Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of March 10, 1997
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1997 > 10-03-1997 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of March 10, 1997

9. Interpelări adresate Guvernului.  

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

................................................

Avem un număr de 12 deputați care doresc să adreseze interpelări, o să îi rog să o facă foarte scurt, în decurs de 1 minut fiecare, conform regulamentului.

Domnul deputat Alexandru Ionescu. Este aici? Dacă nu este, continuăm cu domnul deputat Adrian Tudor Moroianu Geamăn. Este aici? Nici dânsul nu este.

Domnul deputat Anghel Stanciu. Vă rog!

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Interpelarea noastră se adresează domnului Dinu Gavrilescu, ministrul agriculturii și alimentației:

Este cunoscut pentru orice cetățean din țara noastră ce înseamnă constituirea unor rezerve de cereale, în special grâu, pentru securitatea și apărarea României. Rezerva de stat la grâu, un produs strategic al economiei naționale, a avut și are următoarele destinații: asigurarea hranei pentru armată, pentru cazurile fortuite: război, securitate etc.; asigurarea consumului de pâine pentru o perioadă de la o recoltă la alta, pentru zonele urbane, neproducătoare de grâu; acoperirea necesităților de hrană pentru populația afectată de calamități naturale; acoperirea necesarului de circa 200 de mii de tone până la noua recoltă; disponibilități pentru export; constituirea de valută forte pe plan mondial.

Pentru aceste destinații, rezerva de stat anuală până în 1990 era de circa 1.800-2.000 mii de tone, în 1996, aceasta s-a situat la circa 1.100 mii tone. Până în prezent, pentru asigurarea materiei prime la panificație, respectiv, în fabricarea pâinii s-au scos circa 200 mii tone și se prevede scoaterea a încă 400 mii de tone.

Prin urmare, dorim să ne precizeze domnul ministru următoarele: motivația diminuării rezervei de stat la grâu, dacă aceasta este fundamentată pe negocierile cu FMI, respectiv, Programul ASAL, și dacă această rezervă de maximum 350 mii tone este suficientă. De asemenea, dacă domnia sa își asumă responsabilitatea în fața țării pentru o a semenea reducere drastică, de sacrificiu, a rezervei de stat, de la 1.100 mii tone la 350 mii tone grâu. Și dacă poate să precizeze care este, de fapt, cauza reală pentru care ni se solicită o astfel de reducere către FMI și ASAL?

Mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Aș dori să intervin pe o chestiune de procedură!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog! Domnul deputat Petre Țurlea.

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Intervin într-o chestiune de procedură. Mi s-a anunțat adineaori, prin telefon, că ilustrul nostru secretar general al Guvernului, domnul Opriș, ploieștean ca și mine, din păcate, nu poate să vină. Aceasta e o chestiune de totală neseriozitate! Am niște întrebări puse de vreo 5 săptămâni Guvernului și nici acum nu a binevoit să răspundă la nici una!

Dacă v-ați uitat adineaori pe băncile guvernamentale, nu era nici un ministru, nici o reprezentare la vârf, aceasta este o acțiune de dispreț total la adresa noastră, ca parlamentari!

În plus, răspunsurile la întrebările stânjenitoare pentru Guvern sunt permanent amânate. Vă vorbeam de cele 5 întrebări pe care le am, de peste 1 lună, puse Guvernului și la nici una nu mi s-a răspuns.

Astăzi am fost anunțat că vine domnul Opriș și iată că, după o așteptare de atâta timp, dânsul mă anunță prin telefon că nu poate să vină.

De aceea vă propun, domnule președinte, ca Biroul Permanent să ceară imperativ Guvernului - pentru că nu Guvernul este deasupra Parlamentului, ci invers - două lucruri: în primul rând, reprezentarea la vârf la aceste răspunsuri pe care Guvernul trebuie să le dea (este normală reprezentarea la vârf, dacă mergem așa, până la urmă o să ne trimită portarul, ca să ne răspundă!) și, în al doilea rând, răspunsurile să fie aduse la termenul minim posibil.

Mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Din partea Guvernului? Vă rog!

Domnul Eugen Clinciu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sunt Eugen Clinciu, secretar de stat la Ministerul pentru Relațiile cu Parlamentul. În legătură cu faptul că domnul secretar al Guvernului Remus Opriș nu a putut să vină să dea un răspuns personal la întrebarea domnului deputat, aș dori să precizez, în numele dânsului, că a fost reținut de o acțiune foarte importantă și ne-a rugat pe noi să transmitem foarte politicos domnului deputat că va primi un răspuns în scris la întrebarea formulată.

Mulțumesc.

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Eu l-am cerut oral, nu are voie să-l dea scris! Să-l dea așa cum a fost cerut, nu cum vrea Guvernul!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Răspunsul a fost cerut verbal, deci va trebui să fie răspuns oral, conform regulamentului.

Deci, lista domnilor miniștri care trebuia să dea răspunsuri, practic, se încheie din cauză că nu poate să vină domnul secretar general al Guvernului Remus Opriș, vom continua cu lista celor care au solicitat să prezinte interpelări astăzi, cu domnul deputat Mircea Mihai Munteanu.

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Interpelarea ese formulată în numele Grupului parlamentar PNȚCD și Civic-ecologist și este adresată Guvernului, în speță Departamentului pentru Administrația Publică Locală.

O dimensiune esențială a procesului complex de integrare a România în structurile europene este armonizarea legislației țării noastre cu cea europeană. În această acțiune se încadrează și ratificarea actelor legislative importante emise de instituțiile abilitate ale structurilor continentale la care m-am referit. Unul dintre aceste acte este Carta europeană a autonomiei locale, document de bază al Consiliului Europei, elaborat încă din anul 1985 și semnat de reprezentanții Guvernului român la 4 octombrie 1994.

Cu toate că în legislatura trecută s-a cerut cu insistență fostului Guvern să înainteze Parlamentului spre dezbatere și ratificare carta în cauză, sub diverse pretexte, Executivul condus de domnul Nicolae Văcăroiu nu a dat curs solicitării. Considerăm că este necesar ca actualul Guvern, care și-a propus prin programul său să lărgească și să consolideze democrația din România, să prezinte neîntârziat Parlamentului Carta europeană a autnomiei locale, pentru ratificare.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc și eu.

Continuăm cu doamna deputat Daniela Bartoș. Vă rog!

Doamna Daniela Bartoș:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Interpelarea este adresată Secretariatului General al Guvernului, domnului ministru Remus Opriș, din partea Grupului parlamentar PDSR.

În virtutea art. 111 din Constituția României și ca urmare a nerespectării de către noii prefecți a art. 51, 119, 120 din Constituție, precum și a prevederilor Legii nr. 69/1991 republicată, privitor la respectarea principiului autonomiei administrative locale, vă solicităm explicații în legătură cu imixtiunea reprezentanților puterii executive în problemele colectivității locale, prin actele transmise de prefecturi către primării.

În acest sens, exemplificăm: "Orice act al primăriei considerat de aceasta ca necesar să fie transmis către Guvern va fi comunicat numai prin prefectură (act al Prefecturii Brăila)." "Orice viză pentru ieșirea din țară se poate obține numai cu viza prefectului (declarația prefectului de Brăila)".

Mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Durmează domnul deputat Eugen Nicolicea.

Domnul Eugen Nicolicea:

Interpelare adresată domnului Remus Opriș, secretar general al Guvernului:

În județul Mehedinți, ca și în majortatea județelor, are loc un proces de epurare politică îndreptat în două direcții: eliminarea din funcțiile de conducere a membrilor PDSR și înlocuirea profesioniștilor neangrenați politic cu clientela coaliției guvernamentale. Târguielile dintre reprezentanții partidelor politice sunt validate de semnătura prefectului de Mehedinți, care aplică ștampila prefecturii pe un așa-zis protocol, de fapt, un caz flagrant de încălcare a legii. Dacă se va pune în aplicare acest protocol, consecințele vor fi deosebit de grave.

Am să vă ofer un singur exemplu: în repetate rânduri, reprezentanții actualei puteri au subliniat gradul de pericol pe care îl reprezintă pentru populația municipiului Drobeta-Turnu Severin Combinatul de apă grea ROMAG, constat cu stupoare că în acest așa-zis protocol este negociată și funcția de director al ROMAG.

Întrebări: Ce măsuri veți lua pentru ca subordonații dumneavoastră, și anume, prefecții să nu mai încalce legile și să nu-și mai depășească atribuțiile? Veți accepta ca viața locuitorilor din municipiul Drobeta-Turnu Severin să depindă de un vot politic dat în Filiala PNL Mehedinți?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Victor Neagu. Vă rog!

Domnul Victor Neagu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

În tot mai multe declarații de presă se evidențiază faptul că românul va mânca mai puțin, în schimb, România va exporta mai mult, cu recomandările și indicațiile prețioase de altă dată, de a "ne mai pune un cojoc în plus", de "a mai strânge cureaua", "totul pentru expoert", recomandări care, așa cum se poate bine observa, sunt preluate și adaptate la starea economică de astăzi și din care se vede tot mai clar că programul de guvernare Ciorbea are intenții vădite de a lovi în ceea îl doare poate la ora actuală mai mult pe român, și anume, în problema securității alimentare. De aceea, aș formula următoarea întrebare:

Domnule prim-ministru, de ce vreți să desființați Agenția Națională a Produselor Agricole, rupând-o în 8 societăți comerciale, renunțând cu bună-știință la cele mai bune silozuri, amplasate strategic pe calea ferată și fluvială sau așa vă impune Banca Mondială prin Acordul ASAL?

Mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Neculai Popa.

Domnul Neculai Popa:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Interpelare adresată domnului prim-ministru Victor Ciorbea:

Din constatările și discuțiile pe care deputații din Grupul parlamentar PDSR le-au avut cu cetățenii din toate județele țării, a reieșit o serioasă îngrijorare din partea populației privind creșterea aberantă, de peste trei ori, a prețului pâinii, ceea ce a dus la scăderea dramatică a puterii de cumpărare a familiilor de români. Guvernul, prin declarațiile sale, motivează această creștere a prețului pâinii prin alinierea prețului grâului din producția internă la prețul de cotație al burselor internaționale, respectiv, la cel al Bursei din Chicago, care în momentul de față se ridică la 130 de dolari/tonă, echivalent în lei cu 1.200-1.250 lei/kg de grâu. Prin această majorare a prețului pâinii, populația țării noastre va plăti circa 800 de miliarde lei, rezultate din creșterea artificială a prețului grâului.

Se cunoaște faptul că producția de grâu a anului 1996 a fost în mare parte subvenționată de stat și că în baza art. 48 din Legea nr. 15/1990 prețul produselor subvenționate nu poate fi liberalizat și, totuși, actualul Guvern a hotărât brusc liberalizarea acestui produs de bază. În acest sens, cerem Guvernului să ne răspundă la următoarele întrebări:

1. De ce s-a trecut la liberalizarea grâului de panificație subvenționat, știindu-se că prin aceasta se încalcă legea în vigoare și, totodată, de ce nu s-a creat cadrul juridic la nivel de lege organică?

2. De ce trebuie să suporte populația țării noastre această majorare a prețului pâinii, când se știe că în depozitele ANPA și la rezervele statului există cantități suficiente de grâu până la noua recoltă, înregistrate în evidență la prețul subvenționat de achiziție al anului 1996, de 450 lei/kg?

Așteptăm răspunsul Guvernului în plenul Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Gheorghe Tarna. Vă rog!

Domnul Gheorghe Tarna:

Domnule președinte,

Distinși colegi,

Întrebarea mea se adresează domnului ministru al învățământului, Virgil Petrescu:

Învățământul românesc este cunoscut și apreciat în afara hotarelor țării prin rezultatele de excepție ale elevilor olimpici, care domină în bună parte concursurile internaționale. Luând în calcul numai acest eșantion al copiilor supradotați, situația pare a fi liniștitoare în acest sector, recunoscut ca prioritate națională. Analizând însă învățământul în ansamblu, se desprind o serie de deficiențe care pun în pericol realizarea reformei în perioada imediat următoare.

O primă carență unanim recunoscută este supraîncărcarea elevilor din cauza unor programe școlare al căror conținut este greu accesibil majorității lor. După încheierea ciclului liceal, absolvenții știu de toate și nimic, învățământul românesc rămânând în continuare cu prioritate teoretic, rupt de realitate.

Se naște, așadar, întrebarea, domnule ministru: ce veți întreprinde pentru eliminarea supraîncărcării elevilor și pentru dezvoltarea unui învățământ formativ în România?

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Miron Mitrea.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Într-o situație oarecum ciudată, am de adresat o întrebare domnului ministru Alexandru Athanasiu și stau și mă întreb dacă nu cumva, prin faptul că nu răspunde la întrebări și interpelări, vrea să mă descurajeze... Tocmai astăzi, când voiam să dau o veste bună, atât domniei sale, cât și dumneavoastră, să-i spun că în județul Vrancea (la întrebarea pe care o aveam și la care nu s-a prezentat să-mi răspundă) problema: sunt sau nu sunt epurări politice, s-a limpezit în sfârșit; am primit răspunsul de la prefectul județului, domnul Râpeanu, care, săptămâna trecută a ieșit pe postul de televiziune și a dat un interviu în care a spus: "Domnilor, noi, în județ, numim oamenii pe criterii politice!" Deci, măcar noi, în Vrancea, am scăpat de această grijă, să mai demonstrăm sau nu că este vorba de epurare politică.

Obiectul interpelării mele de astăzi se referă din nou la o situație legată de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, ea este ca urmare a unei rugăminți a unui pensionar din județul Vrancea - se numește Popa Ion (sigur, nu este posibil să vină în fața dumneavoastră, dar o discuție cu Comisia noastră pentru muncă și protecție socială cred că ar fi interesantă pentru comisie). Dânsul întreabă prin mine cum se pun în practică promisiunile de creștere a nivelului de trai al pensionarilor și ne dovedește că, cu o creștere de 45 mii lei în medie a pensiei în sem. I. 1997 este foarte greu să facă față unei creșteri de 3 până la 5 ori a prețurilor la cele mai importante produse de necesitate. Se referă la pâine, carne, lapte ș.a.m.d.

De asemenea, ne roagă să adăugăm, în cadrul analizei, evoluțiile aberante ale prețurilor la medicamente și reducerea fondurilor alocate asistenței sociale și mă roagă, și eu fac acest lucru, să-i adresez această interpelare domnului ministru Athanasiu, prin care să îl rog să ne explice cum crede domnia sa că o familie formată din 2 pensionari, cu aceste venituri, poate să trăiască în ziua de astăzi?

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Gheorghe Ionescu. Vă rog!

Domnul Gheorghe Ionescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mă adresez domnului ministru al comerțului și industriilor:

Urmare a măririi exagerate a prețului energiei electrice, s-a hotărât trecerea la raționalizarea consumurilor, stabilite prin hotărâre de Guvern, care prevede tarife diferențiate, în număr de trei, în funcție de volumul consumului. În această situație, apar următoarele implicații: în aceeași locuință conviețuiesc mai multe familii: părinți, copii, care au fiecare bugetul ei de familie; a doua situație, în aceeași locuință conviețuiesc chiar foști soți, care, în urma hotărârii judecătorești, au fiecare bugetul lui. În cele două cazuri, nu se pot, tehnic, separa consumurile.

Rog ministrul comerțului și industriilor să precizeze modul de rezolvare, având în vedere că aceste situații, în regimul de dinainte de 1989, au fost rezolvate în favoarea cetățeanului.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Urmează domnul deputat Ovidiu Drăgănescu. Vă rog!

Domnul Ovidiu Drăgănescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Interpelarea se adresează ministrului de interne Gavril Dejeu. În primul rând, vreau să salut schimbările ce au avut loc în conducerea Ministerului de Interne și să urez mult succes noilor numiți în aceste posturi. Pe de altă parte, însă, țin să atrag atenția că doar cu aceste numiri nu se va face primăvară, deoarece va trebui să analizăm rezultatele și activitatea inclusiv a structurilor MI de la nivel județean și local, deoarece frontul de luptă împotriva criminalității și infracționalității nu se rezumă doar la IGP, ci el trebuie să meargă și mai jos, la inspectoratele județene. Iar aici situația se pare că este puțin neschimbată față de 1989...

Din informațiile și memoriile pe care le primim de la cetățeni, pe de o parte, dar chiar și d e la cadre din interiorul poliției, se pare că mentalitatea și practicile milițienești continuă să existe. De aceea, aș pune o primă întrebare domnului ministru Dejeu, și aceasta se referă la normele după care se apreciază în cotninuare munca de polițist: sunt acestea aceleași ca înainte de 1989, adică numărul mare de amenzi și numărul de dosare promovate în raport cu cele înregistrate?

Și pun această întrebare deoarece, din mai multe părți, ni se semnalează acte foarte grave. Astfel, se practică raportarea neconformă cu realitatea a stării infracționale, prin neînregistrarea în totalitate a plângerilor și sesizărilor cetățenilor. Mai grav, multe dosare se falsifică, prin sustragerea de acte componente de la instrumentarea inițială, astfel ca faptele să fie încadrate în infracțiuni mai puțin grave, iar, de multe, ori, multe din acestea sunt clasate.

Voi da un singur exemplu, este vorba de ceea ce s-a petrecut la Poliția municipiului Lugoj, unde, culmea! victima unei instrumentări false este chiar un polițist din Poliția Lugoj, este vorba de maiorul Adrian Pâțu, care a fost înjungiat chiar de oamenii pe care îi cerceta. Ei bine, din dosarul acestor infractori s-au sustras anumite probe și astfel făptașii, astăzi, sunt liberi! E vorba de un polițist înjunghiat chiar de cei pe care îi ancheta! O să prezint acest memoriu domnului ministru.

În final, doresc să aflu care sunt măsurile pe care le va lua noua conducere a Ministerului de Interne pentru o reformă reală în această activitate? Și mă refer aici la faptul că nu mai putem să mergem pe numărul de amenzi (de exemplu, pot să vă spun că în Timișoara, la Serviciul circulație, minimul de amenzi pe lună la fiecare agent este 1 milion de lei) nu ai putem și astăzi, în condițiile grave financiare pe care le străbat cetățenii țării să băgăm mâna în buzunarul lor!

Eu, personal, sunt convins că există multe persoane din Ministerul de Interne care doresc în mod sincer ca activitatea lor să fie pusă doar în slujba cetățeanului și în spiritul respectării legii, a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Promovarea acestor persoane în funcțiile de comandă de la nivelele județene și locale - acolo unde este cazul, bineînțeles - se impune de urgență și eu cred că se va bucura de sprijinul nostru.

Mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Dacă domnul deputat Alexandru Ionescu a venit cumva, între timp? Nu a venit. Domnul deputat Andrei Tudor Moroianu Geamăn, dacă a venit între timp? Dacă nu, atunci lista se încheie.

Domnul Valeriu Tabără (din sală):

Am solicitat și eu înscrierea la cuvânt!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îmi pare rău, pe lista pe care o am eu, nu apăreți, deci, este o chestiune de secretariat. Vă rog!

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Cele două întrebări se adresează domnului ministru al apărării Victor Babiuc:

Domnule ministru, având în vedere că orice măsură de restructurare pe un anumit sector social sau economic se face pe baza unei strategii - doctrină, în cazul militar -, pe termen scurt, mediu sau lung, vă rog să răspundeți la următoarele două întrebări: Care este doctrina de apărare națională a României? Care sunt principalele obiective ale restructurării industriei de apărare din România?

Mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul Vasile Vetișanu (din sală):

Domnul deputat Tabără a fost înscris pe listă? Dacă nu, de ce i s-a dat cuvântul?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Este o chestiune care este în curs de rezolvare, între dânsul și secretarii de ședință. A fost înscris pe listă, dar nu a apărut pe lista care mi s-a dat mie, aceasta este altceva. E o chestiune de organizare care trebuie să se remedieze.

Dacă nu mai sunt alte interpelări, cum lista s-a terminat, declar închisă ședința noastră de astăzi. Ne vedem mâine la ora 8,30.

Ședința s-a încheiat la ora 19,02.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania friday, 23 august 2019, 19:11
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro