Camera Deputaților

După pauză

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Bună seara!

Continuăm ședința cu ultima parte consacrată răspunsurilor orale la interpelări.

Primul răspuns pe lista de astăzi este din partea Ministerului Sănătății. Este adresat doamnei deputat Natalia-Elena Intotero, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Tema interpelării: referitoare la introducerea cancerului la sân într-un program național de prevenție.

Din partea Ministerului Sănătății este prezentă pentru răspuns doamna secretar de stat Corina-Silvia Pop.

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Doamna Corina-Silvia Pop (secretar de stat, Ministerul Sănătății):

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Doamnă deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră privind un program de prevenție a cancerului de sân, am să vă dau citire punctului de vedere și o să vă explic ulterior și alte amănunte.

În conformitate cu Strategia națională pentru sănătate, unul dintre obiectivele generale prevăzute, aprobată prin hotărârea de Guvern din 2014, este aceea de diminuare a ritmului de creștere a morbidității și mortalității prin boli netransmisibile și reducerea poverilor în populație prin programe naționale, regionale și locale de sănătate cu caracter preventiv, prin depistarea cancerului în faze incipiente de boală și reducerea pe termen mediu și lung a mortalității specifice prin intervenții de screening organizat.

Prin punerea în aplicare a acestui obiectiv din strategia națională, se impune ca măsură strategică implementarea de proiecte-pilot cu bază populațională pentru dezvoltarea capacității tehnice și mai ales organizatorice în domeniul depistării precoce, ceea ce se numește screening a cancerului la sân și a cancerului colorectal și a cancerului de col uterin conform ghidurilor europene, și evaluarea adecvată a acestor intervenții anterior extinderii pe plan național.

În aceste condiții, potrivit prevederilor strategiei naționale, inițierea unor noi acțiuni de prevenție sau de depistare precoce în cancerul de sân, colorectal și de col în cadrul programelor naționale se va realiza după finalizarea planului multianual privind activitățile de prevenție și depistare a afecțiunilor oncologice, parte integrantă a Programului național de control al cancerului, care a fost inițiat la începutul acestui an și a fost demarat public în luna martie de fostul ministru al sănătății, doctorul Achimaș.

De asemenea, conform prevederilor hotărârii de Guvern din 2015 privind aprobarea Programului național de sănătate în 2015 și în 2016 programul de depistare precoce a cancerului de sân este condiționat de elaborarea planului național de cancer.

În prezent, care este situația? La recomandarea medicului de familie sau a medicului specialist, populația, femeile au acces la investigații specifice de depistare a cancerului de sân, în mod special mamografia, care este inclusă în pachetul de servicii de bază, fiind gratuită, contravaloarea acesteia fiind decontată în totalitate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.

Totodată, vă amintesc că la Cluj există un program-pilot care are ca finanțare fondurile norvegiene, la Institutul Oncologic, condus chiar de specialiștii de la Institutul Oncologic de la Cluj, care e unul dintre cele mai de succes programe de screening, care cuprinde în mod special screeningul pentru două afecțiuni oncologice: cancerul de col și cancerul de sân. Asta pentru regiunea în care probabil că vă aflați și dumneavoastră.

În același timp, vă mărturisesc că de la începutul anului există, prin acord de parteneriat cu Comisia, există fonduri structurale special pentru screening și în mod special pentru screening-ul a trei cancere: col, sân și colorectal.

Există o preocupare de la începutul anului, la care nu am renunțat, de a iniția aceste proiecte de screening în totalitate pe bani europeni, care cuprind pe lângă strategia pentru cancerul de col și existența mai multor, a cel puțin trei mamografe mobile, pe lângă cele de la Cluj, pe lângă ceea ce se face la Cluj acum, și, de asemenea, achiziționarea mai multor mamografe în zonele în care acestea nu există, pentru inițierea, din 2017, probabil, a unui program de screening pe bani europeni în privința cancerului de sân.

În același timp, mai există o finanțare pentru cancerul de sân importantă, cea din împrumutul cu Banca Mondială, unde vom putea să achiziționăm până la 9 unități mobile, care să aibă pe lângă aparatura necesară screening-ului cancerului de col și trei mamografe mobile cu care să participăm la programul de screening din fondurile structurale din Programul de screening 4.9.

Vă mulțumesc.

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc, doamnă secretar de stat.

Doamnă deputat, regulamentul vă permite un minut pentru eventuale obiecții, dacă aveți, lămuriri suplimentare. Vă rog.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Stimată doamnă secretar de stat,

Vă mulțumesc pentru amabilitatea și pentru răspunsul dumneavoastră. Așteptăm cu mare interes demararea acestor programe extrem de necesare pentru toate femeile din România.

Mulțumesc.

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc și eu.

Dacă este prezent în sală domnul deputat Movilă Petru, din partea Grupului parlamentar al UNPR. Nu este prezent.

Din partea Ministerului Sănătății, doamna secretar de stat Corina-Silvia Pop.

Este prezentă în sală doamna Varga Lucia-Ana, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal. Dânsa a adresat o interpelare Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice cu tema Situația programului "Școală după școală."

Domnul secretar de stat András Király.

Doamnă deputat, doriți să mai dezvoltați tema? Nu.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Király András György (secretar de stat, Ministerul Educației și Cercetării Științifice):

Mulțumesc frumos, doamnă președinte de ședință.

Urmare interpelării formulate de dumneavoastră, doamnă deputat, înregistrată la Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, vă comunicăm următoarele: Legea educației naționale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare, prevede la art.58 faptul că unitățile de învățământ, prin decizie a consiliului de administrație, pot să-și extindă activitățile cu elevii după orele de curs prin programe "Școală după școală". În parteneriat cu autoritățile publice locale și cu asociațiile de părinți, prin programul "Școală după școală", se oferă activități educative, recreative, de timp liber pentru consolidarea competențelor dobândite sau de accelerare a învățării, precum și activități de învățare remedială. Acolo unde acest lucru este posibil, parteneriatul se poate realiza cu organizații neguvernamentale.

În conformitate cu dispozițiile art.58 alin.(3) din Legea educației naționale, pentru organizarea programului "Școală după școală", Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice a elaborat metodologia de organizare a programului "Școală după școală", aprobată prin Ordin al ministrului nr.5349/2011, creând astfel cadrul legal pentru organizarea de către unitățile de învățământ a acestui program.

Conform metodologiei, programul "Școală după școală" este un program complementar programului școlar obligatoriu și este conceput de unitățile de învățământ sub formă de proiect, în urma analizei de nevoi prin consultarea elevilor, a reprezentanților legali, a a cadrelor didactice, a comunităților locale și altor instituții și organizații partenere.

Programul "Școală după școală" se face pe baza unui regulament intern elaborat de fiecare unitate de învățământ și se poate organiza în spațiile disponibile din propria unitate de învățământ sau în spațiile din alte unități de învățământ, consorții școlare etc., precum și în palate și cluburi ale copiilor.

Referitor la finanțarea programului, aceasta se poate face atât din bugetul autorităților locale, cât și prin programe finanțate din fonduri europene sau naționale. De asemenea, cu respectarea legislației în vigoare, finanțarea se poate face și din activități școlare și extrașcolare, donații, sponsorizări dedicate sau prin suportul financiar al părinților și al organizațiilor neguvernamentale.

În ceea ce privește evaluarea implementării programului "Școală după școală", precizăm că, la finalul anului 2015, o serie de organizații neguvernamentale și asociații cu preocupări în domeniu au transmis Ministerului Educației rezultatele unui studiu cu privire la organizarea programului.

În acest document este menționat faptul că principala cauză care influențează negativ programul este de natură financiară, respectiv, motivația scăzută a cadrelor didactice de a desfășura o activitate neretribuită.

În cadrul dezbaterilor care au urmat și la care au participat reprezentanții Administrației Prezidențiale și ai Cancelariei Primului-ministru, alături de cei ai unor organizații neguvernamentale și asociații interesate de program, s-a produs organizarea unui grup de lucru pentru dezvoltarea programului "Școală după școală".

Obiectivele acestui grup de lucru sunt: realizarea unui studiu de impact care să stea la baza unui document de politică publică, definirea grupului țintă căruia i s-ar adresa această politică publică, identificarea surselor posibile de finanțare, realizarea schimbărilor metodologice necesare, în special în privința aspectelor referitoare la finanțarea programului.

Mulțumesc.

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Vă mulțumesc și eu.

Doamnă deputat, dacă aveți lămuriri suplimentare. Aveți un minut, conform regulamentului.

Vă rog.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Eu am cerut prin interpelarea adresată ministerului să ne spună foarte clar care este numărul de elevi care participă la programul "Școală după școală" la nivel național, dacă după elaborarea metodologiei s-a făcut o evaluare la nivel național a acestor școli în care funcționează programul "Școală după școală".

Constat, însă, că mai e de lucru mult la minister și sper ca pentru anul viitor să avem evaluările făcute. Salut, totuși, faptul că ministerul și Guvernul Cioloș a demarat un proiect-pilot pentru asigurarea mesei calde pentru copii. Sper din tot sufletul să înțelegem cu toții că în școlile din România copiii ar trebui să învețe dimineața și ar trebui să aibă acces la o masă caldă și la un program de pregătire școlară, culturală și sportivă după masa de prânz. Așa vom putea avea o națiune sănătoasă.

Deci, sper din tot sufletul ca ministerul, începând de anul viitor, să implementeze acest program-pilot la nivelul întregii țări și până atunci să-și facă evaluarea corectă a numărului de copii care sunt implicați până în acest moment în acest program.

Mulțumesc.

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc și eu, doamnă deputat.

Domnule secretar de stat, mai doriți să interveniți? Nu.

Este prezentă doamna Oana Bogdan, secretar de stat din partea Ministerului Culturii.

Urmează răspunsul adresat din partea acestui minister doamnei deputat Natalia-Elena Intotero, din partea Grupului parlamentar al PSD. Tema interpelării este referitoare la transferul dreptului de administrare a Complexului Cetățile Dacice din Munții Orăștiei către Consiliul județean Hunedoara.

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Doamna Oana Bogdan:

Mulțumesc.

Vă voi citi răspunsul adresat doamnei deputat Natalia-Elena Intotero, răspuns formulat de ministrul culturii, doamna Corina Șuteu.

"Stimată doamnă deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, înregistrată cu nr.3199/B/2016, prezentată pe scurt în ședința Camerei Deputaților din data de 26 septembrie 2016 și transmisă la Cabinetul ministrului culturii nr.7176/30 septembrie 2016 de către Departamentul pentru Relația cu Parlamentul, un număr foarte lung, 9201 DRP din 28 septembrie 2016, vă informez următoarele: problema cetăților dacice din Munții Orăștiei, monumente înscrise pe lista patrimoniului mondial UNESCO se află pe lista de priorități a ministrului culturii încă din momentul în care am preluat mandatul.

În acest sens, dumneavoastră, Natalia-Elena Intotero, împreună cu domnul președinte al Consiliului județean Hunedoara, domnul Laurențiu Nistor, ați fost primiți în audiență. Am hotărât ca doamna secretar de stat Oana Bogdan, adică eu însămi, desemnată a se ocupa de protecția patrimoniului cultural, să efectueze o vizită de lucru la cetățile dacice. Dumneaei s-a deplasat în zonă împreună cu specialiști din cadrul Institutului Național al Patrimoniului, doi specialiști internaționali pentru monumentele înscrise pe lista patrimoniului mondial UNESCO, precum și președintele Comisiei Naționale de Arheologie.

De asemenea, am inițiat o dezbatere internă în cadrul Ministerului Culturii, împreună cu specialiștii din Institutul Național al Patrimoniului și arheologii din Comisia Națională de Arheologie, pentru a găsi cea mai bună soluție de administrare și punere în valoare a cetăților dacice.

Ministerul Culturii și Guvernul României nu au susținut propunerea legislativă privind stabilirea unor măsuri pentru protejarea, conservarea și punerea în valoare a cetățenilor dacice din Munții Orăștiei cu nr.702/2015, propunere care avea în vedere crearea la nivelul Ministerului Culturii a unei administrații a cetățenilor dacice, convinși fiind că nu aceasta reprezintă soluția optimă pentru a rezolva problema, în sensul în care pârghiile de acțiune ale acestei suprastructuri nu erau suficient și clar definite.

Față de aceasta, este de menționat, ca principiu general, că Ministerul Culturii nu consideră necesară o lege specială, indiferent de natura monumentului și de valoarea lui, ci asigurarea unui cadru legislativ unitar pentru gestiunea integrată a valorilor de patrimoniu.

După demersurile enumerate mai sus, care dovedesc preocuparea constantă, de-a lungul mandatului ministrului culturii, legată de problema cetăților dacice și identificarea celor mai bune soluții de administrare, protejare și punere în valoare a acestor monumente unice la nivel mondial, am identificat două soluții complementare: 1. Ministerul Culturii își propune să inițieze o hotărâre a Guvernului pentru trecerea în administrarea consiliilor județene Hunedoara (Costești-Cetățuie, Costești-Blidaru, Luncani, Piatra Roșie, Bănița) și Alba (Căpâlna) a cetăților dacice din Munții Orăștiei, după modelul HG 1237/2012, prin care situl de la Sarmizegetusa Regia a fost înscris în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Culturii și patrimoniului național, precum și transmiterea acestuia în administrarea Consiliului județean Hunedoara; 2. Crearea la nivelul Ministerului Culturii a unei structuri speciale dedicate monumentelor din România înscrise pe lista patrimoniului mondial UNESCO. Această structură va coordona eforturile tuturor instituțiilor implicate în administrarea și protejarea acestor monumente, atât de la nivel central, Ministerul Culturii și Institutul Național al Patrimoniului, cât și la nivel județean sau local, consilii județene și locale, precum și organismele cultelor religioase sau asociații și fundații care au în administrare sau sunt implicate în programe de protejare și punere în valoare a monumentelor din România înscrise pe lista patrimoniului mondial UNESCO.

Ținând cont de valoarea arheologică, istorică și arhitectonică a cetăților dacice, administrarea și gestionarea acestora va intra sub tutela structurii speciale din cadrul Ministerului Culturii, creând cadrul juridic și administrativ pentru salvarea și cercetarea monumentelor cu caracter de unicat la nivel mondial.

Cu aleasă considerație, Corina Șuteu, ministrul culturii."

Vă mulțumesc.

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc și eu, doamnă secretar de stat.

Doamnă deputat, dacă doriți să interveniți. Vă rog.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Stimată doamnă secretar de stat Oana Bogdan,

Vă mulțumesc pentru răspunsul interpelării. De asemenea, vreau să vă mulțumesc pentru că ați acceptat invitația autorităților din județul Hunedoara și ați făcut acea vizită de documentare, prin care atât dumneavoastră, cât și specialiștii care v-au însoțit ați putut să constatați progresele care s-au făcut în administrarea și punerea în valoare a Cetății Sarmizegetusa Regia de când aceasta a trecut în administrarea consiliului județean, rămânând în autoritatea statului român, prin Ministerul Culturii, și cât de necesar este ca celelalte cetăți dacice din județul Hunedoara să beneficieze de sprijin din partea Ministerului Culturii, prin acea hotărâre de Guvern ca aceste cetăți să treacă în administrarea Consiliului județean Hunedoara pentru a putea fi mai bine puse în valoare, bineînțeles, cu acel parteneriat între Consiliul județean Hunedoara și Ministerul Culturii.

Vă mulțumesc pentru că ați ascultat oamenii locului, ați văzut situația de la locul cetăților dacice din județul Hunedoara și vă mulțumesc pentru că depuneți toate eforturile pentru a sprijini autoritățile județului Hunedoara ca aceste cetăți, împreună cu dumneavoastră, să fie mai bine puse în valoare. Să nu uităm că, de aici, de la cetățile dacice din județul Hunedoara pleacă sâmburele poporului român, istoria noastră națională.

Vă mulțumesc tare mult.

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc și eu, doamnă deputat.

Doamnă secretar de stat, mai doriți să interveniți? Mulțumesc.

Din partea Ministerului Transporturilor, dacă este prezent domnul secretar de stat Liviu-Ionuț Moșteanu.

Ministerul trebuia să răspundă la interpelarea domnului deputat Movilă Petru, din partea Grupului parlamentar al UNPR. Tema interpelării viza clarificări priind situația drumului național Iași-Albița.

Având în vedere că domnul deputat nu este prezent, vă rog să-i transmiteți în scris răspunsul.

Mulțumesc.

Din partea Ministerului Sănătății s-a solicitat amânare pentru interpelarea adresată ministerului de către doamna deputat Varga Lucia-Ana, cu tema interpelării "Măsuri pentru reducerea mortalității infantile".

Probabil sau în mod cert doamna deputat a fost și ea anunțată că s-a solicitat din partea ministerului această amânare, pentru că nici dânsa nu este prezentă.

Cu acestea, declar închisă ședința Camerei Deputaților de astăzi.

Mulțumesc.

Ședința s-a încheiat la ora 17,47.