You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1997 > 08-04-1997

Sittings of the Chamber of Deputies of April 8, 1997

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.14 Petru Bejinariu - evocarea personalității folcloristului Simion Florea Marian la 90 de ani de la moartea acestuia;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petru Bejinariu. Se pregătește doamna deputat Viorica Afrăsinei.

Domnul Petru Bejinariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă solicit îngăduința să ieșim pentru câteva clipe de sub povara cifrelor neîndestulătoare ale Bugetului de stat pe 1997, apoi să ieșim din sfera disputelor politice, nu totdeauna productive, și apoi să ieșim din sfera atâtor durități sociale printr-un demers de evocare și de comemorare.

La 11 aprilie 1997 se împlinesc 90 de ani de la moartea, și tot în anul 1997, 150 de ani de la nașterea celui mai mare folclorist român născut, format și în plină activitate la Suceava, Simion Florea Marian, confirmând încă o dată zicala cronicarului: "Nasc și la Moldova oameni".

Și acest scriitor, folclorist și mare om de cultură s-a născut într-o familie de țărani, la Ilișești, unde a cunoscut și îndrăgit de mic mirifica lume a satului, acolo unde de fapt s-a născut și veșnicia și unde în voie respiră marea Lege morală a românilor.

A urmat școala în satul natal, apoi Școala poporală și gimnaziul la Suceava, Năsăud și Beiuș. Continuă studiile teologice la Cernăuți, atunci o adevărată capitală culturală a românilor, care astăzi, acum, riscă să fie înstrăinată definitiv printr-un deja proiectat tratat umilitor cu Ucraina.

În perioada studiilor gimnaziale, urmărește cu mare interes conținutul și formele tradiționale de la țară și publică în revista "Familia" culegerea de folclor "O nuntă la Ilișești" - debut. Apoi, volumele: "Poezii poporale din Bucovina", "Balade române culese și corese" și altele.

Interesant este că în timpul studiilor la Năsăud și Beiuș, a străbătut meleagurile Transilvaniei cu marea și semnificativa dorință de a-l întâlni pe legendarul Avram Iancu, dar nu l-a întâlnit niciodată. În schimb, a adunat atâtea cântece și atâta credință populară, încât a născut și a întocmit cea mai frumoasă culegere și publicată în 1900 sub denumirea "Poezii poporale despre Avram Iancu".

După încheierea studiilor este hirotonit, preoțind în satele Poiana Stampei și Voloca și apoi în orașul Siret, unde devine profesor de religie și limba română, promovând și profesând într-o zonă demografic heterogenă, limba română, adică spațiul dăinuirii noastre.

În anul 1881 este primit în rândul membrilor Academiei Române. Cea mai bogată activitate o desfășoară la Suceava. Participă la toate societățile științifice și lucrările consacrate de Simion Florea Marian sărbătorilor, obiceiurilor rituale, ornitologiei și entomologiei, lucrări în care abundă legendele, cântecele, descântecele, colindele, strigăturile, proverbele, ghicitorile, aparțin în egală măsură atât etnografiei, cât și folclorului.

Simion Florea Marian este autorul unei opere unice în folcloristica europeană. A pus bazele etnografiei românești în lucrările: "Nașterea la români", "Nunta la români", "Înmormântarea la români", "Tradițiile populare din Bucovina", "Tradiții românești".

Așadar, Simion Florea Marian rămâne o mică și importantă sferă de lumină în literatura română și europeană și noi suntem datori și onorați în demersul nostru de evocare, de comemorare spre neuitare și prosperarea civilizației noastre sufletești. Știm bine, cultura reprezintă sufletul civilizației noastre.

Vă mulțumesc.