vom lua o pauză și ne revedem pentru această ultimă parte a ședinței de astăzi.

 

După pauză

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Continuăm cu ședința consacrată întrebărilor și interpelărilor adresate Guvernului, precum și răspunsurilor Executivului.

Vom începe cu lista domnilor miniștri care vor răspunde la întrebările formulate de domnii deputați, în ședința Camerei Deputaților de astăzi.

Da, vă rog, domnule secretar Miron Mitrea. O chestiune de procedură, vă rog.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sunt într-o situație oarecum ciudată. Săptămâna trecută trebuia să primesc răspuns la o interpelare făcută la Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Domnul ministru Athanasiu mi-a trimis vorbă să înțeleg, nu știu dacă este corectă procedura care s-a folosit, faptul că domnia sa nu se poate prezenta atunci să-mi răspundă la interpelare și se va prezenta de astăzi într-o săptămână sau peste două săptămâni.

Săptămâna trecută am depus aceluiași minister, aceluiași ministru o altă întrebare, legată de altă temă, dar în același domeniu și constat că astăzi nu este pe ordinea pe care am primit-o de la Guvern pentru răspunsuri.

Vreau să protestez asupra modului în care acest minister Ministerul Muncii și Protecției Sociale, se ferește să răspundă interpelărilor și întrebărilor pe care le adresăm și în mod formal să vă rog să înaintați ministerului o notă prin care să-i aduceți aminte că este datoria dânsului, a domnului ministru, sau a secretarului de stat să se prezinte și să dea răspunsul la interpelări și întrebări.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Procedural, dacă nu mai sunt intervenții, domnul deputat PDSR Florian Serac a făcut o interpelare privind tarifele aplicate de Romtelecom, Ministerului Comunicațiilor, domnului ministru Sorin Pantiș, care i-a răspuns în scris, domnul deputat declarându-se satisfăcut de răspunsul respectiv.

În continuare, domnul deputat PDSR Ion Giurescu a făcut o interpelare pentru Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Din partea ministerului este de față domnul secretar de stat Radu Păun Jura, care îi va da răspunsul. Domnul Ion Giurescu este în sală? Este sau nu în sală? Nu este. O să-l rog pe domnul secretar de stat să răspundă. (Discuții)

Bine, în cazul acesta îi dați răspunsul în scris domnului deputat Ion Giurescu. Eu vreau să știu, totuși, domnul Ion Giurescu a fost anunțat că astăzi este pe această listă sau nu? Da? Deci, s-a avizat, conform procedurii.

În continuare, domnul deputat PDSR domnul deputat Petre Naidin este în sală? Da. A adresat o întrebare domnului ministru al industriei și comerțului.

Poftim? Nu, era o chestiune cu cotingentul și modul de executare a unor licitații. Deci, la această întrebare vi s-a răspuns? Nu, cu Ministerul Muncii eu nu am nici o întrebare a dumneavoastră, eu am numai una pentru Ministerul Industriei și Comerțului, cu Hotărârea de Guvern 1564/1996.

 
 

Domnul Petre Naidin:

Mi s-a răspuns, domnule președinte, deci eu m-am pregătit pentru două întrebări, una Ministerului Muncii și una Ministerului Învățământului.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, înseamnă că vor intra în ședința următoare întrebările respective.

Să vedem, în continuare, un număr de 3 deputați s-au adresat Ministerului Agriculturii și Alimentației. Și vom începe cu domnul deputat Adrian Tudor Moroianu, PNLCD. Este în sală? Dacă nu este în sală, vom continua cu următorul, domnul deputat Florian Udrea, PDSR. Este în sală? Nu este în sală. Domnul deputat Nicolae Groza, PDSR. Este în sală?

Da, vă rog, domnule deputat, să poftiți la microfon și să puneți întrebarea. Vă va răspunde din partea Ministerului Agriculturii și Alimentației, domnul secretar de stat Aurel Pană.

 
 

Domnul Nicolae Groza:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Întrebarea este mai veche, totuși o pun, pentru că mai ales Ministerul Agriculturii zic eu că trebuie să-mi răspundă: ce acte normative a elaborat în vederea susținerii campaniei agricole de primăvară. Aceasta este întrebarea.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule secretar de stat Aurel Pană de la Ministerul Agriculturii și Alimentației, vă rog. Și vă rog să potriviți microfoanele.

 
 

Domnul Aurel Pană:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Pentru campania agricolă de primăvară, Guvernul României a emis o ordonanță de urgență privind constituirea, la dispoziția Ministerului Agriculturii și Alimentației, a fondului pentru finanțarea lucrărilor agricole.

Așa cum probabil ați mai fost informați, din bugetul Ministerului Agriculturii și Alimentației se constituie un fond de 550 de miliarde de lei, care urmează să fie derulat prin intermediul băncilor comerciale în niște condiții care, spunem noi, că sunt avantajoase atât pentru beneficiarul de credit, cât și pentru băncile care se vor angrena în derularea acestor credite. Este vorba de faptul că urmează ca beneficiarul de credit să plătească o dobândă anuală de 80%, rambursarea creditului și a dobânzii se face o singură dată, respectiv pentru culturile de grâu și orz la 150 de zile de la data primirii sale, ceea ce înseamnă că efortul efectiv este de numai 15%, față de masa creditului primit, iar pentru celelelte culturi, și anume pentru porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, cartofi, vii și livezi, rambursarea creditului și a dobânzii se va face la 8 luni și, în aceste condiții, efortul real al beneficiarului de credit este de numai 39%. Acestea, pentru că se are în vedere că un bun gospodar este și un bun platnic și în momentul rambursării creditului și dobânzii la termenul scadent, beneficiarul de credit reține un sfert din nivelul creditului de care a beneficiat, acesta însemnând, așa cum am subliniat, un efort de numai 39% pentru înființarea culturilor de primăvară.

Suntem în momentul în care propunem Guvernului să aprobe normele metodologice privind derularea fondului; în cursul zilelor de sâmbătă și duminică au avut loc întâlniri la Ministerul Finanțelor împreună cu Banca Națională și cu conducerile băncilor comerciale și de asemenea, în cursul zilei de mâine, la Ministerul Agirculturii și Alimentației va avea loc întâlnire cu reprezentanții băncilor pentru a definitiva normele metodologice, precum și conținutul convențiilor pe baza cărora urmează să aibă loc derularea acestui credit.

De asemenea, în ceea ce urmează să vi se prezinte cât de curând - mâine urmând a se dezbate în ședința de Guvern proiectul de buget pe anul 1997 - mai sunt prevăzute sumele de 500 de miliarde de lei pentru cumpărarea recoltei de grâu din această vară precum și 1400 de miliarde de lei pentru campania agricolă din toamnă, a cărei metodologie urmează să o definitivăm în curând.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Da, domnule deputat Groza Nicolae, aveți dreptul la o replică de maximum 3 minute.

 
 

Domnul Nicolae Groza:

Nu am renunțat la întrebare, deși este a patra săptămână de când am formulat-o, ea a fost formulată pe 4 februarie, dar nu concordă niște date. În cuvântul primului-ministru s-a zis 400 de miliarde, dar de fapt singurul act care a apărut este pentru 200 de miliarde îngrășăminte și 115 miliarde semințe de porumb, cânepă și in. Agricultura are nevoie de mult mai multe semințe, iar ca și credite cred că vreo 2000 de miliarde și nu cele 400 sau respectiv cele 300 pe care ni le-a promis domnul ministru.

Mulțumesc pentru metodologia care apare mâine și care, sigur, la județe sau la producător va ajunge peste alte săptămâni, când probabil voi veni cu o nouă întrebare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Domnule ministru, vă rog.

 
 

Domnul Aurel Pană:

Am înțeles că este vorba de o nouă întrebare legată de cele 200 de miliarde aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 18 și alte 215 miliarde din Hotărârea de Guvern nr.19.

Aș vrea să vă reamintesc faptul că prin H.G. nr.18 cele 200 de miliarde au fost destinate pentru acoperirea a încă 45 de kg de substanță activă la hectar pentru culturile de grâu însămânțate în toamna trecută, care se adaugă la alte 60 de kg de substanță activă, care au fost deja distribuite în toamna anului 1996, ceea ce înseamnă că s-au acoperit circa 105 kg substanță activă pentru culturile de grâu.

Din păcate, așa cum v-am mai spus și cu alt prilej, toate aceste subvenții nu au fost în beneficiul gospodăriilor țărănești, ci, deoarece a trebuit să utilizăm legislația în vigoare, în proporție de 92% acestea au fost îndreptate tot către agricultura de stat.

În acea ce privește cele 215 miliarde la care v-ați referit pentru sămânță, cu regret trebuie din nou să subliniez faptul că peste 100 de miliarde au trebuit să fie plata unei datorii pe care am preluat-o din exercițiul bugetar pe anul 1996. Deci pentru 1997 nu am putut, datorită limitării resursei bugetare, decât să susținem producătorii agricoli cu 50% din valoarea semințelor pentru cele 3 culturi, așa cum ați amintit și dumneavoastră, porumb, in și cânepă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc, domnule ministru.

În continuare, sunt două interpelări adresate Ministerului Sănătății. Domnul deputat George Dragu, PDSR. Este în sală? Da.

Vă rog, poftiți la microfon.

 
 

Domnul George Dragu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În perioada în care am formulat întrebarea, deci acum o lună, mass-media a popularizat multe dintre măsurile luate de Ministerul Sănătății în privința medicamentelor. Cu toate eforturile pe care se pare că Ministerul Sănătății le-a făcut atunci, în continuare, distribuția medicamentelor este deficitară, atât în circuitul deschis, cât și în unitățile sanitare.

În acest context, îmi permit, domnule ministru, să vă adresez următoarea întrebare.

Credeți dumneavoastră că se poate realiza practic recalcularea prețului la medicamente de import săptămânal și aceasta este unica soluție, în loc de a reface efortul pentru a revigora producția internă de medicamente, ținând cont că medicamentele românești au fost apreciate atât pe piața internă, cât și pe cea externă? Și, bineânțeles, în aceste condiții, prețul lor este mult mai acceptabil populației.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Din partea Ministerului Sănătății?

Domnul ministru conferențiar doctor Ioan Romoșan.

Vă rog.

 
 

Domnul Ioan Romoșan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În primul rând, țin să-i mulțumesc domnului deputat Dragu care a apreciat eforturile din ultima lună ale Ministerului Sănătății, a sesizat și dânsul, ca și dumneavoastră, și am adus la cunoștința consumatorilor că acordăm o atenție egală atât medicamentelor realizate în țară cât și medicamentelor de import, în scopul asigurării posibilităților de intervenție a specialiștilor, în mod specific, pentru fiecare pacient. Așa cum este bine cunoscut, producția internă nu reușește să satisfacă în integralitate întreaga patologie, întregul spectru al patologiei existente în sănătatea publică din România.

Deși industria românească de medicamente asigură o mare parte din produsele farmaceutice - pe ultima listă de gratuități și compensate, estimativ, în jur de 90% -, pentru anumite grupe terapeutice, medicația este asigurată numai din import. E vorba de aminoacizi, anestezice, miorelaxante și anumite antibiotice mai deosebite, cefalosporinele.

Greutățile de ordin economico-financiar - și aș remarca în primul rând colectarea insuficientă a fondului special pentru sănătate și fluctuația cursului dolarului - au determinat discontinuitate în sistemul de distribuție. Această recalculare săptămânală de care spunea domnul deputat a fost o măsură temporară și, în acest sens, trebuie să menționez că între timp, așa cum ați spus, s-a emis Ordinul ministrului sănătății nr. 237/28.02, prin care se oferă posibilitatea tuturor farmaciilor cu circuit deschis de stat și particulare, autorizate de Ministerul Sănătății, să elibereze medicamente compensate. Eliberarea este posibilă numai după încheierea unei convenții între farmacii cu unitățile sanitare din raza teritorială în care farmacia își desfășoară activitatea.

De asemenea, am menționa o măsură importantă luată între timp: creșterea plafonului rețetelor compensate de la 100 de mii la 250 de mii, măsură care rezolvă în cea mai mare parte situația.

O altă măsură imediată, în scopul revigorării producției interne, o poate constitui achitarea la timp de către beneficiari a sumelor datorate industriei românești, ceea ce nu se poate realiza decât cu contribuția agenților economici.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat George Dragu, aveți dreptul la replică, sunteți mulțumit de răspuns?

 
 

Domnul Gheorghe Dragu (din sală):

Da.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Tot Ministerului Sănătății i s-a adresat domnul deputat Vasile Cândea - PDSR. Este în sală? Nefiind în sală, nu putem să continuăm cu întrebările pentru acest minister.

Mai este o întrebare, pusă de domnul deputat PUNR Petre Țurlea domnului secretar general al Guvernului, Remus Opriș. Domnul secretar general al Guvernului a spus că urmează să vină și eu vă propun, deoarece nu mai sunt alte întrebări la care să se răspundă, în afară de întrebarea dumneavoastră, până când vine domnul secretar general Opriș, să vă prezint lista domnilor deputați care au solicitat să facă interpelări și să începem cu această listă, iar în momentul în care apare domnul secretar general să vă răspundă dumneavoastră.

 
Interpelări adresate Guvernului.

Avem un număr de 12 deputați care doresc să adreseze interpelări, o să îi rog să o facă foarte scurt, în decurs de 1 minut fiecare, conform regulamentului.

Domnul deputat Alexandru Ionescu. Este aici? Dacă nu este, continuăm cu domnul deputat Adrian Tudor Moroianu Geamăn. Este aici? Nici dânsul nu este.

Domnul deputat Anghel Stanciu. Vă rog!

 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Interpelarea noastră se adresează domnului Dinu Gavrilescu, ministrul agriculturii și alimentației:

Este cunoscut pentru orice cetățean din țara noastră ce înseamnă constituirea unor rezerve de cereale, în special grâu, pentru securitatea și apărarea României. Rezerva de stat la grâu, un produs strategic al economiei naționale, a avut și are următoarele destinații: asigurarea hranei pentru armată, pentru cazurile fortuite: război, securitate etc.; asigurarea consumului de pâine pentru o perioadă de la o recoltă la alta, pentru zonele urbane, neproducătoare de grâu; acoperirea necesităților de hrană pentru populația afectată de calamități naturale; acoperirea necesarului de circa 200 de mii de tone până la noua recoltă; disponibilități pentru export; constituirea de valută forte pe plan mondial.

Pentru aceste destinații, rezerva de stat anuală până în 1990 era de circa 1.800-2.000 mii de tone, în 1996, aceasta s-a situat la circa 1.100 mii tone. Până în prezent, pentru asigurarea materiei prime la panificație, respectiv, în fabricarea pâinii s-au scos circa 200 mii tone și se prevede scoaterea a încă 400 mii de tone.

Prin urmare, dorim să ne precizeze domnul ministru următoarele: motivația diminuării rezervei de stat la grâu, dacă aceasta este fundamentată pe negocierile cu FMI, respectiv, Programul ASAL, și dacă această rezervă de maximum 350 mii tone este suficientă. De asemenea, dacă domnia sa își asumă responsabilitatea în fața țării pentru o a semenea reducere drastică, de sacrificiu, a rezervei de stat, de la 1.100 mii tone la 350 mii tone grâu. Și dacă poate să precizeze care este, de fapt, cauza reală pentru care ni se solicită o astfel de reducere către FMI și ASAL?

Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Aș dori să intervin pe o chestiune de procedură!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog! Domnul deputat Petre Țurlea.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Intervin într-o chestiune de procedură. Mi s-a anunțat adineaori, prin telefon, că ilustrul nostru secretar general al Guvernului, domnul Opriș, ploieștean ca și mine, din păcate, nu poate să vină. Aceasta e o chestiune de totală neseriozitate! Am niște întrebări puse de vreo 5 săptămâni Guvernului și nici acum nu a binevoit să răspundă la nici una!

Dacă v-ați uitat adineaori pe băncile guvernamentale, nu era nici un ministru, nici o reprezentare la vârf, aceasta este o acțiune de dispreț total la adresa noastră, ca parlamentari!

În plus, răspunsurile la întrebările stânjenitoare pentru Guvern sunt permanent amânate. Vă vorbeam de cele 5 întrebări pe care le am, de peste 1 lună, puse Guvernului și la nici una nu mi s-a răspuns.

Astăzi am fost anunțat că vine domnul Opriș și iată că, după o așteptare de atâta timp, dânsul mă anunță prin telefon că nu poate să vină.

De aceea vă propun, domnule președinte, ca Biroul Permanent să ceară imperativ Guvernului - pentru că nu Guvernul este deasupra Parlamentului, ci invers - două lucruri: în primul rând, reprezentarea la vârf la aceste răspunsuri pe care Guvernul trebuie să le dea (este normală reprezentarea la vârf, dacă mergem așa, până la urmă o să ne trimită portarul, ca să ne răspundă!) și, în al doilea rând, răspunsurile să fie aduse la termenul minim posibil.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Din partea Guvernului? Vă rog!

 
 

Domnul Eugen Clinciu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sunt Eugen Clinciu, secretar de stat la Ministerul pentru Relațiile cu Parlamentul. În legătură cu faptul că domnul secretar al Guvernului Remus Opriș nu a putut să vină să dea un răspuns personal la întrebarea domnului deputat, aș dori să precizez, în numele dânsului, că a fost reținut de o acțiune foarte importantă și ne-a rugat pe noi să transmitem foarte politicos domnului deputat că va primi un răspuns în scris la întrebarea formulată.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Eu l-am cerut oral, nu are voie să-l dea scris! Să-l dea așa cum a fost cerut, nu cum vrea Guvernul!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Răspunsul a fost cerut verbal, deci va trebui să fie răspuns oral, conform regulamentului.

Deci, lista domnilor miniștri care trebuia să dea răspunsuri, practic, se încheie din cauză că nu poate să vină domnul secretar general al Guvernului Remus Opriș, vom continua cu lista celor care au solicitat să prezinte interpelări astăzi, cu domnul deputat Mircea Mihai Munteanu.

 
 

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Interpelarea ese formulată în numele Grupului parlamentar PNȚCD și Civic-ecologist și este adresată Guvernului, în speță Departamentului pentru Administrația Publică Locală.

O dimensiune esențială a procesului complex de integrare a România în structurile europene este armonizarea legislației țării noastre cu cea europeană. În această acțiune se încadrează și ratificarea actelor legislative importante emise de instituțiile abilitate ale structurilor continentale la care m-am referit. Unul dintre aceste acte este Carta europeană a autonomiei locale, document de bază al Consiliului Europei, elaborat încă din anul 1985 și semnat de reprezentanții Guvernului român la 4 octombrie 1994.

Cu toate că în legislatura trecută s-a cerut cu insistență fostului Guvern să înainteze Parlamentului spre dezbatere și ratificare carta în cauză, sub diverse pretexte, Executivul condus de domnul Nicolae Văcăroiu nu a dat curs solicitării. Considerăm că este necesar ca actualul Guvern, care și-a propus prin programul său să lărgească și să consolideze democrația din România, să prezinte neîntârziat Parlamentului Carta europeană a autnomiei locale, pentru ratificare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc și eu.

Continuăm cu doamna deputat Daniela Bartoș. Vă rog!

 
 

Doamna Daniela Bartoș:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Interpelarea este adresată Secretariatului General al Guvernului, domnului ministru Remus Opriș, din partea Grupului parlamentar PDSR.

În virtutea art. 111 din Constituția României și ca urmare a nerespectării de către noii prefecți a art. 51, 119, 120 din Constituție, precum și a prevederilor Legii nr. 69/1991 republicată, privitor la respectarea principiului autonomiei administrative locale, vă solicităm explicații în legătură cu imixtiunea reprezentanților puterii executive în problemele colectivității locale, prin actele transmise de prefecturi către primării.

În acest sens, exemplificăm: "Orice act al primăriei considerat de aceasta ca necesar să fie transmis către Guvern va fi comunicat numai prin prefectură (act al Prefecturii Brăila)." "Orice viză pentru ieșirea din țară se poate obține numai cu viza prefectului (declarația prefectului de Brăila)".

Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Durmează domnul deputat Eugen Nicolicea.

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

Interpelare adresată domnului Remus Opriș, secretar general al Guvernului:

În județul Mehedinți, ca și în majortatea județelor, are loc un proces de epurare politică îndreptat în două direcții: eliminarea din funcțiile de conducere a membrilor PDSR și înlocuirea profesioniștilor neangrenați politic cu clientela coaliției guvernamentale. Târguielile dintre reprezentanții partidelor politice sunt validate de semnătura prefectului de Mehedinți, care aplică ștampila prefecturii pe un așa-zis protocol, de fapt, un caz flagrant de încălcare a legii. Dacă se va pune în aplicare acest protocol, consecințele vor fi deosebit de grave.

Am să vă ofer un singur exemplu: în repetate rânduri, reprezentanții actualei puteri au subliniat gradul de pericol pe care îl reprezintă pentru populația municipiului Drobeta-Turnu Severin Combinatul de apă grea ROMAG, constat cu stupoare că în acest așa-zis protocol este negociată și funcția de director al ROMAG.

Întrebări: Ce măsuri veți lua pentru ca subordonații dumneavoastră, și anume, prefecții să nu mai încalce legile și să nu-și mai depășească atribuțiile? Veți accepta ca viața locuitorilor din municipiul Drobeta-Turnu Severin să depindă de un vot politic dat în Filiala PNL Mehedinți?

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Victor Neagu. Vă rog!

 
 

Domnul Victor Neagu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

În tot mai multe declarații de presă se evidențiază faptul că românul va mânca mai puțin, în schimb, România va exporta mai mult, cu recomandările și indicațiile prețioase de altă dată, de a "ne mai pune un cojoc în plus", de "a mai strânge cureaua", "totul pentru expoert", recomandări care, așa cum se poate bine observa, sunt preluate și adaptate la starea economică de astăzi și din care se vede tot mai clar că programul de guvernare Ciorbea are intenții vădite de a lovi în ceea îl doare poate la ora actuală mai mult pe român, și anume, în problema securității alimentare. De aceea, aș formula următoarea întrebare:

Domnule prim-ministru, de ce vreți să desființați Agenția Națională a Produselor Agricole, rupând-o în 8 societăți comerciale, renunțând cu bună-știință la cele mai bune silozuri, amplasate strategic pe calea ferată și fluvială sau așa vă impune Banca Mondială prin Acordul ASAL?

Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Neculai Popa.

 
 

Domnul Neculai Popa:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Interpelare adresată domnului prim-ministru Victor Ciorbea:

Din constatările și discuțiile pe care deputații din Grupul parlamentar PDSR le-au avut cu cetățenii din toate județele țării, a reieșit o serioasă îngrijorare din partea populației privind creșterea aberantă, de peste trei ori, a prețului pâinii, ceea ce a dus la scăderea dramatică a puterii de cumpărare a familiilor de români. Guvernul, prin declarațiile sale, motivează această creștere a prețului pâinii prin alinierea prețului grâului din producția internă la prețul de cotație al burselor internaționale, respectiv, la cel al Bursei din Chicago, care în momentul de față se ridică la 130 de dolari/tonă, echivalent în lei cu 1.200-1.250 lei/kg de grâu. Prin această majorare a prețului pâinii, populația țării noastre va plăti circa 800 de miliarde lei, rezultate din creșterea artificială a prețului grâului.

Se cunoaște faptul că producția de grâu a anului 1996 a fost în mare parte subvenționată de stat și că în baza art. 48 din Legea nr. 15/1990 prețul produselor subvenționate nu poate fi liberalizat și, totuși, actualul Guvern a hotărât brusc liberalizarea acestui produs de bază. În acest sens, cerem Guvernului să ne răspundă la următoarele întrebări:

1. De ce s-a trecut la liberalizarea grâului de panificație subvenționat, știindu-se că prin aceasta se încalcă legea în vigoare și, totodată, de ce nu s-a creat cadrul juridic la nivel de lege organică?

2. De ce trebuie să suporte populația țării noastre această majorare a prețului pâinii, când se știe că în depozitele ANPA și la rezervele statului există cantități suficiente de grâu până la noua recoltă, înregistrate în evidență la prețul subvenționat de achiziție al anului 1996, de 450 lei/kg?

Așteptăm răspunsul Guvernului în plenul Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Gheorghe Tarna. Vă rog!

 
 

Domnul Gheorghe Tarna:

Domnule președinte,

Distinși colegi,

Întrebarea mea se adresează domnului ministru al învățământului, Virgil Petrescu:

Învățământul românesc este cunoscut și apreciat în afara hotarelor țării prin rezultatele de excepție ale elevilor olimpici, care domină în bună parte concursurile internaționale. Luând în calcul numai acest eșantion al copiilor supradotați, situația pare a fi liniștitoare în acest sector, recunoscut ca prioritate națională. Analizând însă învățământul în ansamblu, se desprind o serie de deficiențe care pun în pericol realizarea reformei în perioada imediat următoare.

O primă carență unanim recunoscută este supraîncărcarea elevilor din cauza unor programe școlare al căror conținut este greu accesibil majorității lor. După încheierea ciclului liceal, absolvenții știu de toate și nimic, învățământul românesc rămânând în continuare cu prioritate teoretic, rupt de realitate.

Se naște, așadar, întrebarea, domnule ministru: ce veți întreprinde pentru eliminarea supraîncărcării elevilor și pentru dezvoltarea unui învățământ formativ în România?

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Miron Mitrea.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Într-o situație oarecum ciudată, am de adresat o întrebare domnului ministru Alexandru Athanasiu și stau și mă întreb dacă nu cumva, prin faptul că nu răspunde la întrebări și interpelări, vrea să mă descurajeze... Tocmai astăzi, când voiam să dau o veste bună, atât domniei sale, cât și dumneavoastră, să-i spun că în județul Vrancea (la întrebarea pe care o aveam și la care nu s-a prezentat să-mi răspundă) problema: sunt sau nu sunt epurări politice, s-a limpezit în sfârșit; am primit răspunsul de la prefectul județului, domnul Râpeanu, care, săptămâna trecută a ieșit pe postul de televiziune și a dat un interviu în care a spus: "Domnilor, noi, în județ, numim oamenii pe criterii politice!" Deci, măcar noi, în Vrancea, am scăpat de această grijă, să mai demonstrăm sau nu că este vorba de epurare politică.

Obiectul interpelării mele de astăzi se referă din nou la o situație legată de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, ea este ca urmare a unei rugăminți a unui pensionar din județul Vrancea - se numește Popa Ion (sigur, nu este posibil să vină în fața dumneavoastră, dar o discuție cu Comisia noastră pentru muncă și protecție socială cred că ar fi interesantă pentru comisie). Dânsul întreabă prin mine cum se pun în practică promisiunile de creștere a nivelului de trai al pensionarilor și ne dovedește că, cu o creștere de 45 mii lei în medie a pensiei în sem. I. 1997 este foarte greu să facă față unei creșteri de 3 până la 5 ori a prețurilor la cele mai importante produse de necesitate. Se referă la pâine, carne, lapte ș.a.m.d.

De asemenea, ne roagă să adăugăm, în cadrul analizei, evoluțiile aberante ale prețurilor la medicamente și reducerea fondurilor alocate asistenței sociale și mă roagă, și eu fac acest lucru, să-i adresez această interpelare domnului ministru Athanasiu, prin care să îl rog să ne explice cum crede domnia sa că o familie formată din 2 pensionari, cu aceste venituri, poate să trăiască în ziua de astăzi?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Gheorghe Ionescu. Vă rog!

 
 

Domnul Gheorghe Ionescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mă adresez domnului ministru al comerțului și industriilor:

Urmare a măririi exagerate a prețului energiei electrice, s-a hotărât trecerea la raționalizarea consumurilor, stabilite prin hotărâre de Guvern, care prevede tarife diferențiate, în număr de trei, în funcție de volumul consumului. În această situație, apar următoarele implicații: în aceeași locuință conviețuiesc mai multe familii: părinți, copii, care au fiecare bugetul ei de familie; a doua situație, în aceeași locuință conviețuiesc chiar foști soți, care, în urma hotărârii judecătorești, au fiecare bugetul lui. În cele două cazuri, nu se pot, tehnic, separa consumurile.

Rog ministrul comerțului și industriilor să precizeze modul de rezolvare, având în vedere că aceste situații, în regimul de dinainte de 1989, au fost rezolvate în favoarea cetățeanului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Urmează domnul deputat Ovidiu Drăgănescu. Vă rog!

 
 

Domnul Ovidiu Drăgănescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Interpelarea se adresează ministrului de interne Gavril Dejeu. În primul rând, vreau să salut schimbările ce au avut loc în conducerea Ministerului de Interne și să urez mult succes noilor numiți în aceste posturi. Pe de altă parte, însă, țin să atrag atenția că doar cu aceste numiri nu se va face primăvară, deoarece va trebui să analizăm rezultatele și activitatea inclusiv a structurilor MI de la nivel județean și local, deoarece frontul de luptă împotriva criminalității și infracționalității nu se rezumă doar la IGP, ci el trebuie să meargă și mai jos, la inspectoratele județene. Iar aici situația se pare că este puțin neschimbată față de 1989...

Din informațiile și memoriile pe care le primim de la cetățeni, pe de o parte, dar chiar și d e la cadre din interiorul poliției, se pare că mentalitatea și practicile milițienești continuă să existe. De aceea, aș pune o primă întrebare domnului ministru Dejeu, și aceasta se referă la normele după care se apreciază în cotninuare munca de polițist: sunt acestea aceleași ca înainte de 1989, adică numărul mare de amenzi și numărul de dosare promovate în raport cu cele înregistrate?

Și pun această întrebare deoarece, din mai multe părți, ni se semnalează acte foarte grave. Astfel, se practică raportarea neconformă cu realitatea a stării infracționale, prin neînregistrarea în totalitate a plângerilor și sesizărilor cetățenilor. Mai grav, multe dosare se falsifică, prin sustragerea de acte componente de la instrumentarea inițială, astfel ca faptele să fie încadrate în infracțiuni mai puțin grave, iar, de multe, ori, multe din acestea sunt clasate.

Voi da un singur exemplu, este vorba de ceea ce s-a petrecut la Poliția municipiului Lugoj, unde, culmea! victima unei instrumentări false este chiar un polițist din Poliția Lugoj, este vorba de maiorul Adrian Pâțu, care a fost înjungiat chiar de oamenii pe care îi cerceta. Ei bine, din dosarul acestor infractori s-au sustras anumite probe și astfel făptașii, astăzi, sunt liberi! E vorba de un polițist înjunghiat chiar de cei pe care îi ancheta! O să prezint acest memoriu domnului ministru.

În final, doresc să aflu care sunt măsurile pe care le va lua noua conducere a Ministerului de Interne pentru o reformă reală în această activitate? Și mă refer aici la faptul că nu mai putem să mergem pe numărul de amenzi (de exemplu, pot să vă spun că în Timișoara, la Serviciul circulație, minimul de amenzi pe lună la fiecare agent este 1 milion de lei) nu ai putem și astăzi, în condițiile grave financiare pe care le străbat cetățenii țării să băgăm mâna în buzunarul lor!

Eu, personal, sunt convins că există multe persoane din Ministerul de Interne care doresc în mod sincer ca activitatea lor să fie pusă doar în slujba cetățeanului și în spiritul respectării legii, a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Promovarea acestor persoane în funcțiile de comandă de la nivelele județene și locale - acolo unde este cazul, bineînțeles - se impune de urgență și eu cred că se va bucura de sprijinul nostru.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Dacă domnul deputat Alexandru Ionescu a venit cumva, între timp? Nu a venit. Domnul deputat Andrei Tudor Moroianu Geamăn, dacă a venit între timp? Dacă nu, atunci lista se încheie.

 
 

Domnul Valeriu Tabără (din sală):

Am solicitat și eu înscrierea la cuvânt!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îmi pare rău, pe lista pe care o am eu, nu apăreți, deci, este o chestiune de secretariat. Vă rog!

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Cele două întrebări se adresează domnului ministru al apărării Victor Babiuc:

Domnule ministru, având în vedere că orice măsură de restructurare pe un anumit sector social sau economic se face pe baza unei strategii - doctrină, în cazul militar -, pe termen scurt, mediu sau lung, vă rog să răspundeți la următoarele două întrebări: Care este doctrina de apărare națională a României? Care sunt principalele obiective ale restructurării industriei de apărare din România?

Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc și eu.

 
 

Domnul Vasile Vetișanu (din sală):

Domnul deputat Tabără a fost înscris pe listă? Dacă nu, de ce i s-a dat cuvântul?

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Este o chestiune care este în curs de rezolvare, între dânsul și secretarii de ședință. A fost înscris pe listă, dar nu a apărut pe lista care mi s-a dat mie, aceasta este altceva. E o chestiune de organizare care trebuie să se remedieze.

Dacă nu mai sunt alte interpelări, cum lista s-a terminat, declar închisă ședința noastră de astăzi. Ne vedem mâine la ora 8,30.

Ședința s-a încheiat la ora 19,02.

 
   

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania saturday, 17 august 2019, 21:00
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro