Sunteți în secțiunea: Prima pagina > Relații publice > Comunicate și conferințe de presă > Versiunea pentru printare

primit de la domnul deputat Gheorghe Udriște (Grup progresist)
Drumurile publice din România, un real pericol! Avem soluții, dar refuzăm să le punem în aplicare!

În urmă cu un an, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) anunța închiderea circulației rutiere pe Autostrada A1 Orăștie-Sibiu, la 10 luni de la inaugurarea acesteia, în vederea remedierii degradărilor constatate pe respectiva porțiune de autostradă. Compania a cerut atunci constructorului, o firmă italiană, să refacă porțiunea de 200 - 300 de metri din corpul de autostradă unde au apărut problemele, prin demolare și reconstrucție în conformitate cu proiectul tehnic aprobat. Din acel moment, am asistat la un meci de ping-pong între CNADNR și constructor, din care nu a reieșit nici până în ziua de astăzi cine se face vinovat pentru lucrarea de mântuială realizată pe banii contribuabililor.

Ajungem totuși la o concluzie certă: managementul defectuos, lipsa profesioniștilor în domeniu și corupția sunt rețeta perfectă pentru astfel de dezastre pe banii publici. Și cum corupția la corupție trage, aflăm că mai multe persoane din conducerea companiei care a executat lucrările pentru lotul 3 al autostrăzii Sibiu-Orăștie au fost arestate, după investigații făcute de Garda Financiară din Italia. Sunt aceeași constructori care au lucrat și la singura bucată de autostradă care ar mai putea fi dată în folosință anul acesta: lotul 2 din tronsonul Lugoj-Deva, unde au fost deja identificate alte erori de execuție. În tot acest timp, Sibiu-Orăștie rămâne în aceeași situație incertă: în urma deciziei CNADNR de a reface lotul 3 în regie proprie, asfaltul s-ar fi tasat și crăpat din nou, conform unor surse din Companie. Asistăm la un adevărat coșmar al autostrăzilor!
Infrastructura de calitate slabă, geometria defectuoasă a sectoarelor de drum, lucrările de întreținere întârziate și lipsa unei autorități în domeniu sunt motivele pentru care drumurile publice din România au ajuns să fie considerate unele dintre cele mai periculoase din Europa! Instituțiile direct responsabile, mai precis CNADNR, Autoritatea Rutieră Română (ARR) și Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC), au ajuns să plimbe atribuții de la una la alta, fără să-și asume în mod concret responsabilitatea pentru cea mai importantă componentă a infrastructurii rutiere: gestionarea siguranței acesteia. În sistemul actual, responsabilitățile sunt împărțite între mai multe instituții, iar atribuțiile nu sunt clar definite, lăsând loc de interpretări. În România lipsește cu desăvârșire acel organism independent care să lucreze imparțial și în interesul cetățeanului: o instituție a cărei unică responsabilitate să fie punerea în siguranță a infrastructurii rutiere.
Directiva 2008/96/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere ne recomandă să implementăm o serie de linii directoare cu privire la gestionarea siguranței infrastructurii, prevederi care au fost superficial transpuse în legislația națională. Este motivul pentru care am considerat necesar să inițiez în Parlament un proiect de lege care să corecteze toate aceste neajunsuri. Am propus Parlamentului înființarea, în subordinea Guvernului României, a unei autorități centrale autonome finanțată din venituri proprii – Autoritatea Română pentru Siguranță Rutieră (ARSR) - desemnată să asigure gestionarea și îmbunătățirea siguranței rutiere și autorizarea în materie de siguranță a proiectării, construcției și exploatării infrastructurii rutiere, cu atribuții directe în auditul de siguranță a rețelei, emitere de autorizații și agremente pentru servicii de proiectare și execuție lucrări, servicii și echipamente, pentru materiale și produse de construcție a drumurilor, autorizarea furnizorilor de produse și servicii în domeniul infrastructurii rutiere, a mijloacelor de semnalizare și marcaj rutier.
Guvernul se încăpățânează însă să nu-mi susțină proiectul de lege. Executivul își motivează decizia făcând trimitere la recentele modificări operate prin OUG 22/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 265/2008 privind gestionarea siguranței circulației pe infrastructura rutieră. Schimbările aprobate de Guvern, de bun augur de altfel, nu pun însă capăt principalei probleme identificate: lipsa unei instituții autonome căreia să i se confere responsabilitățile necesare garantării depline a siguranței rutiere.
Se dorește în mod inexplicabil ca atribuțiile principale în domeniul siguranței rutiere și auditului de siguranță să rămână în continuare la ARR, cu toate că această autoritate își manifestă expertiza doar în domeniul siguranței transporturilor rutiere și nicidecum în sfera siguranței infrastructurii. Auditorii și inspectorii de siguranță rutieră, desemnați de ARR pentru efectuarea procesului de evaluare/audit/inspecție, trebuie să dovedească nu atât pregătire temeinică în domeniul pentru care au fost selectați, dar și independență profesională, pentru a putea garanta un raport de evaluare/audit/inspecție obiectiv și conform legislației în vigoare. Aceste chestiuni nu pot fi garantate în lipsa unei autorități imparțiale și independente.
Le reamintesc cu această ocazie membrilor Executivului că orice act legislativ poate suferi îmbunătățiri, fie ele legi sau ordonanțe. Rezultatele instituțiilor direct responsabile astăzi cu siguranța rutieră impun schimbări urgente în legislația actuală. Propunerea legislativă pentru înființarea Autorității Române pentru Siguranța Rutieră se află în acest moment în dezbatere la Senat și fac un apel către parlamentarii din cele două camere să susțină acest proiect de lege.
Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 16 decembrie 2019, 15:50
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro