Camera Deputatilor

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Poziția 8. Avem o respingere. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 257 din Legea educației naționale nr. 1/2011; Pl-x 278/2019.

Din partea Comisiei pentru muncă, doamna Gavrilă.

Doamna Camelia Gavrilă (din sală):

... pentru învățământ.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

... pentru învățământ, mă scuzați!

Vă rog, prezentarea raportului.

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Comisia pentru învățământ a fost sesizată, pentru raport în fond, cu adresa Pl-x 278, referitoare la Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 257 din Legea educației naționale nr. 1/2011.

Propunerea se referă la ideea ca directorul și directorul adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar să nu poată deține, pe perioada exercitării mandatului, funcții de conducere în cadrul unui partid politic, la nivel local, județean, național.

Propunerea face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, comisia a propus, cu majoritate de voturi, respingerea propunerii legislative, din următoarele considerente:

- regimul incompatibilităților care pot surveni în exercitarea funcțiilor de conducere din sistemul de învățământ preuniversitar ar trebui reglementat prin completarea Legii nr. 161/2003;

- intrând pe legislația specifică domeniului educației, deja există la nivelul articolului respectiv precizarea că directorul și directorul adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar nu pot avea funcția de președinte sau vicepreședinte, pe durata mandatului, la nivel local, județean sau național, în cadrul unui partid politic. Aceeași prevedere este completată și pentru directorii de la Palatul Național al Copiilor, deci pentru alte categorii de funcții de conducere;

- de asemenea, în cadrul Regulamentului de funcționare a învățământului preuniversitar, deci legislație secundară, sunt foarte bine precizate interdicțiile de a desfășura orice fel de activități politice sau religioase, interdicții referitoare la implicații politice în contextul parteneriatelor pe care unitățile de învățământ le au la nivelul administrațiilor publice locale. Deci e vorba de a nu exista conotații politice, de propagandă electorală, de prozelitism religios și alte interdicții de acest tip, dar implicit cele referitoare la activități politice.

În acest sens, comisia, cu majoritate de voturi, a respins propunerea legislativă respectivă.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale dorește cineva să intervină?

Doamna Iurișniți? Da.

Doamna Cristina-Ionela Iurișniți:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Este o inițiativă legislativă care vine să lărgească cumva această arie a incompatibilităților politice. Adică ce ne dorim de la învățământ? Ne dorim management educațional de calitate sau ne dorim politizare excesivă?

Trăim în România, stimate colege și stimați colegi, știm foarte bine ce se întâmplă în școlile noastre, știm foarte bine cum sunt numiți directorii, interferența politicului, care există în școli, și accesul la resurse în funcție de culoarea politică.

Până la urmă, dezideratul pe care ar trebui să-l aibă fiecare parlamentar, fiecare om responsabil care reprezintă o comunitate este acesta - fără culoare politică în învățământ, depolitizare maximă, pentru această situație specială din România!

În situații speciale trebuie să ne gândim și la intervenții speciale. Pentru că nu putem să ne comparăm cu alte state membre ale Uniunii Europene, din această perspectivă.

Iar inițiativa legislativă asta aducea, o lărgire a acestui cadru.

Și, într-adevăr, există funcția de director, care nu este compatibilă cu o funcție politică la nivel local, județean și național, dar inițiativa legislativă tocmai asta aducea, lărgirea acestui spectru, tocmai pentru ca nicio funcție politică să nu interfereze cu funcția de manager educațional, director și director adjunct.

Până la urmă, dependența politică a școlilor la ce duce? La o lipsă a investițiilor și a gestionării optime a resurselor financiare, în interesul comunității școlare.

Culoarea politică decide de foarte multe ori și dictează investițiile în școală. Și, de aici, avem o lipsă de autonomie, o lipsă de responsabilitate, numiri pe criterii politice sau demiteri pe criterii politice.

Deci, pentru toate aceste motivații, Uniunea Salvați România susține o depolitizare a sistemului de învățământ.

Și această inițiativă legislativă trebuie să fie un semnal de alarmă, nu știu a câta oară, pentru întreaga clasă politică de până acum, ca toate aceste guverne care din 2005 clamau descentralizare, prin strategie asumată, sau prin Pactul educațional din 2008, sau multe și multe inițiative, la nivel guvernamental, care au rămas la sertar.

Până la urmă, educația este prioritatea maximă a fiecărui stat.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Doamnă Gavrilă, doriți să interveniți?

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Am vrut să intervin pentru că este important, pe lângă semnalele de alarmă pe care le lansăm din perspectiva unor interpretări, abordări politice sau legislative.

Și, cu toată prețuirea pentru colega noastră de comisie și pentru inițiativele dumneaei, care sunt de bună-credință, cred că permanentizăm niște stereotipuri legate de politica în școală, de politica în universități.

A mai existat la nivelul comisiei și o inițiativă prin care rectorii, prorectorii primeau interdicție de a avea funcție politică și, de asemenea, au existat dezbateri și am ajuns la concluzia că există multă seriozitate, că există multă decență, că primesc votul unei comunități academice și că de puține ori sunt asemenea ingerințe.

Intervenția mea, deci, pe de o parte, subliniază faptul că nu trebuie nici să permanentizăm aceste stereotipuri, nici să demonizăm politica și ideea de a face politică, pentru că se poate face politică și la nivel general și politică sectorială, din perspectiva unor specialiști. Și ne dăm seama în Parlament că avem nevoie de specialiști în comisii și de oameni competenți.

Iar, pe de altă parte, nici nu aș vrea să spunem că școlile din România presupun o situație specială.

Nu este nicio situație specială, ca în orice altă parte, există derapaje care trebuie sancționate. Trebuie să avem o legislație care să interzică interferența politicului în activitatea educațională sau activitatea curriculară sau extracurriculară la nivel de școli, dar de aici și până la a interzice dreptul persoanelor de a avea o anumită activitate deja este prea mult.

Mai mult decât atât, există o prevedere și o limitare de a nu fi președinte sau vicepreședinte, ceea ce din start limitează, pentru că aceste poziții înseamnă vizibilitate și putem vorbi de un transfer de influență, dar în condițiile altor activități deja este prea mult.

Și cred că este bine să subliniem și faptul că la acest moment chiar putem vorbi, în educația românească, de seriozitate, de măsură și de reacția comunităților educaționale, în momentul în care sunt derapaje de un asemenea tip.

Mulțumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Domnul Dragoș Zisopol, vă rog.

Domnul Dragoș Gabriel Zisopol:

Vă mulțumesc, stimată doamnă președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați invitați,

Am fost, sunt și voi rămâne o persoană care am susținut independența școlii față de orice ingerință politică, dar cu toate acestea cred că există și pericolul dublei reglementări.

Este un lucru foarte important, pe care vreau să-l susțin, raportat la ceea ce s-a discutat până în prezent.

Și aș vrea să dau niște citate efective.

Alin. 4 al art. 257 din Legea educației naționale nr. 1/2011: "Directorul și directorul adjunct - subliniez, și directorul adjunct - din unitățile de învățământ preuniversitar nu pot avea, pe perioada exercitării mandatului, funcția de președinte sau vicepreședinte în cadrul unui partid politic, la nivel local, județean sau național".

În plus, cred că regimul incompatibilităților care pot surveni în exercitarea funcțiilor de conducere din sistemul de învățământ preuniversitar ar fi trebuit să fie reglementat prin - ideea foarte bună, de altfel, a colegei noastre -, prin completarea Legii nr. 161/2003.

Un alt argument pe care aș vrea să-l aduc la cunoștința dumneavoastră este cel legat de Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților din învățământul preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 5079/2016: "Unitățile de învățământ de organizează și funcționează independent de orice ingerințe politice sau religioase, în incinta acestora fiind interzise crearea și funcționarea oricăror formațiuni politice, organizarea și desfășurarea activităților de natură politică" - am încheiat primul citat.

Cel de-al doilea citat: "Pe perioada exercitării mandatului, directorul nu poate deține, conform legii, funcția de președinte sau vicepreședinte în cadrul unui partid politic, la nivel local, județean sau național".

Și exemplele ar putea continua.

Vă mulțumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc și eu.

Nu mai sunt alte intervenții.

Propunerea merge la votul final.