Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of March 17, 1997
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1997 > 17-03-1997 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of March 17, 1997

7. Răspunsuri ale membrilor Executivului la interpelări adresate de către deputați.  

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

................................................

Având în vedere că s-a făcut ora 18,00, vom continua timp de o oră și jumătate ședința consacrată întrebărilor și interpelărilor adresate Guvernului, precum și răspunsurilor primite de la Executiv. Avem o listă întreagă de interpelări care s-au făcut, o să începem cu cele adresate domnului ministru Remus Opriș.

Domnule deputat Mircea Mihai Munteanu, vă rog să poftiți! O să vă rog să vă încadrați în minutele regulamentare, ca să putem să parcurgem toată această listă pe care o avem.

Domnul Ioan Gavra:

Doamna deputată Daniela Bartoș ne-a rugat să-i permitem să vorbească prima, pentru că trebuie să plece.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna Daniela Bartoș este pe locul doi, dar am să vă rog să poftiți dumneavoastră acum, pentru că am înțeles că aveți o problemă, ca să vină apoi domnul Mircea Mihai Munteanu. Poftiți!

Doamna Daniela Bartoș:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Adresez o interpelare domnului secretar general al Guvernului, domnul Remus Opriș.

Au trecut deja 3 luni de când românii încearcă disperați să supraviețuiască experimentării unui program gândit mult în afara granițelor noastre și aplicat fără nici un respect pentru populație de către noii guvernanți. Situația în care suntem împinși, constrastând cu paradisul promis (ce-i drept, preelectoral) ne-a permis o nouă descifrare a semnificației combinate a celor trei programe: al CDR-ului, al USD-ului și al UDMR-ului, și anume: "Împreună vom reuși, mai întâi pentru oameni (desigur ai noștri), să tragem toate foloasele din Contractul cu România (traducere eronată a acordurilor FMI)!"

Materializarea acestei combinații de interese se concretizează, pe zi ce trece, în întreaga țară, într-o teribilă sărăcie, condamnarea de a rămâne în lumea a treia, un dispreț tot mai accentuat față de legalitate. Această ultimă tendință generează și interpelarea de față, ce vizează imixtiunea gravă a puterii executive, în speță a prefecților, în problemele colectivităților locale.

Un caz tipic îl reprezintă prefectul de Brăila, domnul Constantin Bran, care, prin nota 809/20 februarie 1997, avertizează toți primarii județului că orice corespondență a primăriilor către Guvern poate fi comunicată numai prin intermediul pefecturii. Câteva zile mai târziu, același prefect declara presei: "Sunt un om politic și întotdeauna o acțiune o discern prin filtrul acesta", explicând astfel epurările pe criterii politice ale funcționarilor din județ. Cu ocazia aceluiași interviu, domnul Constantin Bran ne atenționează că de acum încolo nici un român nu mai poate ieși din țară fără viza prefectului, lăsându-ne să înțelegem că pravila vine din Palatul Victoria.

În acest context, vă solicităm, domnule secretar general, explicații privind temeiul legal al acestor hotărâri, care încalcă normele constituționale și îngrădesc libera circulație a cetățenilor României.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnule ministru Opriș, vă rog!

Domnul Remus Opriș:

Mi-a făcut plăcere, înainte de toate, să aud acum, exprimat de către un deputat al PDSR, sloganul nostru electoral: "Împreună vom reuși!" Așa este, doamnă deputat, vom reuși împreună, dacă avem bună-credință.

Dar să revin la fondul problemei, la răspunsul pe care l-am pregătit, în raport cu forma succintă a interpelării pe care ați prezentat-o. În calitatea sa de reprezentant al Guvernului în județ, prefectul județului Brăila dorește să fie cât mai bine informat de nemulțumirile și cererile pe care organele administrației publice locale le formulează în raporturile lor cu Guvernul. Acest lucru, însă, nu este în măsură să justifice fondul adresei nr. 809/20 februarie 1997, căci nici reprezentanții administrației locale și nici cetățenii nu au obligația de a trimite documente sau sesizări Guvernului prin intermediul prefecturii. Interpretarea pe care aș dori să o aveți în vedere este nu aceea care ar susține un element de cenzură al prefecturii, ci dorința de a se aduce la cunoștința acesteia conținutul documentelor, în ideea de a facilita rezolvarea ulterioară, pe cale guvernamentală, a celor sesizate.

Apreciez că, în fond, adresa domnului prefect al județului Brăila trebuie văzută cel mult în sensul unei recomandări și nu al unei obligații. Prefectul județului Brăila va fi atenționat că nu are nici un drept să instituie o procedură obligatorie, conform căreia eventuale documente ori scrisori pe care organele administrației locale le adresează Guvernului trebuie să-i fie aduse mai întâi la cunoștință.

În problema acordării unor avize pentru deplasările în străinătate ale reprezentanților consiliilor locale sau județene, prefectul județului Brăila nu este îndrituit să elibereze astfel de avize, afară de situația în care, dintr-un motiv sau altul, consulatele țărilor în care se deplasează acești funcționari solicită acest lucru. În cazul la care v-ați referit, este vorba, conform relatărilor prefectului, de un aviz solicitat acestuia de către Consulatul Franței, pentru deplasarea în străinătate a directorului unui institut de cercetări. Conform celor relatate de către domnul prefect, ziarul care a reprodus această informație ar fi prezentat-o însă într-o manieră denaturată.

Acesta este răspunsul la care am conchis după analiza unor documente pe care le-am primit din partea prefecturii. Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mircea Mihai Munteanu, Grupul parlamentar PNȚCD.

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte, dar aș fi vrut să vă întreb la care dintre cele două interpelări mă refer acum?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dumneavoastră aveți două, luați-le pe rând, începeți cu prima.

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Mă refer întâi de toate la interpelarea pe care am adresat-o Guvernului în 24 februarie a.c., prin care solicitam Executivului să inițieze o hotărâre de Guvern în vederea trecerii clădirilor Halelor centrale din muncipiul Ploiești în proprietatea publică a orașului. Această clădire, care reprezintă o veritabilă emblemă a orașului nostru, a fost construită între cele două războaie mondiale, în perioada primarilor Obrocea și celui național-țărănist Constantin Brezeanu, din fonduri aparținând exclusiv bugetului local. Mai mult chiar, reparațiile care au fost necesare să fie efectuate ca urmare a bombardamentelor pe care le-a suportat Ploieștiul, rezultând și din necesitatea reparării ca urmare a efectelor cutremurelor care s-au abătut asupra orașului în cauză, s-au executat la început din fonduri colectate de la populație. Cu toate acestea, în perioada vechiului regim de tristă amintire, în 1982, clădirea respectivă a fost trecută din proprietatea municipalității, la o întreprindere, la vremea respectivă, devenită după revoluție societate comercială "Alimentara", care a căpătat un alt nume: "Muntenia Comal".

Populația a solicitat însă în permanență și acum, după revoluție, autoritățile locale alese de populație și-au însușit acest punct de vedere, ca această clădire să revină în proprietatea publică a orașului. Sigur că acest lucru nu se poate face decât în temeiul hotărârii consiliului local, acceptată de consiliul județean, acceptată la rândul său de prefectură, dar în baza unei hotărâri a Guvernului. De altfel, Secretariatul General al Guvernului a întreprins o cercetare a situației și, printr-o notă pe care mi-a transmis-o, am înțeles că se are în vedere soluționarea favorabilă a cererii populației ploieștene.

Vă mulțumesc în ceea ce privește această primă interpelare.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc și eu. O să-l rog pe domnul ministru să vă răspundă și pe urmă o prezentați și pe cea de a doua.

Vă rog, domnule ministru!

Domnul Remus Opriș:

Mulțumesc.

De altfel, în ultima parte, domnul deputat a și dat răspunsul. Este drept că, neinfluențat de demersul domniei sale, în urma dialogului pe care l-am avut, atât cu prefectul județului, cât și cu primarul municipiului Ploiești, cu reprezentanți ai consiliului local, am inițiat acest lucru. Dar, cum legea mă obligă să dau și un răspuns, iată răspunsul pe care îl prezint domnului deputat Munteanu:

Transmiterea cu titlu gratuit a Halelor centrale din patrimoniul Societății comerciale "Muntenia Comal" Ploiești în patrimoniul și administrația Consiliului local al municipiului Ploiești a fost analizată cu factorii locali implicați. Din discuțiile purtate la data de 5 martie, la sediul Consiliului local al municipiului Ploiești, a rezultat că nu sunt impedimente în legătură cu transmiterea patrimoniului la care ați făcut mențiune în interpelare, însă s-a solicitat ca la stabilirea bunurilor, fondurilor fixe ce se vor transmite, să se țină cont ca aceasta să nu perturbe, cel puțin pentru o anumită perioadă, activitatea Societății comerciale "Muntenia Comal". Pentru finalizarea acestui obiectiv urmează să se obțină acordul Fondului Proprietății de Stat, demers asupra căruia se acționează în prezent de către autoritățile locale în municipiul Ploiești, în vederea promovării hotărârii de Guvern. Acesta este răspunsul pe fond.

În formă, aș dori ca Biroul Permanent al Camerelor să caute să filtreze puțin conținutul interpelărilor, pentru că Regulamentul Camerei Deputaților cred că trebuie să fie egal pentru indiferent cine din deputați. La art. 156 se arată că: "Interpelarea constă în a sesiza Guvernului unele probleme legate de politica generală a acestuia în activități importante de politică internă sau externă." Rămâne să apreciați dacă aceasta este într-adevăr o problemă de politică internă sau externă generală sau s-ar fi cuvenit mai mult să fie o întrebare adresată ministrului de resort.

Pe de altă parte, în momentul în care se adresează în numele grupului parlamentar, cuvine-se ca domnul deputat să adauge alături de semnătura sa și semnătura președintelui grupului parlamentar.

Vă mulțumesc.

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Asta puteați să o spuneți la grup, nu aici! Nu se face așa ceva, că ne simțim jenați!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat Mircea Mihai Munteanu, vă rog, a doua interpelare, dar cu rugămintea să vă înscrieți în cele 3 minute maximum pe care le aveți la dispoziție!

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Nu, 5 minute la dezvoltarea interpelărilor.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Sunt 3 minute, conform art. 157.

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Aș vrea, totuși, în afara celor 3 minute, să îi spun domnului ministru-secretar general că interpelarea respectivă, fiind într-adevăr în numele grupului parlamentar, deși aveam dreptul să o fac și în nume personal, poartă, deasupra semnăturii mele, și semnătura președintelui grupului parlamentar, domnul profesor Gabriel Țepelea. Voi face imediat o copie pe care i-o înmânez domnului ministru, pentru a risipi orice fel de reținere a domniei sale.

Cea de a doua interpelare, domnule președinte, domnilor miniștri, doamnelor și domnilor deputați, se referă la necesitatea ca, în cadrul procesului de integrare europeană să armonizăm într-o cât mai largă măsură legislația noastră cu legislația europeană. Și m-am oprit în acest sens, având în vedere și preocupările din cadrul comisiei permanente unde îmi desfășor activitatea, la necesitatea de a fi transmisă spre ratificare Carta europeană a autonomiei locale, unul dintre documentele de bază ale Consiliului Europei, care a fost elaborat de mai bine de 10 ani, în 1985, care a fost semnat, dacă îmi amintesc bine, în 1994 de reprezentanții Guvernului nostru, dar pe care precedentul Guvern, pentru motive pe care le bănuiesc dar nu are rost să le comentez acum, a refuzat să o aducă spre dezbatere și ratificare în Parlament. Vă aduc aminte celor mai vechi și îi informez pe colegii noștri mai noi că, la un moment dat, s-a pus chiar problema unei moțiuni simple prin care, de fapt, se urmărea să se aducă spre comentare, analiză și ratificare acest important document.

Mi se pare că este necesar să se facă acest gest, cu atât mai mult cu cât în această perioadă, când așteptăm avalanșa de legi care vor veni neapărat în zilele următoare și care se referă la dezvoltarea reformei, era foarte potrivit dacă supuneam noi analizei și dezbaterii noastre documentele importante emise de instituțiile europene, tocmai în vederea integrării legislației noastre în această legislație europeană. Știu că printre legile importante din domeniu care sunt cuprinse în programul de guvernare este și corectarea Legii administrației publice locale, precum și importantul și atât de mult așteptatul document care se referă la finanțele publice locale.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc și eu.

Domnule ministru Opriș, vă rog!

Domnul Remus Opriș:

La adresa dumneavoastră din 11.03.1997 privind interpelarea formulată de către domnul deputat Mircea Mihai Munteanu, vă putem comunica următoarele: procedura de ratificare a Cartei europene a autonomiei locale a fost declanșată în urmă cu circa 2 luni. De altfel, în întâlnirea pe care am avut-o cu reprezentanții Comisiei pentru administrație publică locală și amenajarea teritorilui de la Camera Deputaților, deja acest lucru l-am adus la cunoștința domniilor lor.

Atât Ministerul Afacerilor Externe cât și Departamentul pentru administrație publică locală din cadrul Guvernului României au propus și susținut ratificarea acestui instrument juridic al Consiliului Europei. În data de 7.03.1997, Consiliul Legislativ a avizat favorabil această ratificare. Primind și acest aviz, Guvernul României, în 11.03, a înaintat întrega documentație Președinției României, ca ultimă etapă înainte de trimiterea spre dezbatere și adoptare a Legii privind ratificarea Cartei europene a autonomiei locale de către Parlamentul României. Promovarea acestei legi, având în vedere că este vorba de un singur articol, am încredințarea că se va bucura de atenția dumneavoastră, va fi poate o prioritate, astfel încât atât de necesara cartă să fie adoptată de Parlament.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Domnul deputat PDSR Eugen Nicolicea.

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnule ministru,

V-am adresat o interpelare în legătură cu un protocol intervenit între partidele politice aflate la guvernare, mai puțin UDMR-ul, care nu are reprezentanți în județul nostru, protocol care conține eliminarea din funcțiile de conducere a membrilor PDSR și, mai mult decât atât, în marea lor majoritate, înlocuirea profesioniștilor neangrenați politic cu clientela coaliției guvernamentale. Printre acestea, se numără și funcția de director al Combinatului de apă grea de la "Romag", combinat a cărui periculozitate a fost subliniată de partidul din care dumneavoastră faceți parte în mai multe rânduri. Cu întrebarea dacă veți accepta ca viața locuitorilor din municipiul Drobeta-Turnu Severin să depindă de un vot politic și dacă veți lua măsuri ca subordonații dumneavoastră, respectiv prefecții, să nu mai încalce legea?

Și, în dezvoltarea pe larg, vreau să vă spun că pe acest protocol există ștampila prefecturii, care consider eu că nu trebuie să fie aplicată chiar pe orice târguială. Probabil că îmi veți răspunde că acest protocol este unul orientativ, dar, din textul de aici, reiese foarte clar că este imperativ: "În cazul în care pentru un post sunt mai multe propuneri din partea unei formațiuni politice, prefectul va decide persoana nominalizată pentru a ocupa această funcție." De asemenea, se încheie acest protocol cu următoarea frază: "Alte posturi neprinse în cele două protocoale vor fi ocupate prin concurs". Deci acestea nu vor fi ocupate prin concurs.

Protocolul conține mai multe ilegalități. În primul rând, FPS-ul și FPP-ul nu sunt subordonate prefecturii și nu cred că prefectul poate să impună un director de FPS sau de FPP. În al doilea rând, pentru directorii adjuncți nu se cere viza prefectului. Îi văd și pe aceștia trecuți în acest protocol.

De asemenea, se pare că este foarte clar și cum se vor rezolva aceste concursuri. A fost repartizat pentru USD directorul general de la Direcția Generală a Agriculturii, concursul s-a ținut, candidatul care nu a fost agreat de prefect nu i s-a primit dosarul și a luat, culmea culmilor, taman cel care era trecut in protocol, de la USD.

Deci, aceasta pune în lumină proastă și legalitatea sau modul de susținere a acestor concursuri. Târguiala protocolului, v-am spus, ține de mica publicitate: "Dau Vamă Orșova contra Centru de Metrologie". Politizarea se împinge la maxim, încât funcțiile - ca vama, PF1, PF2, comisar Gardă Financiară, comisar adjunct Gardă Financiară - se dau iarăși pe criterii politice.

De asemenea, vreau să vă spun că, aud câteva voci prin sală, dacă numărăm membrii PDSR din aceste funcții, din 52 nu cred că găsiți cinci membri PDSR. Deci, în toată această chestiune se dovedește foarte clar că noi nu am făcut o politizare, așa cum încercați dv. să o faceți acum.

Iar a doua întrebare pe care aș vrea să o pun, poate că dv. îmi veți spune foarte clar dacă acel Combinat chimic ROMAG este militarizat, și am fost acuzat că am încălcat Legea electorală participând acolo, cum de apare pe o listă a Partidului Național Liberal, în așa fel încât directorul să fie un membru PNL și, bineînțeles, cu viza sau cu numirea directorului... prefectului.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnule ministru Opriș, vă rog să răspundeți acestor întrebări... interpelări.

Domnul Constantin Remus Opriș:

Așa cum Convenția Democrată Română a afirmat în repetate rânduri, atât în campania electorală, cât și după câștigarea alegerilor, nu va fi întreprinsă nici o epurare pe motive politice. (Rumoare).

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Minciună!

Domnul Constantin Remus Opriș:

Este vorba doar de înlocuirea firească a persoanelor care dețin funcții de conducere în administrația locală și centrală cu persoane capabile să îndeplinească programul politic al actualului Guvern.

De altfel, ca rezultat al pedeserizării exagerate, aproapte toți conducătorii administrației erau membri PDSR (Vociferări), ceea ce înseamnă că, firesc, sunt distanțați programatic de Convenția Democrată, de alianța de guvernare în ansamblul ei.

Schimbările care se desfășoară la nivelul județelor nu au în vedere repolitizarea administrației, ci tocmai depolitizarea acesteia (Vociferări). Suntem interesați ca aceste schimbări... (Aplauze dintr-o parte a sălii). Mulțumesc. Suntem interesați ca aceste schimbări să lase posibilitatea promovării celor competenți și onești. De altfel, trebuie să remarc faptul că, neavând la dispoziție o lege privitoare la statutul funcționarului public, limita între nivelul decizional politic și cel administrativ nu este bine conturat.

În plan local nu este vorba de târguieli, cum spuneți, ci de împărțirea unor responsabilități între partidele care compun actuala majoritate. Această împărțire de responsabilități se concretizează cel mai adesea într-un protocol care, în plan local, este adus la cunoștința prefectului.

În cazul concret al Județului Mehedinți, semnătura și ștampila prefectului au unica semnificație de luare la cunoștință a rezultatelor negocierilor partidelor componente ale actualei coaliții majoritare. Aceasta se vede limpede în aceea că prefectul nu a semnat alături de reprezentanții partidelor politice care au elaborat protocolul, adică la sfârșitul acestui înscris, ci pe pagina întâi, în dreapta, sus.

Pentru prefect, acest document are caracter orientativ, în sensul că la numirea în funcție a șefilor serviciilor publice descentralizate va avea în vedere voința partidelor politice semnatare ale protocolului. Aceasta nu înseamnă abandonarea criteriului principial al numirii: profesionalismul viitorilor conducători ai regiilor autonome locale. (Vociferări). De altfel, aceste repartizări... (Vociferări). De altfel, aceste repartizări ale responsabilităților se va face în acest caz pe baza organizării unor concursuri.

Referitor la situația de la ROMAG - Drobeta Turnu Severin, vă comunicăm pe această cale că locuitorii acestui oraș nu au de ce să-și facă griji, viața lor nefiind pusă în pericol în nici un fel. Opinia dumneavoastră, conform căreia viața cetățenilor ar fi periclitată prin semnarea unui protocol între partide câștigătoare ale ultimilor alegeri, ne stupefiază.

În concluzie, domnule deputat, trebuie să aflați că apreciez că domnul prefect al Județului Mehedinți nu a încălcat legile, după cum nici atribuțiile nu și le-a depășit.

În privința vieții locuitorilor din Municipiul Drobeta Turnu Severin, ea este influențată într-adevăr în plan social de un vot politic, nu atât de votul dat în cadrul alianței de guvernare, ci în special de votul dat de cetățeni în alegerile generale ale toamnei anului trecut.

Eu vă mulțumesc și vă prezint textul. (Vociferări).

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Ar trebui să ne dați răspuns serios. Răspunsul acesta nu vă caracterizează! Vă știam altfel!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog foarte mult, păstrați liniștea în sală!

La pct.2, de la Ministerul Sănătății, domnul ministru al sănătății are de dat o serie de răspunsuri la Senat, după care vine încoace. Ca atare, o să-l rog pe domnul deputat Anghel Stanciu să mai aibă răbdare până vine de la Senat domnul ministru.

Vom continua cu domnul ministru Alexandru Athanasiu.

Domnul deputat Miron Mitrea, PDSR. Vă rog. Aveți două interpelări. O să vă rog să puneți pe rând, ca să poată să răspundă domnul ministru.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, am să le pun pe rând.

Prima interpelarE, la care am primit un răspuns în scris, domnule ministru, îmi pare rău că nu l-am putut considera, nu avem încă o procedură cu răspunsul în scris la interpelări, se referea la două probleme ale politicii ministerului pe care-l conduce domnia sa.

În primul rând, nu am reușit până la ora actuală, și îmi pare rău, nici măcar după răspunsul în scris, să am idee despre perspectiva ratei șomajului în România și mă refer la șomaj în general, nu numai la cei care sunt în plată, cum scrie în acest material pe care l-am primit de la dumneavoastră, aceasta datorită faptului că primul ministru a rostit o cifră, ministrul de stat, ministrul finanțelor, a rostit altă cifră, dumneavoastră ați rostit altă cifră. Probabil, așa cum este normal, ministerul pe care-l conduceți și Guvernul au la ora actuală în vedere un nivel al șomajului. Sigur, este interesant ca acest nivel să fie corelat și cu numărul de șomeri care sunt prezentați în diferite emisiuni publice de către membrii Guvernului, pentru că altfel este greu de spus cum se va ajunge la 10-12% șomaj, cum au spus unii colegi, urmând să se elibereze doar 80 de mii de oameni care lucrează la ora actuală.

Și în același timp, este o întrebare mai veche legată de șomaj, pe care v-am pus-o, o problemă mai veche; care sunt de fapt măsurile active pe care le are în vedere Ministerul Muncii, Guvernul din care faceți parte, pentru combaterea șomajului, plecând de la faptul că atât în programul scurt, cât și în programul lung, cât și în prezentarea care a avut loc, prezentarea programului de guvernare, în acea conferință de presă, s-a vorbit foarte mult despre acele măsuri pasive, ajungându-se cu descrierea lor până la amănunte de genul cantinei mobile și, mă rog, ca măsură socială, mărirea numărului de mese date săracilor la cantinele mobile. Este interesant și important că în ceea ce privește măsurile pasive am ajuns cu ele să consumăm toate posibilitățile care le avem în politica socială în general. Dar aș vrea să știu care sunt măsurile active și nu mă refer la măsuri de genul cursuri de reintegrare profesională, ci în special care sunt măsurile de reintegrare profesională. Altfel spus, care sunt măsurile pentru crearea de locuri de muncă pe care ministerul dumneavoastră le are în vedere la ora actuală. Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul ministru Alexandru Athanasiu, o să vă rog.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Voi răspunde domnului deputat Mitrea la cele două probleme pe care le-a subliniat în cuprinsul interpelării formulate.

Cât privește numărul prognozat de șomeri, îmi pare rău că probabil nu a reținut exact din ceea ce noi am trimis domniei sale ca răspuns. Noi am estimat un șomaj în jur de 9-10%. Mă miră, repet încă o dată, că nu a observat nici un fel de cifră. Noi am transmis o cifră. Farmecul cifrelor sau tristețea lor este că nu întotdeauna putem face o estimare atât de clară, cum nici dânșii când au fost la guvernare nu cred că au făcut o estimare foarte exactă a șomajului din România.

Doamna Viorica Afrăsinei:

FMI a impus 16%.

Domnul Alexandru Athanasiu:

În domeniul acesta al estimărilor, noi am spus cam cât ar fi, așa încât cred că această discuție devine oțioasă, pentru că este greu să spunem cu exactitate matematică cât va fi șomajul peste o lună, peste șase luni, peste opt luni.

Cred că mai importantă este a doua problemă pe care a pus-o domnul deputat și căreia îi voi răspunde în cele ce urmează.

Referitor la măsurile active de inserție pe piața muncii, voi enumera aceste măsuri pe care le avem în vedere, și anume: în primul rând, crearea unor servicii de intervenție rapidă la nivelul întreprinderilor supuse restructurării, servicii care vor avea ca obiect principal de activitate consilierea, evaluarea pregătirii profesionale a salariaților, a opțiunilor acestora, a abilitărilor lor profesionale în vederea realocării lor în alte activități chiar anterior restructurării sau după disponibilizare participarea acestora la programele sociale de plasare, recalificare, perfecționare, desfășurarea de activități pe cont propriu prin înființarea de întreprinderi mici și mijlocii; în al doilea rând, oferirea de servicii active specifice oficiilor de forță de muncă și șomaj în domeniul consilierii, evalurării și medierii în procesul obținerii unui nou loc de muncă; orientarea activităților de calificare, recalificare și perfecționare profesioanlă spre meseriile cerute de piață, pentru toate acestei trei categorii de măsuri active existând un sprijin logistic și material din partea Băncii Mondiale, prin crearea unor asemenea servicii active, cifrat acest sprijin logistic la 10 milioane și jumătate de dolari; asigurarea activităților de creditare a întreprinderilor mici și mijlocii în vederea creării de noi locuri de muncă și absorbției de forță de muncă din rândul șomerilor. Și aici, sigur, vă aduc la cunoștință că într-un timp foarte scurt vom aduce în dezbatere parlamentară două acte normative importante care să stimuleze această măsură activă de reinserție pe piața muncii, respectiv proiectul Legii Agenției Naționale de ocupare și formare profesională și modificările corespunzătoare ale Legii 1 din 1991 privind lărgirea posibilităților, a spectrului măsurilor de creditare în vederea dezvoltării activităților întreprinderilor mici și mijlocii care angajează forță de muncă aflată disponibilă pe piața muncii; în fine, un ultim aspect, instituționalizarea bursei locurilor de muncă, realizând astfel o piață organizată care să joace un rol important în procesul de orientare și găsirea locurilor de muncă disponibile pe piața muncii.

În principal, domnule deputat, acestea sunt măsurile active pe care ministerul pe care-l conduc și Guvernul din care fac parte le au în vedere, într-adevăr într-o perioadă care se anunță grea, dar pe care sperăm să o parcurgem în așa fel încât să asigurăm reinserția rapidă a forței de muncă disponibilizate.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Tot domnul deputat Miron Mitrea din Grupul parlamentar PDSR. Vă rog.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule ministru, pentru răspuns.

Știu să citesc, cum bănuiți, și am citit cifra de 9%, însă este clar scris aici "nivelul indemnizațiilor de circa 9%" și mă refeream la o cifră totală a șomerilor, și cei care se află în alocație de sprijin, și cei care nu se află în nici un fel de plată. Dar, mă rog, o să extrapolăm probabil, că rămân aceleași raporturi care sunt de obicei între aceste cifre. Deci 9% probabil că înseamnă cam 12%, după socoteala mea, dacă 9% sunt estimați în plată. Și sunt convins că faceți aceste estimări, pentru că este nevoie să ne prezentați în curând - și sunt convins că este aproape gata - bugetul de asigurări sociale pe acest an.

Vă mulțumesc și pentru cele cinci puncte. Sunt de acord cu dumneavoastră cu punctele 4 și 5, că sunt măsuri active. Primele trei eu cred că nu sunt măsuri active, dar probabil că este un punct de vedere diferit.

Oricum, vă mulțumesc foarte mult pentru răspuns.

A doua interpelare se referă la problema pensionarilor și vă spuneam că, la ora actuală, cum știm cu toții, ministerele de resort au promovat politica de liberalizare a prețurilor și a comerțului, uitând că același program avea în vedere strategia de protecție socială și redistribuire a forței de muncă. Mă refer la programul de guvernare.

Măsurile pe termen mediu privitoare la protecția socială sunt apreciate a debuta în timp de 8-24 de luni, iar protecția socială pe termen scurt se bazează în principal pe ajutoarele bănești pe care le-ați prevăzut.

La capitolul de prezentare a componenței protecției sociale sunt prevăzute alocațiile pentru copii, alimentația socială, subvenția la consumator, precum și măsuri referitoare la forța de muncă.

În ceea ce privește categoria socială a pensionarilor, deducem că se regăsesc printre capitolele sus amintite, fără a fi menționați în mod expres.

De la nivelul pur declarativ al programului de protecție socială ce-și propune să reducă șocurile pe care viitoarele reforme le vor produce asupra nivelului de trai și până la elaborarea reglementărilor privind indexarea automată a pensiilor în raport cu rata inflației, categoriei sociale reprezentate de pensionari nu îi rămâne decât dreptul de a respira, în condițiile în care și acest lucru poate fi un efort ușor de suportat.

Mă adresez dumneavoastră, domnule ministru, în numele multor pensionari ce au sperat că eforturile muncii lor le va asigura un nivel de trai decent. Vă pot pune la dispoziție, dacă doriți, scrisoarea unui pensionar din Focșani, Ioan Popa, ce cu disperare își calculează costul vieții de zi cu zi, constatând că necesarul unui trai decent presupune o pensie în valoare de aproximativ un milion de lei față de cei 228.500 de lei pe care-i primește în prezent.

În condițiile practicării unui liberalism extrem și al legitimării prin practică a programului de guvernare a terapiei șoc, vă solicit soluția ieșirii din periferia statutului social al pensionarilor.

Ce vă propuneți în sensul protecției sociale a acestora, atunci cînd realitatea a numai trei luni de guvernare a dus la sărăcirea umilitoare a oamenilor care muncesc și trăiesc cinstit și cu atât mai mult a pensionarilor. Încercați să faceți un calcul și să vedeți cât de acoperitoare poate să fie o pensie în condițiile în care prețurile la principalele produse au crescut de trei-cinci ori și costul întreținerii unui apartament s-a dublat cel puțin. La toate acestea se adaugă faptul că ocrotirea sănătății a devenit un lux datorită evoluției aberante a prețurilor la medicamente și reducerii fondurilor alocate asistenței sociale în această direcție. Pentru ca toate aceste dificultăți cotidiene să fie uitate de către cei în cauză, Societatea "România Film" a hotărât reducerea de până la 5% a tarifelor biletelor la spectacolele de cinema. Ideea este de altfel salutară, dar în contextul social actual ne reamintește de o vorbă de duh a românului, care este parafrazată în pagina socială a ziarului "Ziua" sub titlul "Tichie de mărgăritar pentru vârsta a treia".

Vă solicităm, domnule ministru, a ne prezenta măsurile concrete de protecție socială însoțite de termenul lor de aplicare, măsuri care să conducă în mod real la asigurarea unui nivel de trai decent al pensionarilor.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnule ministru, o să vă rog să răspundeți acestei interpelări.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Cu toate că domnul deputat a încălcat un principiu de procedură, pentru că a adăugat la interpelare anumite aspecte pe care nu le menționase, mă voi rezuma la a-i răspunde la ceea ce a făcut obiectul interpelării prezentate de domnul deputat în data de 11 martie.

Ați făcut mențiunea că în trimestrul I/1997 creșterea, în medie, a pensiei a fost de 45 de mii de lei pe lună, atâta vreme cât creșterea prețurilor a fost la un nivel de trei-cinci ori față de nivelul anterior. Rezumându-vă în a vă răspunde la acest aspect, care de altfel face obiectul interpelării dumneavoastră, o să revin cu câteva cifre, care deja acum sunt foarte cunoscute, iar pe de altă parte drepturile bănești aferente au fost plătite. Deci să o luăm în ordine.

Indexarea de 46,1% pentru trimestrul I/1997 a asigurat o creștere a pensiei pentru limită de vârstă și muncă depusă cu vechime completă de aproximativ 120 de mii de lei în plus; la pensia pentru limită de vârstă și muncă depusă cu vechime incompletă de 80 de mii de lei; la pensia de invaliditate gradul I de 100 de mii de lei; la pensia de invaliditate gradul II de 81 de mii de lei; la pensia de invaliditate gradul III de 61 de mii de lei și la pensia de urmaș de 53 de mii de lei. Deci, cum se observă, și aceasta este o creștere la medie nu la maximum, sunt pensii care au crescut și cu 300 de mii de lei. În nici unul însă din cazuri nu ne întâlnim cu suma pe care dumneavoastră o menționați, de creștere medie de 45 de mii de lei.

În privința pensiilor agriculturilor, prin indexarea de 63,6% s-a realizat o creștere de aproximativ 37 de mii de lei.

De asemenea, alocațiile de hrană la care vă referiți au crescut în medie cu 61,5% (în februarie '97) pentru tot trimestrul I, iar nivelul pensiilor până la care se acordă reduceri la biletele de tratament a crescut de la 225 de mii de lei la 375 de mii de lei.

Sigur, n-am să spun niciodată că aceste sume sunt suficiente, dar în limitele unui buget de austeritate, care nu este rezultatul voinței noastre, ci, din păcate, o succesiune pe care n-am dorit-o, era singurul lucru care se putea face, o creștere între aceste limite, care, credem noi, va asigura un minimum necesar acestei categorii pe care n-am oropsit-o noi, ci o guvernare care s-a dezinteresat în trecut de pensionari. Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Dumitru Bălăeț, Grupul parlamentar PRM. Se află în sală? Dacă nu se află în sală, alte întrebări pentru domnul ministru Alexandru Athanasiu nu mai sunt.

În continuare, domnul deputat Gheorghe Tarna, PDSR. Este în sală?

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

A fost la PDSR!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Așa este la mine trecut, PDSR. Greșeală de tipar. PD. Are o interpelare adresată domnului secretar de stat Constantin Izbășoiu, de la Ministerul Învățământului. Vă rog să-i puneți întrebarea.

Domnul Izbășoiu, sigur că da, este aici, de față.

Domnul Gheorghe Tarna:

N-am să mai citesc textul. Pun numai întrebarea.

Ce se va întreprinde pentru eliminarea supraîncărcării elevilor și pentru dezvoltarea unui învățământ formativ?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule secretar de stat Constantin Izbășoiu, vă rog să răspundeți acestei interpelări.

Domnul Constantin Izbășoiu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În cadrul programului de renaștere a României prin educație, o secvență importantă este alocată proiectării de tip curricular a sistemului de învățământ, în sensul diversificării ofertei de tip educațional, astfel încât să se permită, până la individualizare, ca fiecare elev și absolvent să-și întregească personalitatea în funcție de aptitudinile și aspirațiile lui.

Programele analitice pentru învățământul primar au fost elaborate de către comisii naționale de specialitate, alcătuite din cadre didactice cu experiență la catedră, precum și din cercetători de la Institutul de Științe ale Educației. Aceste programe au fost concepute pornindu-se de la finalitățile învățământului primar, de la scopurile educației la acest nivel, sincronizându-se pe de altă parte cu sistemele de învățământ din țările dezvoltate. Astfel, s-au stabilit obiective generale și specifice, care oferă cadrului didactic posibilitatea reală de a proiecta activitățile didactice pornind de la obiective și posibilitățile fiecărei clase cu care se lucrează.

Timpul relativ scurt în care au fost elaborate nu a permis structurarea conținuturilor specifice fiecărei teme, ceea ce a condus la o supraîncărcare a elevilor cu cunoștințe neesențiale.

Pentru elevii cu aptitudini au fost introduse în programele analitice extinderi ale conținutului. Din unele sondaje a rezultat că unele cadre didactice aplică tuturor elevilor aceste extinderi de conținuturi, ceea ce conduce la o supraîncărcare a unor categorii de elevi.

Observațiile făcute de cadrele didactice pe marginea programelor analitice pentru clasele întâi și a doua au fost reținute în vederea definitivării noilor programe pentru clasele a treia și a patra. În acest sens, pentru ciclurile gimnazial, liceal, profesional și postliceal se vor analiza noi planuri de învățământ și programe școalre, atât cele existente, cât și cele propuse în cadrul programului de reformă, în sensul descongestionării informaționale, accentuându-se caracterul formativ al acestora. Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Alte interpelări adresate Ministerului Învățămîntului nu sunt.

Continuăm cu interpelarea adresată de domnul deputat Valeriu Tabără, Grupul parlamentar PUNR, Ministerului Apărării Naționale. Vă rog frumos, domnule deputat, să vă dezvoltați interpelarea.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Nu vreau să dezvolt interpelarea, dumneavoastră ați primit-o în scris, eu vreau însă să remarc momentul deosebit în care ea este făcută, și anume acum, când ne îndreptăm spre integrarea în NATO, însemnătatea doctrinei militare și a strategiei militare pe termen scurt, mediu și lung prezintă o importanță deosebită pentru România și cu atât mai mult cu cât se pare că există și cealaltă alternativă de a nu intra în structurile NATO.

Domnule ministru, doream și doresc să ne creionați într-un timp scurt care sunt obiectivele principale ale noii doctrine militare și, în al doilea rând, care sunt obiectivele restructurării industriei de apărare legate de această doctrină. Prezintă, cred eu, o importanță deosebită pentru noi.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul ministru Victor Babiuc.

Domnul Victor Babiuc:

Este adevărat, domnul deputat Tabără a pus două întrebări foarte interesante și foarte actuale. Și pentru că domnia sa a vorbit, a pomenit de NATO la un moment dat, mă simt dator să fac două precizări prealabile, care mi se par mie că n-ar trebui să le uităm.

Una dintre ele se referă la faptul că nu există alternativă la NATO. Indiferent dacă vom intra în luna iulie sau nu în primul val, altă alternativă nu există pentru România.

A doua, în legătură cu terminologia. Domnia sa a vorbit despre doctrina de apărare, lucru care era adevărat in România până acum câtva timp. Este o terminologie pe care noi am abandonat-o, întrucât dacă vrem să intrăm în NATO, trebuie să vorbim despre strategia de securitate națională a României și despre strategia militară a României. De aceea, și eu în intervenția mea o să mă refer la aceste două documente și nu la doctrina militară.

În legătură cu strategia de securitate națională a României, la 6 decembrie '96 o hotărâre a CSAT-ului a decis elaborarea acestei strategii. Documentul a fost elaborat de specialiști și a fost definitivat și aprobat la 6 martie '97.

În curând, președintele României îl va face public într-un mod pe care îl veți afla cu toții la momentul potrivit.

Pornind de la strategia de securitate națională a României, statul major general al armatei a elaborat strategia militară a României, document care concretizează modalitățile prin care armata realizează obiective de securitate ale României.

Scopul strategiei militare a României este garantarea cu mijloace militare, în ultimă instanță, a suveranității, independenței și unității naționale, a integrității teritoriale a statului și a democrației noastre constituționale.

Sigur că n-am să vă dezvolt aici toată strategia națională, dar am să vă punctez câteva din elementele care mi se pare că sunt importante, chiar dacă intervenția mea va fi scurtă din motive subînțelese. Principiile strategiei militare a României ar putea fi enumerate succint: unu, orientarea defensivă a strategiei militare, care se explică, această orientare defensivă, prin faptul că pentru statul român nu constituie inamic nici un alt stat și nu se simte amenințat de nici unul în acest moment; al doilea principiu, capacitatea defensivă credibilă; al treilea, completarea treptată a forțelor militare în scopul dimensionării adecvate a acestora pentru situații de pace, de criză sau de război; al patrulea, controlul democratic civil asupra armatei și, al cincilea, principiul operaționalității în cadrul național și în structuri multinaționale, adică realizarea de capacități militare apte pentru executarea de misiuni în cadrul NATO sau a UEO.

Ca obiective specifice, strategia prevede în caz de stare de pace, în caz de stare de criză și în caz de stare de război anumite obiective. Pentru situația de pace, ca obiective specifice sunt: prevenirea și descurajarea oricărei agresiuni armate împotriva României, integrarea armatei în structuri europene și euro-atlantice, menținerea și întărirea stabilității, securității și păcii pe plan internațional. Pentru starea de criză se are în vedere prevenirea și gestionarea situațiilor de criză, politico-militare și economico-sociale internă, prevenirea, limitarea și înlăturarea urmărilor catastrofelor, cataclismelor și dezastrelor pe plan național. Pentru starea de război, ca obiective specifice, sunt obținerea victoriei militare asupra agresorului care acționează în spațiul de interes strategic al României și contribuția la apărarea colectivă în cadrul unui război de coaliție, în cadrul NATO sau UEO.

Misiunile strategice ale armatei sunt stabilite pentru realizarea obiectivelor strategice. Pentru starea de pace, misiunea armată vizează pregăitrea constantă pentru integrarea euro-atlantică, pregătirea în vederea respingerii unei agresiuni, participarea la operațiuni, altele decât războiul, și cooperarea militară internațională. Pentru soluționarea situațiilor de criză, participarea armatei va fi în concordanță cu dispozițiile pe care le vor da autoritățile constituționale ale României, iar în caz de război, forțele armate trebuie să fie în măsură să ducă două tipuri de război: de apărare a țării și de coaliție în perspectiva integrării euro-atlantice a României.

Desigur că strategia de securitate a României mai prevede și alte lucruri în legătură cu structura și modernizarea armatei, cu compunerea și rolul forței de reacție rapidă, cu înzestrarea forțelor armatei, cu pregătirea forțelor și conducerea armatei.

Nu intru în amănunte. Mi-e teamă că aș intră în detalii prea tehnice pentru civili - ca să spun așa - și nu vreau să vă răpesc nici timpul, nici să vă oportunez cu detalii care ar prezenta mai puțin interes.

În legătură cu cea de-a doua chestiune pe care a ridicat-o domnul deputat, vreau să vă spun doar câteva lucruri, care cred că sunt indispensabile. Privatizarea, inclusiv a sectorului de apărare, face parte din programul de guvernare al României. El are ca obiective sau ca finalitate realizarea unei economii de piață eficiente, retehnologizarea, ridicarea performanțelor produselor cu destinație de apărare, inclusiv prin încurajarea investițiilor naționale și străine.

Obiectivele principale urmărite prin privatizare ar putea fi sintetizate astfel: dimensionarea capacităților de producție în concordanță cu cerințele actuale și de perspectivă ale componentelor sistemului de apărare. În acest sens, se vor nominaliza întreprinderi care rămân în sfera producției de apărare și cele care vor fi reprofilate. Pentru întreprinderile care rămân în sfera producției de apărare, la care trebuie păstrată independența de producție în orice condiții, și mă refer la producția de pulberi și muniții, cum se spune, la rachete, nave mari de luptă și blindate, se constituie Regia Autonomă sau se va constitui Regia Autonomă a Arsenalului Armatei, în subordinea ministerului. Restul unităților se vor privatiza în condițiile legii pe care o știți foarte bine. Pentru menținerea controlului asupra capacităților speciale de producție, acolo unde există interes, se va stabili cuantumul pachetelor de acțiuni care vor fi menținute în proprietatea statului.

Fondurile obținute din privatizare se vor utiliza în principal pentru retehnologizarea capacităților speciale, în scopul creșterii performanței produselor cu destinația de apărare.

Și ca o știre de ultim moment, s-a făcut un prim proiect de hotărâre de Guvern pentru transformarea Regiei Armatei în cinci societăți comerciale și pentru crearea Regiei Arsenalul Armatei prin cooptarea unora din unitățile actualmente în subordinea Ministerului Apărării și altele care sunt în subordinea Ministerului Industriei și Comerțului și sper ca în circa 2 săptămâni să obțină avizele necesare pentru ca acest proiect de hotărâre să-l trecem prin Guvern, urmând ca, după acea, să predăm efectiv la privatizare.

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Din păcate, în Regulamentul nostru, nu sunt prevăzute replici posibile la....

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Doar o întrebare.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Nu, îmi pare foarte rău, aici e vorba de interpelări.

Între timp a venit domnul ministru al sănătății, Ștefan Iosif Drăgulescu. Domnul deputat Anghel Stanciu, Grupul parlamentar al PRM.

Vă rog.

Domnul Anghel Stanciu:

Stimate domnule ministru,

Stimați colegi,

Iașul, de care toți ne aducem aminte când îi apreciem esențiala contribuție la citadela culturii române, sau când dorim să-i câștigăm bunăvoința în campania electorală, este sistematic ocolit de investițiile majore în domeniul sănătății: un centru de cardiologie, născut cu mari greutăți, și un spital de urgență, redus la o viitoare groapă de gunoi, în lipsa alocării fondurilor bugetare, sau o sursă sigură de apă ce va afecta stabilitatea Politehnicii din apropiere.

Ca urmare, vă adresăm rugămintea, domnule ministru, de a preciza ieșenilor, încrezători încă în promisiunile electorale ale actualei puteri, următoarele:

a) când și cum va proceda Ministerul Sănătății pentru alocarea fondurilor necesare continuării lucrărilor la Spitalul de Urgență din Iași?

b) ca om de catedră, ca șef de clinică și actual ministru al Sănătății găsiți firească situația ca citadela culturii române, Iașul, să nu aibă un spital de urgență pe măsura renumelui său și a necesităților Moldovei?

Cu încrederea unor eforturi susținute comune, vă rugăm, domnule ministru, să faceți tot ceea ce este posibil ca ceea ce se cuvine Iașului nu să i se dea, ci să i se aloce.

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul ministru Ștefan Iosif Drăgulescu.

Domnul Ștefan Iosif Drăgulescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnilor miniștri,

Sunt întru totul de acord cu cele spuse prin faptul că, din păcate, asistăm și am asistat întotdeauna, ca asistența medicală din România să fie privită ca "cenușăreasa" societății românești.

Sigur că am moștenit o situație foarte delicată în asistența medicală prin faptul că s-au început o serie de investiții care nu aveau întotdeauna justificare și, să-mi fie iertată afirmația, de multe ori s-au făcut aceste investiții numai prin localizarea unor deputați și a unor senatori în diverse orașe ale țării. La ora actuală sunt începute peste 80 de obiective spitalicești, care sunt repartizate irațional și neuniform în toată țara, situație incredibilă care nu poate fi finalizată din cauza lipsei de bani.

Am asistat și asistăm în continuare la un buget al sănătății incredibil de mic. Dacă Ungaria vecină alocă sănătății 6,9% din PIB, noi ne permitem în continuare să alocăm un buget jalnic al sănătății de 2,7% din PIB.

Vreau să fac afirmația că starea de sănătate a populației unei țări nu are culoare politică. Este un element de strategie națională esențială și fac apel la toți parlamentarii Parlamentului României, atât din Senat cât și din Camera Deputaților, să se gândească cu toată seriozitatea la starea de sănătate a populației din România, care la ora actuală este pe ultimul loc în ceea ce privește degradarea stării se sănătate a populației și aș dori să subliniez că dacă facem o comparație între protecția socială și starea de sănătate a populației, 1% în plus din PIB pentru starea de sănătate înseamnă -2% în ceea ce privește protecția socială. Sunt, într-adevăr, cadru didactic și rector al unei universități de medicină și nu sunt indiferent la ceea ce se întâmplă în centrele universitare.

Sigur că doresc, așa cum doresc la Timișoara, și la Iași să existe o asistență medicală modernă, în spitale moderne, dar situația, și o spun ca și cadru didactic, situația moștenită datorită acestor investiții iraționale este extrem de delicată în ceea ce privesc investițiile din Ministerul Sănătății, iar dacă rămânem cu 2,7% din PIB înseamnă că întregul buget de investiții în Ministerul Sănătății reprezintă 188 de miliarde de lei, iar pentru Spitatul de Urgență din Iași ar trebui 33 miliarde de lei.

Deci, vă spun cu toată certitudinea și cu toată responsabilitata pe care o am ca ministru al sănătății, voi pleda în plenul Camerelor reunite și voi aduce argumente cantitative pentru ca bugetul actualului Guvern să aloce Ministerului Sănătății, deci stării de sănătate din România, cel puțin 4% din PIB, fiindcă dorim să mergem spre Uniunea Europeană, să avem criteriile stării de sănătate a populației, măcar la limita inferioară din Uniunea Europeană și, în această situație, dacă Camerele reunite ale Parlamentului României vor privi cu toată responsabilitatea procentul care se alocă stării de sănătate, vă promit că în această situație sigur că voi reconsidera întreaga investiție din Ministerul Sănătății, iar centrele universitare, indiferent că este vorba de Iași, Cluj, Timișoara, București, Tg.Mureș, vor avea prioritate.

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Îmi pare rău, Regulamentul nu permite nici un fel de replici...

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Este o întrebare...

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Întrebări suplimentare nu se pot pune...

Îmi pare foarte rău. Citiți Regulamentul! Dacă vreți, vă citesc Regulamentul. E vorba de interpelări și spune foarte clar, durata dezvoltării.... Domnule deputat, vă rog foarte mult nu insistați....

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

E o chestiune de procedură...

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Chestiuni de procedură da, dar vă rog să fie regulementare.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte de ședință,

Vă aduc și formularul pe care l-am înaintat. Pe formularul meu figurează ca întrebare. Că ați inclus-o pe lista de astăzi la interpelări, nu e vina mea...

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Îmi pare foarte rău, aici scrie, pe lista asta "Lista domnilor miniștri care vor răspunde la interpelările formulate de domnii deputați în ședința Camerei Deputaților", deci eu nu pot să interpretez altminteri acest document, care nu este creat de mine, ci de un secretariat. Eu nu pot să interpretez altminteri acest document decât ca atare. Îmi pare foarte rău.

Domnul secretar Miron Mitrea, al Camerei Deputaților, este cel care centralizează aceste documente. Ce mi-a dat dânsul pe această hârtie este ceea ce fac eu. (Domnul Anghel Stanciu prezintă domnului președinte de ședință formularul cu întrebarea).

Sunt de acord.

Domnul Anghel Stanciu:

Facem un compromis.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Fiind întrebare, vă rog frumos. Dar, vă rog să vă încadrați. Deci, aveți dreptul la replică dacă este întrebare.

Domnul Anghel Stanciu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am ținut neapărat să iau cuvântul pentru a mulțumi efectiv domnului ministru, vizavi de punctul de vedere foarte pertinent pe care l-a exprimat și noi îl vom asigura de tot sprijinul spre a obține acel 4%. Totuși, rog să aiba în vedere necesitatea cel puțin ieșirii din pământ a Spitalului de Urgență, pentru că altfel, aflat pe terasa Iașului, în imediata vecinătate a Politehnicii, devine o sursă de instabilitate într-o zonă în care alunecările de teren sunt foarte frecvente.

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Victor Neagu, Grupul parlamentar PDSR.

Domnule deputat, o să vă rog, dacă tot a fost o întrebare, o să rog să aveți și dumneavoastră amabilitatea... Vă dau o jumătate de minut în plus.

Domnul Ștefan Iosif Drăgulescu:

Deci, îmi permiteți să revin. Am analizat investițiile cu toată responsabilitata. Deci, sunt investiții foarte multe și am cântărit foarte bine cu cei de la investiții cât costă conservarea unor clădiri. Vă spun, este o situație incredibilă și sigur că afectiv sunt legat de lumea medicală românească, adică eu, în primul rând, sunt coleg cu colegii mei și fiecare mă roagă ca aceste investiții să se finalizeze, Spitalul municipal din Timișoara, sunt rectorul Universității din Timișoara - investiție asemănătoare cu a dumneavoastră, chiar mai mare, de 40 și ceva de miliarde de lei, norocul că este cu un an înainte aprobată și este începută. Nu avem în unele situații nici măcar bani pentru conservarea acestor investiții. Deci, sigur că le luăm în considerare și spun, avem în vedere, în primul rând, centrele universitare. S-au început spitale în Moldova, la Huși, în județul Arad, la Ineu, și o serie de spitale, care nu au fost începute în mod rațional. Deci, sunt aceste spitale, este foarte greu la ora actuală să echilibrezi și să împarți acest buget mic la investițiile începute, dar, încă o dată, dacă acest buget măcar ajunge la 4% și trebuie acceptat 4% prin faptul că nu ne putem încadra în nici un fel de parametri.

Am fost la Banca Mondială, la Washington, săptămâna trecută. Deci, și ei sunt convinși că cu 2,7% - și în absența mea am auzit că este 2,4% - practic, nu vom reuși să aducem starea de sănătate și asistența medicală la nivelul inferior al accesibilității decât până în luna iunie. Deci, în această situație, cu toate consecințele, investițiile trebuie întrerupte. Vă dați seama ce înseamnă întreruperea unei investiții, mai ales că sunteți mai de specialitate decât mine, în România . Deci, în momentul când se va discuta bugetul sănătății, voi veni cu niște date foarte concrete și voi demonstra, într-adevăr, că la sfârșitul lunii aprilie nu mai sunt bani de medicamente, la sfârșitul lunii iunie nu mai sunt consumabile. Este penibil și jenant ce se întâmplă în spitalele României. Își aduc oamenii mâncare de acasă, își aduc ace de sutură chirurgicală, ață de sutură chirurgicală. S-a ajuns la o situație incredibilă. Vă spun foarte sincer.

Mulțumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Cu scuzele de rigoare, domnul deputat Victor Neagu.

Domnul Victor Neagu:

După cele ce ne-a prezentat domnul ministru al sănătății, parcă mă apucă și groaza, știu pe cine o să dați vina, dar mă rog....

Am reținut observațiile pe care le-a făcut domnul secretar general al Guvernulului - care a plecat cu probleme importante, evident - cu privire la întrebările la care noi avem acces la porțile Guvernului, legate de politica pe care o urmează actuala putere. Legat de această politică am pus următoarea întrebare, următoarea interpelare. De ce și cum justifică Guvernul politica de divizare a Agenției Naționale a Produselor Agricole în vederea vânzării lor, pe capacități de circa 300.000 de tone metrice, știind că amplasarea acestora sunt în zone extrem de strategice, bine amplasate, silozuri pe lângă calea ferată, pe lângă Dunăre, mai ales că aș vrea să recunoască că lucrul acesta este prevăzut de către Banca Mondială prin programul ASAL. Cum justifică acest aspect?

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vă mulțumesc.

Din partea Ministerului Agriculturii și Alimentației, domnul secretar de stat Aurel Pană.

Domnul Aurel Pană:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Așa cum se cunoaște, discuțiile cu Banca Mondială privind restructurarea sectorului cerealier și desființarea monopolului existent, au început încă din anul 1993 și s-au concretizat în anul 1995 prin două hotărâri de Guvern, una de intenție, nr. 462 și una de execuție efectivă, nr. 1054 prin care Regia Autonomă "Romcereal" s-a divizat în 44 de societăți comerciale și Agenția Națională a Produselor Agricole.

Să nu uităm, însă, că Agenția Națională a Produselor Agricole, pe lângă o capacitate de depozitare de 3,5 milioane tone, a preluat și 117 miliarde lei datorii, reprezentând rezultatele negative întregistrate de Regia Autonomă "Romcereal".

Faptul că rezultatele negative moștenite nu au putut fi compensate de activitatea economică a Agenției Naționale a Produselor Agricole, chiar dacă aceasta era deținătoare de spații de depozitare - așa cum se afirmă, strategice, cu ieșire la cale ferată sau Dunăre - o dovedește și creșterea acestor datorii în perioada care a urmat. Noua formă de organizare propusă, de divizare a Agenției Naționale a Produselor Agricole în minimum 8 societăți comerciale, cu același profil ca și "Comcereal"- în proiectul de hotărâre, noi, de altfel, propunem 28 de astfel de societăți și de creare a Oficiului Român al Cerealelor, fără spații de depozitare - asigură în principal următoarele: o piață liberă a cerealelor prin funcționarea a 72 de societăți comerciale de achiziționare, depozitare și comercializare a cerealelor supuse procesului de privatizare, precum și înființarea unui organism similar de tipul "ONIC-ului" din Franța, "Boar-ul grâului" din Canada, cu rol de regulator pe piață și fără a concura neloial cu societățile comerciale nou înființate, așa cum a fost cazul preluării de către ANPA a contractelor de grâu, conform Hotărârii de Guvernul nr. 434/1996.

De fapt, această restructurare reprezintă etapa a doua și ultima a desființării monopolului pe piața cerealelor în țara noastră, lucru la care și Guvernul anterior s-a angajat față de Banca Mondială.

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Neculai Popa, Grupul PDSR, interpelare adresată tot Ministerului Agriculturii și Alimentației.

Vă rog.

Domnul Neculai Popa:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am să prezint pe scurt interpelarea pentru a face economie de timp. Ea se referă la creșterea aberantă a prețului pâinii, de trei ori aproape, prin creșterea artificială a prețului grâului și alinierea acestuia la Bursa din Chicago, care în momentul de față este de 130 de dolari/tonă, aproximativ 1.200-1.250 de lei/kg. de grâu. Prin această majorare artificială a prețului grâului, populația trebuie să suporte circa 800 miliarde de lei.

Se cunoaște faptul că producția de grâu a anului 1996 a fost în mare parte subvenționată de stat și că în baza art. 48 din Legea 15/1990 prețul produselor subvenționate nu poate fi liberalizat și, totuși, actualul Guvern a hotărât brusc liberalizarea acestui produs de bază.

În acest sens, cerem Guvernului să ne răspundă la următoarele întrebări: de ce s-a trecut la liberalizarea grâului de panificație subvenționat, știindu-se că prin aceasta se încalcă legea în vigoare și, totodată, de ce nu s-a creat cadrul juridic la nivel de lege organică?

Doi: de ce trebuie să suporte populația țării noastre această majorare a prețului pâinii când se știe că în depozitele de la ANPA și la rezervele statului există cantități suficiente de grâu până la noua recoltă, înregistrate în evidență și la prețul subvenționat de achiziție a anului 1996 de 450 de lei/kg. de grâu.

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul secretar de stat Aurel Pană.

Domnul Aurel Pană:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La pct. 1 din interpelare, potrivit listei anexă la Ordonanța de urgență a Guvernului, nr. 3 din 26 februarie 1997 privind produsele și serviciile regiilor autonome ale activităților cu caracter de monopol natural, precum și ale activităților economice supuse unui regim special pentru care prețurile și tarifele se vor stabili cu avizul Oficiului pentru concurență, grâul pentru panificație nu este prevăzut în categoria produselor și serviciilor ale căror prețuri și tarife se stabilesc cu avizul Oficiului concurenței, adică nu are preț controlat.

Cadrul juridic este constituit prin Legea concurenței nr. 21 din 10 aprilie 1996 și Ordonanța de urgență din 26 februarie 1997.

La pct. 2 din interpelare: la stabilirea prețului grâului de panificație s-a avut în vedere următoarele considerente: prețurile de pe piața țărănească internă, respectiv din târguri și ogoare, care se situează în medie între 1000-1200 de lei/kg, prețurile grâului de panificație de la bursele de cereale din România , care în medie, la data de 1 martie a.c., au fost de 1010 lei/kg, la care se adaugă cheltuielile ocazionate de achiziția și livrarea până la beneficiar de circa 120 lei/kg.

De asemenea, așa cum ați subliniat și dumneavoastră, prețul extern al Bursei din Chicago, la grâul de panificație, care se situează la circa 130-135 de dolari tona, ceea ce înseamnă, la un curs al dolarului de 7.500 lei, circa 1010 lei/kg și s-a luat în calcul grâul de la Bursa din Chicago deoarece aici se comercializează un grâu asemenător cu grâul din România .

Prin practicarea unor prețuri la nivelul pieței libere, se creează condiții stimulative pentru producătorii agricoli deținători de grâu pentru a vinde la fondul de resurse agricole cantitățile disponibile.

Prețul pâinii este determinat în afara prețului grâului și de cheltuielile ocazionate de transformarea grâului în făină și făina în pâine. Se cunoaște că începând cu 1 martie, prețurile la energie electrică și termică, la combustibili, au crescut de peste 3 ori, iar la transporturi de peste 2,4 ori. În ceea ce privește suportarea de către populație a circa 800 de miliarde de lei, vă este cunoscut faptul că în programul de protecție socială sunt prevăzute 830 de miliarde de lei pentru sprijinul categoriilor celor mai defavorizate prin asigurarea a 9000 de lei lunar în mediul rural și 13500 în mediul urban, beneficiind de acest sprijin peste 10 milioane de cetățeni ai României.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

În continuare noi nu mai avem alte interpelări pe ziua de astăzi.

Declar închisă ședința noastră. Ne revedem, mâine dimineață, la ora 8,30.

Ședința s-a încheiat la ora 19,22.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania friday, 23 august 2019, 10:11
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro