Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of April 8, 1997
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1997 > 08-04-1997 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of April 8, 1997

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 8.45.

Lucrările au fost conduse de domnul Andrei Ioan Chiliman, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Miron Tudor Mitrea și Alexandru Konya Hamar, secretari.

*

   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Declar deschisă ședința de astăzi, 8 aprilie l997, a Camerei Deputaților.

Potrivit programului aprobat, urmează cele 50 de minute pentru diverse intervenții ale deputaților.

 
  Neculai Popa - constatarea că actuala putere continuă în mod sfidător și cinic politizarea tuturor structurilor funcționale din economie și administrație;

Domnul deputat Popa Nicolae. Vă rog.

   

Domnul Nicolae Popa:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

La 5 luni de la alegeri, P.D.S.R. constată cu maximă îngrijorare, alături de întreaga populație, că actuala putere, în loc să se ocupe de onorarea angajamentelor electorale, continuă în mod sfidător și cinic politizarea tuturor structurilor funcționale din economie și din administrație. În acest fel, C.D.R., U.S.D. și U.D.M.R. confirmă pe deplin că acapararea puterii politice și exercitarea ei în folos propriu au reprezentat singura și adevărata miză a alegerilor și nu soarta cetățenilor țării, așa cum în mod demagogic s-a promis.

Procedând în maniera unui regim tipic autotarist, interesați să controleze toate pârghiile și zonele vieții economico-sociale pentru a suprima orice voce critică față de actuala putere, față de actuala stare de lucruri din țară, coaliția guvernamentală a negociat și împărțit tot ceea ce a reprezentat centrul de decizie în administrația publică centrală și locală. Continuând pe aceeași linie antidemocratică, recent au fost repartizate între partidele coaliției majoritare și posturile de conducere din băncile comerciale, instituțiile financiare și regiile autonome ale statului.

Aceste categorii de instituții operează în domenii vitale, deosebit de sensibile, ale economiei, în care profesionalismul și obiectivitatea celor care le administrează, precum și autonomia lor față de puterea politică, sunt condiții esențiale ale bunei funcționări ale acestora și, în consecință, politizarea lor este inacceptabilă.

Prin încălcarea cu brutalitate a prevederilor legislației în domeniul bancar și al regiilor autonome, actuala putere aduce un atac violent asupra principiilor de funcționare a statului de drept, dorind impunerea unei clientele politice care să facă jocul de interese al celor care i-au numit în aceste funcții.

Nu putem să nu ne exprimăm îngrijorarea că acest târg politicianist are loc tocmai acum, când guvernanții s-au angajat față de instituțiile financiare internaționale să privatizeze în ritm accelerat, la prețuri și în condiții care nu răspund intereselor naționale, atât băncile, cât și societățile de asigurări și regiile autonome. Majoritatea acestora reprezintă activele cele mai valoroase ale țării din punct de vedere strategic, dar și al eficienței economice și profitabilității.

Tocmai de aceea, P.D.S.R. nu poate accepta actuala tendință de transfer al unor importante valori naționale, pe criterii pur subiective, în zona de influență a unor cercuri politizate de interese economice.

Putem spune că actuala putere are o anumită coerență în acțiuni, dar din nefericire pentru țară, coerența este utilizată ca liant într-o strategie de distrugere și înstrăinare cu orice preț a tot ceea ce este viabil, eficient și care asigură stabilitatea statului român.

Cum altfel pot fi catalogate intențiile Guvernului de a privatiza băncile, nu prin majorarea obligatorie a capitalului existent, ci prin vânzarea, pur și simplu, a capitalului actual? Aceasta, în condițiile când este unanim recunoscută subcapitalizarea economiei românești, inclusiv a băncilor, și când cursul leului a cunoscut în ultimile luni o depreciere dramatică, fără precedent.

La această măsură, total antieconomică, se adaugă demersurile aberante ale actualei puteri, de privatizare în orice condiții a patrimoniului regiilor autonome, fără delimitarea prealabilă, prin lege, a activelor de interes public și respectiv de interes privat ale statului.

Concomitent, se urmărește modificarea Legii contractului de management, în sensul creării premiselor pentru înlocuirea, fără motive temeinice, a conducerilor regiilor autonome și societăților comerciale cu capital de stat. Spre exemplificare, vă informăm, stimați colegi, că din cele 15 regii mari ale Ministerului Industriei, numai 2 erau conduse de membrii P.D.S.R., la celelalte 13 regii conducătorii fiind fără apartenență politică sau aparaținând altor partide. Dintre cele mai mari regii care erau conduse de specialiști fără apartenență politică erau RENEL, PETROM, ROMGAZ, Regia Autonomă a Huilei - Petroșani, Regia Autonomă a Lignitului - Gorj etc.

La aceste acțiuni antidemocratice și antieconomice semnalăm și demersul Executivului în scopul înăspririi și eliminării accesului capitalului autohton la proprietate, prin anularea unor prevederi ale legislației referitoare la privatizarea prin MEBO, PAS și vânzarea în rate către investitorii străini.

Iată de ce politizarea conducerii băncilor comerciale, societăților de asigurări și a regiilor autonome, declanșată de actuala putere apare în mod evident ca un instrument în realizarea unei strategii de transfer netransparent și nedemocratic al deciziei economice și profiturilor unor grupuri de interese private străine de interesul național.

Aceasta va conduce, în scurt timp, la agravarea accelerată a situației economiei, cu consecințe dramatice asupra creșterii masive a șomajului și scăderea drastică a puterii de cumpărare a populației. În aceste condiții, vom asista la polarizarea rapidă și accentuată a societății, cu consecințe sociale imprevizibile.

Ținând seama de considerentele exprimate, Partidul Democrației Sociale din România respinge, cu fermitate, acțiunile antidemocratice și autotariste ale actualei puteri privind politizarea conducerii băncilor, instituțiilor financiare și a regiilor autonome, precum și tendințele de schimbare a legislației, în contradicție cu principiile economice și aspirațiile justificate ale cetățenilor.

P.D.S.R. cere coaliției guvernamentale să-și reconsidere modul de acțiune în aceste domenii, în scopul respectării principiului statului de drept, constituției și apărării interesului național. În caz contrar, întreaga responsabilitate revine actualei puteri, care prin măsuri antieconomice și antisociale preconizate va genera degradarea accelerată a condițiilor de viață ale cetățenilor, cu consecințe grave asupra stabilității interne și credibilității externe.

Se poate afirma deci că, în condițiile împărțirii ciolanului puterii între partidele majorității parlamentare, actualul premier are ca singură soluție împărțirea, către tot mai mulți cetățeni, a "ciorbei săracului".

Vă mulțumesc.

 
  Lazăr Lădariu - atenționare cu privire la tensionarea relațiilor interetnice, ajunse la cota de alertă;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Lazăr Lădariu din Grupul parlamentar P.U.N.R., urmează domnul deputat Vasile Vetișanu din Grupul parlamentar P.N.T.C.D.

   

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Nici nu s-a încheiat bine ciudata săptămână a toleranței mureșene, alt prilej de culpabilizare a românilor de cei cu conștiința vinovăției abandonate, când noi porniri iredentiste, mereu reactualizate după l989, ne oferă alte consecințe evidente ale sfidării Constituției și a legilor țării și, asta tocmai în capitala suferinței românești, cernită de experiența tragică a lui 20 martie l990.

Venită ca un buzdugan al privilegiilor UDMR-iste, pretenția îngrijorătoare ca în 1300 de localități cu populație majoritară de 10% să fie introduse table indicatoare, precum și plăcuțe de străzi și nume de firme bilingve, a stârnit vii reacții. Cei felicitați cu atâta căldură de premierul Ciorbea la 15 martie, nu se sfiesc să alăture absurdei pretenții, într-un scenariu cu finalitate pe termen lung, Universitate la Cluj-Napoca, a doua limbă oficială maghiara, în administrație și justiție, revizuirea Cap. 12 din Legea învățământului.

Nu este întâmplător nici atentatul la siguranța națională și la integritatea teritorială a României din martie 1990, nici recenta obrăznicie bățoasă a slujbașilor RENEL și GAZMETAN - Mureș, plătiți din săracul buget al statului român, care și-au permis să maghiarizeze pe facturi numele românilor din Sângeorgiu de Pădure, învolburând spiritele și așa destul de încinse.

Dacă acum fac ceea ce fac, cum va fi atunci când maghiara ar putea deveni o a doua limbă oficială?

Nu-i întâmplătoare nici uciderea bestială de către bodyguardul Forvath Levente a lt.col. Serban Neagu din Covasna, nici cazul lui Ion Mastan, consilier P.U.N.R. în Consiliul Miercurea-Ciuc, împiedicat, în ciuda deciziei definitive a Curții de Apel din Târgu Mureș, să-și exercite mandatul, batjocorindu-se astfel electoratul românesc.

Nu-i întâmplătoare nici scrisoarea-înjurătură publicată în "Călăuza" hunedoreană de un pui-de-lele, pe nume Kerekeș Atilla, al cărui loc este la balamuc, care ne neagă poporul, limba, rădăcinile ..., salvarea, după el, fiind autonomia teritorială în Harghita și Covasna, apoi în toată Transilvania, iar ca soluție unică federalizarea României.

În sfera acelorași gesturi și comportamente anticonstituționale mărturie a procesului de maghiarizare este și anunțul Primăriei din Târgu Mureș, care condiționează angajarea personalului în posturi publice de cunoașterea "cât mai perfectă a limbii maghiare". Legislația actuală nu prevede astfel de condiții. Codul Muncii, Legea nr. 30/l990, H.G. nr. 281/l993 prevăd angajarea salariaților în administrația publică locală pe principiul competenței, iar potrivit art. 58 din Legea nr. 69/l99l, în raporturile dintre cetățeni și autoritățile administrației publice locale, se folosește limba română. Clar ca bună ziua.

Ce înseamnă aceasta? Excluderea românilor de la un drept elementar. Discriminare. Apoi, ce lege obligă pe cetățenii români, când - conform art. 13 din Constituție - limba oficială este româna, să cunoască și să vorbească maghiara?

Condiția ilegală, sfidătoare, impusă de domnul primar Fodor Imre, afectează drepturile românilor, le interzice accesul la funcțiile publice în propria lor țară.

Încrezători în drepturile neamului, atragem atenția domnului președinte Constantinescu, domnului premier Ciorbea că, după aceste pretenții alimentate de disprețul legii, se ascunde ceva mai puțin văzut de pe malurile Dâmboviței: o altă regiune Mureș - Autonomă -Maghiară visată de nostalgicii minorității privilegiate din l989 încoace.

Noi nu am tras o alarmă falsă. Tensionarea relațiilor inter-etnice, ajunse la cota de alertă, jocul cu focul devin tot mai periculoase. Redeschiderea cutiei Pandorei, tocmai aici, ar putea oricând duce la repetarea acelui martie negru de la Târgu Mureș, iar consecințele ar fi incalculabile și neprevizibile.

Vă mulțumesc.

 
  Vasile Vetișanu - susținerea unei chemări - apel către Patriarhia Ortodoxă Română în problema concilierii cu Biserica greco-catolică;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Vasile Vetișanu, urmează domnul deputat Mitică Bălăeț.

   

Domnul Vasile Vetișanu:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Incerc să susțin astăzi o chemare-apel către Patriarhia Ortodoxă Română, către prea-fericitul Teoctist, în problema concilierii cu Biserica greco-catolică.

De la această tribună am susținut în 11 martie a.c., ideea de a se crea o punte de trecere și de legătură între cele două biserici, printr-o acțiune care să vină, de data aceasta, de sus în jos, deoarece, timp de 7 ani, din l989 încoace, orice eforturi făcute de jos în sus s-au dovedit zadarnice, lipsite de un rezultat practic.

Spre bucuria tuturor credincioșilor români, în data de 13 martie a.c., la începutul postului mare, prea-fericitul Teoctist, prin Cancelaria Sfântului Sinod, a adresat un apel la reconciliere între cele două biserici, pe care, așa cum se cuvine, le-a numit biserici surori. De atunci, au trecut mai bine de 3 săptămâni, așteptându-se o schimbare efectivă în statutul vieții religioase a celor două biserici, după cerința Sf. Apostol Pavel care, în întâia epistolă către corinteni, 1 versetul 10-12, spunea: "Vă îndemn, fraților, pentru numele Domnului nostru Isus Cristos, ca toți să vorbiți la fel și să nu fie dezbinări între voi, ci să fiți cu totul uniți în același cuget și în aceeași înțelegere".

S-a așteptat deci renunțarea la orice poate învrăjbi și la cultivarea dragostei creștine. Din păcate, încă nu se simte această apropiere creștină, motiv pentru care cerem, din nou, prea-fericitului Teoctist, să intervină cu aceeași dragoste creștină, ca măcar acum, de sfintele Paști, credincioșii Bisericii greco-catolice să poată ține slujba în bisericile existente, nu sub cerul liber sau în alte locuri neadecvate.

A sosit momentul să se treacă de la vorbe la fapte, de la credință la fapte, căci, cum spune evanghelistul, "credința fără fapte este moartă".

Ințelegerea, împăcarea între cele două biserici surori ar constitui un moment de mare semnificație creștină, care ar intra de pe acum ca o componentă în întâmpinarea marelui jubileu creștin al anului 2000. Ar fi o intrare, de fapt, creștină în mileniul trei.

În final, după cele sfinte, îmi exprim indignarea și protestul față de diavolii roșii care, la Plenara Consiliului Național al Partidului Socialist al Muncii din 5 aprilie a.c., au acuzat actuala putere de trădare națională. Acuzatorii sunt foștii prim-miniștri ai regimului de dictatură comunistă, ca Ilie Verdeț și poetul curții ceaușiste, Adrian Păunescu, care, profitând de condițiile democrației, îndrăznesc să vorbească de trădare națională, tocmai ei, susținătorii ideilor care au sacrificat, în 50 de ani de dictatură comunistă, pe cei mai buni fii ai poporului român.

Vă mulțumesc.

 
  Mitică Bălăeț - despre cazul Lepșa și imperativele unei politici pronaționale;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mitică Bălăeț, se pregătește doamna deputat Daniela Popa.

   

Domnul Mitică Bălăeț:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

În ziua de joi, 28 martie a.c., în Piața Centrală din Brașov s-a întâmplat un fapt foarte grav, un semnal de alarmă pentru Parlamentul nostru.

După cum ne-au arătat mijloacele de televiziune, unul dintre colegii noștri, deputatul Sorin Lepșa, secretar al Camerei Deputaților , a fost agresat de mulțimea celor peste 12.000 de oameni adunați acolo. Compasiunea mea pentru domnul Lepșa, pe care îl cunosc și personal ca un om de toată isprava. Mă bucur nespus că este acum printre noi și că, slavă Domnului, este sănătos și nevătămat. Aceasta nu ne scutește pe noi de o judecată a faptului în sine ci, dimpotrivă, ne obligă și mai mult.

Se cuvine să observăm mai întâi că, pe același loc, în Piața Sfatului din Brașov, cu 10 ani în urmă, a fost molestat un primar comunist, de către o mulțime asemănătoare. Mulțimea era și atunci, ca și acum, înfometată, terorizată de niște măsuri antipopulare. Diferența? Aceste măsuri veneau atunci din partea unui regim comunist dictatorial, rupt de realități. Acum, ele vin din partea unei "puteri" țărănisto-usediste-udemeriste, care vrea să aplice economiei noastre naționale o "terapie de șoc", dictată din afara țării, mult mai ruptă de realitățile noastre decât însăși dictatura ceaușistă.

În măsura în care terapia de șoc, aplicată de Occident prin intermediul organismelor sale financiare, F.M.I., Banca Mondială și altele, nu a adus nicăieri decât foamete și distrugeri, în măsura în care acum, după 8 ani de experimentare negativă a acestei terapii de șoc asupra țărilor din Estul Europei, nu înțelegem de ce Guvernul Ciorbea și actuala putere din România mai stăruie să înfăptuiască, atât de zelos, această terapie de șoc, condamnată de înșiși oamenii lucizi ai Occidentului. Iată, cităm, în acest sens, din concluziile unui studiu publicat în revista americană New Left Review (nr. 213/septembrie-octombrie l995) de către cunoscutul economist Peter Gowan: "Din punct de vedere economic, modelul terapiei de șoc a produs o prăbușire economică pe care Sachs (este vorba de cel ce a lansat această teorie) nu a prevăzut-o; o criză fiscală cronică (pe care Sachs a pretins că o va depăși); o performanță inițială a exporturilor care a demonstrat potențialul competitiv al întreprinderilor de stat ( pe care Sachs le-a considerat fără speranță); o explozie a importurilor care a prejudiciat economiile, în loc să le stimuleze redresarea; o prăbușire a investițiilor în locul unei creșteri de investiții; o reducere a consumului, în locul creșterii economice prin export; câteva picături de F.D.I. (este vorba de Fondul de Dezvoltare Industrială) în locul unui potop. Totuși, sistemul profesorului de economie, de constrângeri și stimulente - subliniez - deci de constrângeri și stimulente - pentru a atrage guvernele din est spre terapia de șoc și pentru a le manipula sistemele politice - subliniez încă o dată, a manipula sistemele politice - a fost un remarcabil succes, cel puțin în stadiile inițiale ale programului". Acum nu ne mai aflăm în stadiile inițiale ale programului, ci către sfârșitul său. De aici o anumită grabă, pe care nu o înțelegem, la actualul nostru Guvern.

Având în vedere toate cele de mai sus, nu înțelegem de ce Guvernul Ciorbea și actuala putere din România mai stăruie să înfăptuiască atât de zelos această terapie de șoc, când rezultatele ei negative se văd pretutindeni în jurul nostru: foametea din Bulgaria, războiul civil din Albania, subjugarea economică a țărilor din Grupul de la Vișegrad, uriașele mișcări greviste revendicative din Rusia. Vrea același lucru Guvernul Ciorbea și în România?

Evenimentele din ziua de joi, 28 martie anul acesta, de la Brașov, sunt, în acest sens, un grav semnal de alarmă. Distrugerea zootehniei românești după planul ASAL, inițiat de Banca Mondială și care i-a adus pe oamenii din agricultură în București, constituie un alt semnal de alarmă. Aceste semnale de alarmă se înmulțesc pe zi ce trece.

Sâmbăta trecută, 5 aprilie, am fost în comuna Borcea din marginea Bărăganului: 12.000 de suflete, 8.000 de brațe de muncă, din care cei mai mulți sunt șomerizați în ultimul timp prin distrugerea complexelor zootehnice și a fostelor IAS-uri. Dintre acești șomeri, cei mai mulți sunt fără pământ și cu câte 5-6 guri de copii în casă, cum mi s-a spus. I-am găsit așteptând parcă ceva, în mijlocul comunei. Ți-e și rușine și frică să dai ochii cu ei.

Fiecare dintre noi putem să ne aflăm în situația domnului Lepșa, dacă nu și mai rău ... și chiar Parlamentul nostru, în ansamblu. Iată de ce îi sfătuim pe colegii noștri de la putere, apropo de Piața Sfatului din Brașov, să renunțe de urgență, cât mai este timp, la "terapia de șoc" pentru România, concepută prin cabinetele occidentale în vederea distrugerii economiei noastre naționale, vinderea pământului și colonizarea țării, șomerizarea și înfometarea populației noastre, spre profitul lor, al celor bogați și super-bogați și nesătui până în măduva oaselor.

Să nu uităm niciodată, domnilor, că o populație înfometată și înnebunită de chinuri și de nevoi are totdeauna dreptul moral să se revolte și că aceia aflați la putere, indiferent de culoarea lor politică, indiferent dacă sunt comuniști sau țărăniști, sunt condamnați implicit, fiindcă nu vin în întâmpinarea nevoilor populațiilor pe care pretind că le conduc.

Iată de ce, domnilor de la putere, vă chemăm la o analiză lucidă, cât mai e timp, a rezultatelor nefaste, care deja încep să se vadă, ale drumului greșit pe care ați apucat.

Pe noi ne interesează stabilitatea economică și politică a țării, în primul rând, indiferent de partidele politice care se află la putere. Tot ce se întâmplă astăzi la noi ne arată că "terapia de șoc" nu este o soluție pentru România. După cum subliniază deja oamenii lucizi din Occident (studiul din care am citat mai înainte vi-l putem pune la dispoziție) trebuie să ne bazăm mai mult pe noi înșine, pe revigorarea forțelor capitalului și capitalismului nostru național, pe agricultura noastră, pe industria noastră, atâta câtă este, pe apărarea spiritului lor de competitivitate, fie și numai pentru piața noastră internă, pe dreptul la muncă și la o viața mai bună al acestui popor.

Politica fiecărui partid este obligată în momentul de față să se ridice la imperativele unei politici pronaționale flexibile și inteligente, care fără să se închidă în sine, să filtreze mai bine ceea ce vine rău din afară.

Iată, de ce, domnilor, vă chemăm să veniți alături de noi, oameni și partide, indiferent de culoarea dumneavoastră politică, în Marea Alianță pentru Renașterea Patriei. Vă punem la dispoziție atât chemarea, cât și o adeziune în acest sens. Nu avem prejudecăți. Fiți cu toții bine veniți în gândul și în inima noastră!

 
  Daniela Popa - o informare privind evoluția luptei anticorupție în județul Dâmbovița;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna deputat Daniela Popa, se pregătește domnul deputat Petre Țurlea.

   

Doamna Daniela Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă informam, exact în urmă cu o săptămână, despre evoluția luptei anticorupție în județul Dâmbovița, aducându-vă la cunoștință aspecte ce au scandalizat întreaga opinie publică locală.

Trecând peste caracterul neconstituțional al Comisiei anticorupție, peste abuzurile și încălcările grave ale legii ce lovesc absolut exemplar numai membrii P.D.S.R., ne punem întrebarea dacă cei chemați să ducă această luptă au verticalitatea profesională și morală necesară.

Un exemplu, în acest sens, poate determina abordarea cu aplomb a discuțiilor despre austeritatea bugetară astfel: domnul Popescu Romeo, președintele Consiliului județean Dâmbovița și președintele Comisiei anticorupție, organizează și conduce o licitație; domnul Irineu Popescu, fratele domniei sale, și deputat P.N.T.C.D., este interesat în câștigarea licitației ca acționar principal la o firmă de construcție. Firește, o și câștigă. Firește, legătura de sânge între frați, funcționează. Firește, frații sunt coloana vertebrală a P.N.T.C.D. Dâmbovița. Firește, sunt nepoții domnului președinte al P.N.T.C.D., Ion Diaconescu. Firește, cu totul întâmplător. Este vorba despre pasajul de la Târgoviște Nord - investiție ce ar urma să coste în jur de 20 miliarde de lei. Câteva zeci de miliarde din austerul nostru buget, vor iriga finanțele austerei familii Popescu și Popescu.

Domnul ministru Traian Băsescu ne liniștea, informând opinia publică despre economiile pe care le face Ministerul Transporturilor. Fiind vorba tocmai despre banii acestui minister, nu cred că ne-a dezinformat Cred însă că nu știa cam cum se înțelege austeritatea la colegii de coaliție ai domniei sale. Pentru detalii, pot anexa și excelente materiale de presă din ziarul "Jurnal de Dâmbovita".

De asemenea, firma condusă de Popescu si Popescu a renovat si Parchetul judetean, pentru o suma minusculă de l,5 miliarde de lei. Este doar o pură întâmplare, ori o legătură mai puțin legală între această renovare și lucrările de renovare a locuinței domnului prim procuror al județului Dâmbovița? Este evident că pentru faptele semnalate nu se pune problema sub aspectul Comisiei anticoruție. În acest caz, nici Comisia anticorupție nu centrează, nici parchetul nu marchează. Cam așa se vede austeritatea bugetară și activitatea Comisiei anticorupție de la Târgoviște.

În încheiere, stimați colegi, vă rog să fiți de acord să prezint domnului Nichita, director la Parchetul General, listele cu alegătorii din județul Dâmbovița, unde P.D.S.R. a câștigat atât alegerile parlamentare, cât și pe cele prezidențiale. Domnul director m-a abordat în urma sesizării înregistrate cu nr. 445/c din 19.03.1997 și a interpelării către procurorul general al României, din data de 24.03.1997, cu solicitarea de a-i prezenta lista cu persoanele care mi-au adus la cunoștință faptele enunțate în interpelare. Or, ca parlamentar, mă informez de la alegători și răspund în fața lor de mandatul pe care mi l-au încredințat. Dându-i domnului Nichita listele cu alegătorii, realizăm, în opinia domniei sale, un principiu de bază al statului de drept, conform căruia anchetați sunt cei care se plâng; eventual, totalitatea alegătorilor din județul Dâmbovița; eventual, înconjurând județul cu sârmă ghimpată.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea stângă.)

 
  Petre Țurlea - prezentarea câtorva aspecte ale vieții politice din județele Covasna și Harghita;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petre Țurlea, se pregătește domnul deputat Petre Dugulescu.

   

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă expun, în calitate de unic reprezentant al românilor din județele Covasna și Harghita în Parlamentul de la București, mai multe lucruri, fără legătură între ele, dar această lipsă de legătură este doar aparentă.

1. Este vorba în general despre noii pași făcuți spre federalizarea țării. În primul rând, începând cu data de 15 martie l997, în stațiile de cale ferată Sf. Gheorghe și Miercurea Ciuc, trenurile sunt anunțate în limba maghiară. Se încalcă, astfel, art. 13 din Constituție, care spune că singura limbă oficială în România este limba română. S.N.C.F.R., fiind o insituție de stat, este obligatoriu să folosească numai limba oficială a statului, adică cea română.

2. La Miercurea-Ciuc, singurul consilier român, domnul Ioan Mastan, nu este primit la lucrările Consiliului Municipal de către consilierii maghiari, deși Curtea de Apel din Târgu Mureș a hotărât că invalidarea mandatului domniei sale este ilegală. Am mai prezentat o dată acest caz la microfon.

Chiar domnul secretar general al Guvernului, pe data de 24 martie l997, la această tribună a Camerei Deputaților, în legătură cu acest caz, a afirmat: "Până la decizia Curții Supreme de Justiție, în cazul în care recursul în anulare va fi declarat, decizia Curții de Apel din Târgu Mureș, prin care se validează mandatul lui Mastan Ioan, este irevocabilă și trebuie respectată ca atare".

Săptămâna trecută, când am fost la Miercurea-Ciuc, am aflat că toți consilierii maghiari din Miercurea-Ciuc au refuzat decizia Curții de Apel și au declarat: "nu-l vom primi pe domnul Mastan Ioan. Ne asumăm răspunderea".

Se poate așa ceva într-un stat de drept? Și dacă unul dintre partidele aflate la Guvern nu respectă legea, răspunderea nu este colectivă, a tuturor aliaților săi?

3) Săptămâna trecută, în contextul discutării bugetului, am fost la Comisia de cultură pentru a solicita înființarea unui muzeu românesc în Covasna și Harghita. Acum nu există nici unul, în cele două județe existând numai șase muzee maghiare subvenționate de stat.

Cu o vulgară violență, ce m-a surprins, pentru că parlamentarii se presupune a fi intelectuali, mi-a răspuns domnul deputat Márton Árpád. Domnia sa crede cu tărie că nu am dreptul să-i reprezint pe românii din Covasna și Harghita și mi-a dat indicația prețioasă de a nu mai face nici o intervenție pentru acești oameni. Îi răspund domnului cel furios - Márton Árpád - că nu voi asculta indicația prețioasă a domniei sale. Îi voi reprezenta, în continuare, pe românii din Covasna și Harghita, indiferent câți Mártoni vor fi furioși pentru aceasta.

Sper ca aceste câteva lucruri, doar aparent nelegate între ele, să ajungă la cunoștința Guvernului, care, mai devreme sau mai târziu, va răspunde pentru ceea ce a lăsat să se întâmple în timpul său.

În final, vreau să aduc un cuvânt de mulțumire unui maghiar. Este vorba de domnul prefect al județului Harghita. Domnia sa, înțelegând nevoia românilor din Harghita de a vorbi cu un reprezentant al românilor în Parlament, mi-a pus la dispoziție, chiar în incinta prefecturii, o cameră pentru audiențe și a păstrat această decizie și după ce conducerea UDMR l-a criticat pentru ea. Iată că sunt și maghiari cu care ne înțelegem. Îmi fac o datorie din a-i mulțumi.

Și domniilor voastre vă mulțumesc pentru atenție.

 
  Petru Dugulescu - denunțarea actelor de barbarie religioasă petrecute pe 30 martie a.c. în comuna Ruginoasa;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petru Dugulescu. Se pregătește domnul deputat Florea Buga.

   

Domnul Petru Dugulescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Fapte deosebit de grave mă obligă să urc astăzi la această tribună, pentru a denunța acte de barbarie religioasă incompatibile cu gradul de civilizație al unui popor la finele secolului XX. Și aceasta în timp ce Grupul de rugăciune din Parlament, compus din membri senatori și deputați de diferite opinii politice și religioase, pregătește ziua de rugăciune pentru reconciliere națională.

Sub titlul "Război religios", ziarul "Monitorul de Iași" din 3 aprilie a.c. face următoarea descriere a evenimentelor: "Duminică, 30 martie, centrul comunei Ruginoasa a fost teatrul unor manifestări de intoleranță religioasă fără precedent în istoria județului Iași" și a României, adaug eu.

În numele credinței ortodoxe, aproape o mie de oameni au bătut un mic grup de credincioși baptiști. După declarațiile martorilor, pogromul a fost coordonat chiar de autoritățile comunei, începând cu preoții ortodocși, continuând cu directoarea Școlii generale și terminând cu o parte din consilierii locali, totul sub privirile impasibile ale organelor de poliție.

"Ceea ce s-a întâmplat duminică la prânz, în mijlocul uneia din cele mai mari și mai vestite comune din județul Iași, este de neconceput într-o țară din Europa civilizată", spune ziarul. În continuarea articolului, numele preoților instigatori - Petru, Pavel, Gheorghe, Novac și Doroftei din satul vecin Heleșteni, ca și al profesoarei Magda Ungureanu. Victimele erau în număr de nouă persoane care închiriaseră o cameră, pentru a se ruga împreună. Printre acestea, se aflau două fete tinere. Roxana Prisecaru, în vârstă de doar 14 ani, a fost izbită de pământ și călcată în picioare. Citez din același ziar: "Am primit un pumn în cap și am căzut pe un gard. Sora mea, Ramona, a căzut peste mine și au început să ne lovească cu picioarele. Loviturile au continuat cu bestialitate, bărbații strigând "Loviți-ne pe noi, lăsați fetele în pace!".

Același ziar din ziua următoare, 4 aprilie, citează declarația consilierului mitropolitului Daniel: "Atitudinea celor trei preoți a fost binevenită, în spiritul învățăturii creștine, care ne obligă să apărăm credința".

Următoarele întrebări se pun de la sine: cine are interesul ca tocmai în comuna unde președintele Constantinescu și-a lansat campania electorală, lansând proclamația de la Ruginoasa, să declanșeze acțiuni sângeroase, de tip medieval, care să întineze fața țării noastre? Nu cumva aceiași indivizi care până ieri se declarau atei și astăzi se proclamă vajnici apărători ai credinței? Sau, poate, știind că președintele Statelor Unite ale Americii, Bill Clinton, și vicepreședintele Al Gore și mulți alți congresmani americani sunt baptiști, vor să influențeze negativ demersurile noastre de intrare în NATO?

Cum se face că războiul de la Ruginoasa a fost declanșat în ziua de 30 martie, când, în toată lumea catolică și protestantă, se sărbătorea Paștele? Cum se face că intelectualitatea unui sat se prezintă într-o așa stare jalnică de înapoiere culturală, la finele secolului XX? De ce autoritățile civile - primar, șef de post - nu au intervenit să salveze victimele? Ce atitudine au autoritățile ecleziastice locale și cele superioare, sau le convine titlul din ziarul amintit: "Mitropolia binecuvintează războiul de la Ruginoasa"?! Nu cumva acele forțe, care nu s-au resemnat încă să accepte prăbușirea istorică a comunismului, mai încearcă să agite conflicte sociale, etnice, interconfesionale? Cum pot fi percepute asemenea semnale de către opinia publică și oficialitățile din Vest, altfel decât niște mineriade religioase? Cu asemenea exemple și exemplare, dorim să deschidem porțile euroatlantice? Ar fi păcat ca imensele eforturi și speranțele României să se năruie, spre bucuria fățișă sau ascunsă a dușmanilor democrației și reformei.

Art.29 din Constituție alin.2, 3, 4, prevede: "Libertatea conștiinței este garantată; ea trebuie să se manifeste în spirit de toleranță și respect reciproc. Cultele religioase sunt libere și se organizează potrivit atributelor proprii, în condițiile legii. În relațiile dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acțiuni de învrăjbire religioasă". Art.30: "Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile".

Cerem domnului ministru Dejeu, ministrul de interne, să ordone, de urgență, o anchetă, să publice, cât mai curând, rezultatele și sancțiunile aplicate celor vinovați de sălbăticia evenimentelor de la Ruginoasa, să fie despăgubite moral și material victimele agresiunii. Rugăm, de asemenea, pe domnul președinte Emil Constantinescu să supervizeze ancheta, pentru ca România și prestigiul ei angajat la Ruginoasa să nu sufere.

Vă mulțumesc.

 
  Florea Buga - analiză a stării de sănătate a populației la ora actuală; apel pentru mărirea bugetului pentru sănătate;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Florea Buga. Se pregătește domnul deputat Marian Ianculescu.

   

Domnul Florea Buga:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În aceste zile de după începerea discutării bugetului pentru 1997, cap."Sănătate", m-am deplasat în mai multe localități și unități sanitare din sudul țării, pentru a cunoaște realitatea și vă mărturisesc sincer că nimic nu m-a impresionat mai puternic decât scăderea dramatică a nivelului de trai și starea de sănătate a populației. Bătrânii, îndeosebi cei de vârsta a treia, dar și copiii au fost grav loviți, în ultimul timp, de o serie de boli cu destule complicații, pentru tratarea cărora sunt necesare medicamente străine sau românești, pe care nu le pot cumpăra, fiind, la ora actuală, extrem de scumpe.

Am constatat, cu amărăciunea unor medicamente, că pentru a se vindeca numai de gripă, o familie compusă din 4 persoane a cheltuit cu produsele farmaceutice peste 250.000 de lei, iar spitalele arată jalnic, fără cearșafuri, fără paturi, cu aparatură medicală demult depășită, ce poate fi dată la fier vechi. Dar, ce este și mai grav este că nu au medicamentele necesare pentru ameliorarea și vindecarea pacienților, aceștia fiind nevoiți să apeleze, tot mai mult, la serviciile vracilor.

Mergeți, stimați parlamentari, și stați de vorbă cu personalul medical de la sanatorii, dar și cu medicii din spitalele, dispensarele și policlinicile din județe și o să vă convingeți că semnalul de alarmă pe care îl trag astăzi în Camera Deputaților corespunde realității.

O boală deosebit de gravă, care a reizbucnit după cîteva decenii în multe localități, este TBC-ul. Cauza fundamentală o constituie slaba alimentație a populației, lipsa proteinelor și a vitaminelor, care trebuie să provină din carne, lapte, unt și alte produse care, din păcate, sunt deosebit de scumpe, deci tot mai greu de procurat.

Înfometarea poporului și lipsa medicamentelor sunt cele două cauze care favorizează apariția unor astfel de boli. La toate acestea se adaugă prețurile exagerate ale articolelor necesare pentru curățenie, în special săpunul, lipsa apei calde, cantitatea și calitatea apei potabile care, toate la un loc, produc destule victime. De unde să ia oamenii bani pentru alimente și medicamente, când sunt loviți din plin de șomaj, de sărăcie, de boli cardiovasculare, de sifilis, care s-a triplat față de 1987, de tuberculoză, care poate ucide jumătate din cei bolnavi, de boli nevrotice, unele incurabile, când totul este așa de scump și când bugetul pentru sănătate este mai auster decât oricând?! Cândva, în perioada interbelică, în satele și orașele din această zonă, acest flagel a secerat mii de vieți omenești. Celebrul, la vremea lui, doctorul Ulieru, în cartea sa "Însemnările unui medic de plasă", a tras semnalul de alarmă asupra ravagiilor pe care le făcea tuberculoza în rândurile tineretului. Pe crucile lor din cimitire scrie numele, vârsta și ceea ce cutremură pe trecători, "mort de oftică", iar prin grija actualului Guvern va scrie "decedat prin inaniție, precum porcii din complexele FPS-ului". Acest sumbru tablou se va întregi odată cu punerea în practică a intenției Guvernului Ciorbea de a scoate oamenii la pensie la vârsta de 65 de ani, deși statisticile confirmă că media de vârstă a scăzut, în ultimii ani, la bărbați la 65 de ani. Cu alte cuvinte, de la pensie direct la groapă, posibil chiar la una comună, fiind mai puțin costisitoare, după actualii finanțiști.

Este cel mai grav rechizitoriu la adresa guvernelor de atunci, dar și la adresa puterii de astăzi, care se ocupă de primiri fastuoase și deosebit de costisitoare, cu personaje care vin dintr-o neagră istorie pentru români, de modificare a Legii fondului funciar în favoarea grofilor, a Legii învățământului în favoarea ungurimii, de ridicări de imunități pentru intimidarea adevăraților patrioți, în timp ce creșterea morbidității și mortalității este îngrijorătoare. Cu alte cuvinte, țara arde și baba se piaptănă!

Starea de sănătate a poporului român este acum grav amenințată, încât fondul biologic al neamului românesc este pus sub un mare semn de întrebare. Cine își mai permite luxul de a mai avea copii mulți și sănătoși, în condițiile când sărăcia face casă bună cu România? Străbunii noștri, romanii, aveau o vorbă: "Mens sana in corpore sano". Din păcate, avem multe minți sănătoase și inteligente în corpuri foarte bolnave. De aceea, domnilor colegi, atunci când vom vota bugetul pentru 1997, să fim generoși la cap."Sănătate", susținând propunerea Ministerului Sănătății, a Asociației Spitalelor din România, a Societății Naționale de Cruce Roșie de a se aloca cel puțin 4% din PIB, prevedere minimă față de necesar, pentru că, altfel, vom merge încet, dar sigur, la degradarea speciei umane.

Parafrazându-l pe marele prozator Marin Preda, pot spune, în încheiere, ca un avertisment pentru toți: Dacă sănătate nu e, nici Parlament nu mai e. Nu uitați!

Vă mulțumesc.

(Aplauze din partea stângă)

 
  Marian Ianculescu - apel către Guvernul României pentru acordarea ajutoarelor necesare familiilor sinistrate din cauza inundațiilor;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Marian Ianculescu. Urmează domnul deputat Mihai Drecin.

   

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Condițiile meteorologice recente și actuale au produs și încă mai produc inundații, unele cu consecințe catastrofale asupra așezărilor umane și culturilor agricole. Cel mai grav afectat a fost județul Teleorman: peste 200 gospodării inundate, alte peste 150 au fost evacuate și circa 150 izolate de ape. De asemenea, furia apelor a înecat circa 3.000 de hectare culturi agricole cultivate cu grâu, 200 hectare cu orez, 300 hectare cu legume, drumuri județene distruse și altele.

Cel mai grav lucru este faptul că apele revărsate au inundat atât fântânile oamenilor, cât și grupurile sanitare, crescând astfel pericolul îmbolnăvirilor și apariția chiar a febrei tifoide, cum titra, într-unul din numerele sale, cotidianul "Adevărul". Și, în condițiile acestui sumbru tablou, oamenii încă mai așteaptă ajutoare de la guvernanți, care nici măcar nu au catadicsit să analizeze situațiile grave create într-o ședință de Guvern.

Nu este neapărat nevoie de deplasarea primului-ministru Ciorbea, în cizme, în zonele sinistrate, cum a făcut-o în cazul satului Pârcovaci. Nu cerem acest lucru, pentru că timpul unui prim-ministru este foarte prețios, dar de generat o problemă, la nivelul Guvernului, pentru sensibilizarea factorilor de decizie, considerăm aceasta de maximă urgență. Iată de ce, stimate domnule prim-ministru, facem apel, pe această cale, la Guvernul României, la dumneavoastră personal, pentru o implicare serioasă în această problemă, în vederea acordării ajutoarelor necesare sinistraților. Și acest lucru trebuie făcut cât mai urgent posibil, pe termen scurt, chiar dacă unele ape s-au retras. Au rămas, în schimb, oamenii, cu greutățile lor, care încă mai așteaptă ajutorul legal și din partea Guvernului, nu numai din mila oamenilor sau sponsorizării. De asemenea, programul trebuie completat cu măsuri pe termen mediu și lung, pentru efectuarea de lucrări hidrotehnice și silvice care să prevină, în viitor, efectele unor asemenea fenomene.

Doamnelor și domnilor deputați,

Profit de privilegiul de a mă afla acum la acest microfon și de a face apel la unii colegi din arcul puterii, și mă refer în special la domnul deputat Vasile Lupu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, să se potolească și să nu mai incite populația în teritoriu la nesupunere în respectarea legii, împotriva personalului silvic care asigură paza și gospodărirea pădurilor. Populația este încurajată în a incendia pădurile, dacă personalul silvic continuă să efectueze lucrări de exploatare a pădurilor care, "după sfaturi înțelepte", ar urma să fie privatizate.

Atragem atenția că, în conformitate cu prevederile Codului silvic, art.101: "Distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuințare, prin incendierea unor păduri, constituie infracțiune de distrugere calificată, care a avut ca urmare un dezastru și se pedepsește potrivit dispozițiilor prevăzute de Codul penal". Și s-ar putea ca, în loc de rezultatele electorale scontate, domnul deputat Vasile Lupu și alții, care procedează altfel, să se aleagă cu altceva, în condițiile unui stat de drept, în care justiția este chemată să-și facă datoria, indiferent de coloratura politică.

Vă mulțumesc.

(Aplauze din partea stângă)

 
  Mihai Dorin Drecin - despre importanța unei instituții cu certă aură istorică: banca Albina din Sibiu;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mihai Drecin. Se pregătește domnul deputat Nicolae Leonăchescu.

   

Domnul Mihai Dorin Drecin:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Am să încerc, în câteva cuvinte, să vorbesc despre o bancă, dar nu despre băncile zilelor noastre.

Peste câteva zile, la 10 aprilie, se împlinesc 125 de ani de la activarea Băncii "Albina" din Sibiu, prima bancă cu capital românesc nu numai din Transilvania, ci din întreg spațiul geografic românesc. Atunci, românii transilvăneni, în dorința de a obține credite, deoarece băncile săsești și maghiare din Transilvania le refuzau aceste credite, au pus mână de la mână și au înființat, datorită efortului unui simplu învățător, Vizarion Roman, Banca "Albina" din Sibiu. Banca "Albina" din Sibiu a devenit, în scurtă vreme, un model de organizare și de muncă pentru toate celelalte încă 150 de bănci și cooperative de credit, pe care românii transilvăneni au reușit să le înființeze până în 1918.

Dacă Vizarion Roman, un simplu învățător, a întemeiat o bancă de credit, urmașul său, avocatul Partenie Cozma a dezvoltat și a consolidat această bancă, fiindu-i director general între 1885 și 1915.

Banca "Albina" din Sibiu a avut, pentru românii transilvăneni, un rol deosebit atât în plan economic, cât și în plan cultural și politic.

În plan economic, Banca "Albina" a sprijinit un proces deosebit de important, și anume transferul proprietății funciare din mâna nobilimii maghiare în mâna burgheziei românești. Această bancă a dat credite țăranului român, meseriașului român, intelectualului român, care nu depășeau, la vremea respectivă, 8 până la 12 %. Cred că ar fi, valoarea acestui credit, un exemplu pentru felul în care și băncile, astăzi, ar trebui să susțină afirmarea cetățeanului care dorește să pună pe picioare o afacere lucrativă și în special pe români.

A sprijinit, apoi, Banca "Albina" din Sibiu și comerțul. A înființat noi bănci și chiar cooperative.

În plan cultural, Banca a dat bani, din așa-numita cotă de cultură și de binefacere, pentru Biserica română, atât cea ortodoxă, cât și greco-catolică. A sponsorizat, ca să folosesc un termen de astăzi, școala românească, care, în vremea aceea, nu era sprijinită de guvernul maghiar. A acordat, apoi, burse elevilor și studenților români. Aș aminti doar că, bunăoară, prin așa-numita "masă a studenților", între 1895 și 1918, la Sibiu au primit ajutoare bănești 1030 de elevi români care, altfel, nu ar fi putut să urmeze școlile din Sibiu. Printre aceștia aș vrea să amintesc doar câțiva: pe Octavian Goga, pe D.D. Roșca, pe Andrei Oțetea, pe Ioan Lupaș, cei care au devenit, apoi, în România Mare, personalități marcante ale științei culturii noastre.

În plan politic, Banca "Albina" din Sibiu a sprijinit, cu discreția necesară, Partidul Național Român, a dat bani, pe care a reușit să-i mascheze în bilanțurile anuale, pentru ca să nu intre în conflict cu autoritățile maghiare. Aș aminti doar atât că în 1918, bunăoară, Banca "Albina" a finanțat consiliul dirigent cu peste 5 milioane de coroane. Banca "Albina" a avut strânse legături cu Regatul României. Partenie Cozma a fost prieten cu Tache Ionescu, cu Emil Costinescu, cu Brătienii. Bucureștiul a înțeles că Banca "Albina" din Sibiu este un veritabil pilon al vieții economice a românilor transilvăneni. Așa se face că în 1912, când sistemul bancar din Austro-Ungaria a intrat într-o criză foarte puternică, prin Banca Națională a României, Banca Agricolă din București a dat un ajutor de 4 milioane de lei, care efectiv a salvat de la faliment întregul sistem bancar românesc din Transilvania.

După 1918, Banca "Albina" rămâne una din cele mai importante bănci ale României Mari. În fruntea ei, avem economiști de certă valoare, ca dr.Ilie Beu, Ioan Vătășanu sau Mihai Veliciu. Ea se va implica, de astă dată, nu numai în domeniul agricol, ci și în comerț, mai ales în afaceri de import-export, în industria hotelieră și chiar în industrie în general.

A fi "albinist", atât până la 1918, cât și după aceea, până când și această bancă a fost naționalizată de regimul comunist, era un titlu de mândrie. "Albinist" însemna muncă, moralitate, cinste.

Reînființarea Băncii "Albina", după 1990, este un semn că buna tradiție poate să revigoreze o instituție cu certă aură istorică națională. Noii conducători trebuie însă să țină cont de cerințele momentului și mai ales ale viitorului. Sperăm să fie așa.

Vă mulțumesc.

(Aplauze în partea stângă a sălii)

 
  Nicolae Leonăchescu - adresarea unui apel tuturor pentru a acorda sectorului de cercetare importanța pe care o merită;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Nicolae Leonăchescu. Se pregătește domnul deputat Eugen Nicolicea.

   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Onorat auditoriu,

Cu puțin timp în urmă, s-au împlinit două decenii de la catastrofalul cutremur din 4 martie 1977. Acest cutremur a convins factorii de decizie ai timpului că cercetările fundamentale în domenii ca Fizica Pământului, Seismologia, Construcțiile etc. sunt absolut necesare și în țara noastră.

Este necesar un cutremur catastrofal care să amintească periodic factorilor de decizie să nu neglijeze cercetarea științifică și, în mod deosebit, cercetarea fundamentală?

Constatăm cu durere faptul că puterea executivă neglijează în continuare sectorul cercetării științifice, aducându-l la limita desființării. Avem informații conform cărora tematica cercetării, structurile ei organizatorice, cartea științifică și tehnică, forțele umane antrenate și finanțarea sectorului sunt puternic afectate și asta ne va costa foarte mult în viitor.

Colective valoroase de specialiști sunt în destrămare, inclusiv în sectoarele de vârf tehnic și tehnologic, din cauza slabei finanțări.

Multe contracte de cercetare sunt studii de fezabilitate și management fără progres în planul cunoașterii.

Cercetători valoroși, precum și universitari tineri, migrează pe alte meridiane spre a-și asigura viața lor și a familiilor lor, lipsind sectorul științific românesc de un potențial remarcabil.

Dispersia creatorilor români pe arii mari este o realitate; migrația, în continuare, a creierelor este rezultatul unei politici inadecvate, de tip oriental-despotic; aceasta nu realizează faptul că gestionarea superdotaților este o prioritate absolută, în toate epocile, deoarece creatorii inovează pentru ziua de mâine.

Ne-a surprins atitudinea negativă a noului ministru al cercetării și tehnologiei față de Editura Tehnică, instituție care din 1950 asigură apariția cărții tehnice și științifice. Or, cercetarea științifică fundamentală și cea universitară se exprimă prin carte de înaltă ținută și de circulație internațională. Nepăsarea cu iz politic față de cercetările unor colective ne alarmează.

Au fost finanțate cu sume exorbitante așa-zisele cercetări ale infractorului Andrei Hododi, care se oferea să producă un material-minune botezat DURREF, dar am respins sistematic cercetările fundamentale ale lui Gabriel Gheorghe în domeniul protoistoriei românilor, cercetător care nu poate să-și scoată revista "Getica" din lipsa unei surse de finanțare.

Din aceste considerente și în perspectiva votării proiectului de Lege privind bugetul de stat pe anul 1997, adresez un apel tuturor ca să acordăm sectorului de cercetare importanța pe care o merită. În cadrul lui, cercetarea științifică fundamentală, inclusiv cea universitară, trebuie să ocupe locul pe care viitorul nostru comun îl impune.

Folosind la maximum această bogăție inestimabilă - fondul creatorilor de mare valoare - și descătușând forțele creatoare ale poporului nostru, putem parcurge o tranziție fără cutremure sociale.

Aceasta este o datorie istorică, pentru că, așa după cum spunea Mircea Eliade: "Mare sau mică, biruită sau victorioasă, o națiune nu înfruntă eternitatea nici prin politicienii ei, nici prin armata ei, nici prin țăranii sau proletarii ei, ci numai prin ce se gândește, se descoperă și se creează între hotarele ei".

Vă mulțumesc.

 
  Eugen Nicolicea - denunțarea unor planuri ce pot duce la dezbinarea țării;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Eugen Nicolicea. Se pregătește domnul deputat Nicolae Ionescu.

   

Domnul Eugen Nicolicea:

Valul de schimbări din cadrul Ministerului de Interne continuă. Explicațiile domnului ministru Dejeu nu pot să acopere un adevăr dur. Ministerul de Interne este politizat cu scopul clar de a fi transformat într-un organ de represiune.

Așa-zisele tratative cu sindicatele nu au avut alt scop decât amânarea protestelor muncitorilor până când se va încheia restructurarea Ministerului de Interne, pentru ca acesta să poată interveni în forță și să înăbușească orice formă de protest sau de revoltă a electoratului înșelat. De aici și până la instaurarea dictaturii, apel pe care l-am mai făcut la dumneavoastră, într-o țară "albanizată" nu mai este mult. S-ar putea ca toate acestea să facă parte dintr-un plan bine pus la punct, pentru că tulburările pot duce la dezbinarea țării și este din ce în ce mai departe posibilitatea unirii noastre cu Basarabia. Oricum, cu un președinte ales în România cu sprijinul ungurilor și un președinte ales în Moldova cu sprijinul rușilor, unitatea noastră este din ce în ce mai departe.

(Rumoare)

 
  Nicolae Ionescu - atitudine împotriva tuturor inițiativelor, actelor și măsurilor luate de actualii guvernanți în favoarea maghiarilor;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Nicolae Ionescu. Se pregătește domnul deputat Petru Bejinariu.

   

Domnul Nicolae Ionescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Anul acesta, la 19 martie, s-au împlinit 90 de ani de când Parlamentul ungar a votat Legea școalelor, cunoscută în literatura de specialitate și sub denumirea de Legea Aponyi, după numele inițiatorului ei, Albert Aponyi.

Prin acel act de o tristă rezonanță istorică pentru români, s-a avizat direct desființarea școlilor confesionale românești din Transilvania, în vederea forțării procesului de maghiarizare a românilor început după 1867.

După cum se consemnează în numeroase lucrări, în virtutea prevederilor acelei legi draconice pentru români, în Ardeal s-au închis câteva sute de școli, mii și mii de români rămânând fără știință de carte. În Enciclopedia României, ediția l938, vol.I, pag.475, se citează: "Tiranica Lege Aponi a provocat închiderea a 350 de școale românești".

Cum era și firesc, împotriva prevederilor tiranicei legi s-au ridicat în epocă în mod exemplar și cu o dârzenie deosebită mințile luminate ale vremii, cărturari de marcă, profesori și învățători, politicieni patrioți încercând fiecare în parte și toți la un loc să limiteze consecințele nefaste ale încercărilor oficialităților de stat maghiare de desnaționalizare forțată a românilor transilvăneni prin interzicerea accesului lor la învățământ în limba maternă.

Doamnelor și domnilor deputați,

Poate nu aș fi ridicat acum și aici această pagină de tristă amintire pentru învățământul românesc din Ardeal, pe care a reprezentat-o această lege, dacă ceea ce s-a întâmplat acum 90 de ani n-ar avea unele similitudini și chiar consecințe cu ceea ce se întâmplă astăzi în zona românească intracarpatică, datorită politicii promovate de guvernanți sub impulsul și sub presiunile UDMR.

Este vorba, în ultimă instanță, de limitarea și de îngustarea, sub diferite căi, forme și metode, a accesului la învățătură a fiilor țării de origine română în favoarea celor de etnie maghiară.

Ceea ce ni se pare a fi însă foarte grav este faptul că dacă acum 90 de ani protagoniștii politicii de desnaționalizare a românilor ardeleni prin limitarea accesului lor la învățătură îl reprezentau autoritățile și oficialitățile maghiare care tăiau și spânzurau în Transilvania, aflată în acest timp sub ocupație străină, în prezent ne este dat să asistăm la o situație de-a dreptul răsturnată și total anacronică. Promotorii de azi ai acestei politici sunt oficialitățile guvernamentale românești în rândul cărora UDMR joacă rolul de cal troian.

Astfel, sub ochii noștri echipa guvernamentală, la presiunea și sub șantajul UDMR, a inițiat sau s-a declarat de acord cu unele acte și măsuri cu totul și cu totul neavenite într-un stat românesc, suveran, unitar și independent.

Este vorba, printre altele, de inițierea modificării Legii învățământului în sensul dorit de UDMR, de micșorarea numărului de școli din Ardeal cu limba de predare română în favoarea celor cu predare în limba maghiară; de despărțirea sau de separarea Universității clujene Babeș Bolyai și înființarea unei universități de stat maghiare; de pretențiile UDMR de admitere a inscripțiilor bilingve pe unele instituții de stat, administrative, sociale, școlare și chiar în localitățile cu o populație de 10 la sută etnie maghiară; de trecerea sub tăcere a deciziilor unor consilii locale sau primării de orientare UDMR-istă din județele: Covasna, Harghita, Mureș, de a schimba denumirile unor străzi cu nume românești, cu nume de maghiari; de pasivitatea cu care unii responsabili guvernamentali asistă la distrugerea sau degradarea unor monumente și cimitire ale eroilor români din Ardeal, sau la ștergerea inscripțiilor românești de pe unele insemne memoriale.

La o analiză atentă, a ceea ce se face sau se preconizează a se face în Transilvania în favoarea maghiarilor pare a fi, sau chiar este, plata prețului ascuns sau fățiș al participării UDMR la guvernare.

În ceea ce mă privește, în calitate de deputat, declar deschis și cu toată răspunderea, în nume personal și în numele grupului parlamentar PUNR, că mă voi opune cu toată fermitatea tuturor inițiativelor, actelor și măsurilor luate de actualii guvernanți în favoarea maghiarilor trăitori în Ardealul nostru scump, în defavoarea evidentă a românilor care au fost, sunt și vor fi întotdeauna majoritari în Transilvania.

Ca român și ca om politic, nu voi fi de acord niciodată ca în școala românească, în justiție, în armată, în poliție, în prefecturile și în primăriile din România, să se vorbească în mod oficial într-o altă limbă, ci numai și numai în limba în care vorbim în Parlamentul României, care este limba noastră, "dulce și frumoasă, limba vechilor cazanii".

Vă mulțumesc.

 
  Petru Bejinariu - evocarea personalității folcloristului Simion Florea Marian la 90 de ani de la moartea acestuia;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petru Bejinariu. Se pregătește doamna deputat Viorica Afrăsinei.

   

Domnul Petru Bejinariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă solicit îngăduința să ieșim pentru câteva clipe de sub povara cifrelor neîndestulătoare ale Bugetului de stat pe 1997, apoi să ieșim din sfera disputelor politice, nu totdeauna productive, și apoi să ieșim din sfera atâtor durități sociale printr-un demers de evocare și de comemorare.

La 11 aprilie 1997 se împlinesc 90 de ani de la moartea, și tot în anul 1997, 150 de ani de la nașterea celui mai mare folclorist român născut, format și în plină activitate la Suceava, Simion Florea Marian, confirmând încă o dată zicala cronicarului: "Nasc și la Moldova oameni".

Și acest scriitor, folclorist și mare om de cultură s-a născut într-o familie de țărani, la Ilișești, unde a cunoscut și îndrăgit de mic mirifica lume a satului, acolo unde de fapt s-a născut și veșnicia și unde în voie respiră marea Lege morală a românilor.

A urmat școala în satul natal, apoi Școala poporală și gimnaziul la Suceava, Năsăud și Beiuș. Continuă studiile teologice la Cernăuți, atunci o adevărată capitală culturală a românilor, care astăzi, acum, riscă să fie înstrăinată definitiv printr-un deja proiectat tratat umilitor cu Ucraina.

În perioada studiilor gimnaziale, urmărește cu mare interes conținutul și formele tradiționale de la țară și publică în revista "Familia" culegerea de folclor "O nuntă la Ilișești" - debut. Apoi, volumele: "Poezii poporale din Bucovina", "Balade române culese și corese" și altele.

Interesant este că în timpul studiilor la Năsăud și Beiuș, a străbătut meleagurile Transilvaniei cu marea și semnificativa dorință de a-l întâlni pe legendarul Avram Iancu, dar nu l-a întâlnit niciodată. În schimb, a adunat atâtea cântece și atâta credință populară, încât a născut și a întocmit cea mai frumoasă culegere și publicată în 1900 sub denumirea "Poezii poporale despre Avram Iancu".

După încheierea studiilor este hirotonit, preoțind în satele Poiana Stampei și Voloca și apoi în orașul Siret, unde devine profesor de religie și limba română, promovând și profesând într-o zonă demografic heterogenă, limba română, adică spațiul dăinuirii noastre.

În anul 1881 este primit în rândul membrilor Academiei Române. Cea mai bogată activitate o desfășoară la Suceava. Participă la toate societățile științifice și lucrările consacrate de Simion Florea Marian sărbătorilor, obiceiurilor rituale, ornitologiei și entomologiei, lucrări în care abundă legendele, cântecele, descântecele, colindele, strigăturile, proverbele, ghicitorile, aparțin în egală măsură atât etnografiei, cât și folclorului.

Simion Florea Marian este autorul unei opere unice în folcloristica europeană. A pus bazele etnografiei românești în lucrările: "Nașterea la români", "Nunta la români", "Înmormântarea la români", "Tradițiile populare din Bucovina", "Tradiții românești".

Așadar, Simion Florea Marian rămâne o mică și importantă sferă de lumină în literatura română și europeană și noi suntem datori și onorați în demersul nostru de evocare, de comemorare spre neuitare și prosperarea civilizației noastre sufletești. Știm bine, cultura reprezintă sufletul civilizației noastre.

Vă mulțumesc.

 
  Viorica Afrăsinei - marcarea unui moment remarcabil al istoriei române: 90 de ani de la răscoala din 1907;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna deputat Viorica Afrăsinei, care este ultima pe lista acestor intervenții de astăzi.

   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Cu îngăduința dumneavoastră, vă voi reține atenția câteva minute pentru a-mi face datoria față de țăranii din Flămânzi, care m-au rugat să aduc gândurile lor în Parlamentul României și să vă asigur de respectul lor față de dumneavoastră, față de valorile democrației câștigate prin revoluția din decembrie 1989.

Localnicii din Flămânzii județului Botoșani au comemorat în urmă cu două săptămâni 90 de ani de la Răscoala din 1907. Dincolo de controversele istoricilor, dar mai ales ale politicienilor, 1907 rămâne, prin amploare și forța evenimentului, un moment remarcabil al istoriei române.

Surprinzător și condamnabil este că acest eveniment este din ce în ce mai puțin marcat în plan comemorativ. N-ar trebui uitat că pentru noi, botoșenenii, el se înscrie ca un eveniment aparte, deoarece, pe aceste locuri s-a aprins scânteia răscoalei.

Inițiativa marcării momentului la Flămânzi este notabilă, cu atât mai mult cu cât ea aparține țăranilor din localitate, sprijiniți de câțiva profesori și istorici inimoși ai zonei: Musa Alexandru, Negri Octav, Munteanu Petru, Ionel Bejenaru, cercetător la Muzeul județean, și alți fii ai satului.

Am participat la comemorarea acestui eveniment alături de sutele de oameni ai satelor și am selectat câteva fraze din cuvântările oamenilor locului, care m-au rugat să vi le transmit și dumneavoastră. Spuneau aceștia: "Cunoașterea cauzelor desfășurării reprimării și urmărilor răscoalei nu sunt simple amintiri care pot fi uitate oricând, ci ele sunt realități cu multiple implicații în evoluția societății românești.

Cunoștințele referitoare la răscoală, indiferent cum este privită de unii contemporani, nu pot să aibă decât influențe deosebit de benefice asupra societății actuale. Cele desemnând aspecte negative îi vor împiedica pe contemporani să le repete, iar cele pozitive le vor servi ca model. Comemorarea răscoalei reprezintă mereu un nou prilej de a trage învățături, de a trăi noi emoții și de a forma sentimente și atitudini. Nici o personalitate, nici un partid, nici un guvern sau parlament nu trebuie să încerce să se sustragă judecății celui mai drept Tribunal al lumii - Istoria - deoarece încercarea ar fi sortită eșecului și ar dăuna profund evoluției viitoare. Și, pentru ca acest Tribunal să aibă cât mai puține capete de acuzare, toți acei amintiți trebuie să-și fundamenteze activitatea pe marile lecții ale trecutului, căci foarte puține sunt problemele actuale care să nu-și găsească o rezolvare în consultarea unui eveniment petrecut într-un trecut mai îndepărtat sau mai apropiat".

Și mai spuneau țăranii în dulcea lor vorbă moldovenească: "Ni se pare că partidele actuale, neglijând lecția Istoriei, au o atitudine ce marchează prea puțin potențialul politic al țăranilor. Neamului nostru românesc i se oferă iarăși posibilitatea și dreptul de a hotărî asupra propriei sale soarte".

Domnilor colegi parlamentari, oamenii din Flămânzi m-au rugat să vă transmit dumneavoastră, mai ales acelora care sunteți colegi de partid ai domnului prim-ministru Victor Ciorbea, că acțiunea de comemorare a Răscoalei din 1907 a însemnat un moment deosebit al celor din zonă, a fost o acțiune reușită, care a arătat că speranța de mai bine încă nu a murit și că istoria este o mare lecție a viitorului. Oamenii din Flămânzi ne-au rugat să transmitem domnului Victor Ciorbea că nu se așteptau să fie onorați chiar cu prezența domniei sale la aceste evenimente de comemorare, pentru că, desigur, problemele de guvernare sunt foarte grele în astfel de momente, când luăm tranziția de la început, mai ales când nici măcar nu se știe exact calea cea mai adecvată pentru România de azi. Țăranii din Flămânzi s-ar fi așteptat măcar la un mesaj din partea premierului, așa cum doar cu o săptămână în urmă s-au bucurat maghiarii pentru mesajul pe care l-au primit într-o formulare, poate chiar mai mult decât necesară. Întreabă țăranii din Flămânzi: "ce ar trebui să facă pentru a atenționa guvernanții că sunt o clasă socială blajină și credincioasă, care știu îndura mai degrabă nevoia, decât ofensa, jignirea, sau lipsa de considerație?"

Iată de ce încă mai e timp pentru premierul Ciorbea de a transmite un mesaj de răspuns la invitația pe care inimoșii oameni ai satelor i-au făcut-o la Flămânzi în data de 23 martie 1997. Și, cei care i-ați putea transmite acest lucru, poate că n-ați face decât un gest firesc de considerație pentru cei care v-au adresat, prin intervenția mea, această rugăminte.

Vă mulțumesc.

 
  Sorin Victor Lepșa - replică la unele afirmații ale domnului Mitică Bălăeț.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Sorin Lepșa dorește un drept la replică. Vă rog.

   

Domnul Sorin Victor Lepșa:

Normal, nu aș fi dorit să -i dau nici o replică, dar mă bucur că domnul Mitică Bălăeț nu mai poate de grija altuia, respectiv a mea, dar realitatea infirmă ceea ce Domniei sale, probabil în imaginație, i-ar fi plăcut să se întâmple. Toată intervenția Domniei sale se înscrie în linia partidului pe care-l reprezintă, partid care, prin vocea Domniei sale, folosește aceleași mijloace - minciuna, dezinformarea.

În încheire, doresc să-i aduc aminte (rumoare; vociferări) cum este cu purtarea grijii față de altul. În rest, nu are rost să mai comentez fanteziile domnului deputat, fantezii care poate ar fi bine să fie folosite în alte domenii.

Aș dori să-i aduc aminte o anecdotă. La Radio Erevan un cetățean intreabă: "Este adevărat că lui Ivan i s-a dat o bicicletă?" Radio Erevan răspunde: "Da, este adevărat că Ivan a fost la noi, dar nu i s-a dat. I s-a luat".

(Rumoare; vociferări)

 
Dezbateri asupra proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.133/1996 pentru transformarea fondurilor proprietății private în societăți de investiții financiare (Procedură de urgență. Respingerea proiectului de lege.)  

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamnelor și domnilor deputați,

Vom intra în ordinea de zi în continuare.

Vă informez că și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 271 de deputați. Participă la alte acțiuni parlamentare 30 și 70 sunt absenți.

Cvorumul prevăzut de art.128 din Regulamentul nostru este întrunit.

Vom începe activitatea noastră și vom lua în dezbatere inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi.

Vom începe cu proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii pentru transformarea fondurilor proprietății private în societăți de investiții financiare, nr.133/1996.

Plenul Camerei Deputaților, în ședința din data de 1 aprilie 1997, a aprobat ca această propunere legislativă să fie dezbătută în procedură de urgență.

Conform prevederilor art.105 și 106 din Regulamentul nostru, urmează să aprobăm timpul afectat luărilor de cuvânt la articolul unic, cât și durata de timp afectată dezbaterii acestei propuneri legislative.

Invit comisia să facă propunerile respective.

   

Domnul Iuliu Vida:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Din partea comisiei propun fondul de timp de 45 de minute pentru dezbaterea acestui proiect de lege, iar în cadrul discuțiilor pe articole, câte 5 minute pentru fiecare vorbitor.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Propunerile comisiei au fost de 45 de minute, respectiv 5 minute.

Vă supun spre aprobare propunerile făcute de biroul comisiei.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri? 7 abțineri.

Cu 7 abțineri, s-au adoptat timpii propuși de comisie.

Potrivit art.105, urmează să trecem la dezbatere.

Vă rog, din partea comisiei, domnul deputat Vida.

 
   

Domnul Iuliu Vida:

Propun următorul text: "După titlul proiectului, articolul unic, alin.2 al art.6 din Legea pentru transformarea fondurilor proprietății private în societăți de investiții financiare, 133 din 24 octombrie 1996, publicată în Monitorul Oficial nr.273 din 1 noiembrie 1996, se modifică și va avea următorul cuprins ...", iar textul urmează să curgă în continuare.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci e vorba de o chestiune de tehnică legislativă, da? Bun.

Domnul deputat Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, vreau să vă reamintesc că, potrivit art.105, alin.final, "În timpul dezbaterilor nu pot fi prezentate amendamente", indiferent de natura lor.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă mulțumesc.

Comisia?

 
   

Domnul Iuliu Vida:

Nu este nici un amendament textul pe care l-am citit, ci ordonarea textului după cerința tehnicii legislative.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, domnule Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

În raportul comisiei s-a cerut ca proiectul de lege să fie supus dezbaterii plenului în forma prezentată. Deci, indiferent că este vorba de un amendament de redactare, nu poate fi prezentat în acest moment, când ne găsim în procedură de urgență. Cred că ar fi fost bine ca totuși comisia să fi văzut îndeaproape avizul Consiliului Legislativ, care ar fi trebuit luat în considerație, dar peste care cred că a trecut.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Având în vedere intervențiile respective, într-adevăr, conform art.105, ultimul alineat, nu pot fi prezentate amendamente. Sigur, este vorba de o chestiune de tehnică legislativă. Eu cred că ar trebui totuși să ținem cont de această chestiune absolut de tehnică legislativă, care nu modifică conținutul articolului unic al acestei legi.

Cu acestea, voi trece la supunerea spre aprobare a acestei legi.

La titlul legii n-au existat propuneri, amendamente din partea comisiei.

Vă supun spre aprobare titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. 16 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu 16 voturi împotrivă și o abținere, s-a adoptat titlul legii.

Vă supun spre aprobare preambulul legii.

Domnul deputat Albu. Ați avut amendamente la comisie?

 
   

Domnul Alexandru Albu:

Nu. Amendamentul meu a fost propunerea de respingere a acestei legi.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

A fost înregistrat la comisie?

 
   

Domnul Alexandru Albu:

Nu e răspunderea mea pentru treaba asta. Probabil că a fost înregistrat, nu știu.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Ce se întâmplă? În plen, chiar domnul deputat Gaspar a arătat că nu pot fi prezentate amendamente și nu se pot discuta decât eventualele amendamente respinse de comisie. Deci, dacă vă încadrați într-una din situațiile acestea, vă dau cuvântul, altminteri, nu intrați în Regulament.

 
   

Domnul Alexandru Albu:

Eu nu vreau să fac un amendament, domnule președinte. Eu vreau să mă refer puțin la problema în sine.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci dezbaterea în fond la procedura de urgență nu mai există. Este procedura de urgență care modifică dezbaterea normală a unei inițiative legislative.

"În timpul dezbaterilor nu pot fi prezentate amendamente" - art.105, ultima parte. (Rumoare)

Deci, dumneavoastră sunteți desemnat, din partea grupului parlamentar, să luați cuvântul la lege, da? Dacă sunteți, trebuia să spuneți lucrul acesta.

Vă rog frumos să luați cuvântul, atunci.

 
   

Domnul Alexandru Albu:

Domnilor colegi,

Domnule președinte,

Ne aflăm în fața amendării unei legi organice. Fac această precizare, pentru a nu se uita că amendarea unei legi organice se votează în același mod ca și legea în sine, adică cu o majoritate din efectiv, dar amintesc statutul acesta de lege organică și pentru că este vorba de o lege foarte importantă, care incumbă un plus de responsabilitate și de atenție din partea noastră, știut fiind că, prin excelență, asemenea legi, asemenea amendamente sunt serios analizate și în cadrul Curții Constituționale.

Domnilor colegi,

Economia de piață are, indiscutabil, anumite virtuți. Ea s-a format cu mult timp în urmă. Noi încercăm acum, prin diverse forme, prin diverse acte legislative, s-o făurim și în România. Dar economia aceasta de piață este guvernată de anumite legități obiective, care se impun cu o forță implacabilă și, din această cauză, atunci când procesele creării economiei de piață sunt întrerupte, sunt stopate, sunt amânate, pot apare foarte mari tulburări, foarte mari disfuncționalități.

Este vorba tocmai de acest lucru în amendamentul care ni s-a propus. Și anume să se amâne cu 10-12 luni termenul care este prevăzut în art.1 al legii. Motivația care se aduce, mie personal și unora dintre colegii din grup cu care am discutat, ni se pare foarte subțire. Astfel, se spune că este necesar să se amâne termenul respectiv cu următoarea formulare. "Motivația noastră este susținută și de faptul că în perioada Funcționării Pondurilor Proprietății private s-au semnalat nereguli în activitatea acestora, nereguli care au fost intens mediatizate". Este perfect adevărat.

Cu privire la fondurile proprietății private s-au făcut astfel de aprecieri în presă, printre care probabil unele fondate, unele mai puțin, știu eu, documentate și întemeiate. Dar, eu mă întreb, pentru a intra în legalitate și pentru a ajunge la o concluzie cu privire la corectitudinea activității Fondurilor Proprietății Private care se transformă acum în SIF-uri, este necesară o amînare un an de zile? Nu se poate face acest lucru într-un termen rezonabil? Nu s-a putut face până acum, de către actuala putere, de către instanțele abilitate în a- ceastă materie, de către aceste comisii de combatere a corupției și a crimei organizate? Rămâne aceasta doar așa o excrescență nefirească și artificială pe corpul legislativ, social, politic al țării? De ce nu s-a acționat dacă au fost asemenea lucruri?

Vreau să vă informez, domnilor colegi, mai ales pe cei veniți în actuala sesiune, că aceste consilii de administrație ale fondurilor proprietății private sunt formate pe baza unei configurații politice parlamentare existente în Parlamentul trecut. În toate aceste consilii de administrație sunt reprezentate toate forțele politice, toate partidele politice existente în prezent în Parlament, cu o excepție, Partidul Național Liberal care nu a activat ca partid parlamentar în legislatura trecută. Poate sub acest aspect este, știu eu, îndreptățită emanarea unui asemenea amendament tocmai de la Partidul Național Liberal, întrucât văd că majoritatea semnatarilor provin de la acest partid. Dar nu este nevoie să amânăm un proces care este declanșat, care este în plină desfășurare, pentru a face această corectură, deoarece o putem face și după ce se produce transformarea respectivă.

În fond, dumneavoastră aveți putința prin votul pe care îl veți da, și pentru că, știu eu, veți merge probabil, sperăm cel puțin, pe aceeași linie sănătoasă pe care a instalat-o Partidul Democrației Sociale din România de reprezentare în consiliile de administrație a tuturor partidelor politice din Parlament, cu reprezentare parlamentară. (Vociferări din partea majorității) Așa că nu acesta este motivul pentru care se propune această amânare.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun, vă rog să vă limitați timpul de expunere.

 
   

Domnul Alexandru Albu:

M-am limitat. Eu vreau să vă spun, domnilor colegi, că 16 milioane de cetățeni așteaptă să-și valorifice aceste certificate de acționar, aceste acțiuni pe care ei le vor primi la diferitele unități unde s-au înscris și ar însemna o mare dezamăgire din partea lor să se stopeze acum acest proces. Nu pot să-mi reprim o îndoială și-mi cer scuze. Se încearcă cumva obținerea unui termen ca aceste certificate de acționar să poată fi, știu eu, speculate și în alte forme, așa cum s-a întâmplat cu certificatele de proprietate pe care le-am emis în baza Legii nr. 58? Vă rog să reflectați.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Domnul deputat Gheorghe Valeriu din partea inițiatorului. Vă rog să nu depășiți timpul, da?

 
   

Domnul Gheorghe Valeriu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Cei care au inițiat acest proiect de lege l-au făcut tocmai în ideea care o spunea colegul care a vorbit mai înainte, de a apăra interesele celor 16 milioane de acționari, la cele 5 FPP-uri din țară, 16 milioane de acționari ar trebui să fie dacă într-adevăr Fondurile Proprietății Private ar fi dat acțiuni la acei cetățeni care au obținut dividende de pe urma procentului de 30% depus de societățile comerciale la Fondurile Proprietății Private. Dar nu aceasta este problema.

Problema este că semnatarii acestui proiect de lege au sesizat și nu numai noi, am sesizat, sunt convins că foarte multă lume a sesizat faptul că la Fondurile Proprietății Private s-au făcut foarte multe abuzuri. Noi nu am luat în considerație ceea ce s-a scris în presă. S-au depus la conducerile celor două Camere un dosar cu documente, reieșite în urma unor verificări făcute de instituțiile abilitate, mă refer la FPP-II - Moldova-Bacău și în care s-au regăsit clare abuzuri făcute de consiliul de administrație al acestui fond. Cum poate acum acest consiliu de administrație să organizeze alegerile pentru constituirea SIF-ului când au interese clare vizavi de aceste abuzuri pentru a nu ieși la iveală. Am considerat că se să facă întâi controlul de fond la aceste fonduri și apoi să se organizeze alegerile.

De asemenea, țin să vă informez că sâmbătă când a avut loc adunarea de la FPP-Transilvania, SIF-Transilvania, s-a încălcat clar atât Ordonanța nr.5, Legea nr. 133, cât și instrucțiunile CNRM-ului.

Procurile cu 243 de mandatari care au reprezentat interesele a sute de mii de acționari au venit cu o procură în afara legii, în afara instrucțiunilor CNRM-ului, și art.8 din Ordonanța nr.5 spune clar, dacă nu se respectă instrucțiunile CNRM-ului, atunci această instituție ste obligată să refacă alegerile. Asta ce înseamnă? Că în perioada scurtă de timp care a mai rămas până la 30 aprilie, aceste fonduri organizează alegerile fără să țină cont de nici un fel de alte dorințe de apărare a intereselor acționarilor, ci de apărare a intereselor lor proprii. Și ca dovadă, evident, că la acest fond Transilvania a ieșit aceeași conducere la SIF pe care a avut-o și Fondul Proprietății Private înainte. Și, considerăm că acest lucru este inacceptabil. Ei nu pot face în această perioadă de timp scurtă ca acționarii să fie în cunoștință de cauză atât cu ordinea de zi cât și cu materialele care trebuie prezentate pentru ordinea de zi, și care, conform legii, trebuie anunțate cu 15 zile înainte, acest lucru nu s-a întâmplat, la SIF Transilvania și probabil că nu se va întâmpla la nici un SIF. Ei vor da mandatul sau vor veni să voteze foarte mulți în necunoștință de cauză. Nu a fost mediatizat deloc acest fapt de constituire a Fondurilor Proprietății Private în SIF-uri, ca acționarii să vină să voteze în cunoștință de cauză. Nu putem lăsa pe mâna unor oameni interesele a milioane de acționari. Aceasta a fost motivația pentru care noi am prelungit cu 4-6 luni, nu cu 10-12 luni de la promulgarea legii din nov.1996, asta înseamnă că dacă legea va trece prin Parlament, adunările vor fi între 1 septembrie și 1 noiembrie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din partea grupului parlamentar PUNR domnul deputat Miclăuș.

Vă rog.

 
   

Domnul Vasile Miclăuș:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sigur, având în vedere durata procesului de regularizare între Societățile de Investiții Financiare și Fondul Proprietății de Stat, precum și necesitatea epuizării acțiunilor de stabilire a participației Societăților de Investiții Financiare la societățile comerciale după alocarea acțiunilor programului de privatizare în masă, prelungirea termenului apare ca justificată. Legat de acest lucru, obiect al inițiativei legislative, noi credem însă că normal ar fi fost ca raporturile consiliilor de administrație ale FPP-urilor să fie examinate de Curtea de Conturi înainte de prezentarea lor în fața Camerelor reunite ale Parlametnului.

Apreciem, de asemenea, că problemele de fond ale SIF-urilor nu sunt aproape deloc soluționate corect și clar, nici etic și nici juridic de Legea nr.133/1996, astfel încât acestea nu numai că ar merita o reflecție mai serioasă, dar chiar obligă la regândirea multora din soluțiile cuprinse în legea menționată mai sus. PUNR vede în acest proiect de lege doar un joc politic prin care se urmărește schimbarea consiliilor de administrație și a conducerii cu oameni ai actualei puteri, lucru cu care nu putem fi de acord. Politizarea și în acest sector, ca și în altele, nu fac altceva decât să creeze incertitudine și nesiguranță, lezând activitatea și programele economice și sociale de fond.

În consecință, PUNR nu va vota această lege.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Din partea Grupului PNȚCD domnul deputat Corniță.

 
   

Domnul Ion Corniță:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Astăzi sunteți chemați să dați votul unui articol care este propus pentru modificare la Legea nr.133, deoarece cei care au semnat această inițiativă parlamentară, aparținând PNL, PNL-CD, PNȚCD și PD au constatat că la ora actuală Legea nr.133 nu este respectată și în special Fondurile Proprietății Private nu au făcut ca acele adunări generale ale acționarilor să se desfășoare în mod legal.

Așa cum arăta și colegul antevorbitor, cei care trebuiau să primească certificatele de acționar nu le-au primit în totalitate, deci adunările acestea nu sunt legale nici sub acest aspect, întrucât nefiind toată lumea în posesia certificatelor de acționar nu putea să dea acele procuri pentru a fi reprezentați în adunările generale. Lucrul acesta cred că trebuie analizat și înțeles de toată lumea și, mai ales că acele procuri care au fost date totuși, așa cum s-a arătat și mai înainte nu au fost pe formularul care trebuia să fie dat de către FPP-uri pentru a fi semnate de către cei care dădeau aceste împuterniciri, aceste procuri. Considerăm că pentru buna desfășurare legală și corectă conform Legii nr.133, trebuie să facem această modificare, să dăm posibilitatea acționarilor să împuternicească în mod conștient, știind exact despre ce este vorba și în același timp să dăm posibilitatea ca, în termenul pe care noi îl cerem, Fondurile Proprietății Private să fie controlate de acea comisie care a fost propusă în cadrul Camerei și care va fi propusă și pentru Senat și se va forma și o comisie comună pentru verificarea celor 5 Fonduri ale Proprietății Private. Pentru că nu putem să acceptăm să se desfășoare aceste adunări generale fără ca cei care sunt acționari la aceste fonduri să știe exact cum s-a derulat gestionarea acestor Fonduri ale Proprietății Private.

De aceea, noi facem apel către toți cei care înțeleg rostul acestei privatizări și rostul economiei de piață și mie îmi pare rău că domnul profesor Alexandru Albu care este un economist recunoscut caută aici să aducă o motivație, după părerea mea, neadecvată, nereală, în legătură cu această propunere pe care o facem noi. Cred că toată lumea trebuie să înțeleagă că în România trebuie să stabilim alte reguli și alte norme care să respecte cu adevărat voința celor care au devenit acționari la aceste Fonduri ale Proprietății Private și care se transformă în SIF-uri.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Ca atare, având în vedere că în momentul de față au luat cuvântul, conform art. 105, reprezentanții fiecărui grup parlamentar și a inițiatorului în această chestiune vă voi supune spre aprobare preambulul legii.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 121 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 75 de voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

A fost adoptat preambulul.

Vă supun spre aprobare art.unic al legii, așa cum a fost propus de inițiator.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 124 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 75 de voturi împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Votul final asupra acestei legi îl vom da la ora 11,30, ca de fapt asupra tuturor legilor care urmează, mai sunt o serie de legi organice, când o să rog pe liderii grupurilor parlamentare să facă o mobilizare, cât se poate de fermă, în așa fel încât să putem să trecem aceste legi.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și aistență socială.  

Vom continua cu proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.3/1977, privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială. Această lege este tot o lege organică și o să rog comisia, pe domnul deputat Iliescu, să ia loc pe băncile comisiei.

Din partea comisiei, domnule președinte al Comisiei pentru muncă și protecție socială, Valentin Iliescu, aveți cuvântul.

   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia de muncă și protecție socială a fost investită cu proiectul de Lege al Guvernului, privind modificarea Legii nr.3/1977, privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială. A avut în vedere avizele primite de la Comisia buget,finanțe-bănci, Comisia juridică și avizul Consiliului Legislativ. Forma propusă de Comisia de muncă și protecție socială respectă proiectul de lege așa cum a fost, spiritul în care a fost elaborat acest proiect de lege, aducând și câteva amendamente.

Vă rog să supuneți adoptării raportul comisiei.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale la acest proiect de lege?

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Potrivit regulamentului, succesiunile de dezbatere sunt următoarele. Se dă cuvântul inițiatorului, care-și fundamentează proiectul, ia cuvântul președintele comisiei sesizate în fond, după care se dă cuvântul reprezentanților grupurilor parlamentare.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, este adevărat, dar inițiatorul nu și-a manifestat dorința să ia cuvântul. Dorește cineva din partea inițiatorului?

Vă rog.

 
   

Doamna Paula Apătean (Director general în Minsterul Muncii):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În conformitate cu dispozițiile art.60, alin. 1, lit.b) din Legea nr.3, privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială, plata pensiei și a celorlalte drepturi aferente se suspendă pe timpul cât pensionarul are domiciliul stabilit pe teritoriul altei țări. Constituția adoptată în anul 1991 conține prevederi potrivit cărora România este un stat de drept, democratic, în care drepturile și libertățile cetățenilor sunt garantate. În dezvoltarea acestei dispoziții de principiu, prin art.25 alin.1 se garantează libera circulație a persoanelor, inclusiv a pensionarilor în țară și în străinătate, iar prin art.43 se garantează dreptul la pensie.

În lumina celor de mai sus, prevederile art. 60, alin.1, lit. b) din Legea nr.3, privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență au devenit neconstituționale. În acest sens s-a pronunțat și Curtea Constituțională prin Decizia nr. 69.

Față de propunerea Ministerului Muncii, Comisia de muncă și protecție socială a adus mai multe amendamente cu care, în principiu, ministerul este de acord, cu o singură excepție. Se propune ca pe timpul cât o persoană execută pedeapsa privativă de libertate să-și primească pensia. Ministerul Muncii este de acord cu acest lucru cu o excepție și anume în situația în care persoana execută o pedeapsă datorită faptului că și-a omorât susținătorul, în concluzie, soția care își omoară soțul pentru a lua pensie de urmaș, copilul care își omoară părintele să-și ia pensie de urmaș. În această situație Ministerul Muncii nu este de acord ca să primească pensie pe timpul cât execută pedeapsă din acest motiv.

Față de cele de mai sus, vă rog să hotărâți dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia și-a spus punctul de vedere. Dacă mai sunt alte intervenții? Dacă nu mai sunt, o să trecem la dezbaterea proiectului de lege. Vom începe cu titlul legii.

Dacă la titlul legii sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate a fost adoptat.

Vă supun spre aprobare preambulul legii. Dacă sunt intervenții?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art. 1, comisia a propus eliminarea textului. Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei de eliminare a textului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri?

Cu un vot împotrivă a fost adoptată propunerea comisiei.

La art.2, comisia propune mai multe lucruri, eliminarea alin.1, abrogarea întregului alin.1 al art.60 și renumerotarea alineatelor .... existând o motivare foarte serioasă. Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt, vă rog, domnule deputat Iliescu.

 
   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Pentru a fi în acord cu tehnica legislativă art. 60 va avea următorul cuprins, "...urmând ca cele două alineate 2 și 3 care rămân să redevină prin renumerotare 1 și 2".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Deci, dumneavoastră propuneți aici un alineat 2 care de fapt va deveni 1, pentru că mai este o propunere a dumneavoastră de ...la pct.3 al raportului, introducerea unui alineat nou, da?

Supun spre aprobare, la pct. 2 al raportului, propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 2 abțineri.

Cu două abțineri, a fost adoptat textul propus de comisie.

La pct.3 al raportului, comisia propune abrogarea art.61.

Dacă sunt alte intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu o abținere, a fost adoptată propunerea comisiei.

Votul final asupra...

Da. Vă rog... Doamna deputat Dobrescu.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pentru că ministerul are dreptate, într-adevăr, noi am fost de acord ca cei care execută o pedeapsă privativă de libertate să-și primească, în continuare, pensia, care reprezintă un drept câștigat în urma anilor de contribuție, mai ales având în vedere și faptul că pensia suplimentară are un caracter privat. Nu am luat în vedere..., nu am ținut cont de faptul că există și un anume caz în care nu este drept legal, moral, ca aceștia să primească, și este vorba de cazul în care urmașul care ia pensie nu o poate lua, întrucât a comis o infracțiune de omor, o tentativă de omor, drept care, dați-mi voie să propun un al patrulea articol, un articol nou intitulat art. 46 pct. 1, întrucât, în contextul Legii nr. 3 privind pensiile, se va adăuga la acest art. 46, care tratează pensia de urmaș, iar în rest, în scrierea propunerii noastre legislativă, fiind 46, va apărea primul, cu următorul text: "Pensia de urmaș nu se acordă urmașilor condamnați definitiv pentru infracțiunea de omor sau tentativa de omor comisă împotriva susținătorului".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă sunt intervenții?

Domnul Acsinte Gaspar.

Aș mai adăuga și: " ... pentru lovituri cauzatoare de moarte".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, nu numai "pentru omor", ci și "pentru lovituri cauzatoare de moarte".

Deci, textul pe care l-a propus era: " ... Pensia de urmaș nu se acordă urmașilor condamnați definitiv pentru infracțiunea de omor sau tentativă de omor comisă împotriva susținătorului".

Unde ar intra propunerea dumneavoastră în acest text?

Deci: " ... infracțiunea de omor, tentativă de omor sau lovituri cauzatoare de moarte", da?

Comisia? Sunteți de acord?

 
   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

De acord cu amendamentul doamnei deputat Smaranda Dobrescu.

Singura observație tot sub aspect tehnic-legislativ este ca acest amendament să fie pct. 1 al acestui proiect de lege.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

... Urmând ca celelalte să fie renumerotate, da?

Din partea inițiatorului?

 
   

Doamna Paula Apătean:

Deci, Ministerul Muncii este de acord cu propunerea făcută și mulțumește, pentru că în acest fel se soluționează această problemă care a fost ridicată de noi și ar fi fost inechitabil să-și primească pensia dacă și-a omorât susținătorul.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, toată lumea este de acord ca articolul unic să fie completat cu acest punct, care ar suna așa: "Pensia de urmaș să nu se acorde urmașilor condamnați..." Deci, art. 46, pct. 1 ar urma să sune așa: "Pensia de urmaș nu se acordă urmașilor condamnați definitiv pentru infracțiunea de omor, tentativă de omor sau lovituri cauzatoare de moarte, comise împotriva susținătorului".

Cu acest amendament este de acord și comisia, în forma aceasta a textului.

Da. Vă rog... Din partea inițiatorului.

 
   

Doamna Paula Apătean:

Deci, vă rog să mă scuzați, dar pentru o clarificare, vă propunem: " ... Plata pensiei de urmaș încetează începând cu luna următoare celei în care urmașul a fost condamnat pentru infracțiunea de omor sau tentativă de omor comisă asupra susținătorului". În caz contrar, dacă spunem că: " ... pensia de urmaș nu se acordă...", trebuie să modificăm tot capitolul de pensie de urmaș.

Deci, vă propunem să fiți de acord cu "... plata pensiei", că este vorba de plata pensiei de urmaș, nu de "dreptul pensiei", că atunci modificăm întregul capitol al pensiei de urmaș.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, dumneavoastră propuneți ca textul să fie: "Plata pensiei de urmaș..."

 
   

Doamna Paula Apătean:

"Plata pensiei de urmaș încetează începând cu luna următoare celei în care urmașul a fost condamnat pentru infracțiunea de omor sau tentativă de omor comisă asupra susținătorului.

De altfel, aș vrea să vă comunic că această prevedere este și în viitorul proiect de lege, care a fost pus de acord cu Ministerul Justiției, deci a fost preluată.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Am înțeles.

Comisia? Sunteți de acord?

 
   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Comisia nu susține punctul de vedere al Ministerului Muncii, susține amendamentul formulat de doamna deputat Smaranda Dobrescu.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Gaspar,

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Eu propun, totuși, să susținem punctul de vedere al Ministerului Muncii, care mi se pare judicios redactat, însă cu următoarea completare: " ... condamnat definitiv" și adăugat " ... și pentru lovituri cauzatoare de moarte".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia? Vă rog poftiți la microfon. Să sperăm că comisia o să găsească o soluție pentru această chestiune. Da, vă rog.

 
   

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am să încerc eu să fac această justificare a atitudinii. Deci, ideea amendamentului introdus de doamna Smaranda Dobrescu este următoarea: că această pensie nu se acordă aceluia care a comis infracțiunile respective - a fost condamnat definitiv pentru infracțiunea de omor, lovituri cauzatoare de moarte, sau tentativă de omor.

Nu este vorba să o suspendăm, întâi să i-o dăm și după aceea i-o suspendăm. Nu se acordă acestuia. Dacă cineva a ucis pentru ca să primească pensia de urmaș, este clar că nu-i acordăm dreptul acestuia. Se duce la pușcărie și-și vede de treaba lui, acolo.

Asta este, de fapt, rațiunea amendamentului propus de doamna Dobrescu.

Deci, nici nu se pune problema a-i stabili dreptul la pensie, ci nu i se acordă, pentru că, în mod normal, el ca urmaș ar avea dreptul acesta, dar, prin amendamentul acesta, încercăm să înlăturăm tentația aceasta, să zicem, de a comite o crimă pentru a căpăta pensie de urmaș.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Inițiatorul?

 
   

Doamna Paula Apătean:

Deci, susțin că în acest caz este necesar să modificăm foarte multe articole de la pensia de urmaș. Este vorba însă de o suspendare a plății pensiei de urmaș, în momentul în care acesta a săvrârșit o infracțiune. Nu este vorba de a nu-i da deloc pensia de urmaș. Este vorba de o suspendare a pensiei de urmaș, exact ce a dorit doamna vicepreședintă Smaranda Dobrescu, să-i suspendăm plata. Deci, nu este vorba de acordarea unui drept, ci de o suspendare a unui drept care a avut deja loc.

În caz contrar, trebuie să modificăm mai multe articole la pensia de urmaș.

Repet: a fost pus de acord cu Ministerul Justiției și îl veți regăsi în viitorul proiect de Lege a pensiilor și asigurărilor sociale.

La acest lucru ne-am gândit și noi, că ar fi nedrept ca o persoană, care execută o pedeapsă privativă de libertate și care acasă are niște copii în întreținere, să nu-și poată primi dreptul, dar ar fi la drept de nedrept ca acela care omoară pentru a primi drepturile să primească pensie.

Deci, totul este în legătură cu plata pensiei, nu cu deschiderea unui drept de pensie.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din partea comisiei, doamna deputat Dobrescu.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Având în vedere faptul că pronunțarea definitivă poate avea loc după un timp după ce i s-a instituit dreptul de pensie de urmaș, atunci se poate adopta și acest text: " Plata pensiei de urmaș încetează începând cu luna următoare celei în care urmașul a fost condamnat definitiv pentru infracțiunea de omor sau tentativa de omor comisă asupra susținătorului". " ... și lovitură cauzatoare de moarte".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Deci, comisia este de acord cu textul formulat în felul acesta, da?

Inițiatorul, sunteți de acord?

Dacă mai sunt alte intervenții? Dacă nu mai sunt, vă supun spre aprobare acest articol, care sună de data asta astfel: "Plata pensiei de urmaș încetează începând cu luna următoare celei în care urmașul a fost condamnat definitiv pentru infracțiunea de omor, tentativă de omor, sau lovituri cauzatoare de moarte comise asupra susținătorului".

Cu precizarea că acest articol va fi primul din articolul unic, propunere făcută tot de comisie, vă supun spre aprobare acest art. 46 pct. 1, nou.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate a fost adoptat acest text.

Vă supun spre aprobare articolul unic, care, evident, va fi renumerotat, în integralitatea lui.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Deci, unanimitate.

Votul final și asupra acestei legi îl vom da începând cu ora 11,30 și vom continua cu proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 130 din 1996 privind contractul colectiv de muncă.

Din partea inițiatorului, dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Deci, din partea inițiatorului...

Votul final? Da. Va fi la ora 11,30 asupra mai multor legi.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.130/1996 privind contractul colectiv de muncă.  

Deci, din partea inițiatorului, la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 130... Luați dumneavoastră cuvântul? O să vă rog să vă prezentați și să vă spuneți funcțiile.

   

Domnul Traian Armeanu:

Mă numesc Armeanu Traian, sunt director la Direcția de legislația muncii și contencios din Ministerul Muncii.

Asupra amendamentelor propuse de comisie, la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, avem următoarele de spus: noi considerăm că alineatele 1 până la 3 ale art. 3 să aibă redactarea propusă de Executiv, și anume, la alin. 1, propunem ca textul să sune așa: "Negocierea colectivă la nivel de unitate este obligatorie, cu excepția cazului în care unitatea are mai puțin de 50 de salariați".

Ce avem în vedere? Unitățile cu număr mai mic de 50 de salariați sunt, de regulă, unități economice, agenți economici din sectorul privat, pentru care măsurile luate de conducerea unității, de patron față de salariat sunt verificate asupra legalității clauzelor și a măsurilor pe care le conțin prin aceea că aceste unități, pentru salariații lor, au obligația să prezinte la Direcțiile de muncă, la Camerele de muncă contractele de muncă, carnetle de muncă și toate deciziile pe care le iau legate de raporturile de muncă, iar Direcția de muncă verifică legalitatea acestora și oportunitatea, legalitatea, astfel încât există condiții ca să fie protejate interesele legale ale salariaților.

De aceea, considerăm că numărul de salariați de 50 este cel mai potrivit.

La pct. 2 din raport, suntem de acord cu formulările la art. 17 alin. 1 lit. a): " ... au statut legal de confederații sindicale" și la lit. b): " ... au statut legal de federații sindicale", ceea ce este, totuși, în fond, același lucru, ca și în proiectul inițial, însă, socotim că formulările de la lit. 17 alin. 1, liniuța a treia: " ... au în componență structuri sindicale proprii", și următoarea liniuță: " ... au în componență federații sindicale reprezentative" ar trebui totuși înlocuite cu textul așa cum este el redactat în prezent în Legea 130, pentru că, în fond, este vorba de organizații sindicale, numai că la prima linie este vorba de organizați sindicale, într-un număr de jumătate din județe, și la linia următoare este vorba tot de organizații sindicale, indiferent de ce tip, la nivel de unitate sau federații, la nivelul a cel puțin 25% din ramurile de activitate.

Deci, cu privire la acest amendament, suntem de acord cu formularea arătată înainte, dar, la cele două linii, socotim că "organizații sindicale" - sintagma este mai corectă și ea corespunde Legii nr. 54/1991, a sindicatelor, întrucât în această lege nu sunt formulări de maniera "structuri sindicale proprii" și nici "federații sindicale reprezentative". Reprezentativitatea a apărut mai târziu, când a apărut Legea nr. 130. De altfel, și textul ar trebui amendat, în sensul că dacă spun că au în componență organizații sindicale, sau structuri sindicale, nu mai este nevoie să spun că sunt proprii, dacă spun că sunt în componență.

La pct. 3 suntem de acord, trimiterea este corectă la art. 26, iar cu privire la pct. 4, considerăm că termenul pentru care reprezentativitatea asociațiilor patronale și organizațiilor sindicale să fie valabilă este de 3 ani și este bine să fie de 3 ani, nu mai mult, pentru că am avut în vedere ritmul schimbărilor intervenite în perioada de tranziție, atât în structura agenților economici, cât și în structura sindicatelor și din acest motiv credem că este bine ca reprezentativitatea să opereze pe perioadă mai mare.

Considerăm că este bine ca la 3 ani ele să fie mereu schimbate.

Atât am avut de spus.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din partea comisiei sesizată în fond, domnul deputat Valentin Iliescu, președintele Comisiei pentru muncă și protecție socială. Vă rog.

 
   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia de muncă și protecție socială, sesizată în fond cu proiectul de lege venit de la Guvern, a avut în vedere și avizele primite de la Comisia de buget, finanțe, bănci și de la Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.

În afară de asta, comisia a primit o serie de amendamente, chiar foarte multe, din partea principalelor centrale sindicale și ale Patronatului, propuneri de care comisia a ținut cont, motiv pentru care vă rugăm să supuneți plenului Camerei Deputaților dezbaterea raportului întocmit de Comisia de muncă și protecție socială.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Dacă nu, vom trece la dezbaterea proiectului de lege și voi începe cu titlul legii. Dacă sunt intervenții la titlul legii? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate a fost adoptat titlul legii.

Vă supun spre aprobare art. I, deci partea de preambul a acestui articol. Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare acest text.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate a fost adoptat.

La art. 1, alin. 1, comisia a propus înlocuirea cifrei de 50 în text cu 21. Dacă sunt intervenții? Da. Vă rog.

Domnul deputat Buzatu.

 
   

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Asupra numărului de salariați care ar putea avea dreptul să negociere contractele colective de muncă, s-au purtat discuții și în prima fază a adoptării Legii nr. 130 și la modificarea acesteia, deci atunci când s-a elaborat acest raport.

Este bine cunoscut faptul că numărul salariaților variază de la o țară la alta.

Noi am adoptat la elaborarea Legii nr. 130 cifra de 21 de salariați, considerând că sunt prea mici întreprinderile acestea pentru a da posibilitatea unei organizări de tip sindical.

În Franța, de exemplu, se negociază contractul colectiv în întreprinderile care au 11 salariați.

De data aceasta, însă, sindicatele reprezentative au venit cu o propunere, pe care eu mi-am însușit-o, este vorba de înlocuirea cifrei de 21 cu 15 salariați, pentru că numărul de 15 salariați este cel prevăzut în Legea nr. 54 privind organizarea sindicatelor, pentru că 15 salariați se pot organiza, pot constitui o grupă sindicală. Și abia acum mi-am dat și eu seama de greșeala pe care am făcut-o propunând numărul de 21, pentru că, din moment ce-i dai dreptul să se organizeze sindical, din moment ce are o anumită reprezentativitate în întreprinderea respectivă, trebuie să-i dai dreptul să negocieze, or, prin ceea ce am făcut noi, am luat sindicatelor care au între 15 și 21 de membri dreptul de negociere.

Deci, eu vă propun înlocuirea din proiectul de lege inițial sau din propunerea de modificare a cifrei de 50 cu 15, sau 21 cu 15 și menționez aici că motivarea cu care a fost respins amendamentul meu nu este deloc satisfăcătoare. Se spune acolo că " ... s-a considerat că nu e necesară". Ce înseamnă acest "s-a considerat"? Eu cred că este nevoie de niște argumente. Așa eu pot considera orice aici și să vin să propun, de asemenea, admiterea sau respingerea unui proiect de lege.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Dacă mai sunt alte intervenții? Vă rog.

Domnul deputat Baciu.

 
   

Domnul Mihai Baciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sunt întru totul de acord cu amendamentul propus de deputatul Buzatu, pentru că și eu, în zilele acestea am avut întâlniri cu reprezentanți importanți ai Blocului Național Sindical și ai altor sindicate reprezentative și au propus același lucru.

Un argument în plus pe care vreau să-l aduc eu este că este clar că cel puțin viitorul apropiat aparține întreprinderilor mici și mijlocii, deci, cele care vor avea 10, 15, 20 de salariați.

Așa încât, iată am aici amendamentul scris: " ... Negocierea colectivă la nivel de unitate este obligatorie cu excepția aceleia cu mai puțin de 15 salariați".

Adică, pe scurt, sunt de acord cu amendamentul domnului Buzatu și vă rog să votați , deci, această cifră de 15 salariați, să le dăm posibilitatea și acelor grupe sindicale de 15 salariați să negocieze contractul colectiv de muncă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai sunt alte intervenții?

Da. Vă rog, doamna deputat Smaranda Dobrescu.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Inițiatorul a avut în vedere o tendință, și anume, tendința de a coagula mișcarea sindicală, ca această mișcare să devină cu adevărat importantă, puternică și reprezentativă, deci de aceea am mers pe o cifră mai mare.

A fost o etapă intermediară în care o sută de salariați reprezentau o cifră bună, în ideea că o întreprindere mică este de 50 de salariați, o întreprindere mijocie este de 200 salariați, până la 200, acestea vor fi majoritare ca număr, în economia noastră, lucru de sperat, deci 50 era o tendință bună și mai ales consonantă cu a doua mențiune a propunerii legislative de modificare a Legii nr. 130 și anume dobândirea reprezentativității prin afiliere. Ambele vorbeau despre același lucru: dobândirea puterii mișcării sindicale, coagularea acesteia.

Această tendință, spun, aceste două lucruri, care reprezentau același lucru, însă, au venit în disonanță cu dorința sindicatelor. Acestea doresc 15, deși dacă vedeți textul legii, el este permisiv.

Negocierea colectivă la nivel de unitate este obligatorie, cu excepția cazului în care unitatea are mai puțin de 50 de salariați, unde "nu este obligatorie, dar nu este interzisă" - așa spune textul. Deci, o unitate cu 15, 21 de salariați sau 50 de salariați are dreptul să-și negocieze contractul colectiv la nivel de unitate. Acest lucru l-a gândit inițiatorul.

Comisia, între dorința sindicatelor, care este - pe de o parte, trebuie să o recunoaștem o dorință de fărâmițare a puterii, de menținere a acestor grupuscule din cadrul unității - și între propunerea guvernamentală, comisia a propus 21, întrucât 21 este și o cifră necesară și stipulată ca atare în legea care privește modul de organizare, care stipulează modul de organizare a societății civile. Deci, cu o anumită remarcă la această lege, un 21 a propus comisia printr-un vot majoritar, încercând un compromis între cele două tendințe.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții? Domnul deputat Decuseară.

 
   

Domnul Jean Decuseară:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor colegi,

Aș aprecia că, totuși, susținerea numărului de 21 de salariți nu vine în contradicție cu Legea 54, care înseamnă că o unitate sindicală se consideră statutar constituită în momentul în care are 15 membri. 15 membri de sindicat nu înseamnă 15 salariți. Să notăm și să avem în vedere că, începând cu directorul firmei și terminând cu ultimul salariat, toți sunt salariați. În condițiile astea, la o întreprindere cu 15 salariați este foarte probabil ca din punct de vedere al Legii sindicatelor să nu se poată constitui unitatea sindicală. Așa că eu zic că nu este restrictiv și susțin în continuare să ne însușim propunerea făcută ca totuși întreprinderea care are o unitate sindicală să aibă minimum 21 de salariați.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Buzatu.

 
   

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

N-aș fi intervenit pentru a două oară dacă în cazul propunerii pe care o face doamna Smaranda Dobrescu de a menține cifra de 21 nu mi s-ar fi ivit o întrebare legitimă. De ce mai era nevoie de modificarea legii, dacă în lege scrie că 21 de oameni pot negocia? Deci, noi propunem acum să modificăm legea ca să ajungă la aceeași formă? Mi se pare o încercare puțin absurdă. Considerentele pe care le-am avut în vedere aici și domnul profesor Mihai Baciu mi le-a readus în memorie sunt următoarele: avem un număr foarte mare de oameni care lucrează în întreprinderile mici, cred că de ordinul sutelor de mii, care nu pot în momentul acesta negocia pentru că au sindicate care au un număr între 15 și 20 de oameni. Or, noi trebuie să găsim un mijloc de protecție cunoscând faptul că acolo sunt și cele mai multe încălcări ale legislației muncii, acolo se practică în modul cel mai flagrant munca la negru, acolo nu se înscriu contractele la direcțiile județene pentru muncă și protecție socială. Acesta a fost sensul intervenției mele de a da posibilitatea acelora care sunt organizați în sindicate, între 15 și 20 de oameni, să poată să-și apere drepturile lor și eu cred că pentru toți e o datorie să suținem lucrul acesta.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Iliescu.

 
   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Cu tot respectul pentru punctul de vedere al domnului coleg Buzatu, vreau să subliniez faptul că punctul de vedere exprimat aici de doamna deputat Smaranda Dobrescu reprezintă punctul de vedere al comisiei și nu punctul de vedere personal. Deci, cifra de 21 propusă de comisie în raport este o încercare de a găsi o soluție de mijloc, de echilibru, unanim acceptată, între variantă propusă de Guvern și de centralele sindicale. În plus de asta, se dorește prin acest proiect de lege inițiat de Guvern obligativitatea negocierii contractului colectiv de muncă anual la nivel de unitate, iar, în contract, care are un caracter minimal, se stabilesc care sunt obiectul negocierii: salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru și condițiile de muncă.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vă rog, domnule deputat.

O să vă rog să spuneți și numele pentru stenogramă.

 
   

Domnul Marian Sârbu:

Mă numesc Sârbu Marian, sunt deputat PDSR.

Stimați colegi,

Acest proiect de modificare al Legii nr. 130 abundă, aș putea spune, de propuneri care au caracter subiectiv, adică sunt fundamentate, evident, după criterii subiective. Este adevărat ceea ce spunea domnul președinte Iliescu, faptul că doamna Smaranda Dobrescu susține, de fapt, un punct de vedere al comisiei, acesta cu numărul de 21, care este, iarăși, după opinia mea, un criteriu subiectiv. De ce spun acest lucru? Atunci când îl susțin pe domnul Buzatu, am în vedere Legea nr. 54 cu privire la organizarea sindicatelor, care stabilește că un sindicat se poate organiza legal și funcționa legal cu un număr de minimum 15 membri. Dacă noi am accepta... haideți să judecăm foarte simplu. Ce diferență este între un sindicat cu 15 membri și un sindicat cu 21 de membri? De 6 membri. Este, după părerea mea, un criteriu absolut subiectiv și lipsit de relevanță. Juridic vorbind, atunci când vorbim despre organizarea sindicatelor, dacă am accepta ideea că un sindicat are dreptul să negocieze și să încheie contract colectiv numai dacă are 21 de membri, am accepta, de fapt, că un sindicat se poate organiza cu 15 membri, dar nu poate negocia decât dacă are 21 de membri. Deci, vreau să susțin ideea unui criteriu obiectiv, acela legat de Legea nr. 54, că acolo unde un sindicat se poate organiza în mod legal, are și dreptul să-și negocieze un contract colectiv. Altfel, am accepta o discriminare care, după părerea mea, este absolut inoportună.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Dacă mai sunt alte intervenții?

Domnul deputat Dan Constantinescu. Vă rog.

 
   

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Există propunerea Guvernului pentru 50 de persoane. Las la o parte faptul că, probabil, nu a fost făcută întâmplător cu atât mai mult cu cât discuțiile asupra numărului de 21 de persoane tind să țină la nesfârșit. Eu sunt absolut de acord că sindicatele trebuie să fie bine reprezentante, că trebuie să-și susțină doleanțele. Tocmai de aceea trebuie să analizăm dacă într-o întreprindere cu 15 salariați acest lucru este, într-adevăr, posibil pentru că este vorba de interesele sindicatelor și despre contractul colectiv de muncă, lucru care presupune interese și obiective comune. Or, ce obiective comune pot avea 15 oameni din care 2 sunt, spre exemplu, directori, 2-3 sunt cu studii superioare, deci, oameni care lucrează, să spunem, în coordonarea activității, 6-7 în execuție, 2-3 în deservire și mai avem, știu eu, portar și femeie de serviciu.

Deci, eu susțin să rămână propunerea Guvernului de 50 de persoane.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Dacă mai sunt alte intervenții? Dacă nu mai sunt alte intervenții la alin. 1 al art. 1 din propunerea legislativă vă voi supune la vot, conform Regulamentului nostru, propunerea comisiei de înlocuire a cifrei 50 cu 21 în textul acestui prim alineat.

Cine este pentru? Vă rog să numărați.

Din sală:

Mai repetați o dată!

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Deci, este vorba de primul alineat al art. 1 în care, "negocierea colectivă la nivel de unitate este obligatorie, cu excepția cazului în care unitatea are mai puțin de 21 de salariați". Așa a propus comisia. Eu sunt obligat să vă supun spre aprobare, în primul rând, propunerea comisiei.

Deci, revin cu întrebarea: cine este pentru? Vă rog să numărați pentru acest vot. 54 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Este în mod evident un număr mult mai mare de voturi împotrivă.

Abțineri? Abțineri, vă rog, numărați.

Cu două abțineri și 54 de voturi pentru a căzut această propunere a comisiei.

Rămâne să vă supun la vot textul așa cum a fost propus, dar în loc de 21, cu 15 salariați. Este o propunere, un amendament care s-a făcut de către mai mulți deputați.

Cine este pentru? Vă rog să numărați.

70 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați.

141 de voturi împotrivă.

Înseamnă că dacă a fost impotrivă și pentru 21 și pentru 15 rămâne textul așa cum era inițial.

Deci, rămâne nemodificat textul inițial și, totuși, pentru ca să întărim acest lucru, vă supun la vot; cine este pentru rămânerea textului inițial cu 50 de salariați?

Cine este pentru? Vă rog să numărați.

147 în total pentru că s-au numărat și în partea stângă.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați.

70 de voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați.

Cu 4 abțineri și cu 70 de voturi împotrivă a fost adoptat rămânerea textului așa cum era inițial.

La alineatele 2 și 3 ale acestui articol, dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt...

Da, vă rog, domnul deputat Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Intervenția mea se face la alin. 3 și consider că prin folosirea expresiei "cel puțin", textul devine imprecis și creează posibilitatea unor interpretări diferite. Apreciem că actuala formulare din lege este mai corespunzătoare din punct de vedere juridic decât propunerea de modificare. Ca atare, eu propun ca textul să rămână așa cum a fost adoptat și publicat în "Monitorul Oficial" cu următorul conținut:"Negocierea colectivă va avea ca obiect salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru și condițiile de muncă".

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vă mulțumesc.

Dacă la alin. 2 sunt intervenții? Da, vă rog.

 
   

Domnul Mihai Baciu:

Alin. 2 este prea încărcat, încât propun o simplificare și din punct de vedere să-i spunem literar, dar și ca sens. Propun, deci, alin. 2, următoarea formulare: "Negocierea colectivă începe cu cel puțin 30 de zile anterior expirării contractelor colective de muncă încheiate potrivit prevederilor art. 23".

Depun la comisie aceasta.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Deci, dumneavoastră faceți un amendament. Depuneți la comisie.

Comisia, la alin. 2, vă rog să vă spuneți punctul de vedere asupra amendamentului propus.

 
   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Comisia respinge amendamentul format de colegul deputat. În plus de asta, referitor la alin. 3, la care făcea referire domnul deputat Gaspar, comisia își menține punct de vedere, respectiv punctul de vedere al inițiatorului, având în vedere că acest contact are un caracter minimal. Deci, acolo sunt stabilite cele 4 obiecte: salariul, durata timpului de lucru, programul și condițiile de muncă.

Deci, comisia propune menținerea alin. 2 și 3 în forma inițiatorului.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Inițiatorul? Punctul de vedere.

 
   

Domnul Traian Armeanu:

Propunem menținera alin. 2 și a alin. 3, astfel cum au fost formulate de Executiv.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Dacă la alin. 3 mai sunt alte intervenții?

Dacă nu mai sunt alte intervenții vă supun spre aprobare alin. 2 așa cum a fost el propus de inițiator.

Cine este pentru? Vă rog să numărați voturile. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați voturile impotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați. Abțineri sunt.

5 abțineri. Cu 5 abțineri a fost adoptat textul alin. 2 în propunerea inițiatorului.

La alin. 3, domnul deputat Gaspar a propus revenirea la textul anterior din lege.

Comisia? Vă rog. Dumneavoastră ați spus că nu sunteți de acord. Propuneți să rămână cum este, da.

Voi supune spre aprobare, în primul rând, propunerea domnului deputat Gaspar, de revenire la textul inițial al legii.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 77 de voturi.

Voturi impotrivă? Este evident. Un număr mult mai mare de voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați abținerile. 10 abțineri.

A fost respins amendamentul.

Vă supun spre aprobare textul așa cum a fost propus de inițiatori.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Cu 143 pentru, 54 împotrivă și 4 abțineri a fost adoptat textul așa cum a fost propus de inițiatori.

Vă supun spre aprobare art. 1 în integralitatea lui.

Cine este pentru? Vă rog numărați. 151 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 65 de voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați.

Cu 4 abțineri și voturile împotrivă a fost adoptat articolul în integralitatea lui.

La art. 2, dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt vă supun spre aprobare art. 2 în integralitatea lui.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați. 1 abținere.

A fost adoptat.

La art. 3, dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt vi-l supun spre aprobare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu două voturi împotrivă și cu 2 abțineri a fost adoptat.

Art. 4....

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Pct. 4, nu articol....!

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Da.

Pct. 4. Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt vă supun spre aprobare pct. 4 în integralitatea lui.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu 2 voturi împotrivă și cu 2 abțineri a fost adoptat.

La pct. 5 dacă sunt intervenții. Dacă nu sunt vi-l supun spre aprobare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

A fost adoptat.

Pct. 6. Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt vi-l supun spre aprobare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu două voturi împotrivă și cu două abțineri a fost adoptat.

La pct. 7 dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt vi-l supun spre aprobare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

A fost adoptat.

La pct. 8, comisia a propus reformularea textului. Dacă sunt intervenții la propunerile comisiei?

Domnul deputat Sârbu.

 
   

Domnul Marian Sârbu:

Stimați colegi,

Deși în cadrul comisiei au avut loc discuții destul de importante legate de modul de reprezentativitate a organizațiilor sindicale la nivel de unitate, vreau să vă spun că nu ne însușim punctul de vedere al Guvernului, împreună cu reprezentanții Grupului parlamentar al PDSR din comisie, în ceea ce privește numărul de membri pentru care un sindicat trebuie să fie repreentativ la nivel de unitate.

În opinia noastră, pentru ca într-o unitate un sindicat să fie reprezentativ, trebuie să aibă cel puțin jumătate din numărul de salariați. Am observat în timpul dezbaterilor că cea mai mare parte a reprezentanților actualei majorități a susținut necesitatea nedivizării mișcării sindicale. Acest articol prin care se introduce ideea că numărul de membri ai sindicatului trebuie să reprezinte cel puțin o treime din numărul salariaților unității, pentru ca să fie reprezentantivi la nivel de unitate, alimentează divizarea sindicatelor.

Deci, din punctul nostru de vedere, la nivel de unitate, pentru ca un sindicat să fie reprezentativ, trebuie să aibă cel puțin 50 la sută din numărul salariaților. Este textul vechii legi, pe care vă rugăm să-l susțineți.

Ar mai fi și un alt argument legat de pluralismul sindical. În opinia noastră pluralismul sindical este necesar, dar începând de la nivel de federații, la nivel de confederații. Dar închipuiți-vă că în aceeași unitate - să presupunem că are 45 de salariați sindicalizați, ar exista, conform actualului proiect, posibilitatea a cel puțin trei sindicate. Patronul, consiliul de administrație n-ar mai ști cu cine să negocieze, n-ar mai exista nici un fel de stabilitate. Este și motivul pentru care vă propunem ca la art. 17, lit. c), liniuța a doua, să se precizeze:"Numărul de membri ai sidincatului reprezintă cel puțin 50 la sută din numărul salariaților unității".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

În concordanță cu legea în vigoare, vă propun ca la pct. 8, după lit.c) să se introducă "la nivel de unitate".

De altfel, o să observați că la pct.7 s-a vorbit la nivel național și ar trebui să corelăm, astfel încât să existe o unitate de exprimare și completarea care o propun se regăsește în legea în vigoare.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Comisia, vă rog!

 
   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

În privința punctului de vedere exprimat de domnul deputat Sârbu, întrutotul de acord, există o mare tendință de fărâmițare a mișcării sindicale. Numai că acceptând amendamentul propus de domnia-sa este foarte posibil ca la nivel de unitate, datorită acestui fapt, să nu fie posibilă încheierea contractului colectiv de muncă.

Din acest punct de vedere, așa cum s-a exprimat și în comisie, comisia susține punctul de vedere exprimat în raport, care este identic cu al inițiatorului.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, comisia susține punctul de vedere al inițiatorului.

Inițiatorul, funcție de amendamentele... Rămâneți pe poziții, da? Bun.

Dacă mai sunt alte intervenții? Da, vă rog!

 
   

Domnul Mihai Baciu:

La art.17, despre care era vorba aici, la pct.a), scrie așa: "la nivel național", mă refer la inițiator, "la nivel național - au statut legal de organizații sindicale de tip confederativ..." sindicatele propun, "la nivel național, au statut legal de confederații sindicale". Ca să nu mai dau la comisie, rog comisia, deci, să noteze acolo această propunere.

Deci, încă odată, în loc de "au statut legal de organizații sindicale de tip confederativ", ceea ce este foarte vag, propun "au statut legal de confederații sindicale", ceea ce este mult mai precis.

O secundă... Mai departe... Aici este gol la mine.

Mai departe, liniuța următoare - "au în componență organizații sindicale din cel puțin jumătate din numărul total al județelor, inclusiv Municipiul București". Propun: "Au în componență structuri sindicale proprii în cel puțin jumătate din numărul total al județelor, inclusiv Muncipiul București".

Deci, aici la mine nu figurează în raportul pe care l-am primit.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Propunerile dumneavoastră sunt trecute în raport.

Dacă mai sunt alte intervenții? Dacă nu mai sunt alte intervenții, vă supun spre aprobare, conform Regulamentului...

Comisia, nu v-ați spus punctul de vedere față de propunerea domnului deputat Gaspar.

Vă rog poftiți la microfonul celălalt, acela nu funcționează.

 
   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Îmi pare rău, comisia n-a înțeles propunerea formulată de domnul Gaspar.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, sunteți de acord cu propunerea făcută la pct.c).

Bun. Vă voi supune spre aprobare la acest punct 2 propunerea comisiei cu propunerea acceptată,cu amendamentul propus de domnul deputat Gaspar.

Cine este pentru?

Vă rog frumos să vă ocupați locurile în sală! Vă mulțumesc!

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați, dacă sunt.

Abțineri?

Deci, cu 3 voturi împotrivă și 2 abțineri a fost adoptat textul așa cum a fost propus de comisie, cu amendamentul domnului deputat Gaspar.

La pct.9, dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt intervenții...

Am o rugăminte: domnii deputați, domnii miniștri, vă rog frumos să vă ocupați locurile în sală. Vă rog foarte mult să vă ocupați locurile în sală! Persoanele care nu sunt deputați, rog să părăsească sala! Îi rog pe domnii deputați să-și ocupe locurile! Persoanele, deci, care nu sunt deputați, vă rog să părăsească sala, în așa fel încât să nu apară susceptibilități legate de voturile care vor urma și vă rog să vă ocupați locurile.

La pct.9 dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vi-l supun spre aprobare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc!

Voturi împotrivă? Abțineri?

În unanimitate a fost adoptat.

La pct.10, dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vi-l supun spre aprobare.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc!

Voturi împotrivă? Abțineri?

În unanimitate a fost adoptat.

La pct.11 există propunerea comisiei de înlocuire a cifrei 25 cu 26. Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei de modificare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc!

Abțineri? Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La pct.12, dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vi-l supun spre aprobare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc!

Voturi împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

La pct.13, dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vi-l supun spre aprobare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc!

Voturi împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

La pct.14 există propunerea comisiei de înlocuirea sintagmei "3 ani" cu "4 ani".

Dacă sunt intervenții? Da, domnule deputat Buzatu, vă rog.

 
   

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Modul cum s-a votat modificarea art.3, care constituie un grav atentat la drepturile și libertățile sindicale, nu m-ar mai îndreptăți să susțin amendamentele acestea, înțelegând că aproape totul va fi respins din propunerile care au fost făcute. Totuși, am să fac încă odată apel la rațiunea dumneavoastră, pentru ca art.36 din actuala lege, care este menționat în Raport la pct.14, să rămână în forma în care este în legea în vigoare. Acest articol 36, la alin.1, sună în felul următor: "Reprezentativitatea asociațiilor patronale și a organizațiilor sindicale, stabilită în condițiile prezentei legi, este valabilă pe durata negocierii și aplicării contractului colectiv de muncă". Deci, eu nu iau aici de bază faptul negativ, deci prezumția, practic, de vinovăție, că ar putea să vină la negocieri cineva care nu este reprezentativ ci faptul că cel care vrea să participe la această negociere trebuie să facă dovada îndeplinirii unor condiții, a condițiilor de reprezentativitate. Deci, de câte ori se duce și negociază, așa cum spune legea actuală, el trebuie să facă dovada că este reprezentativ, pentru ca discuțiile între părți să aibă un sens.

Deci, eu vă propun să rămânem la forma actuală a legii.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Poziția comisiei, vă rog!

 
   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Referitor la acest art.36, alin.1, Comisia a plecat de la punctul de vedere exprimat de inițiator. În plus de aceasta, a modificat termenul de "3 ani" cu "4", în ideea de a corela acest aspect, respectiv al reprezentativității asociațiilor patronale și al organizațiilor sindicale, în deplină corelare cu viitorul proiect de lege privind Consiliul Economic și Social.

Pe de altă parte, punctul de vedere al comisiei este de a respinge punctul de vedere formulat de domnul deputat Buzatu, care ar complica extrem de mult lucrurile și care ar crea un plus de birocrație.

Deci, comisia merge pe varianta propusă, aceea de "4 ani".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, comisia rămâne la poziția inițială.

Dacă mai sunt alte intervenții? Dacă nu mai sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei, așa cum este regulamentar.

Cine este pentru? 157 pentru. Vă rog mâinile jos!

Voturi împotrivă? Vă rog să le numărați. Domnule Mitrea, voturile împotrivă, vă rog să le numărați! 65 de voturi împotrivă.

Abțineri? 3.

Cu 3 abțineri și cu 65 de voturi împotrivă a fost adoptat articolul.

În continuare, vă supun spre aprobare art.I în integralitatea lui.

Cine este pentru? Vă mulțumesc! 159 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați, domnule Mitrea! 70 de voturi împotrivă.... Poftim? 74. Bun.

Abțineri? 19 abțineri.

S-a adoptat art.I.

La art.II dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vi-l supun spre aprobare.

Cine este pentru? 171 de voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să numărați, domnule Mitrea. 47 de voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați! 14 abțineri.

A fost adoptat și art.II al legii.

În continuare, vom trece la votul final asupra celor trei legi organice. Îi rog pe domnii deputați să ia loc pe scaune, să-i lase pe domnii miniștri să poată și dânșii să voteze și vă rog frumos să vă ocupați locurile pe scaune. Persoanele care nu fac parte din rândul deputaților am să le rog să părăsească sala.

Deci, revenim la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii pentru transformarea Fondurilor Proprietății Private în Societăți de Investiții Financiare nr.133/1996...

Vă rog frumos să vă ocupați locurile în sală! Domnule Barbaresso, poate reușiți și dumneavoastră să vă ocupați locul în sală ca să putem să... Domnul deputat Weber, spre exemplu, luați și dumneavoastră loc în sală, undeva!

Trecem la votul final al proiectului acesta de Lege privind modificarea Legii nr.133/1996. Fiind o lege organică este nevoie ca să fie adoptată cu cel puțin 172 de voturi pentru.

Deci, vă supun spre aprobare... Da, vă rog! Domnul deputat Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Potrivit art.108, alineatul final din Regulament, Camera hotărăște, la propunerea președintelui sau unui a grup parlamentar, ce modalitate de vot se va folosi.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

În mod normal, se folosește votul deschis. Numai dacă nu este vot deschis trebuie supus la vot, dar dacă insistați vă supun la vot, dacă votul este deschis. Acum, supunerea la vot, acceptați să fie vot deschis pentru aprobarea acestei chestiuni? Da. Bun.

Deci, vă supun la vot dacă doriți să fie votul deschis.

Cine este pentru? Vă mulțumesc!

Voturi împotrivă? Abțineri? Numărați abținerile, domnule Mitrea. 7 abțineri.

Cu 7 abțineri, s-a adoptat să votăm prin vot deschis.

Vă supun spre aprobare...

Mai este vreo persoană care nu este deputat, în sală? Dacă mai e vreo persoană care nu este deputat, rog să părăsească sala! Vă rog!

Pentru ziariști, pentru alte persoane, personal auxiliar există locuri speciale în care trebuie să stea. Vă rog foarte mult, nu vrem să apară influențat votul final asupra acestor legi! Da?!

Da, vă mulțumesc!

Vă supun spre aprobare proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii pentru transformarea Fondurilor Proprietății Private în Societăți de Investiții Financiare nr.133/1996.

Cine este pentru? Vă rog să numărați!

 
   

Domnul Dan Ioan Popescu (din sală):

Rezultatul votului! Vă rugăm rezultatul! Nu se poate!

(Rumoare și vociferări din partea Opoziției)

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea (din fața prezidiului):

Domnule președinte, procedură!

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Procedură!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, avem 171 de voturi pentru și nu 172!

(Aplauze, deputații Opoziției)

Impotrivă? Vă rog să numărați! 88 de voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați! 2 abțineri.

Vă mulțumesc!

(Aplauze, deputații Opoziției)

Vă rog frumos să vă ocupați locurile în sală! Vă rog să vă ocupați locurile în sală!

Vă supun spre aprobare, în integralitatea lui, proiectul de Lege pentru modificarea și completarea...

 
   

Domnul Mitron Tudor Mitrea (la prezidiu):

Dar rezultatul celălalt...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman::

Păi, de vreme ce nu s-au întâmplat cele 172 de voturi, evident că 171 de voturi sunt insuficiente pentru trecerea unei legi organice.

Vă supun spre aprobare proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.3/1977 privind pensiile sociale de stat și asistență socială.

Fiind o lege organică, vă voi supune spre aprobare această lege, tot cu vot deschis, cum am aprobat adineaori.

Cine este pentru? Vă mulțumesc!

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Deci, nu sunt nici abțineri, nici voturi împotrivă.

171 plus 88, sunt peste 240 voturi pentru. Fiind o lege organică a fost adoptată.

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.130/1996 privind Contractul colectiv de muncă.

Este tot o lege organică și este nevoie de minimum 172 de voturi pentru.

(Rumoare, discuții)

Vă rog să păstrați liniștea în sală, ca să putem să supunem la vot acest proiect. Sunteți amabili să păstrați liniștea în sală?

Vă supun spre aprobare... (Discuțiile în sală continuă)

Vă rog să păstrați liniștea în sală! Vă mulțumesc!

Vă supun spre aprobare finală proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.130/1996 privind Contractul colectiv de muncă.

Cine este pentru? Vă rog să numărați! Vă rog să vă ocupați locurile în sală și vă rog să numărați!

Sunt 172 plus 10, sunt 182 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Și vă rog să numărați! 16 voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați!

70 de abțineri.

A fost aprobat și acest proiect de lege. La această lege dorește să ia cuvântul, după dezbateri, domnul deputat Mitrea. Vă rog!

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Am ținut foarte mult, domnule președinte, și vă mulțumesc, să iau cuvântul după ce această lege a fost votată, a fost o lege organică, a trecut, pentru a menționa și a explica votul, abținerea pe care a avut-o Grupul parlamentar PDSR. Această lege, prin două articole, prin mărirea numărului de membri la 50 pentru sindicatele care au dreptul să negocieze și prin micșorarea numărului de membri necesari ca un sindicat să fie reprezentativ, dă, așa cum, consecvent, ne-am învățat din partea actualei Puteri, o lovitură extrem de dură mișcării sindicale din România. Aceasta în timp ce majoritatea (Rumoare) dintre dumneavoastră sprijină privatizarea și înființarea întreprinderilor mici și mijlocii, în același timp interzicem salariaților care vor lucra în acest domeniu să se organizeze în sindicate. Cred că nu exagerez dacă spun că această lege, modul în care a fost votată, este un pumn în gură sindicatelor din întreprinderile private și dovedește din nou că avem de-a face cu o politică de dreapta și de distrugere a sindicatelor din România. Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă voi supune spre aprobare, în continuare, constituirea a două comisii de mediere. (Rumoare)

Doamna Dobrescu dorește și dânsa. Doamna deputat Dobrescu, vă rog!

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimați colegi,

Ca să nu ne despărțim cu un clișeu fals, aș vrea să vă reamintesc prevederea legii. Sindicatele care au un număr de peste 50 de membri, pot, sunt obligate să negocieze, toate celelalte mai mici au dreptul să o facă. (Aplauze)

 
Aprobarea componenței comisiilor de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la:  

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Acum aș dori să vă supun, spre aprobare, două comisii de mediere: Comisia de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului 30/1996 privind reglementarea participării statului la Fondul Monetar Internațional și modului de regularizare a influențelor financiare rezultate din tranzacțiile cu F.M.I.: Botescu Ion, Dumitrașcu Laurențiu, Popa Neculai, Bercea Florian, Partal Petre, Remeș Traian Decebal, Simion Florea.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate s-a adoptat componența aceastei comisii.

A doua comisie este pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.6/1997: domnul Morariu Teodor Gheorghe, domnul Ana I.Gheorghe, Teculescu Constantin, Partal Petre, Corâci Cezar, Matis Eugen, Năstase Toma.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate s-a adoptat și componența nominală a acestei comisii.

Suspendăm lucrările noastre de astăzi. Avem plenuri comune începând de joi dimineața.

Ședința s-a încheiat la ora 12.25

     

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania sunday, 25 august 2019, 7:00
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro