Camera Deputaților

Domnul Traian-Neculaie Rânja:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Săptămâna viitoare, România va fi invitată oficial să înceapă negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Acest lucru este de acum o certitudine sub rezerva că în politică, până la urmă, nimic nu este cert.

Opțiunea comunității pare însă irevocabilă, iar de acum încolo, mingea este în terenul nostru. Indiscutabil, este un succes major al actualei guvernări și spun aceasta convins fiind că vor exista în rândurile Opoziției destui care să conteste această apreciere. Cred însă că nu spiritul de contestare, ci, din contră, spiritul de construcție ar trebui să caracterizeze demersul nostru de acum încolo.

Eu unul consider că ar fi absurd ca noi, actuala majoritate, să nu recunoaștem că opțiunea pro-europeană a fost și este împărtășită și de către Opoziție, iar în legislatura trecută s-au făcut pași în acest sens, din păcate nu suficienți și mai ales nu suficient de hotărâți. Nu pot să nu apreciez faptul că principalul partid de Opoziție a avut o atitudine constructivă în chestiunea Legii privind statutul funcționarului public, ca de altfel, până la urmă, și în cazul inițiativei Verheugen.

Nu putem vorbi însă de un consens asupra dosarului integrării și probabil că diviziuni vor exista, pentru că ne despart destule în domeniul politicii interne, mai ales în domeniul promovării politicii de reformă economică, însă consider absolut necesară inițierea, sau, dacă doriți, continuarea dialogului între forțele politice care doresc sincer integrarea europeană a României, indiferent dacă se găsesc la putere sau în opoziție.

Consider că din punctul de vedere al majorității și al Guvernului ca instituție, această deschidere există și așteptăm o atitudine consecventă din partea Partidului Democrației Sociale și a altor partide din opoziție. Aceia dintre noi care vor sabota dialogul, vor purta responsabilitatea slăbirii poziției României la masa negocierilor pentru că știm cu toții, greul abia acum începe.

Dosarul agricol nu va fi deloc simplu și va trebui să protejăm interesul agricultorilor noștri în perspectiva intrării pe piața europeană, iar pentru aceasta trebuie să aplicăm urgent programe de restructurare și modernizare a agriculturii, pentru că altfel nici măcar nu putem începe negocierile la acest capitol. Dificil va fi și dosarul industrial. Din nou, discuțiile de substanță vor începe doar după finalizarea procesului de restructurare și privatizare a societăților comerciale.

Nu trebuie să ne facem prea mari iluzii, nu vom rezista nici 5 minute pe piața unică europeană, dacă nu vom promova competitivitatea în industrie, iar partizanii subvențiilor de la stat au luat probabil notă de regimul total diferit al subvențiilor practicate în economia europeană. Nu poți atinge un obiectiv, mergând în direcția opusă. Am putea găsi probleme suficient de dificile și din păcate mai puțin cunoscute de către opinia publică în dosarul mediului sau în acela al protecției consumatorului, ca să dau doar două exemple de domenii în vogă în Uniunea Europeană. Am lăsat la urmă problema macroeconomică, indicii de deficit bugetar, inflație sau fluctuațiile monedei naționale.

Sigur că intrarea noastră în Uniune nu va avea loc foarte curând, însă ar fi o mare greșeală să credem că avem timp.

Politica noastră europeană trebuie să devină din acest moment mult mai fermă și aș spune mai grăbită, iar pentru aceasta trebuie să grăbim reforma și să pregătim populația pentru anul ce va urma, în primul rând să o pregătim pentru competiție.

Sunt convins că summitul de la Helsinki se va finaliza cu un rezultat pozitiv pentru România, nu doar din perspectiva relațiilor sale cu Uniunea Europeană, ci și în planul politicii interne de partid. Vom sărbători cred, în curând, nu doar sfârșitul mileniului, ci și sfârșitul marilor ipocrizii de oriunde ar veni ele.

Vă mulțumesc pentru atenție.