Camera Deputatilor

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

La pct.9 vom aborda și dezbaterea raportului anual al Băncii Naționale a României pe anul 2003, ipostază în care domnul prim-viceguvernator se va situa în fața dumneavoastră într-un fel destul de neobișnuit.

Poftiți, domnule prim-viceguvernator.

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulțumesc.

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Vă rog să-mi permiteți ca, în primul rând, să prezint scuzele domnului guvernator Mugur Isărescu și ale domnului viceguvernator Cristian Popa, care nu pot fi prezenți în fața domniilor voastre datorită unei vizite onorante a domnului Jean Claude Trichet, președintele Băncii Centrale Europene, cu care se află în derularea programului vizitei sale care se încheie astă-seară.

În câteva cuvinte, vă rog să-mi permiteți să vă prezint în sinteză principalele evoluții macroeconomice ale politicii monetare de supraveghere prudențială și reglementare ale Băncii Naționale și rezultatele acesteia, coroborate cu cele ale autorităților guvernamentale.

Astfel, prin coerența politicilor fiscală, monetară, de ajustare sectorială, în anul 2003 au continuat tendințele favorabile privind creșterea economică, reducerea inflației, ținerea sub control a deficitului bugetar și reducerea ratei șomajului.

Produsul intern brut a crescut cu 4,9%, România situându-se pe locul al treilea dintre cele douăsprezece țări candidate pentru integrarea în Uniunea Europeană.

Rata inflației a fost de 14,1%, în imediata apropiere a obiectivului de 14% calculat decembrie la decembrie.

Deficitul bugetar a fost de 2,3%, față de 2,65% programat, ceea ce a contribuit la sprijinirea efortului de reducere a ratei inflației.

Deficitul contului curent al balanței de plăți a fost de 5,7%, ușor mai mare decât cel programat, dar finanțabil în limite corespunzătoare inclusiv pe piața internațională de capital, îndeosebi ca urmare a importurilor de echipamente pentru investiții destinate modernizării întreprinderilor, ceea ce reflectă încrederea agenților economici în activitatea lor viitoare.

Rezervele oficiale ale Băncii Centrale ale statului s-au majorat până la 7,5 miliarde de euro, echivalentul a 4,1 luni de importuri de bunuri și servicii. Iar rata șomajului a fost la finele anului trecut de 7,2%.

În ceea ce privește politica monetară, aceasta a avut ca obiectiv reducerea inflației, fără afectarea potențialului de creștere economică, menținerea deficitului extern în limite finanțabile, reducerea ratei dobânzii, dar fără a inhiba, a destimula procesul de economisire, menținându-se rate real pozitive ale dobânzii, și încurajarea creditării agenților economici și a populației, în acest sens edificator fiind faptul că volumul creditului neguvernamental destinat acestor entități a crescut cu 48% în termeni reali față de anul 2002.

În ceea ce privește activitatea de reglementare și supraveghere prudențială, putem afirma că sistemul bancar a fost monitorizat îndeaproape pe mijloace specifice, iar în anul 2003 s-au remarcat rezultatele activității de asanare și consolidare a acestuia desfășurate în ultimii patru ani.

Un succes îl reprezintă privatizarea Băncii Comerciale Române, în acest mod 73% din capitalul bancar fiind în mâini private, iar din sectorul privat, este important de menționat că 58% îl reprezintă capitalul străin, aducător de fonduri pentru dezvoltare și de cunoștințe în managementul bancar.

Conform evaluărilor efectuate de reprezentanții Băncii Mondiale, FMI și ai Comisiei Europene "Sistemul bancar românesc prezintă o bună capitalizare, dispune de lichiditate ridicată și este bine supravegheat." De asemenea, este considerat că acest sistem rezistă la șocuri și are o expunere la riscul valutar și operațional redusă.

În ceea ce privește cooperarea cu celelalte instituții de supraveghere, Banca Națională a României a încheiat protocoale de colaborare cu Comisia Națională a Valorilor Mobiliare și cu Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, pentru o supraveghere consolidată a pieței financiare, în ansamblul acesteia.

La finele anului 2003, sistemul bancar românesc cuprindea 38 de instituții de credit, în structura acestora regăsindu-se trei bănci de stat, trei filiale și opt sucursale ale unor bănci străine, șase bănci cu capital privat autohton, respectiv șase cu capital străin. La aceasta, s-a adăugat prima rețea cooperatistă de credit, respectiv "credit coop".

Emisiunea de numerar a fost păstrată în limitele satisfacerii nevoilor populației și ale agenților economici, iar numerarul, bancnotele uzate au fost scoase în uz, potrivit reglementărilor în vigoare.

Sistemul de plăți fără numerar se desfășoară prin intermediul unei unități externalizate a Băncii Naționale, "Transpon", care este supusă modernizării în cadrul unui proiect al Comisiei Europene cu fonduri PHARE.

Situația financiară a băncii a înregistrat în anul trecut, ca urmare a reducerii veniturilor acesteia, pe fondul scăderii dobânzilor internaționale, acolo unde sunt plasate rezervele valutare și aurul, și pe fondul epuizării portofoliului de titluri de stat emise de Ministerul Finanțelor care aduceau dobânzi bune, venituri, deci pe fondul scăderii veniturilor și al creșterii cheltuielilor cu sterilizarea, cu atragerea lichidităților bănești suplimentare din circulație, pentru a menține rata inflației conform obiectivului stabilit, per sold, Banca Centrală, repet, a înregistrat pierderi acoperite, potrivit legii, din diferențele favorabile, ca urmare a reevaluării stocurilor de aur și a activelor externe, adică a resurselor în valută.

Este important, și cu aceasta închei, faptul că Banca Națională a României a contribuit la adoptarea acquis-ului comunitar și respectarea negocierilor în ceea ce privește capitolele cu Uniunea Europeană, libera circulație a serviciilor, a capitalului și Uniunea Economică și Monetară, pe de o parte. Pe de altă parte, este demn de menționat faptul că în anul 2003 s-a finalizat de către Guvern și Banca Națională primul acord din cele șase încheiate cu Fondul Monetar Internațional, care s-a dus la bun sfârșit, și, în continuare, Fondul Monetar Internațional, misiunea încheiată în semestrul I al anului trecut, arată că România a înregistrat progrese remarcabile în stabilizarea economiei, a sectorului financiar îndeosebi în ultimii trei ani.

Cu acestea, vă rog să îmi permiteți să închei scurta prezentare a raportului care a fost dezbătut în Comisiile reunite de specialitate ale Senatului și Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc pentru atenție.

(Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumim.

Domnul Tudor Baltă va prezenta raportul Comisiilor reunite de buget.

Doamna Monica Octavia Muscă (din sală):

Procedură!

Domnul Valer Dorneanu:

După prezentarea raportului.

Domnul Tudor Baltă:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

După ce domnul prim-viceguvernator Florin Georgescu a prezentat succint dar foarte exact raportul Băncii Naționale, vă rog să-mi permiteți ca, în numele Comisiilor reunite de buget, finanțe și bănci din Senat și Camera Deputaților, să vă prezint în concluzie următoarele aspecte care s-au ridicat din raport.

Comisiile pentru buget, finanțe și bănci din Senat și Camera Deputaților, analizând raportul pe anul 2003 al Băncii Naționale a României, au concluzionat în primul rând că Banca Națională a reușit să prezinte o analiză coerentă a evoluțiilor economice, financiare, monetare și valutare în anul 2003, cu sublinierea relațiilor de intercondiționare între politici, piețe și indicatori specifici la nivelul de sistem.

De asemenea, Comisiile consideră că obiectivele generale și orientările politice monetare promovate de Banca Națională a României se înscriu în coordonatele majore ale strategiei naționale de dezvoltare economică a României pe termen mediu.

Cu privire la activitatea de reglementare și supraveghere prudențială a instituțiilor de credit, constată că s-au intensificat preocupările pentru perfecționarea cadrului legislativ și armonizarea acestuia cu prevederile comunitare și principiile Comitetului de la Basell, întărirea activității de supraveghere bancară, cu accent pe rolul său prudențial.

Comisiile au reținut că și în anul 2003, Banca Națională a continuat preocupările pentru asigurarea numerarului necesar bunei desfășurări a circulației bănești, precum și pentru dezvoltarea și modernizarea sistemului de plăți în România.

Am reținut și faptul că această instituție a avut o participare activă la realizarea obiectivelor stabilite prin Programul național de aderare a României la Uniunea Europeană pentru domeniul financiar-bancar, precum și la negocierile cu Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și alte organisme financiar-bancare internaționale.

Comisiile reunite consideră că în anul 2003, Banca Națională a acționat susținut pentru asigurarea rezervelor internaționale și administrarea lor mai eficientă.

Comisiile pentru buget, finanțe și bănci ale Senatului și Camerei Deputaților avizează favorabil raportul anual pe anul 2003 al Băncii Naționale a României.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dorește cineva să intervină în dezbatere în legătură cu raportul Băncii Naționale? Nu dorește nimeni.

Stimați colegi,

Potrivit legii sale de organizare, acest raport nu se supune votului dumneavoastră.

Raportul este făcut pentru a lua act de activitatea pe care a desfășurat-o această instituție.

Vă mulțumim, domnule Florin Georgescu.

Înainte de a trece la punctul 10 cu privire la constituirea unei comisii parlamentare, PNL-ul dorește să ridice o problemă de procedură. Poftiți.

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor președinți,

Stimați colegi și colege,

Potrivit Regulamentului ședințelor comune și a Regulamentului Camerei Deputaților, programul pentru ziua de astăzi era până la ora 18, al ședinței comune. Nu știu și nu ni s-a spus, cel puțin, că a fost modificat programul. Nu s-a cerut nici vot, în plenul celor două Camere, pentru a se modifica programul pe această zi. Pe aceste considerente, vă solicităm sistarea ședinței comune și începerea ședinței Camerei Deputaților cu privire la dezbaterea moțiunii depuse de către grupurile parlamentare ale Partidului Democrat și Partidului Național Liberal.

Dacă nu doriți să discutăm această moțiune sau doriți să tergiversați, să ajungem la ora 20, spuneți-ne: nu dorim acum, pentru că acum este ora de vârf a mediei și nu putem să dăm acum, ceea ce au spus și rapoartele Comisiei Europene cu privire la libertatea presei în România. Să știm de la bun început pe ce poziție ne putem posta.

Eu, în numele celor două grupuri, vă solicit sistarea, întrucât ora 18 e depășită, și începerea programului Camerei Deputaților pe dezbaterea moțiunii.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Alexandru Sassu.

Apropo de tergiversare, nu știu cine vrea să tergiverseze începerea procesului electoral; apropo de constituirea comisiei parlamentare, nu știu cine vrea să tergiverseze sau eventual să amâne dezbaterea moțiunii. Văd că dumneavoastră doriți acest lucru.

Vă rog. Domnul Alexandru Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

în conformitate cu prevederile Regulamentului ședințelor comune, programul și ordinea de zi sunt supuse la vot plenului, altfel, dacă nu există o oră de final pe care plenul celor două Camere o votează, se consideră că se lucrează până la epuizarea problemelor înscrise pe ordinea de zi. Este situația în care ne aflăm: nu s-a votat o oră de închidere, ora 18 este o propunere care s-a făcut prin documentul respectiv, dar plenul nu a adoptat o astfel de decizie.

În ceea ce privește discutarea moțiunii, eu vă pot spune doar că, de nenumărate ori, Camerele au discutat moțiuni până seara târziu și nu a fost nici un fel de problemă, indiferent cine era în opoziție. Cred că și astăzi trebuie să discutăm moțiunea, atunci când îi vine timpul, deci după terminarea ședinței comune a celor două Camere.

Mulțumesc. (Agitație, comentarii în grupurile PNL și PD)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Este adevărat, practica noastră parlamentară, a ședințelor comune, este aceea de a derula programul până la sfârșitul dezbaterilor.

Pentru că sunt, totuși, chestiuni foarte importante, eu supun votului prelungirea programului, în mod explicit.

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof (din sală):

Procedură!

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule deputat, ca să nu ne certăm, să vă facem jocul dumneavoastră.

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Domnule președinte, nu ne certăm, pentru că nu are rost să ne certăm. În situația asta, dumneavoastră, într-adevăr, doriți ca moțiunea să se dezbată la ora 20 și, în această situație, grupurile parlamentare ale celor două partide consideră că nu are rost să mai stăm în sala de dezbateri și, ca atare, o să părăsim sala, pentru că nu doriți să dezbatem lucruri care sunt atât de importante. (Comentarii în sală)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi din cele două grupuri parlamentare, v-aș sugera o întâlnire cu șefii grupurilor parlamentare, înainte de a lua această măsură.

Sunteți de acord să avem o întâlnire cu șefii grupurilor parlamentare? (Agitație în grupurile parlamentare PD și PNL)

Doamna Mona Muscă. Sunteți adjuncta șefului grupului.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Domnule președinte,

Având în vedere că moțiunea a fost programată pentru ora 18, nu văd rostul acestei înțelegeri cu șefii grupurilor parlamentare, dar, ca să nu spuneți că nu vrem să negociem, sigur că ne putem întâlni, cu o condiție însă: dacă după trei minute de negocieri stabilim că vom dezbate moțiunea și după aceea continuăm ședința Camerelor reunite sau o continuăm mâine dimineață. Aveți la dispoziție 2 variante. A treia este părăsirea sălii de către noi și o să susținem moțiunea în fața presei, dacă Parlamentul nu e interesat de libertatea de exprimare în România.

Domnul Valer Dorneanu:

Suspendăm ședința pentru 5 minute și avem 3 minute, în biroul meu, pentru întâlnirea cu șefii grupurilor parlamentare.

• Pauză -

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Cu privire la rezultatul consultărilor, dau cuvântul domnului senator Ion Solcanu, liderul Grupului parlamentar al PSD de la Senat.

Domnul Ion Solcanu:

Domnilor președinți,

Stimați colegi, stimate colege,

În urma discuțiilor pe care le-am purtat cu toți liderii, propunem să întrerupem ședința comună, să fie prezentată moțiunea și răspunsul Guvernului la moțiune, după care revenim pentru ședința comună, continuând abordarea punctelor înscrise pe ordinea de zi, urmând ca mâine să fie dezbătută moțiunea în Camera Deputaților, prin luările de cuvânt ale reprezentanților grupurilor parlamentare și votul pe moțiune. Deci aceasta este propunerea pe care v-o facem și vă rugăm să fiți de acord cu ceea ce am convenit între lideri.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Este o propunere îndrăzneață, ca s-o calific astfel, dar este foarte constructivă și ne permite, celor două Camere, să epuizăm ordinea de zi și mai ales să alegem Comisia parlamentară pentru repartizarea timpilor de antenă, să alegem reprezentanții în Consiliul Național al Audiovizualului și în Comisia Națională a Valorilor mobiliare, să ne încadrăm, noi, Camera Deputaților, și în termenul regulamentar care ne obligă ca, în cel puțin 5 zile, să dezbatem moțiunea.

Supun, totuși, votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri? Unanimitate.

Vă mulțumesc.

Pauză